ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

PROGRAM DE LICENȚĂ: RESURSE UMANE

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ ÎN

DOMENIUL MEDIULUI

Profesor coordonator: Realizată de:

Cadru asociat dr. Dumitriu Nicoleta Adelina Iancu Bianca-Maria
Ion Adina-Ioana
Gheorghe Alina-Mihaela
Dobrescu Daniela-Gabriela
Mărgineanu Miruna-Florina
Grupa 245

BUCUREȘTI
- 2023 -
 CUPRINS

CAPITOLUL I.................................................................................................................................3
Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice...........................................................3
1.1. Poluarea aerului.................................................................................................................4
1.2. Poluarea apei.....................................................................................................................4
1.3. Poluarea solului.................................................................................................................6
1.4. Cauzele poluării mediului.................................................................................................7
1.5. Consecințele poluării mediului..........................................................................................9
1.6. Soluţii de protejare a mediului..........................................................................................9
CAPITOLUL II.............................................................................................................................11
Analiza diagnostic a domeniului................................................................................................11
CAPITOLUL III............................................................................................................................13
Filtrarea și descrierea problemelor de politici publice rezultate în urma filtrării......................13
A. Filtrarea problemelor de politici publice...........................................................................13
B. Descrierea celor trei probleme de politică publică............................................................15
CAPITOLUL IV............................................................................................................................18
Prioritizarea problemelor...........................................................................................................18
CAPITOLUL V.............................................................................................................................21
Completarea formularului de propunere de politică publică.....................................................21
Secțiunea I. Argumente pentru inițierea propunerii de politică publică.................................21
Secțiunea II. Scopul, obiectivele propunerii de politică publică şi beneficiarii.....................23
Secțiunea III. Descrierea opţiunilor de soluţionare a problemei/problemelor identificate....24
Secțiunea IV. Identificarea şi evaluarea impactului...............................................................25
Secțiunea V. Selectarea opţiunii.............................................................................................26
Secțiunea VI. Procesul de consultare publică........................................................................27
Secțiunea VII. Măsuri postadoptare.......................................................................................28
PLANUL DE ACŢIUNI................................................................................................................29
GRAFICUL GANTT.....................................................................................................................31
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE..................................................................................................33
 CAPITOLUL I
Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice

Mediul înconjurator este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice şi anorganice, precum şi
fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior,
inclusiv, valorile materiale şi spirituale. (Legea protecţiei mediului, 2019)
Bineînteles că, starea mediului înconjurator, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre
noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea noastră. Este nevoie de mai multă atenţie şi de
mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a
respira aer curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le
oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor,
ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea
sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur.
Fig. nr. 1 – Principalele probleme legate de mediu

Sursă: date prelucrate de autor, pe baza răspunsurilor oferite de respondenţi români

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente

străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin

3
concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii,
creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii.
(Conferinţa Mondială a O.N.U., Stockholm, 1972)

1.1. Poluarea aerului

Poluarea aerului reprezintă un motiv de îngrijorare și produce un impact semnificativ
asupra sănătății. Totodată, este cauzată în mare parte de producția de energie și de ardere a
combustibililor fosili, care contribuie la eliberarea gazelor și substanțelor chimice. Problema este
că oamenii influenţează direct încălzirea globală prin dioxidul de carbon (CO 2) și metan. Aceste
gaze captează căldura în atmosferă, crescând temperatura.
Datele referitoare la calitatea aerului, măsurate de rețeaua de monitorizare din România,
arată că există deficiențe structurale severe. Pentru combaterea poluării aerului, va fi esențial să
se înregistreze îmbunătățiri în ceea ce privește monitorizarea calității aerului, precum și
gestionarea surselor de poluare a aerului, care includ utilizarea combustibililor solizi în
gospodării, și asigurarea unor transporturi și surse de energie îmbunătățite și mai sustenabile.
Fig. nr. 2 – Calitatea aerului în România

Sursă: date prelucrate de autor, conform cercetărilor realizate

1.2. Poluarea apei

Oceanele, mările, râurile și lacurile de pe pământ sunt poluate din cauza plasticului, a
deșeurilor și a substanțelor chimice. Chiar dacă în jur de 70% din Pământ este acoperit de apă,

