Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană

Atacurile cu Antrax din 2001

Proiect semestrial la cursul
Decizie în Criză

Stănescu Toma-Călin,
Anul I studii master,
ASC 2 ani

2009
 Atacurile cu antrax din Statele Unite ale Americii din 2001, cunoscute şi sub numele de
Amerithrax, sunt evenimente ce s-au petrecut în decursul a câteva săptămâni, începând la data de
18 septembrie 2001. Scrisori care conţineau o pulbere albă, care, în urma analizării în laborator ,
s-au dovedit a fi a spori de antrax, au fost trimise pe adresele unor senatori ai Partidului
Democrat, la birourile acestora din Dealul Capitoliului, precum şi mai multor birouri media, în
urma cărora au fost ucişi cinci americani, iar alţi 17 au fost infectaţi. Aceste atacuri au provocat
panica în rîndul populaţiei traumatizate emoţional de evenimentele din 11 septembrie şi au
determinat diferite reacţii ale autorităţilor. Măsurile luate pentru rezolvarea problemei au dus la
perturbarea activitaţilor poştale şi la sistarea temporară a activitaţii unor instituţii cum ar fi
Congresul, Curtea Supremă de Justiţie, Ambasade ale SUA. Au fost catalogate drept cele mai
periculoase atacuri teroriste biologice pe teritoriul american.1
Terorismul poate fi definit ca folosirea sau ameninţarea cu folosirea violenţei împotriva
unui mic număr de indivizi, pentru a crea frica în cadrul unei societăţi/comunităţi mai largi.
Ideologia fricii, pe care se construieşte orice mişcare de tip terorist, a fost sintetizată foarte bine
de un filosof chinez: ucide unul şi vei înspăimînta 10.000 de oameni. Spre deosebire de acestea,
terorismul politic foloseşte ameninţarea Ordinii şi frica de tip colectiv pentru a constrînge
oficialii şi opinia publică să facă lucruri sau să ia anumite decizii, ori să se reţină în a face lucruri
împotriva voinţei grupurilor teroriste.2
Bioterorismul constă în eliberarea sau ameninţarea diseminării de agenţi patologici –
precum viruşi, bacterii, ciuperci sau toxine – cu intenţia declarată de a provoca o maladie sau
decesul fiinţelor umane, animalelor şi plantelor. Aceşti agenţi pot fi găsiţi în natură, sau pot fi
modificaţi genetic pentru a le fi potenţate caracteristicile patologice – rezistenţa sau capacitatea
de proliferare. Micro-organismele cele mai periculoase pentru sănătatea publică sunt: variola
(Variola major), antraxul (Bacillus anthracis), ciuma (Yersinia pestis), botulismul (Toxina
botulinica), tularemia (Francisella tularensis) şi febrele hemoragice (arenaviruşii).3
Antraxul se manifestă sub mai multe forme: cutanat – caracterizat de leziuni ale pielii;
respirator – prin inhalarea sporilor; orofaringian şi gastro-intestinal – ambele prin ingestia de
alimente contaminate cu antrax. Dintre cele patru forme, antraxul respirator duce cel mai
frecvent la deces.4

1
Federal Bureau of Investigations, Amerithrax Investigations, 20 septembrie 2007
2
Suport curs Teorii ale Revoluţiilor, curs Terorismul şi Violenţa Politică, Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA
3
Center for Disease Control and Prevention
4
Sfatul Medicului, Antraxul, 4 aprilie 2006

