Sunteți pe pagina 1din 17

Cursul 1: Decizia publica : teorii generale

1. Prezentati, pe scurt, principalele abordari ale deciziei publice (enumerarea si


descrierea succinta a abordarilor politice, juridice si manageriale).

Abordarea manageriala

Valori: eficienta, eficacitate, economicitate

Unitatea de analiza: indivizi, grupuri, structuri organizationale si procese

Aspecte fundamnetale: Cum putem creste eficienta, eficacitatea si economicitatea?

Abordarea politica

Valori: reprezentare, raspundere, responsabilitate

Unitate de analiza: indivizi, grupuri, comunitati si institutii politice (structuri si procese).

Aspecte fundamentale: Cum putem aloca puterea si resursele?

Abordarea juridica

Valori: drepturi legale, proceduri legale, echitate

Unitate de analiza: reglementari, legi, procese legale.

Aspecte fundamentale: Cum pot fi rezolvate conflictele si cum poate fi legea respectata?

Abordarea etica

Valori: moralitate, etica, integritate

Unitate de analiza: standarde etice

Valori fundamentale: Cum putem imbunatati etica in administratia publica?

Abordarea istorica

Valori: lectii ale trecutului

Unitatea de analiza: analiza istorica, evenimentele individuale

Aspecte fundamentale: Cum putem evita greselile trecutului?

1
Abodarea integrata

Valori: guvernanta; valorile democratice;

Unitatea de analiza: orice actor relevant guvernantei;

Aspecte fundamentale: Cum putem imbunati sistemul administratiei publice ca intreg?

2. Prezentati, pe scurt, tipologia de lucru in cadrul cursului, accentuand definitia


noul management public.
1. Institutionalismul de tip clasic(Wilson, 1886; Weber, 1914; 1922)
2. Behavioralismul (Simon, 1945)
3. Teoria alegerii rationale + Noul management public
(Buchannan si Tullock, 1962; Niskanen, 1971, 1975;
Downs, 1965)
4. Neo-institutionalismul (Peters si Savoie, 1992)

Institutionalismul clasic

Woodrow Wilson:

Administratia este separata de politic

Corp profesional al functionarilor publici

Max Weber:

Birocratia = organizatie rational functionala, bazata pe reguli, ierarhica, permanenta,


meritocratica, furnizor competitiv de locuri de munca;

Birocratia = organizatie eficienta si impartiala

Teoria alegerii publice

William Niskanen

Model de maximizare a bugetelor din cauza asimetriei de informatie (intre seful


biroului si organizatia finantatoare) (organizatia nu cunoaste costurile reale ale biroului),
bugetul propus de seful biroului (mai mare decat cel necesar) va fi acceptat de sponsor.
Bugetul (mai mare decat cel necesar) va fi acceptat de organizatia finantatoare si acest

2
lucru conduce catre un input al administratiei mai mare decat cerut de cetateni si astfel,
genereaza ineficienta.

James M. Buchanan si Geoffrey Brennan

In acest model, organizatia finantatoare si seful biroului reprezinta statul. Birourile sunt
dependente de politicieni si impreuna maximizeaza bugete generand ineficienta.

Teoria alegerii publice + NMP

Christopher Hood, Noul management public inseamna:

1. Stil de conducere liber, bazat pe controlul organizational activ, vizibil si discretionar;

2. Standarde si metode explicite de obtinere a performantei prin identificarea si


clarificarea obiectivelor si a indicatorilor de succes;

3. Masurare a performantei prin indicatori cantitativi;

4. Descentralizare a unitatii de comanda publica;

5. Competitie in sectorul public;

6. Practici ale stilului de conducere specific organizatiilor private: contracte pe termen


scurt, planuri corporatiste, acorduri de performanta, etc.

7. Reducerea costurilor, cresterea eficientei si minimizarea resurselor.

Guy Peters Donald Savoie (1994)

NMP incearca sa realizeze o operatie radicala a corpului de functionari publici


operatia nu a reusit, iar pacientul a reusit cu greu.

Asumptii (de validat):

Birocratia nu este ineficienta!

Administratia publica inseamna management si consultanta fara prima, politicile


publice sunt mai slabe!

NMP a condus la politizarea administratiei publice.

3
Cursul 2: Decizia publica in context democratic contestare si negociere

1. Definiti democratia in sens practic, prezentant cele sase institutii descrise de R.


Dahl.