4
97% din această cantitate este apă sărată. Cu alte cuvinte, volumul apei de pe planetă este scăzut,
motiv pentru care este important să o protejăm. Potrivit unui articol publicat de “Live Science”:
70% din apa dulce este blocată în calotele de gheață;
O treime din populația planetei consumă cu 20% mai multă apă decât ar trebui;
Mai puțin de 1% din apa dulce este ușor accesibilă;
Există mai multă apă dulce stocată în pământ decât în formă lichidă, la suprafață.
Există mai multe cauze pentru poluarea apei, pe primul loc aflându-se sectorul agricol.
Un raport al Națiunilor Unite estimează că 80% din cantitatea uzată de apă (și peste 95% în unele
țări mai puțin dezvoltate) ajunge înapoi în mediu fără să fie tratată.
Nu în ultimul rând, ne confruntăm cu poluarea cu petrol. Aceasta este cauzată în special
de surse terestre: fabrici, ferme și orașe. Pe mare, industria de transport maritim contribuie cu
aproximativ o treime din deversările de petrol.
Poluarea apei afectează vieţuitoarele din mediul acvatic, dar și sănătatea umană. Milioane
de broaște țestoase, pești, balene și păsări mor din cauza poluării, iar apa contaminată
îmbolnăvește în jur de 1 miliard de oameni anual.
Peste 28% din râurile din România se încadrează în categoriile inferioare de calitate a
apei, sub limitele stabilite la nivel european. Principalul factor de poluare rămâne lipsa staţiilor
de epurare a apei din marile oraşe.
O mare problemă a apelor de suprafaţă din România rămâne cea a salubrizării, suprafeţe
întinse din luciul de apă al lacurilor fiind acoperite de peturi şi alte deşeuri de ambalaje.
Totodată, 70% din apele uzate din România nu sunt epurate.

Aproximativ 40 de oraşe din ţara noastră, printre care şi Bucureştiul, deversează apele
uzate direct în râuri, fără epurare prealabilă, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafaţă.

5
 Bucureştiul rămâne pentru moment singura capitală europeană care nu are staţie de
epurare a apelor uzate, fiind una dintre principalele surse de contaminare a Dunării.

1.3. Poluarea solului

Activitățile industriale reprezintă cauza principală a poluării solului. Acestea includ
producția, prelucrarea, curățarea, întreținerea, reciclarea a produselor în scopuri comerciale și
includ transportul și depozitarea asociate. Cele mai multe industrii sunt dependente de extragerea
mineralelor de pe Pământ, iar produsele secundare nu sunt eliminate într-un mod sigur pentru
mediul înconjurător.
Activitățile agricole poluează de asemenea solul, din cauza pesticidelor și îngrășămintelor
moderne. Deși acestea au și beneficii de necontestat, conțin substanțe chimice care nu sunt
produse în natură și nu pot fi descompuse, ci reduc fertilitatea solului. Mai mult, în zonele fără
canalizare, deșeurile biologice ajung să polueze atât solul, cât și apele.
Fig. nr. 3 – Rata de recliclare a deşeurilor în România

Sursă: date prelucrate de autor, conform cercetărilor realizate

O altă problemă o reprezintă bateriile aruncate la gunoiul menajer. Acestea conțin metale
grele și substanțe toxice care contaminează puternic solul. De aceea, reciclarea bateriilor și a
electrocasnicelor este extrem de importantă.
Acest tip de poluare ne afectează direct sănătatea. Plantele pe care le cultivăm absorb din
pământ substanțe chimice, care apoi sunt transmise organismului uman, prin consum. Numeroase
plante nu reușesc să se adapteze unui sol poluat, a cărui fertilitate scade.

6
 Rata de reciclare a României raportată, în 2016, la Eurostat a fost de 13%, în timp ce rata
de depozitare a acesteia a fost de 69%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Pe baza unei
analize a politicilor existente și planificate în domeniul gestionării deșeurilor, România riscă să
nu-și atingă obiectivul de 50% pentru reciclarea deșeurilor municipale în 2020. (Comisia
Europeană, 2020)

1.4. Cauzele poluării mediului

1. Activitatea umană;
2. Defrișări;
3. Produse chimice și pesticide;
4. Deșeuri industriale și menajere;
5. Combustibili fosili;

1. Activitatea umană
Activitatea umană este una dintre principalele cauze ale poluării. Dezvoltarea tehnologică
a făcut pași importanți în îmbunătățirea calității vieții, dar a avut și un impact negativ
semnificativ asupra mediului. De exemplu:
Dezvoltare industrială;
Utilizarea excesivă a vehiculelor pe benzină sau diesel;
Emisia de gaze;
Producția și utilizarea nediscriminatorie a plasticului;
Producție mare de deșeuri biodegradabile;
Creșterea populației;
Nevoia de a extrage mai multe resurse naturale;
Creșterea bovinelor.