2
 Constituie atacurile cu antrax din 2001 o criză?
Managementul crizelor necesită o bună formulare a priorităţilor, autorităţile fiind nevoite
să determine care din aspectele crizei trebuie să se ocupe întâi de toate. De obicei, crizele nu cad
în jurisdicţia strictă a unei organizaţii sau unui guvern, ceea ce înseamnă că prioritizarea acestor
aspecte necesită implicarea şi cooperarea mai multor organizaţii şi instituţii, fiecare cu funcţiile
şi atribuţiunile proprii.5 Atacurile cu antrax sunt cel mai bun exemplu. Mai multe instituţii şi
organizaţii au fost implicate în procesul de management al crizei: spitale, servicii secrete, poliţia,
armata, serviciul federal de poştă şi organizaţiile care au primit scrisori cu praf alb. Decidentul
este „coaliţia” formată din FBI, CDC şi US Postal Services (USPS), ca instituţii implicate în
„Amerithrax Task Force”.
Inceputul crizei poate fi considerat ce în care primele persoane au fost declarate ca
infectate, pe 22 septembrie 2001, deşi primul set de scrisori a fost expediat pe data de 18
septembrie 2001. În ceea ce priveşte momentul de sfârşit al crizei, acesta nu poate fi definit,
datorită naturii atacului: „nivelul general de indispoziţie, frica şi anxietatea pot rămâne la nivel
ridicat mulţi ani”.6 Unul din posibilele momente de declin l-a reprezentat campania de vaccinare
a funcţionarilor poştali şi a celor din birourile de corespondenţă din clădirile guvernamentale,
care a dat populaţiei un semnal ţn sensul că situaţia se află sub control.
Atacurile cu antrax au reprezentat o ameninţare a mai multor valori fundamentale, dintre
care cele mai importante sunt viaţa, sănătatea, securitatea personală şi naţională.
Antraxul este o boală cu un grad de letalitate foarte ridicat, cauzată de bacteria Bacillus
Anthracis. Deşi este întâlnită în natură şi poate fi tratată cu antibiotice, autorităţile americane nu
erau pregătite pentru un atac bioterorist, deşi criza începută în septembrie poate fi considerat ca
al doilea de acest gen de pe teritoriul SUA.
Încercări de folosire a armelor biologice în scop terorist au existat şi înainte de 2001.
Astfel, în anul 1972, poliţia din Chicago a arestat doi membri ai organizaţiei Rising Sun (grupare
de extremă dreaptă), asupra cărora s-au găsit culturi de bacterii care provoacă tifosul. Intenţia
acestor extremisti era de a contamina rezervoarele de apa potabila din Chicago cu aceste bacterii.
În anul 1984, o grupare religioasă, de origine orientală, numită Rajneeh, a încercat impiedicarea
participării la vot a electoratului din Oregon prin infectarea cu Salmonella a aperitivelor şi
automatelor de cafea din mai multe restaurante, înregistrându-se 751 de cazuri de îmbolnavire.7
Atacurile cu antrax au generat o panică generalizată, care a fost potenţată de mai multe
elemente. Proximitatea temporală faţă de Atacurile de la 11 septembrie 2001, incertitudinea
5
Arjen B., The Politics of Crisis Management, 2005
6
British Medical Journal, citat de BBC, în seria Anthrax Alert, mai 2003
7
Lloyd A. & Mathews P., Bioterorismul, 2002

3
legată de cine este în spatele scrisorilor contaminate şi incapacitatea de a determina care este şi
când va fi infectată următoarea ţintă, apariţia scrisorilor false au potenţat criza. Implicarea presei,
ca ţintă a scrisoilor, a generat o mediatizare extremă, fapt care a întreţinut criza.
Faptul că s-a înregistrat decesul unei persoane care nu intrase în contact nici cu plicurile
contaminate, nici cu mediul infectat, a fost un moment care a sporit anxietatea populaţiei.
Conform dr. Jeffrey Koplan de la CDC, care admite o contaminare încrucişată, mii de scrisori
pot avea antrax sau au luat urme de antrax prin contactul cu scrisorile contaminate.

Contextualizarea
În momentul declanşării crizei atacurilor cu antrax, societatea americană încă nu îşi
revenise în urma atacurilor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Aceste atacuri au reprezentat un
şoc puternic, prin faptul că siguranţa teritoriului propriu, până atunci sacrosanctă, a fost violată.
Din punct de vedere istoric, atacurile de la 11 septembrie 2001, deşi au fost direcţionate spre
ţinte civile, sunt un echivalent simbolic al atacurilor asupra marinei americane de la Pearl Harbor
din 1941. Ambele evenimente au fost urmate de percepţia unui val de insecuritate la nivel
naţional şi ambele au servit drept pretext pentru intrarea Statelor Unite ale Americii în războaie:
Pearl Harbor – cel de-Al Doilea Război Mondial; Atacurile de la 11 septembrie – Războiul
împotriva Terorismului.