Democratia numeste sistemul care pastreaza receptivitatea fata de cetatenii sai,


oferindu-le posibilitatea de a-si formula preferinntele, de a si le face cunoscute si de a primi un
raspuns la acestea, fara partinire ori discriminari.

Ideal, democratia este un sistem care permite:

Participare efectiva: toti membrii sistemului beneficiaza de oportunitati egale si


efective de a-si face cunoscute parerile in raport cu politica ce ar trebui adoptata
Egalitate de vot: decizi urmeaza a fi luata in conditiile in care fiecare membru
va avea oportunitatea egala si efectiva de a vota, iar toate voturile vor fi fost
considerate egale
Intelegere luminata: adica, informarea deplina si completa a diecarui membru
asupra politicilor relevante si a eventualelor consecinte
Controlul asupra agendei: membrii ar trebuie sa beneficieze de oportunitatea
exclusiva de a stabili ce, cum si cand se stabileste agenda de discutii
Cuprinderea deplina: termen ce trimite la includerea tuturor indivizilor in
procesul de luare a deciziilor publice.

R. Dahl: practic, insa democratia permite si garanteaza urmatoarele institutii:

Oficialii alesi prin vot controlul asupra deciziilor guvernamentale in privinta


politicilor revine in mod consitutional oficialilor votati de cetateni, fiind astfel
satisfacut primul dintre criteriile minime ale democratizarii: garantia
reprezentativitatii
Alegeri libere corecte si frecvente: pentru a oferi posibilitatea cetatenilor de a
exercita in mod real controlul agendei politice fara constrageri regulate
Libertatea de exprimare : cetatenii au dreptul de a-si exprima, fara amenintarea
unei pedepse grave, opniile asupra unor chestiuni politice precizate in linii mari,
inclusiv critice la adresa oficialilor guvernului, sistemului socio-economic ;i a
ideologiei predominante
Surse alternative de informare: o transpunere palida a intelegerii luminate din
varinata ideala cetatenii au dreptul de a cauta surse de informare alternative si

4
autonome (protejate prin lege si ferite de influenta gurvernamentala ori a altor
grupari politice)
Autonomie asociationala exprimata prin recunoasterea si garantarea libertatii
de asociere a cetatenilor (in sensul dreptului de a crea si a adera la organizatii)
Cetatenie cuprinzatoare: in fapt recunoastrea drepturilor cetatenesti
fundamentale tuturor celor care au rezidenta pe teritoriul respectivei tari.
2. Comentati in masura in care in Romania administratia publica este organizata
in maniera democratica.

Conform Constitutiei, Romania este stat stat de drept, democratic i social, n care
demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor sunt respectate.

Administratia publica este organizata intr-o maniera democratica, deoarece oficialii sunt
alesi prin vot, in urma alegerilor libere, corecte si frecvente.

3. Definiti societatea plurala.

Societatile plurale sunt societati in care se manifesta clivaje segmentale: acestea exista
acolo unde divizarile politice urmeaza indeaproape si mai ales au legatura cu limitele de
diferentiere sociala, obiectiva, indeosebi cele estrem de frapante intr-o societate. (Harry
Eckstein) Societtaea plurala este, in sensul cel mai strict, un amestec de popoare, deoarece se
amesteca, dar nu se combina. (J.S. Furnivall, citat de Lijphart).

4. Comentati in ce masura astazi, in Romania, clivajele reprezinta un interes


pentru procesul decizional la nivelul administratiei publice locale.

Clivajul este un concept folosit in sociologia politica pentru a indentifica grupuri sociale
cu impact potential sau activ in structurarea vietii politice.

Clivajele presupun o linie de divizare nu toate diferentele sunt insa clivaje. Unii autori
cer ca linia de demarcatie sa fie concentrata pe convingeri si valori ale sistemului. Altii introduc
variabile extrem de greu de cuantificat, precum diferente politice importante sau structurate
in sens larg sau suficient de importante. Problema substantiala in teoria clivajelor este: cum
alegi un set de clivaje si nu pe celalalt? Solutia: cadrele teoretice selectate.

Posibile criterii de clasificare a clivajelor: etnie (rromi, maghiari, sasi, secui, ucrainieni,
xenofobi, toleranti), religie (fundamentalisti, moderniti, catolici, protestanti, anti-clericali,

5
clericali), conflict geografic (oras versus tara, centru versus periferie), nationalitate versus
nationalism (partide etnice, miscari nationale).