2. Defrișări
Defrișarea sau tăierea nediscriminată a copacilor a redus pădurile și jungla Pământului cu
procente semnificative, inclusiv dispariția mai multor dintre aceste spații naturale. Copacii și alte
plante au funcția de purificare a aerului, astfel încât lipsa lor duce la poluarea acestuia și la
apariția diferitelor boli respiratorii care pot fi fatale. Defrișarea pădurilor se datorează utilizării

7
lemnului, necesității de a crește spațiile pentru
activitatea animalelor sau necesității de a construi și
extinde spații urbane, zone industriale, turism, printre
altele.

3. Produse chimice și pesticide

Sectorul agricol este unul dintre cele care utilizează cel mai mult substanțele chimice și
pesticidele, iar acest lucru are legătură cu metodele de cultivare și îngrijire implicate în
activitățile acestui sector.

Este adevărat că fermierii trebuie să utilizeze

astfel de produse pentru a proteja culturile de fructe și
legume, însă acestea sunt foarte poluante și afectează
solurile și apa. Această situație este, de asemenea,
agravată de creșterea populației și de necesitatea de a produce mai multe alimente.

4. Deșeuri industriale și menajere

Activitățile industriale produc o cantitate mare de deșeuri toxice pentru mediu, cum ar fi
gaze, substanțe chimice, solvenți, printre altele. Multe
dintre aceste deșeuri sunt expulzate direct și ilegal în
apă sau aer, poluându-le și provocând mari daune
mediului.

Același lucru se întâmplă cu o cantitate

semnificativă de produse de uz casnic, cum ar fi detergenți, solvenți sau uleiuri, produse foarte
poluante. Prin urmare, se sugerează înlocuirea acestora cu altele cu caracteristici biodegradabile
și mai puțin poluante.

8
 5. Combustibili fosili
Combustibilii fosili sunt un factor major de poluare. De la metodele de extracție la
rafinare și utilizare, acestea au un impact negativ asupra mediului. Printre cele mai exploatate
resurse din natură pentru a genera combustibili se numără petrolul, gazele naturale și cărbunele,
care sunt foarte poluante. În prezent, au fost dezvoltate diverse tehnologii pentru a reduce
utilizarea acestor combustibili, în special în zona auto, unde a introdus deja pe piață vehicule
electrice și hibride.

1.5. Consecințele poluării mediului

Diferite tipuri de poluare;
Deteriorarea stărilor de sănătate;
Dispariția stratului de ozon;
Deteriorarea ecosistemelor;
Ploaia acidă;
Topirea capacelor polare.
Poluarea mediului a avut consecințe grave asupra mediului și asupra ființelor vii în
general. De asemenea, este rezultatul introducerii de substanțe și elemente dăunătoare într-un
mediu natural sau o ființă vie sensibilă la acestea, afectând bunăstarea lor și generând daune cu
un impact negativ mare asupra echilibrului natural al vieții.

1.6. Soluţii de protejare a mediului

Înţelegerea importanţei naturii şi a biodiversităţii pentru propria noastră bunăstare ne
poate ajuta cu adevărat să ajutăm natura. Cu toţii putem încerca să contribuim la ocrotirea
mediului înconjurător, să reducem amprenta noastră ecologică, să conservăm natura şi să ne
conectăm cu aceasta. Agenţia de mediu Auditeco GES este specializată în identificarea de soluţii
pentru protejarea mediului, optime pentru rezolvarea problemelor de conformare de mediu ale
unei organizaţii, elaborarea programelor de conformare (măsuri, responsabilităţi, termene,
costuri) şi asistenţă la negocierea programelor de conformare cu autoritatea de mediu. Soluţiile
de protejare a mediului înconjurător propuse de Auditeco – vizând diminuarea cantităţilor de