Agenda crizei8
Atacurile cu antrax au avut loc în două valuri – cele două seturi de scrisori. Primul set a
fost expediat pe data de 18 septembrie 2001, cele cinci scrisori fiind adresate unor trusturi de
ştiri: patru în New York - ABC News, CBS News, NBC News şi New York Times - şi unul în
Florida - National Enquierer (American Media Inc.).
În perioada 22 septembrie - 1 octombrie, nouă persoane sunt infectate cu antrax, fapt
dovedit mai târziu. Primele investigaţii medicale nu au indicat infectarea acestora, pacienţii fiind
trataţi pentru diagnostic de boli respiratorii.
Pe 1 octombrie, un funcţionar de la serviciul poştal al American Media Inc. este
spitalizat, fiind diagnosticat cu pneumonie. Mai târziu, doctorii au anunţat că angajatul trustului
AMI, Ernesto Blanco, a inhalat antrax. Este primul caz de antrax pe teritoriul SUA din 1976.
Pe 2 octombrie, un alt angajat al AMI, editorul fotografic Robert Stevens, este internat cu
febră ridicată, tulburări de vorbire, dezorientat şi având greţuri şi vărsături. Pe 4 octombrie,
doctorii confirmă că editorul a inhalat antrax. Autorităţile sunt de părere că Stevens ar fi
contractat antrax bând apă dintr-un izvor şi, deci, nu este cauză de îngrijorare a publicului

8
Firul epic al evenimentelor a fost reconstruit prin compilarea mai multor surse, citate în bibliografie.

4
american. Ziua următoare, Stevens moare. Pe 7 octombrie, se găsesc urme de antrax pe tastatura
din biroul acestuia, iar sediul AMI este închis şi angajaţii investigaţi medical pentru posibilă
expunere. Medicii de la Institutul pentru Combatere a Bolilor din Florida exclud posibilitatea de
a fi contaminare naturală.
Al doilea set de plicuri este expediat pe 9 octombrie. Cele două scrisori, care conţineau
antrax, sunt adresate senatorilor democraţi Tom Daschle, din South Dakota, şi Patrick Leahy, din
Vermont.
Pe 12 octombrie, o scrisoare adresată lui Tom Brokaw, jurnalist al postului NBC News,
este găsită şi predată FBI-ului. În aceeaşi zi, jurnalista Judy Miller, de la New York Times,
primeşte o scrisoare falsă. Pe 13 octombrie, FBI confirmă prezenţa sporilor de antrax în
scrisoarea de la NBC. În aceeaşi zi, ziarul The Guardian este prima publicaţie care înaintează
ipoteza că antraxul ar fi provenit din Iraq.
Pe 16 octombrie, FBI publică rezultatele preliminare ale testării probelor prelevate:
tulpina este una dintre cele mai puternice forme, o formă sofisticată care denotă un nivel superior
de implicare în producerea ei. Directorul FBI, Robert Muller, declară că nu a fost identificată nici
o legătură cu vreo organizaţie teroristă, dar nici nu exclud o astfel de legătură.9 Directorul
Homeland Security Tom Ridge declară că se acţionează sub premiza că acest caz este legat de
Osama Bin Laden.
Pe data de 15 octombrie, scrisoarea adresată senatorului Daschle este deschisă. Pe 17
octombrie, cinci poliţişti, 23 de membrii ai staffului lui Daschle şi trei membrii ai staffului
senatorului Russ Feingold sunt testaţi pozitiv pentru urme de antrax. Biroul lui Feingold se află
lângă cel al lui Daschle în Clădirea Hart a Senatului. Urme de antrax sunt găsite în biroul de
corespondenţă al Senatului, ceea ce determină închiderea clădirii, pentru decontaminare cu
dioxid de clor. A doua zi, senatorul republican din Arizona John McCain leagă atacurile cu
antrax de Irak.
Pe 21 şi 22 octombrie, doi angajaţi ai poştei din Washington D.C. cad victime în urma
expunerii la spori de antrax, după cum susţine şi Tom Ridge. Tot pe 21 octombrie, senatorul Joe
Liebermann afirmă că antraxul trimis senatorului Daschle este mult mai rafinat decât cel trimis
posturilor media din New York şi Florida şi că este posibil ca atacurile cu antrax să fie opera
unui alt stat.
Pe 22 octombrie, Serviciul Secret raportează că au fost descoperite urme de antrax în
biroul de corespondenţă al Casei Albe.
Pe data de 25 octombrie, David Hose, angajat al Departamentului de Stat, este spitalizat
cu diagnosticul antrax respirator.

