SARACIA SAU 19 ANI DE POLITICA OLIGARHO-BARONIALA

Dupa opiniile cele mai frecvente extremismul de dreapta sau de

stanga apar cel mai frecvent pe fondul saracirii populatiei.
Saracia este unul dintre factorii psiho-sociali cei mai importanti.
Saracia ar duce la modificarea psihologiei colective.
Saracii au o personalitate orientata spre fizic si vizual si mai putin
spre psihic,nu au o constiinta politica clara dar pot fi usor manipulati
de catre politicieni demagogi,reactionand pozitiv si la pomenile
electorale.
Ei ar fi personalitati mai degraba extrovertiti decât
introvertiti,orientati mai mult spre concret,sunt mai inceti,cu grija,
rabdatori, perseverenti,neortodoxi.Saracii ar fi impulsivi,orientati
mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleranta foarte
mare fata de suferintele somatice sau psihice.
Saracia,infometarea cronica,duc la transformari importante ale
personalitatii,determinând o mai mare inclinatie spre concret,spre
tendinte egoiste si revendicative.
Este importanta structura puterii in societate,lucru ce afecteaza
violenta in familie, abuzul masiv social fata de copii fiind mult mai
periculos decât cel individual.Acest abuz social consta in statisticile
foamei si malnutritiei la copii,morbiditatea, saracia,educatia
deficitara,oficializarea bataii in scoala,institutii de corectie se
institutionalizeaza valorile culturale care se sanctioneaza prin
bataie.
Generalizarea saraciei, infometarea cronica le-am considerat ca
fenomene de inginerie sociala comunista inainte de 1989,dar nu
putem spune ca si astazi nu indeplinesc acelasi rol.
De fapt si in trecut sub comunisti si azi sub regimurile
oligarhice(PSD,PNL),saracirea populatiei apare printre metodele de
aservire a persoanei umane, silita astfel ca si in conditia carcerala
sa fie preocupata numai de existenta fizica si sa nu se mai
gandeasca la drepturile sale cetatenesti sau la puterea votului
universal.
Totalitarismul,de dreapta sau stanga, prin dependenta economica,
educationala a indivizilor, controlul rezidentei si chiar al nasterilor
(cu imaginea idilica a “statului parinte”), avea si are ca unic scop nu
numai monopartidismul, dar si controlul vietii spirituale in scopul
infantilizarii individului si prin aceasta a manevrarii sale(sa ne
amintim de partidul stat PSD)
De fapt si dupa 1989 problema saraciei nu s-a schimbat cu mult in
societatea romaneasca.
Din punct de vedere social,saracia constituie un teren fertil pentru
desvoltarea si manifestarea extremismului,saracia putand crea
adesea acele derive extremiste,in care un lider politic prin
demagogie pot dirija energia negativa a saracilor spre distructivitate
si antidemocratie.
In Romania , in perioada de 19 ani trecuti,apare o mare incidenta si
o mare profunzime a saraciei.Romania are rata cea mai ridicata a
saraciei din Europa(cu exceptia Albaniei).
Astfel,conform Dlui Andreescu peste 50% din populatia Romaniei
traieste cu un venit sub 4 $ pe zi,iar privind situatia copiilor peste
75% traiesc sub aceasta limita.
Cetatenii din Romania au o proasta perceptie subiectiva in studiile
sociologice privind saracia,valoarea acestei perceptii depasind 70-
75%.
Astfel,intr-o evaluare sociologica reiese ca peste 20% din populatie
a raspuns ca merg la culcare flamanzi.
In perioada guvernarii de dreapta de tip PNL-aripa petro-oligarhica a
crescut enorm inegalitatile sociale si economice,cu polarizarea
avutiei nationale catre o mica patura sociala,in timp ce marea
majoritate a populatiei se sbate in saracie.
Adancirea ei, simultan cu polarizarea sociala - in special, daca
acumularea bunurilor de catre anumite categorii capata un caracter
sfidator – creste frustrarea categoriilor sociale defavorizate si le fac
sa raspunda –violent- la injustitie.
La aceasta nedreptate contribuie direct si manifestarile coruptiei,cu
exponentul sau sfidator-cresterea numarului de masini de lux,de
exemplu.
Toate aceste fenomene ne arata ca ne aflam in fata unui real
pericol social.Guvernantii,este evident,nu se ingrijesc decat de
inbogatire iar recenta disputa electorala,caracterizata de dl.Basescu
ca avand un caracter de blat ne-a aratat clar ca scopul guvernarii
este sprijiinirea grupurilor de interse pentru imbogatire,sfidand
saracia cetatenilor tarii,ca politicienii oligarhilor sunt la fel si ca sunt
dispusi sa negocieze intre ei functiile sociale.
In acest context este necesara doar o scanteie si aceasta o poate da
extremismul de dreapra sau cel de stanga de tip Iliescu(un
specialist al loviturilor de stat,dupa cum a fost caracterizat de
dl.Basescu).
Acapararea presei de grupurile de interese este un sindrom
dramatic al divizarii populatiei in maniera sud-americana.
Cineva se mira ca trinerii socialisti(TDS) fac apologia lui Che
Guevara si a tipului sau de revolutie.
Daca extremistii vor tinde spre putere si PNL face totul pentru a le
crea conditii,societatea romaneasca va fi cuprinsa de revolta.
O societate in care 1000 de indivizi sunt milionari in euro iar restul
de 22 milioane se sbat in saracie este un teren fertil pentru
extremism.
Din aceasta cauza doctrina PD-L pare cea mai adecvata.In aceasta
doctrina se inbina liberalismul creator cu doctrina populara si chiar
cu unele accente social-democrate.In acest caz PD-L se dirijeaza in
pragmatismul sau politic asupra clasei mijlocii si a celei sarace.