9
deşeuri generate şi evacuate în mediul înconjurător – includ reducerea la sursă, colectarea
selectivă, reciclarea, refolosirea şi limitarea necesităţilor de tratare a constituenţilor deşeurilor.
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru
Europa și pentru întreaga lume. Pentru a o contracara schimbările climatice și degradarea
mediului, Pactul verde european va transforma Uniunea Europeană (UE) într-o economie
modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care: să
ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră, creșterea economică să fie
disociată de utilizarea resurselor, nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă.
Europa are în vigoare legislație și politici ambițioase de protejare a aerului și a apei, de
promovare a economiei circulare, de creștere a ratelor de reciclare și de protejare a naturii.
Implementarea acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de mediu și a
principalelor puncte din Pactul verde european, de mare relevanță pentru țară: tranziția către o
economie circulară, dezideratul de reducere a poluării la zero și combaterea pierderii
biodiversității.
România se bucură de un peisaj foarte divers și de ecosisteme variate, păduri seculare și
neatinse, zone umede unice, dar și pășuni de o valoare naturală deosebită, ceea ce favorizează
existența unei mari diversități și bogății de specii naturale.
În ultimii ani, s-a înregistrat un oarecare progres, însă există în continuare probleme în
țară. De la defrișări ilegale la poluarea aerului, de la managementul deșeurilor la calitatea apei.
Cu toate că legislația din România reflectă în mod corespunzător cerințele de mediu ale
UE, punerea acestora în practică reprezintă o provocare în multe dintre aceste domenii, în
principal din cauza lipsei de planificare, coordonare și finanțare adecvată.

10
 CAPITOLUL II
Analiza diagnostic a domeniului

Tabelul nr. 1 – Analiza diagnostic a domeniului

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Existenţa unui program de reîmpădurire şi Construcţiile ilegale care se fac în detrimentul
refacere a spaţiului verde afectat de spaţiilor verzi şi deteriorarea infrastructurilor
exploatarea în carieră de la SICERAM, pus în deja existente (ex. segmente de stradă,
aplicare. trotuar).

Amenajarea în incinta fabricii Hochland a Activităţile antropice se desfăşoară fără să se

unui spaţiu verde amenajat care deserveşte ca ţină cont de topografia locală, de
habitat faunei locale. microclimatul de culoar al râului Târnava
Mare.
Colectarea – în fiecare sâmbătă a deşeurilor, Declinul zonelor verzi prin reducerea
altele decât cele menajere casnice (aparatură continuă a spaţiilor înverzite în cadrul
electrotehnică, electrocasnică) provenite de la intravilanului prin activităţi de decopertare a
populaţie, într-un punct fix. gazonului, tăierea copacilor pentru extinderea
construcţiilor de imobile.
Colectarea cu regularitate a deşeurilor Nerespectarea orelor de linişte şi odihnă, prin
menajere după un orar bine stabilit (zilnic, acţiuni ce contravin normelor de etică şi
săptămânal). conduită civică (muzică tare, reparaţii auto,
testare drujbe în spaţii publice).
Platforme ecologice. Producerea deșeurilor industriale și menajere
provenite din activitățile industriale.
Promovarea economiei circulare. Activitatea umană, principala cauză a
poluării, utilizarea excesivă a vehiculelor pe

11
 combustibil.
Creșterea ratelor de reciclare. Produse chimice și pesticide.
Protejarea naturii. Combustibilii fosili (petrolul, gazele naturale
și cărbunele sunt foarte poluante).
Protejarea aerului și apei. Ratele de producția gunoiului sunt foarte mari
şi majoritatea provin din utilizarea
nediscriminatorie a plasticului şi a altor
produse care nu sunt biodegradabile.
Combaterea pierderii biodiversității.
Creșterea achiziționării mașinilor electrice.
Diminuarea cantităților de deșeuri generate și
evacuate în mediul înconjurător.
Sursă: date prelucrate de autoare

12
 CAPITOLUL III
Filtrarea și descrierea problemelor de politici publice rezultate în urma filtrării

A. Filtrarea problemelor de politici publice

1. Lipsa spaţiului verde urban
 Amploarea problemei - Declinul zonelor verzi prin reducerea continuă a spaţiilor
înverzite în cadrul intravilanului prin activităţi de decopertare a gazonului, tăierea
copacilor pentru extinderea construcţiilor de imobile. Restrângerea spaţiilor verzi
accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra
calității vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. De aceea, în ultima vreme, lumea luptă sub
diverse forme pentru crearea de noi spaţii verzi, în special în zonele urbane cele mai
aglomerate.
 Intensitatea problemei - Spre deosebire de alte ţări europene, România are o situaţie net
deficitară privind suprafaţa medie a spaţiului verde pe locuitor, dacă avem în vedere că
norma OMS este de 50 mp/locuitor, iar standardul Uniunii Europene este de 26
mp/locuitor. În aceste condiţii, populaţia multor oraşe din ţara noastră nu dispune, în
prezent, de necesarul minim de spaţii verzi. Analiza indicelui privind suprafaţa spaţiului
verde pe locuitor la nivelul aşezărilor urbane arată că, în anul 2019, din cele 319 oraşe
(inclusiv Municipiul Bucureşti) pentru care există date disponibile, cu o populaţie totală
de peste 12,5 milioane de locuitori, unele nu îndeplineau necesarul minim pentru
populație. Astfel, Municipiul București, cu o populație de 2,1 milioane de locuitori (17%
din populația totală a orașelor incluse în analiză), consemna, la nivelul anului menționat
anterior, un indice de 21,1 m2/locuitor, prin care se situa sub norma prevăzută de lege și
sub standardul UE, și nu asigura suprafața minimă de spațiu verde pentru populație.
 Durata problemei - Bucureştiul este sub limita setată de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii. În ultimii 25 de ani, suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti s-a redus cu circa 7%,
arată INS, în timp ce la nivel european creşterea este de 38%.