9
BBC, Tracking the Anthrax spores, 16 octombrie 2001

5
 Pe 27 octombrie, FBI recunoaşte lipsa de progrese în descoperirea vinovatului.
Pe 29 octombrie, o angajată a unui spital din New York este internată cu antrax
respirator. Aceasta moare pe 31 octombrie.
Tot pe 31 octombrie, sunt închise birourile de corespondenţă ale clădirilor guverna-
mentale din Washington şi trei sferturi dintre centrele de sortare ale poştei sunt sigilate.
Pe 1 noiembrie, este dispusă dotarea cu echipament de protecţie a persoanelor care îşi
desfăşoară activitatea în poştă.
Pe 7 noiembrie, Ridge a anunţat că nu s-au detectat alte surse şi că pericolul a trecut.
Scrisoarea adresată senatorului Leahy este găsită de abia pe data de 16 noiembrie, în
aceeaşi locaţie în care a fost infectat şi David Hose.
În data de 20 noiembrie, o bătrână de 94 de ani din Connecticut este diagnosticată cu
antrax respirator. În opinia autorităţilor, sursa infecţiei este corespondenţa infectată, deşi nu a
fost găsită nici o urmă de antrax în locuinţa acesteia. O zi mai târziu, aceasta este ultima
persoană care a decedat în urma expunerii la antrax, ceea ce a marcat sfârşitul de facto al crizei.
Pe 5 decembrie, scrisoarea adresată senatorului Leahy este deschisă la Institutul Armatei
Statelor Unite pentru Cercetarea Bolilor Infecţioase, la Fort Detrick, Maryland. Institutul este
preocupat de dezvoltarea apărării împotriva mai multor agenţi patogeni, printre care şi antrax.
Pe 19 decembrie se decide vaccinarea împotriva antrax a celor implicaţi în activitatea de
livrare a poştei în Washington, iar pe 22 ianuarie 2002, clădirea Senatului este redeschisă.

Deciziile luate
Deşi implicarea în managementul crizei a fost individuală pentru fiecare dintre membrii
„coaliţiei”, deciziile luate au fost în sensul – stopării atacurilor, reducerii efectelor contaminării,
restrângerii cercului de suspecţi şi determinarea vinovaţilor, reducerea panicii în rândurile
populaţiei. Totuşi, majoritaea acestor decizii fie nu au fost luate la timpul potrivit, fie au fost
eronate faţă de scopul în care au fost luate.
Deciziile corecte, în funcţie de obiectul acestora, pot fi împărţite în două categorii –
decizii adresate populaţiei generale, unele dintre ele luate cu întârziere, şi decizii care vizează
obiective guvernamentale, luate mult mai prompt.
În cadrul deciziilor adresate populaţiei generale, din punct de vedere al sănătăţii, au fost
indicate procedurile de urmat în cazurile primirii unei scrisori posibil contaminate, suspiciunii
sau contaminării cu antrax. Firma Roche şi Clinica Mayo au elaborat, iar CDC a aprobat teste
medicale de o oră pentru determinarea infectării cu antrax în mod specific, mult mai rapide decât
cele utilizate la momentul respectiv. Cei care ar fi putut veni în contact cu sursa de contaminare
au fost trataţi preventiv cu antibiotice şi, mai târziu, vaccinaţi. Anunţul că antraxul nu se

6
transmite de la om la om şi că nu există risc de infectare decât dacă este inhalat, dacă se intră în
contact cu praful sau dacă este ingerat, a venit foarte târziu.
USPS a decis ca angajaţii săi care intră în contact cu scrisorile să poarte măşti şi mănuşi
de protecţie. De asemenea, a decis dotarea spaţiilor de sortare a poştei cu instalaţii de detectare şi
neutralizare a scrisorilor contaminate.10
Procesul de carantinare şi decontaminare a focarelor detectate a avut ca prioritate
obiectivele guvernamentale. Decontaminarea oficiilor poştale din Washington a început cu
întârziere faţă de decontaminarea clădirii Senatului. Deşi ideal ar fi fost ca procesul să fie
desfăşurat concomitent în ambele locaţii, prioritatea acordată obiectivelor guvernamentale este
de înţeles.
La mai mult de o lună de la primul deces cauzat de antrax, FBI cere laboratoarelor să
elibereze liste cu cercetătorii şi angajaţii vaccinaţi împotriva antraxului. Tot acum, agenţii
federali pun la punct o interfaţă electronică, pentru ca membrii comunităţii ştiinţifice să poată
ajuta investigatorii. Pe 10 noiembrie, FBI a făcut public profilul psiho-lingvistic al autorului
atacului şi decis restrângerea ariei de cercetare în spaţiul american, în privinţa sursei de
producere şi expediere, eliminând suspiciunea de terorism extern, ceea ce a servit la scăderea
nivelului de panică, prin disocierea de atacurile de la 11 septembrie 2001.
Abia pe 28 februarie 2002, FBI decide inventarierea laboratoarelor care aveau în posesie
bacterii letale, susceptibile de a fi folosite ca arme, solicitându-le să furnizeze eşantioane, pentru
a determina sursa antraxului folosit. Hotărârea a venit în urma declaraţiilor date de personalul de
la Fort Detrick, că securitatea laxă de la laboratoarele lor ar fi putut permite sustragerea tulpinei,
în condiţiile în care stocurile nu au fost monitorizate.
De asemena, FBI a cerut sprijinul publicului, oferind o recompensă de 2,5 mil. $, pentru
informaţii care servesc la deconspirarea persoanei sau persoanelor vinovate.
Deciziile greşite au fost luate, în mare măsură, de FBI, care s-a dovedit incapabil de o
adaptare rapidă la o situaţie de bioterorism. La început, FBI s-a axat pe preconcepţia că aceste
atacuri sunt opera unui actor extern, ceea ce a influenţat percepţia problemei, direcţia anchetei,
precum şi deciziile luate.
Pe 12 octombrie, Universitatea de Stat din Iowa, cu permisiunea FBI şi cu susţinerea
CDC, distruge rezervele proprii de antrax, tulpina Ames, utilizate în cercetări pentru armata
americană. Decizia FBI de a permite distrugerea rezervelor de antrax ale universităţii a avut în
vedere considerente de securitate. Totuşi, oamenii de ştiinţă au atras atenţia că respectivele
rezerve ar fi conţinut informaţii genetice care ar fi servit investigaţiei. Deci, decizia FBI de a
permite distrugerea antraxului a fost una cu dublu tăiş – în timp ce s-a eliminat una din posibilele

