Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pandemii și carantină: ce
ne învață trecutul despre
prevenirea epidemiilor
24 ianuarie, 2020
Alla Ceapai
Dan Alexe
În localitatea Wuhan, China, 24 ianuarie 2020
Distribuie
Vezi comentarii
Print
Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul sănătății, care ține de
ceea ce se numește subsidiaritate, altfel zis: măsuri luate la scară națională.
Prima pandemie atestată în vremurile moderne a fost cunoscuta Ciumă Neagră, ciuma
bubonică, Moartea Neagră care în sec. XIV a ucis într-un timp scurt milioane de
oameni, reducând substanțial populația planetei.
0:006:020:00
Link direct
Player pop-out
Exterminarea unui număr uriaș, chiar dacă greu de evaluat, de amerindieni, a avut de
asemenea loc prin răspândirea unor maladii benigne, nepericuloase, pentru europeni,
dar care pentru locuitorii celor două Americi, care nu posedau anticorpii necesari, s-au
dovedit ucigătoare.
Precedenta epidemie de SARS coronavirus, similar cu cel actual din China, a ucis
câteva sute de persoane în Asia în anii 2002-2003. Alte pandemii, precum epidemia
de Ebola în Africa centrală și de vest, au cauze prea puțin cunoscute și rămân greu de
stăvilit.
La nivel European se fac periodic recomandări, de la banalele măsuri de igienă
precum spălarea mâinilor, până la purtatul unor măști în public. În caz de pandemie,
însă, totul ar fi lăsat la nivelul statelor membre. Uniunea Europeană nu are competențe
în domeniul sănătății, care ține de ceea ce se numește subsidiaritate, altfel zis: măsuri
luate la scară națională.
Acolo unde există deja un vaccin, vaccinarea pe scară largă este desigur măsura cea
mai eficace într-un prim timp.
Romanul Ciuma, al lui Albert Camus, descrie în detaliu viața unui oraș în carantină, în
plină perioadă de ecloziune a epidemiei, care e purtată de șoareci și șobolani, cum se
întâmplă de multe ori. (Și, desigur, ciuma acolo este și o parabolă a nazismului.)
Detail suplimentar interesant pentru noi este că navele care au adus ciuma neagră în
Europa în sec. XIV, ducând la prima distrugătoare pandemie veneau din Marea
Neagră. Pe un alt plan simbolic: maladia era deseori transmisă prin șoareci și
șobolani, iar anul nou chinezesc care începe acum se află sub semnul Șobolanului.
***
„Sunt falsuri. Asta trebuie să o înţeleagă toată lumea, ca să avem un mesaj corect care
să nu provoace panică în rândul populaţiei”, a precizat Nicolae Furtună, director
interimar al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.
„R. Moldova în raport cu situaţia creată nu porneşte de la pagină curată. Da, este un
nou tip de coronavirus, dar fiind o viroză care are la baza transmiterii mecanismul
aerogen, în ţara noastră avem un sistem de supraveghere de rutină în ceea ce priveşte
gripa, virozele respiratorii acute, inclusiv cele severe. Noi, săptămânal, prin
intermediul punctelor de santinele amplasate în diferite zone geografice ale R.
Moldova, supraveghem ceea ce se întâmplă. Sistemul există, oameni instruiţi există,
echipamente există, algoritmi există, tehnici de laborator există. Nu ne aflăm într-un
vid de posibilităţi şi informaţii”, a dat asigurări Nicolae Furtună.
Elena Cioina
Jurnalista Elena Cioina de la portalul sanatate.info urmăreşte îndeaproape evoluţia
noului tip de coronavirus. Ea zice că autorităţile moldovene monitorizează situația,
deocamdată nu există stare de alertă, din moment ce Organizația Mondială a Sănătății
a decis că boala respiratorie provocată de nou virus nu este încă o urgență de sănătate
publică de interes internațional. Elena Cioina spune că autorităţile de la Chişinău au
reuşit în trecut să facă faţă unor provocări similare. Cel mai recent exemplu e
epidemia de rujeolă care a izbucnit în mai multe state europene în 2016 şi a ajuns în
Moldova în 2018:
„Noi, datorită faptului că am avut totuşi o imunizare mult mai bună în rujeolă faţă de
alte state, am reuşit să prevenim răspândirea acestei infecţii printre copii şi chiar să
prevenim decesele printre ei, ceea ce nu s-a întâmplat, de exemplu, în România sau în
Ucraina, unde noi ştim că au fost zeci de mii de cazuri, inclusiv foarte multe decese.
Cu rujeola noi ne-am descurcat, paradoxal, dar destul de bine, în anul 2018, şi
autorităţile au reuşit să intervină anume în focarele unde s-au înregistrat cele mai
multe cazuri, chiar au reuşit să-i convingă pe mai mulţi să se vaccineze după aceste
cazuri. Dacă luăm gripa, în fiecare an, practic, primim vaccinurile cu întârziere, dar
totodată avem o rată destul de mică şi de îmbolnăviri, dar şi de decese.”
Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare,
dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile
trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată
lumea este binevenită
Interviuri
INTERVIURI
Roman Mihăeș: Maia Sandu va merge pe scenariul demiterii
guvernului Chicu, cu riscurile de imagine
INTERVIURI
Anatoli Dirun: În Transnistria, criza sanitară a evidențiat probleme
serioase în comunicarea dintre societate și putere (VIDEO)
Alexandru Tănase: Parlamentul nu poate fi dizolvat după data de 8 mai
Ramona Strugariu (europarlamentară): „Sunt bani, trebuie bunăvoința guvernului
moldovean să se ducă în direcția potrivită”
Corina Cepoi (expertă media): „Cred că prin educație putem lărgi acest număr de
utilizatori de presă”
Vă mai recomandăm:
URMĂREȘTE-NE
o
o
o
o
o
o
INFORMAȚII DESPRE SITE
o Politica RFE/RL
o Contactați-ne
o Despre noi
o Reguli forum dezbateri
NOUA APLICAȚIE
o Mobil și Smart TV
MD
Radio Free Europe/Radio Liberty © 2020 RFE/RL, Inc. Toate drepturile rezervate
Europa Liberă Moldova ar dori să vă informeze când apar informații noi pe
site.
ACCEPTNU, MULȚUMESC