13
2. Activitatea umană - Poluarea aerului
 Amploarea problemei - Calitatea aerului nu asigură un mediu curat și sănătos
locuitorilor. Deși nu este capitala europeană cu cel mai ridicat nivel de poluare, una dintre
problemele majore cu care se confruntă Bucureștiul este slaba calitate a aerului. Cea mai
importantă sursă de poluare internă a orașului este traficul rutier. Pentru ca aerul să fie
calitativ, este nevoie de orientarea către sistemul de transport în comun, care trebuie
eficientizat, și de utilizarea într-o măsură mai mică a mașinilor personale.
 Intensitatea problemei - Poluarea aerului realizată de autovehicule, prezintă două mari
particularităţi: în primul rând, eliminarea se face foarte aproape de sol, faptă care duce la
realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu
densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând, emisiile se
fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea
traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii. Ca substanţe care realizează poluarea
aerului, formate dintr-un număr foarte mare (sute) de substanţe, pe primul rând se
situează gazele de eşapament. Volumul, natura, şi concentraţia poluanţilor emişi depind
de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare.
Traficul este cea mai importantă sursă de degradare a calității aerului din Capitală,
conform Raportului de Cercetare privind Starea Mediului din București. Mai concret,
80% din poluarea aerului din metropolă vine din trafic. Aportul traficului rutier este de
90% din emisiile de monoxid de carbon, 59% din cele de oxizi de azot, 45% de compuşi
organici volatili şi 95% din emisiile de plumb, arată raportul recent lansat în cadrul
Platformei de Mediu pentru București.
Nu este de mirare, în condițiile în care, în oraș circulă aproximativ 1,84 milioane de
autovehicule, dintre care 1,5 milioane înmatriculate în București. 80% dintre acestea sunt
autoturisme, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 12 ani.
 Durata problemei - În ultimii 30 de ani s-au intensificat preocupǎrile privind
îmbunǎtǎţirea calităţii aerului prin diminuarea poluǎrii produse de motoarele
autovehiculelor. În prezent vehiculele polueazǎ de 8-10 ori mai puţin decât cele care au
existat în circulaţie acum 30 de ani. Acest lucru s-a realizat prin optimizarea procedeului
de ardere şi prin utilizarea dispozitivelor antipoluante.

14
 3. Ratele de producție a deșeurilor
 Amploarea problemei - Cea mai mare problemă de mediu a României o reprezintă, în
opinia experților europeni, pericolul gropilor de gunoi supraaglomerate și, implicit, lipsa
unor platforme de deșeuri moderne. Peste 550.000 de tone de deșeuri ajung într-un an în
cele trei depozite din București, iar rata de reciclare a României este de sub 10%. Gropile
de gunoi sunt un pericol pentru sănătate și pentru mediu.
 Intensitatea problemei - Un raport recent al Agenției pentru Protecția Mediului
București arăta că emisiile de hidrogen sulfurat depășesc limita admisă în mai multe
puncte din zona de influență a gropii de gunoi Iridex. România se află pe penultimul loc
în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%,
potrivit unui infografic al Monitorului Social. Doar Malta reciclează un procent mai mic
din totalul deșeurilor municipale generate (6%).
 Durata problemei - În ultimii ani, cantitatea de deșeuri nereciclate a ajuns la cote fără
precedent, România producând potrivit celor mai recente date 4,58 milioane tone de
deșeuri municipale nereciclate pe an – adică 12.500 de tone pe zi.