10
United States Postal Services, How We’re making the public and our employees safe, 29 octombrie 2001

7
surse a atacurilor, s-a pus o piedică în descoperirea vinovatului. James A. Roth, microbiolog al
universităţii, a afirmat că presupuse că cele două instituţii aveau deja toate tulpinele de antrax.11
O altă decizie a FBI-ului, care a avut un efect negativ, a fost aceea de a-şi conduce
investigaţiile prin interviuri, din care au aflat puţine date utile, în detrimentul concentrării
cercetărilor asupra „armei”, a companiilor, laboratoarelor sau instituţiilor academice care ar fi
avut capacitatea tehnologică şi informaţională de a produce forma foarte potentă de antrax care a
fost trimisă senatorului Tom Daschle.12

Analize tematice
Unităţi de decizie, Leadership şi Cooperare instituţională
Criza generată de atacurile cu antrax s-a încadrat în aria de jurisdicţie a trei instituţii,
nevoite să coopereze în această conjunctură: Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor
(Center for Disease Control and Prevention - CDC), Serviciul Poştal al Statelor Unite (United
States Postal Service - USPS) şi Biroul Federal de Investigaţii (Federal Bureau of Investigations
- FBI).
CDC este o agenţie a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane, din cadrul
guvernului Statelor Unite. Misiunea sa este de a proteja sănătatea şi siguranţa publică prin
furnizarea de informaţii privind ameninţările la adresa sănătăţii şi moduri de combatere a acestor
ameninţări, şi prin parteneriate cu departamentele de stat şi alte organizaţii. CDC îşi
concentrează eforturile către dezvoltarea şi aplicarea metodelor de prevenire şi control a bolilor,
în special a celor infecţioase.13 Pe 19 noiembrie 2001, CDC instituie, împreună cu Academia
Americană de Dermatologie, un Task Force pentru Bioterrorism.
USPS este o agenţie independentă a guvernului american, care asigură primirea,
transportul şi distribuirea corespondenţei în interiorul Statelor Unite. Una din atribuţiile sale este
aceea de a asigura siguranţa corespondenţei.14 Pe 17 octombrie 2001, USPS crează un Task
Force pentru Siguranţa Corespondenţei.
FBI este cea mai mare agenţie a Departamentului Justiţiei din cadrul guvernului SUA,
având dublu rol: corp de investigaţii la nivel federal şi serviciu intern de informaţii. Printre
principalele sale misiuni se numără antiterorismul, contraspionajul, securitatea şi investigaţiile
activităţilor criminale stipulate în Codul Penal al Statelor Unite, secţiunea 533.15

11
National Desk, A Nation Challenged: The Inquiry, 9 noiembrie 2001
12
Idem
13
CDC, Goals, 2009
14
USPS, What We Are Doing, 2009
15
FBI, FBI Priorities, 2001

8
 Din punctul de vedere al priorităţii misiunilor celor trei instituţii, în cazul atacurilor cu
antrax, „coaliţia” acestora este condusă de FBI, fără a se pune problema unei cooperări
defectuoase între elementele acesteia: Task Force-urile CDC-ului şi USPS-ului şi FBI.