De exp., clivajul nationalitate versus nationalism - UDMR, este un partid etnic, aparent
regional, care ocupa o pozitie teritoriala ce produce confuzie. Este o Uniune de organizatii a
minoritarilor etnici maghiari. Functioneaza ca partid al etnicilor maghiari din Transilvania,
UDMR are o baza mai mare decat Ardealul, deoarece are reprezentanti si in alte regiuni
istorice.) Partidele regionaliste au obiectivul autonomizarii puterii locale fata de centru
(Uniunea Civica Maghiara este mai curand regionalista). Regionalistii doresc autonomia
culturala, legislativa si regionala. Partidele regionaliste apar ca reactie la partidele nationaliste.

Cursul 3: Decizia publica in context democratic -schimbarea administrativa

1. Prezentati importanta implicarii diversilor actori in procesul decizional


administrativ.

Actorii implicati in procesul decizional au un rol crucial si isi au propriile interese, in


unele situatii pot fi mai importanti ca alti actori.

Actorii politici actorii implicati intr-un anumit domeniu administrativ, parti


constitutive ale unui sistem administrativ.

Categorii:

1. oficialii alesi public membri ai executivului si ai legislativului.

Executivului ii revine rolul principal in elaborarea politicilor publice, atat in perspectiva


prerogativelor sale, cat si din punct de vedere al controlului resurselor (financiare, materiale,
informationale, umane).

Legislativul joaca rolul actorului capabil sa traga la raspundere executivul pentru


eventuale incalcari ale mandarului si prin aceasta influenteaza elaborarea politicilor, chiar daca
nu se implica efectiv in aceasta.

2. oficialii numiti in functie concentrati in structurile executive ale administratiei


publice si, in mod generic, numiti functionari publici sunt resursele sistemului administrativ
implicate direct in procesele de elaborare a politicilor publice.

6
3. grupuri de interese una dintre resursele fundamentale a acestor actori este informatia
membrii unui asemenea grup cunosc de obicei aproape totul despre domeniul lor de activitate.
din moment ce elaborarea politicii administrative este un proces bazat, in mare, pe informatie,
cei care o detin asteapta sa joace un rol important in acest proces. impactul grupurilor de interese
asupra procesului de elaborare a politicilor publice variaza in functie de resursele
organizationale de care amintitele grupuri dispun.

4. grupuri de cercetare formate in genere din cadre didactice sunt similare ca


activitate think tank-urilor.

5. mass-media faciliteaza transferul informatiilor privitoare la preferinte intre


autoritatile administratiei publice si cetateni.

2. Prezentati definitia politicilor publice si etapele procesului de politici publice.

Politicile publice:

orice decide un organ al administratiei publice sa faca sau sa nu faca (thomas dye)
un set de decizii interdependente luate de un actor politic sau de un grup de actori politici
cu privire la selectia telurilor si la mijloacele de a atinge aceste teluri intr-o situatie
specifica, in care ar trebui ca acei actori sa poata, in principiu, sa ia aceste decizii;
William Jenkins
un set de decizii, luate de un actor politic sau grupuri de actori politici atunci cand se
ocupa de o problema de interes general.

Politica publica reprezinta raspunsul pe care o guvernare (centrala, regionala, locala sau
europeana) il da unei nevoi formulate de comunitate / societate, o nevoie considerata atat de
importanta incat pentru solutionarea ei sunt disponibilizate autoritate si resurse publice.

Thomas Dye spunea ca politicile publice sunt tot ceea ce un organ (guvern) alege sa faca
sau nu.

Etapele procesului decizional

Conform Institutului pentru Politici Publice Bucuresti, etapele procesului decizional


sunt:

- Stabilirea agendei

7
- Definirea problemei
- Identificarea variabilelor, alegerea solutiei
- Implementarea PP
- Monitorizarea si evaluarea

Definirea problemei si inscrierea pe agenda.

Problema de PP este o conditie sau situatie care genereaza nevoi sau satisfactii pentru a
caror corectie este necesara interventia guvernamentala.

Nu orice problema poate ajunge sa primeasca o solutie printr-o masura de PP, tocmai
de accea procesul de stabilire a agendei este unul selectiv, in care diversi actori institutionali
incearca sa aduca problema in atentia guvernantilor.