B. Descrierea celor trei probleme de politică publică

1. Lipsa spaţiului verde urban
Spaţiul verde urban este un component de bază al mediului natural al oraşului, al
infrastructurii urbane, iar prin beneficiile ecologice, sociale şi economice servește mediului şi
comunităţilor umane şi ca element necesar calității vieţii.
Importanța spațiilor verzi nu este recunoscută doar pentru sănătatea populației, ci și
datorită faptului că prezenţa spațiilor verzi atenuează efectele negative ale schimbărilor
climatice. Oamenii devin din ce în ce mai conștienți de acest lucru: un sondaj afirmă că șapte din
zece europeni își aleg locul de reședință în funcție și de prezența sau proximitatea de zone verzi.
Spaţiile verzi îmbunătăţesc calitatea aerului pe care-l respirăm. Mai ales în oraşele foarte
populate şi în care se circulă din plin cu maşina, acest aspect este absolut necesar de luat în
calcul. În plus, copacii au şi capacitatea de a absorbi substanţele poluante.
Tot spaţiile verzi sunt cele care ne pot proteja de supraîncălzire. În oraşele, în care, există
suprafeţe întinse asfaltate şi betonate, temperaturile ridicate vor fi resimţite mult mai puternic
decât în alte zone.

15
 În zonele rezidenţiale, un alt avantaj oferit de spaţiile verzi este faptul că, mai ales copacii
şi arbuştii, pot reduce poluarea fonică. Acolo unde vegetaţia este mai deasă se creează adevărate
ecrane fonoabsorbante. Nu în ultimul rând, spaţiile verzi îmbunătăţesc absorbţia apelor şi previn
eroziunea solului.

2. Activitatea umană - Poluarea aerului

Principala cauză a poluării, este constituită din utilizarea excesivă a vehiculelor pe
combustibil, astfel, transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care
contribuie la expunerea umană la poluarea aerului.
Impacturile aferente asupra sănătăţii cuprind afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare,
cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de reproducere şi tulburările de
dezvoltare neurologică.
Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninţări asupra
sănătăţii de pe urma poluării aerului. Programul UE, “Un aer curat pentru Europa”, a estimat un
total de 348.000 de decese premature pe an provocate de expunerea la particulele fine. La acest
nivel de expunere, speranţa de viaţă medie se reduce cu aproximativ un an.

3. Ratele de producție a deșeurilor

Ratele de producție a deșeurilor sunt foarte mari şi majoritatea provin din utilizarea
nediscriminatorie a plasticului şi a altor produse care nu sunt biodegradabile. În prezent,
autoritățile locale ale Municipiului București nu au reușit să asigure o locație autorizată și
potrivită pentru crearea unei noi gropi de gunoi. Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de
mediu, ci şi o pierdere economică. În medie, europenii produc 481 de kilograme de deşeuri
municipale pe an.
Din cele 75 de mii de tone de deșeuri menajere produse lunar în Municipiul București,
doar un procent de 10% este reciclat, restul cantității ajungând în depozitul de gunoi Vidra.

16
Fig. nr. 4 – Deşeurile municipale

17
Sursă: date prelucrate de autor, conform cercetărilor realizate
CAPITOLUL IV

18
 Prioritizarea problemelor

Tabelul nr. 2 – Prioritizarea problemelor

Problemă C1 C2 C3 C4 C5 Total
1. Lipsa spațiului verde 4*0.20=0.80 5*0.20=1 3*0.20=0.60 3*0.20=0.6 4*0.20=0.80 3,8
urban 0
2. Activitatea umană - 5*0.20=1 4*0.20=0.80 3*0.20=0.60 4*0.20=0.8 4*0.20=0.80 4
Poluarea aerului 0
3. Rata de producție a 2*0.20=0.40 5*0.20=1 4*0.20=0.80 3*0.20=0.6 3*0.20=0.60 3,4
deșeurilor 0
Sursă: date prelucrate de autoare

 P1 = Lipsa spațiului verde urban

 P2 = Activitatea umană – Poluarea aerului
 P3 = Rata de producție a deșeurilor

P1C1. În ceea ce privește implicarea Ministerului Mediului, în colaborare cu Primăria