Pregătiri, prevenire şi diminuarea efectelor

Convenţia privind Interzicerea Dezvoltării, Producţiei şi Stocării de Arme Bacteriologice
şi Toxice şi Distrugerea acestora interzice utilizarea agenţilor patologici ca armă. Bazele acestei
convenţii au fost puse în 1972. Deşi 146 de state care au adoptat Convenţia erau de acord cu
implementarea unui sistem de control care să supravegheze respectarea acesteia, Statele Unite s-
a opus, ceea ce reprezintă un aspect foarte important în cadrul atacurilor cu antrax. Armata
Statelor Unite şi-a menţinut Unitatea pentru Război Chimic şi Biologic, precum şi programele de
cercetare privind agenţii patogeni. Deci, autorităţile statului aveau acces la date privind agentul
patogen utilizat în atacuri.
Totuşi, nu exista o infrastructură care să asigure securitatea în domeniul biologic, întrucât
autorităţile nu au mai fost confruntate cu o astfel de criză.
Sistemul medical al Statelor Unite era slab pregătit şi incapabil să reacţioneze în
consecinţă. Protocoalele medicale emise de CDC anterioare atacului erau focalizate pe
diagnosticări comune, posibilitatea unui atac biologic nefiind luată în considerare.
Ultimul atentat bioterorist pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a avut loc în 1984 şi
agentul patogen folosit a fost Salmonela. În timp ce acel atentat a avut o arie de acţiune relativ
restrânsă, atacurile cu antrax au avut o arie mult mai largă, fiind afectate ţinte din trei state aflate
la o distanţă considerabilă unul de altul – Florida, New York şi Washington –, şi un pattern mult
mai imprevizibil. O altă diferenţă între cele două atacuri cu agenţi patogeni este mortalitatea – în
timp ce atacul din 1984 a avut peste 700 de persoane infectate şi nici un deces, în urma atacurilor
cu antrax din 2001 s-au înregistrat 5 decesuri şi 17 persoane infectate şi mii de oameni expuşi.
Nici una dintre cele trei instituţii decidente nu au avut capacitatea de a preveni atacurile
cu antrax şi au reacţionat cu întârziere în cazul acestora.
Măsurile luate de „coaliţie” pentru diminuarea şi lichidarea efectelor atacurilor cu antrax
au fost: izolarea, localizarea şi decontaminarea zonelor contaminate – atât sediile organizaţiilor
media, cât şi oficiile poştale şi birourile senatoriale au trecut prin acest proces; intervenţia
autorităţilor pentru tratarea populaţiei – elaborarea de teste rapide, tratarea preventivă cu
antibiotice a peste 10.000 de persoane, şi campania de vaccinare a celor cei implicaţi în
activitatea de livrare a poştei în Washington.

9
 Percepţia asupra problemei
Întreaga investigaţie a celor trei instituţii a fost orientată în sensul prezumpţiei de
terorism extern, atât privind autorul atacului, cât şi provenienţa bacteriei. Acest fapt are două
motivaţii – proximitatea temporală faţă de atacurile de la 11 septembrie, care a creat o psihoză
generală privind activităţile teroriste ale fundamentaliştilor islamişti, dar şi intervenţiei, la nivel
discursiv, a preşedintelui George Bush, care a catalogat atacurile antrax ca o continuare a
acţiunilor teroriste din 11 septembrie şi care cere FBI să investigheze legături între antrax şi
Orientul Mijlociu.
Indicarea ca posibili autori a fundamentaliştilor islamişti a fost susţinută de conţinutul
textelor din scrisorile sursă de contaminare. Acestea aveau un mesaj care purta marca
fundamentalismului islamic. Textul primei scrisori, adresată postului NBC, era „09-11-01, THIS
IS NEXT, TAKE PENACILIN NOW, DEATH TO AMERICA, DEATH TO ISRAEL, ALLAH
IS GREAT”, iar textul celui de-al doilea set de scrisori, adresate senatorilor Leahy şi Daschle, a
fost „09-11-01, YOU CAN NOT STOP US. WE HAVE THIS ANTHRAX. YOU DIE NOW.
ARE YOU AFRAID? DEATH TO AMERICA. DEATH TO ISRAEL. ALLAH IS GREAT.”
Declaraţiile oficialităţilor au fost de multe ori contradictorii în privinţa dimensiunii
pericolului, respectiv a crizei. Ideea că atacul ar fi fost plănuit de un actor din Orient este
sugerată şi de media americană, care citează surse din Fort Detrick care susţin că antraxul
analizat a fost îmbunătăţit prin adaosul de bentonită, implicând programul armelor biologice
dezvoltat de Irak, informaţie negată în mod oficial de Casa Albă.
General-Maior John Parker neagă prezenţa bentonitei, dar susţine că în scrisoarea
adresată senatorului Daschle s-ar fi evidenţiat prezenţa unor urme de silicon care ar servi la
potenţarea antraxului. La scurt timp, directorul Homeland Security Ridge susţine opinia lui
Parker.
John Ashcroft, Avocatul General al Statelor Unite, declară că se crează o alarmă
nelegitimă într-o perioadă de legitimă îngrijorare.