Tipuri de agende:

- Agenda publica cuprinde toate probleme percepute de mebrii unei comunitati


- Agenda institutionala cumuleaza toate problemele pe care factorii decizionali isi
propun sa le rezolve intr-un anumit interval de timp
- Agenda media actioneaza ca un facilitator intre agenda publica si cea insitutionala.

Nu intotdeauna cele 3 agende coincid. Exista si situatii in care problemele percepute de


membrii unei comunitati sunt suficient de specifice, a.i. sa fie recunoscute la nivel
guvernamental.

Problemele de PP nu raman pe agenda publica daca nu indeplinesc urmatoarele conditii:

- Sunt suficient de semnficiative (un nr semnificativ de persoane sa fie afectate)


- Au intensitate (magnitudinea impactului sa fie ridicata)\
- Au durabilitate in timp.

Modele de elaborare a PP (R. Cobb, J.K.Ross si M.H.Ross citati in Howlett si Ramesh):

- Initierea din exterior (societatea civila, grupurile de interese etc promoveaza o


problema si o aduc la stadiul agendei publice transferand-o mai apoi catre agenda
institutionala cazul sistemelor liberale, pluraliste)
- Mobilizarea ( specifica zonelor toatlitare, cand responsabilii transfera probleme din
agenda institutionala in cea publica)
- Initierea din interior (grupuri din palierul decizional introduc in mod automat
problema in discutie, in virtutea pozitiei ocupate sau a influentei de care se bucura)

8
- Consolidarea (P.J.May Howlett si Ramesh) atunci cand organele administrative
initiaza procesul de solutionare a deciziei, atunci cand exista deja sprijinul
populatiei.

Luarea deciziei.

Pentru ca o PP sa aiba succes, acesta trebuie sa fie definita corect si sa se identifice


cauzele care stau la baza ei. Atunci cand nu exista o imagine clara asupra problemei. Au loc
discutii cu toti potentialii actori implicati (stakeholders) si se analizeaza datele disponibile
(cantitative si calitative).

Etapele generale ale acestui proces sunt:

- Definirea problemei
- Gasirea alternativelor posibile de actiune
- Evaluarea alternativelor
- Selectarea alternativei.

Implementarea PP.

Odata ce s-a obtinut acordul tuturor factorilor decizionali asupra variantei optime de
solutionare a problemei, aceasta trebuie facuta cunoscuta tuturor celor implicati. In aceasta
etapa se vor alege instrumentele prin care politica este pusa in aplicare ( de natura legislativa,
institutionala etc), respectiv agentia de implementare (Guvern, alte autoritati publice,
organizatii private etc.).

Abordarea de sus in jos incepe cu deciziile organelor administrative, analizeaza


masura in care cei care activeaza in aceste structuri indeplinesc sau nu aceste decizii si cauta
apoi sa identifice motivele care stau la baza procesului de implementare (P. Sabatier in Howlett
si Ramesh).

Abordarea de jos in sus porneste de la toti actorii publici si privati implicati in


programele de implementare si analizeaza obiectivele personale si organizationale ale acestora,
strategiile lor si retelele de contacte pe care le-au construit (B.Hjern si D. Porter Howlett si
Ramesh).

Monitorizarea si evaluarea PP.

9
Monitorizarea asigura corespondenta obiectivelor stabilite cu actiunile propuse spre
implementare.

Evaluarea cuantifica rezultatele obtinute in urma implementarii si furnizeaza bazele


urmatorului ciclu de PP.

Howlett si Ramesh identifica mai multe tipuri de evaluari:

- Evaluarea administrativa realizata de catre organele administrative, eventual de


agentii specializate in evaluarea PP. De cele mai multe ori este realizata de catre
inspectori financiari, juridici/politici atatsati ministerelor, organe
legislative/judecatoresti. (asigura atingerea obiectivelor propuse cu costuri minime
si cu cele mai mici efecte negative asupra cetatenilor. Consultarile cu cetatenii pot
juca rolul unor cutii de rezonanta si pot constituti astfel un mijloc eficace de evaluare
a unei administratii)
- Evaluarea judiciara tipul de evaluare care se concentreaza pe aspectele legale ale
implementarii programelor si nu pe bugete, eficienta, prioritati si alte cheltuieli.
Realizata de instantele de judecata si analizeaza posibilele conflicte dintre
programele unei guvernari si prevederile constitutinale sau intre standardele de
comportament administrativ si drepturile individuale.
- Evaluarea politica incearca sa analizeze succesul/esecul unei PP, utilitatea ei in
vederea mentinerii/modificarii ei. Are caracter unilateral si poate fi intreprinsa de
oricine este interesat de fenomenul politic.