Municipiului București, principala măsură luată în vederea creșterii indicelui de spațiu verde pe
cap de locuitor este implementarea proiectului denumit „Centura Verde a Municipiului
Bucureşti”. Acest proiect presupune o serie de împăduriri ce ar urma să fie corelate cu obiectivul
de investiții Autostrada de centură București – Centura Sud, care este inițiat de Compania
Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Primăria București spune că
așteaptă de la CNAIR proiectul tehnic pentru a putea ști cu exactitate și locul unde ar urma să
apară „Centura Verde” a capitalei.
P1C2. Soluționarea problemei constituie o prioritate pentru Ministerul Mediului,
deoarece reprezintă un risc asupra sănătății locuitorilor, precum și o nerespectare a normelor
impuse de Uniunea Europeană.
P1C3. Lipsa spaţiilor verzi din oraş, asociată cu poluarea masivă şi cu ritmul alert al
vieţii citadine are efecte negative asupra psihicului locuitorilor din oraş. Contactul redus cu
natura constituie un factor care contribuie la creşterea nivelului de stres, la apariţia sau agravarea

19
problemelor emoţionale (depresii, atacuri de panică, incapacitate de autocontrol), la accentuarea
stărilor de agitaţie psihonervoasă sau la creşterea gradului de agresivitate.
P1C4. Efectele nocive ale absenţei spaţiilor verzi din mediul urban îi afectează atât pe
adulţi, cât şi pe copii. Pentru a evita depresiile, dar şi multe alte probleme de sănătate ar trebui să
ne gândim de două ori înainte de a ne arunca gunoiul pe stradă, dar şi să încercăm să ne
implicăm în proiecte pentru salvarea naturii.
P1C5. Grupurile afectate sunt constituite din toate persoanele care locuiesc în România,
deoarece această problemă afectează sănătatea și reduce starea bună de spirit, formând o barieră
între om și natură. Considerăm că lipsa spațiilor verzi afectează într-un mod relativ semnificativ
cetățenii, dar nu are un impact puternic și imediat asupra vieții lor.

P2C1. Ministerul Mediului controlează poluarea industrială și calitatea aerului, realizând

astfel politica la nivel naţional în domeniile protecției mediului înconjurător. Astfel, pentru a
asigura o mai bună calitate a aerului s-au adoptat următoarele măsuri privind combaterea poluării
aerului: folosirea mijloacelor de transport în comun, economisirea energiei, refolosirea și
reciclarea obiectelor. Utilizarea energiei verzi – energia solară, eoliană și geotermală contribuie
la reducerea poluării aerului. Eliminarea pe cât posibil a arderilor de combustibili fosili pentru
producerea energiei termice sau electrice duce, indirect, la diminuarea gazelor care rezultă în
urma arderilor, contribuind astfel la păstrarea unui aer mai puțin poluat.
P2C2. Rezolvarea problemei poluării aerului reprezintă un interes major pentru
Ministerul Mediului, deoarece poluarea are efecte adverse asupra sănătății umane și poate
provoca daune florei şi faunei, în general.
P2C3. Nerezolvarea acestei probleme atrage consecințe precum îmbolnăvirea populației
și degradarea mediului, în sine, prin amplificarea fenomenului de încălzire globală.
P2C4. Toată populația este afectată de poluarea aerului cauzată de activitatea umana, în
special locuitorii din zonele urbane.
P2C5. În ceea ce privește efectul poluării asupra copiilor, statisticile sunt îngrijorătoare:
aproximativ 7% dintre copii, la nivelul țării noastre, suferă de astm sau de boli respiratorii
cauzate de poluarea din aer. De asemenea, cele mai recente cercetări arată o legătură directă între
aerul poluat și cancerul la copii.

20
 P3C1. Problema deșeurilor și a gropilor de gunoi constituie un angajament al
Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, care are atribuții privind regimul deşeurilor şi
urmăreşte să creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor la nivel naţional, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
P3C2. Această problemă reprezintă un interes real pentru Instituția Ministerului
Mediului, deoarece există o diferență mare, în sens negativ în ceea ce privește atingerea
standardelor Uniunii Europene de către România. Ministerul Mediului dorește instalarea a peste
13.000 de insule inteligente, insule ecologice, digitalizate, care vor permite, pe de o parte,
identificarea fiecărui beneficiar la nivel de familie, un card şi sistem de cititor pe fiecare pubelă
inteligentă. Tot în conformitate cu planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, unitatea
administrativă are obligaţia să colecteze deşeurile municipale selectiv, separat hârtia-cartonul,
separat plasticul, separat metalul, separat sticla şi biodegradabilul. De asemenea, rămân deşeurile
reziduale care trebuie colectate selectiv, separat.
P3C3. Nerezolvarea problemei poate avea următoarele consecințe:
 schimbări climatice;
 poluare atmosferică;
 contaminarea solului și a apei.
P3C4. Toată populația României este afectată de această problemă, deoarece aceasta
conduce spre degradarea mediului, spre poluarea sa, iar consecințele se pot observa în afecțiunile
pe care le au sau dezvolta persoanele. În același timp, rezolvarea implică toate persoanele,
deoarece schimbarea poate pleca prin reciclare și prin încurajarea utilizării materialelor bio-
degradabile.
P3C5. Grupurile afectate sunt constituite atât de copii, cât și de cei maturi, deșeurile fiind
prezente pretutindeni. Problema deșeurilor este una semnificativă din cauza rezultatelor atinse
prin statisticile referitoare la calitatea solului și a apei, dar și prin efectele asupra oamenilor, prin
afecțiuni respiratorii, boli autoimune.