Transnaţional şi internaţional
Confirmarea cazurilor de antrax în statele unite a stârnit panică peste tot în lume şi a
urmat un val de false ameninţări. Au existat astfel de alarme false în Mexic, Malaezia, Africa de
Sud şi în Anglia.
La toate ambasadele Statelor Unite s-a întrerupt activitatea de corespondenţă, după
suspiciunea de antrax de la ambasada din Viena.

10
 Efectele în timp
Unul din efectele majore ale celor două atacuri teroriste de pe teritoriul Statelor Unite a
fost adoptarea USA PATRIOT Act, considerat lege anti-terorism, care oferă noi puteri forţelor
de poliţie şi agenţiilor. Numele său este un acronim al Uniting and Strengthening America by
Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act.
Actul permite interceptarea poştei, comunicaţiilor telefonice şi electronice, accesul la
dosarele medicale şi financiare ale cetăţenilor; permite ca străinii suspectaţi de teroare să fie
expulzaţi în decurs de 7 zile; stabileşte crearea unei baze de date care să faciliteze urmărirea a
mai mult de 600.000 de studenţi străini în SUA. De asmenea, Actul extinde definiţia terorismului
pentru a o include şi pe cea de terorism intern.
Motivaţia preşedintelui Bush a fost că legislaţia urmăreşte urgentarea desfăşurării
cercetărilor şi pedepsirii cercetării teroriştilor, dar scopul ei este de a preveni şi mai multe
atrocităţi. „Acest guvern va aplica legea cu toată urgenţa unei naţiuni în război.”16
Acest pachet de legi a fost aprobat, pe 26 octombrie, cu eludarea normelor şi procedurilor
de legificare şi cu sprijinul opoziţiei democrate, invocată fiind situaţia de criză. Totuşi, societatea
civilă a reclamat încălcarea evidentă a Constituţiei şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

Lecţii învăţate

S-a crezut, la un moment dat, că, în această epocă a supertehnologiilor, armele nucleare,
chimice şi cele biologice nu mai prezintă o ameninţare majoră. S-a încheiat, în acest sens, un
tratat de neproliferare a armelor chimice, semnat de 146 de state, alături de Statele Unite, care,
însă, n-au acceptat crearea unui organism de control. Arma biologică a fost considerată ca
nesemnificativă în cazul unei confruntări, fie chiar şi ca ripostă simetrică, datorită, pe de o parte,
lipsei de precizie în actul întrebuinţării şi, pe de altă parte, efectelor ei colaterale (unele chiar
asupra forţelor proprii) greu de controlat şi de prevenit.
Atacurile cu antrax a arătat au arătat că reuşita în acţiunile împotriva terorismului depinde
în mare măsură de cunoaşterea acestui fenomen în dinamica şi cauzalitatea lui. Criza declanşată
în Statele Unite a impus verificarea şi adaptarea strategiilor folosite în combaterea ameninţării
terorismului biologic.
Iniţiativa Globală pentru Siguranţa Sănătăţii (Global Health Security Initative), a fost
lansată în noiembrie 2001, în timpul crizei atacurilor cu antrax, de către Canada, Uniunea
Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Marea Britanie şi Statele Unite, şi este un
parteneriat international care are în vedere elaborarea unei strategii globale de pregătire şi

16
BBC, New Counter Terrorism Laws for the US, 26 octombrie 2001.

11
răspuns la ameninţările biologice, chimice, nucleare. Are sprijinul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii, care acţionează în calitate de expert.