De asemenea, exista si evaluarea ex-ante (evaluarea inaintea implementarii PP analiza


politcii presupune evaluarea posibilelor rezultate si consecintele ale implementarii si alegerea
celei mai potrivite variante),, evaluarea ex-post (evaluarea dupa implementarea PP analiza
rezultatului politicii cu intentia de identifica posibilele erori si corectarea acestora) si evaluarea
pe parcurs ( are drept obiect determinarea primelor rezultate ale politcii / programului. Aceste
studii furnizeaza informatii care pot fi utilizate pentru intrebuintarea programului aflat in
derulare).

3. Comentati rolul grupurilor de interese in procesul decizional al unei societati


plurale.

Una dintre sursele fundamentale ale grupurilor de interese este informatia. Membrii unui
asemenea grup cunosc de obicei aproape totul despre domeniul lor de activitate. Din moment

10
ce elaborarea politicii administrative este un proces bazat, in mare masura, pe informatie, cei
care o detin asteapta sa joace un rol important in acest proces. (Howlett si Ramesh). Impactul
grupurilor de interese asupra procesului de elaborare a politicilor publice variaza in functie de
resursele organzationale de care amintitele grupuri dispun (Paul Pross in Howlett si Ramesh).

(Informatie, resurse de care o parte a societatii plurale dispune).

Cursul 4: Decizia publica in context democratic guvernanta

1. Definiti guvernanta ca noul management public.

Guvernanta se refera la activitati bazate pe obiective impartasite reciproc, ce pot decurge


sau nu din responsabilitati legale prescrise in mod formal si care nu se bazeaza in mod necesar
pe puteri politienesti pentru asigurarea respectarii acestora. Ea include deopotriva institutiile
guvernamentale si mecanismele informale non-guvernamentale prin care persoanele si
organizatiile din acest domeniu progreseaza si isi ating obiectivele.

Guvernanta ca NMP

NMP:

- Colectie de variabile privind guvernarea, activitatile si modalitatile de organizare si


furnizare a serviciilor publice ce pune in evidenta limitele administratiei publice.
- Creatie cletica ce se inpira la nivel conceptual din mai vechile teorii ale alegerii
rationale, administratiei publice clasice si neoclasice si ale celor manageriale.
- Reconceptualizare normativa a managementului sectorului public ca raspuns la noile
realitati sociale si economice pe care guvernele trebuie sa le accpte
- Instrumentul fundamental pentru organizarea guvernului (J.E.Lane) si crearea unei
culturi a performantei.

Colectie de variabile privind guvernarea, activitatile si modalitatile de organizare si


furnizare a serviciilor publice, ce pune in evidenta limitele administratiei publice.

Elemente caracteristice:

- Adoptarea practicilor managementului sectorului privat la specificul organizatiilor


publice
- Accentul pus cu deosebire pe eficienta
- Trecerea de la controlul input-urilor, reguli si proceduri la masurarea output-urilor
si la obiective de performanta

11
- Preferinta pentru proprietatea privata si formele alternative de livrare a servicilor
publice
- Descentralizarea controlului de gestiune, in contextul imbunatatirii mecanismelor
de raportare si monitorizare.

Creatie ecletica ce se inspira la nivel conceptual din mai multe teorii ale alegerii
rationale, administratiei publice clasice si neoclasice si ale celor manageriale.

Reconceptualizare normativa a managementului sectorului public ca raspuns la noile


realitati sociale si economice pe care guvernele trebuie sa le accepte. Noile realitati includ:

- Dezvoltarea sectorului public si accentuarea caracterului sau expansiv


- Aparitia nevoii de utilizare a noilor tehnologii informationale in vederea cresterii
eficientei
- Dezvoltarea unei cereri a publicului de servicii de calitate
- Colapsul sistemelor economice planificate a caror perfomanta a devenit indoielnica
- Dezvoltarea unei nevoi de crestere a personalului si de elaborare a unui sistem care
sa permita motivarea angajatior publici.

Instrumentul fundamnetal pentru organizarea guvernului si crearea unei culturi a


perfomantei. Cultura perfomantei:

- Centrarea pe rezultate in termneni de eficienta, eficacitate si calitatea serviciilor


- Inlocuirea structurilor centralizate puternic ierarhizate cu mediile descentralizate, in
care deciziile asupra alocarii de resurse si livrare a serviciilor publice sunt luate mai
aproape de momentul propriu-zis al prestatiei publice, iar comunicarea cu cetateanul
client este valorizata
- Flexibilitatea explorarii alternativelor la livrarea serviciilor publice din perspectiva
unei politici eficiente a rezultatelor
- Centrarea pe eficienta in livrarea de servicii catre sectorul public prin stabilirea uno
tinte de productivitate si crearea unor medii competitive intre diferitele organizatii
publice implicate in activitatea prestarilor de servicii
- Intarirea capacitatilor strategice pentru ghidarea cu succes a evolutiei statului si
adaptarea la noile provocari externe ale mediului concurential.

Guvernanta ca buna guvernanta

12
Buna guvernanta. Guvernarea democratica bazata pe o cultura politica democratica si
organizatii administrative eficiente care produc PP potrivite comunitatii deservite.

Suma PP orientate spre dezvoltarea umana sustenabila si guvernul democratic,


descentralizat, puternic si responsabil.

2. Definiti guvernanta in relatie cu guvernarea.

Guvernana a fost ineleas drept un nou mod de guvernare; iar in literature de


specialitate, acest nou mod poate trimite la oricare dintre urmtoarele sensuri:

- stat minimal (priveste redefinirea msurii i a formei interveniei publice i utilizarea


pieelor i a cvasi--pieelor n livrarea de servicii publice, trecandu-se de la );
- guvernare corporativ: Acest sens se refera la sistemul prin care organizatiile sunt
coordonate si controlate; rolul de a guverna nu este acela de a te preocupa de
conducerea unei companii, ci de a oferi directia intreprinderii, supervizand si
controland actiunile managementului si asigurand responsabilitatea in relatie cu
actionarii. Toate companiile au nevoie de guvernare in aceeasi masura in care au
nevoie de management.
- noul management public (NMP = colectie de variabile privind guvernarea,
activitatile si modalitatile de organizare si furnizare a serviciilor publice, ce pune in
evidenta limitele administratiei publice, ca raspuns la noile realitati sociale si
economice pe care guvernele trebuie sa le accepte);
- bun guvernan (guvernarea democratic bazat pe o cultur politic
democratic i organizaii administrative eficiente, care produc politici publice
potrivite comunitii deservite).

Cursul 8: Decizia publica: indicatori de rezultat (1): Guvernanta si Banca Mondiala

1. Descrieti indicatorii folositi de Banca Mondiala pentru masurarea guvernantei.

Banca Mondiala a propus pentru termenul de guvernanta urmatoarea definitie: ncurajarea


unei participri publice largi n procesul de formular i furnizare a serviciilor publice prin
parteneriate ntre guvern, mediul de afaceri i organizaii non-guvernamentale.

In acest sens, guvernarea insumeaza tradiiile i instituiile prin care se exercit autoritatea
ntr-un stat.

13
Aceasta include:

a) procesul prin care sunt nominalizate, monitorizate i nlocuite guvernele;

b) capacitatea guvernelor de a formula i implementa eficace politicile publice;

c) respectul cetenilor i al statului pentru instituiile care guverneaz interaciunile lor


economice i sociale.

Se exprima prin 6 dimensiuni:

Voce si responsabilitate preia perceptiile cetatenilor cu privire la gradul de implicare


publica in selectarea (alegerea) guvernelor, precum si respectul pentru libertatea de expresie,
de asociere si de presa.

Stabilitate politica si absenta violentei/terorismului preia perceptiile cetatenilor cu privire


la posibilitatea ca guvernul sa fie destabilizat sau demis neconstitutional sau prin masuri
violente, inclusiv violente motivate politic si acte de terorism.

Eficacitatea guvernamentala preia perceptiile cetatenilor cu privire la calitatea serviciilor


publice, calitatea functiei publice si gradul sau de independenta fata de presiunile politice,
calitatea procesului de formulare . implementare a PP si credibilitatea angajamentelor
guvernamentale de respectare a politicilor initiate.