Concluzii

Atacurile cu antrax au reprezentat o criză de natură teroristă, ce s-a desfăşurat de facto în

perioada dintre datele 4 octombrie 2001 – ziua în care prima persoană este diagnosticată cu
antrax contractat pe o cale nenaturală – şi cea de 21 noiembrie – ziua în care ultima persoană
infectată a decedat.
De iure, criza poate fi socotită ca fiind încheiată doar în condiţiile în care cel responsabil
pentru atacuri este identificat, întrucât panica şi incertitudinea continuă atâta timp cât acesta se
află în libertate. Dacă acest lucru este considerat ca fiind adevărat, atunci se ridică întrebarea „de
ce s-au oprit atacurile cu antrax?”. Cel mai probabil răspuns este acela că vinovatul a fost
descurajat de investigaţia pe scară largă efectuată de FBI.
Criza nu a fost manageriată optim, din cauza lacunelor în pregătirea instituţiilor pentru o
astfel de situaţie.

12
 Bibliografie

Arjen B., ’t Hart P. & Stern E., 2005, The Politics of Crisis Management, Cambridge University
Press, New York
Chifu I. & Ramberg B., 2007, Crisis Management in Transitional Societies, Swedish National
Defence College
Lloyd A. & Mathews P., 2002, Bioterorismul, Editura Hiparion, Bucureşti

American College of Physicians, Bioterrorism Resources

http://www.acponline.org/clinical_information/resources/bioterrorism/
Bell R., Amerithrax 2001
http://www.trutv.com/library/crime/terrorists_spies/terrorists/anthrax/index.html
CDC, Bioterrorism
http://www.bt.cdc.gov/bioterrorism
CDC, Goals
http://www.cdc.gov/osi/goals/goals.html
Council on Foreign Relations, The Anthrax Letters
http://www.cfr.org/publication/9555/
Colecţia BBC Anthrax Alert
http://news.bbc.co.uk/2/hi/in_depth/world/2001/war_on_terror/anthrax_alert/default.stm
Dipity, 2001 Anthrax Attacks Timeline
http://www.dipity.com/myfoxdc/2001_Anthrax_Attacks_Timeline
Dipity, Anthrax Timeline
http://www.dipity.com/bvicarious/Anthrax_Timeline
EmptyWheel, Anthrax Attacks Timeline
http://emptywheel.firedoglake.com/2008/08/04/anthrax-timeline/
FBI, Amerithrax
http://www.fbi.gov/anthrax/amerithraxlinks.htm
Frerichs R.R., American Anthrax Outbreak of 2001
http://www.ph.ucla.edu/epi/Bioter/detect/antdetect_intro.html
George Washington University, US Anthrax Attacks 2001
http://www.gwu.edu/~cih/anthraxinfo/public/publicthreat_attacks.htm
Guardian, Anthrax
http://www.guardian.co.uk/world/anthrax

13
Hatch Rosenberg B., Analysis of the Anthrax Attacks
http://www.anthraxinvestigation.com/anthraxreport.htm
History Commons, 2001 Anthrax Attacks
http://www.historycommons.org/project.jsp?project=2001anthraxattacks
Mayer T.W., Did the FBI rush to make the judgement
http://www.ph.ucla.edu/epi/bioter/fbirushjudgement.html
National Desk, A NATION CHALLENGED: THE INQUIRY Experts See F.B.I. Missteps
Hampering Anthrax Inquiry
http://www.wanttoknow.info/011109nytimes
Petrescu D., Bioterorismul – o ameninţare reală
http://www.presamil.ro/SMM/2004/10/pag%2028-30.htm
Olberman K., Countdown: Anthrax Attacks, inside job?
http://www.youtube.com/watch?v=92Syc1agCBk&feature=related
Sfatul Medicului, Antraxul
http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Infectioase/Antraxul_631.html
Sherwood R., 2001 Anthrax attacks on US Congress made by scientists and covered by FBI
http://www.globalresearch.ca/index.php?context=va&aid=4129
Smith R. M., Why did the Anthrax Attacks stop?
http://www.computerbytesman.com/anthrax/whystop.htm
Sunshine Project, US Army Patents Biological Weapons Delivery System, Violates BioWeapon
Convention
http://www.sunshine-project.org/publications/pr/pr080503.html
United Nations Office at Geneva, Biological Weapons Convention
http://www.unog.ch/80256EE600585943/
(httpPages)/04FBBDD6315AC720C1257180004B1B2F?OpenDocument
US Department of Health & Human Services, Questions and Answers about Anthrax Prevention
and treatment
http://www.hhs.gov/news/press/2001pres/20011010a.html
US Food and Drug Administration, Counterterrorism
http://www.fda.gov/oc/opacom/hottopics/bioterrorism.html
US Postal Services, How We’re making the public and employees safe
http://www.usps.com/news/2001/press/pr01_1029steps.htm
US Postal Services, What to do if you recieve an Anthax Threat
http://www.usps.com/news/2001/press/pr01_1010tips.htm

14