Calitatea reglementarilor preia perceptiile cetatenilor cu privire la abilitatea guvernului de


a formula si implementa politici si reguli care sa permita si sa promoveze dezvolatrea sectorului
privat.

Statul de drept preia perceptiile cetatenilor cu privire la masura in care agentii au incredere
in si respecta regulile societatii si in particular, calitatea drepturilor de proprietate, a politiei, a
justitiei, precum si posibilitatea aparitiei infractiunilor sau a violentei.

Controlul coruptiei preia perceptiile cetatenilor cu privire la masura in care puterea


publica este exercitata pentru interese private, inclusiv forme mici si mari de coruptie, precum
si fenomenul de captura a statului de elite si interese private.

Cursul 9: Decizia publica: indicatori de rezultat (2): Guvernanta, UE si ONU

1. Descrieti conceptul de buna guvernanta, prezentand principiile necesare acesteia


in opinia Comisiei Europene.

Guvernanta ca buna guvernanta

14
Buna guvernanta. Guvernarea democratica bazata pe o cultura politica democratica si
organizatii administrative eficiente care produc PP potrivite comunitatii deservite.

Suma PP orientate spre dezvoltarea umana sustenabila si guvernul democratic,


descentralizat, puternic si responsabil.

La baza bunei guvernane, Comisia a apreciat c este necesar s aeze cinci principii prin
care s consacre trsturile sistemului democratic i ale statului de drept specifice statelor
membre UE , dar care sunt valabile pentru toate tipurile de guvernan(global, european,
naional, regional sau local). Cele cinci principii sunt urmtoarele:
transparena(deschiderea), responsabilitatea, participarea, eficacitatea i coerena.

Transparenta(openess), ca prim principiu , proclam necesitatea adoptrii unei maniere


deschise , sincere , de ctre toate instituiile n activitatea ce le revine fiecreia.

Participarea(participation), condiioneaz obinerea unei caliti i eficiene ridicate a


politicilor promovate n UE, de asigurarea unei participri ct mai largi , de-a lungul ntregului
proces, de la elaborare pn la implementare i monitorizare. Ori , dup cum se tie, amploarea
participrii este condiionat nu numai de ncrederea de care se bucur instituiile, ci i de
rezultatele finale scontate.

Responsabilitatea (accountability), cel de al treilea principiu, cere delimitarea clar a rolului


legislativ, respectiv executiv, pe care l deine fiecare instituie i, cel mai important aspect,
asumarea responsabilitii pentru tot ce se ntmpl n sfera lor de activitate.

Eficacitatea (effectiveness), revendic faptul c politicile promovate trebuie s asigure


eficiena, s fie oportune, adic s se implementeze acolo unde sunt necesare, pe baza evalurii
clare a obiectivelor i a impactului acestora.

Coerena (coherence), solicit asigurarea unei coerene ridicate a politicilor promovate i


aciunilor ntreprinse n acest sens. Nevoia de coeren este cu att mai evident, cu ct a crescut
numrul statelor membre ale UE, fiind notorie sporirea gradului de implicare a autoritilor
locale i regionale n politicile UE i nu n ultimul rnd, trebuie gsite soluii adecvate la
problemele cauzate de creterea demografic.

2. Descrieti conceptul de buna guvernanta, prezentand principiile necesare acesteia


in opinia ONU.

15
Reforma schimbarea administrativa.

Reforma in AP presupune schimbarile la nivelul structurilor organizationale,


descentralizarii, managementului resurselor umane, finantelor publice etc.

Traiectoria este un model intentional, o cale pe care xineva incearca sa o adopte. Ea incepe
cu un punct de plecare alpha spre un loc sau o situatie dezirabila omega. Astfel, un scenariu de
schimbare consta in 3 elemente de baza: o stare initiala, o traiectorie si o stare viitoare.

Ideea de reforma administrativa: impactul organizatiilor internationale asupra


reformei

organizatiile internationale - instituii sociale internaionale care sunt actori colectivi sau
corporativi i care acoper diferite arii din relaiile internaionale

(unde: instituiile internaionale = un set consistent i interconectat de reguli (formale si


informale) care

prescriu roluri comportamentale, constrang activitati si creioneaza asteptari)

16
17