21
 CAPITOLUL V
Completarea formularului de propunere de politică publică

Titlul propunerii de politică publică Diminuarea poluării aerului în Municipiul București prin
achiziționarea mai multor mijloace de transport ecologice până în mai
2023
Departament inițiator Ministerul Mediului
Persoane responsabile și date de contact Gheorghe Alina-Mihaela, Dobrescu Daniela-Gabriela, Iancu Bianca-
Maria, Ion Adina-Ioana, Mărgineanu Miruna-Florina

Secțiunea I. Argumente pentru inițierea propunerii de politică publică

1. Care este problema care necesită acțiunea Guvernului?
Problema care necesită acțiunea Guvernului este poluarea aerului cauzată de acțiunea
umană prin traficul rutier.

2. Care sunt cauzele și efectele problemei?

În mare parte, poluarea aerului este cauzată de utilizarea și producția de energie, mai ales
din arderea combustibililor fosili, care eliberează gaze și alte substanțe chimice nocive în aer. Nu
numai că poluarea aerului contribuie decisiv la schimbările climatice, ci acestea amplifică
efectele poluării.
Emiterea poluanților sub formă de dioxid de carbon și metan cauzează creșterea
temperaturii planetei, iar smogul care apare în urma nivelului ridicat de căldură conduce la
creșterea gradului de radiații ultraviolete.
Printre cei mai răspândiți poluanți ai aerului se numără smogul și funinginea. Smogul
apare în urma interacțiunii dintre emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili cu lumina
soarelui. Funinginea reprezintă particule de mici dimensiuni transportate în aer. Acestea pot fi de
mai multe feluri: fum, praf ori alergeni și pot fi gazoase sau solide. Ele provin de la autoturisme,
camioane, uzine, centrale electrice, incineratoare, motoare de diverse tipuri și alte sisteme care
funcționează prin arderea cărbunelui sau a gazului prin arderea incompletă a hidrocarburilor.

22
 Smogul poate cauza iritații ale ochilor și gâtului, iar pe termen lung afectează sistemul
respirator, în special plămânii. Persoanele în vârstă, copiii și cei care lucrează sau petrec mult
timp în aer poluat cu smog prezintă riscuri de sănătate mai ridicate. Pacienții care suferă de
alergii sau astm vor avea parte de intensificarea simptomelor și de atacuri astmatice mai dese.
Particulele de mici dimensiuni sunt extrem de periculoase, deoarece există posibilitatea ca ele să
pătrundă în plămâni și apoi în sânge, provocând bronșită sau atacuri de cord. Flora și fauna au de
suferit de pe urma poluanților toxici din aer în mai multe moduri. Animalele pot căpăta probleme
de sănătate, în cazul în care sunt expuse la substanțe nocive în concentrații mari. Astfel, pot
apărea defecte congenitale, insuficiență reproductivă și boli. Poluanții atmosferici prezintă un
real pericol mai ales pentru ecosistemele acvatice. Ozonul de la nivelul solului duce la
diminuarea culturilor agricole și a randamentului pădurilor, reducând capacitatea de
supraviețuire a răsadurilor și a copacilor. Anumite plante devin susceptibile la boli, dăunători ori
alți factori externi.

3. Prezentarea datelor statistice care susțin definirea problemei.

Capitala României este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește calitatea aerului şi
nivelul zgomotului, doar 22% dintre locuitorii intervievați arătându-se mulțumiți de cât de curat
este aerul pe care îl respiră, potrivit datelor Oficiului European de Statistică.
Greenpeace România a monitorizat calitatea aerului în stația de autobuz Piața Romană
din Capitală și semnalează faptul că nivelul poluării aerului este mult mai ridicat decât cel
comunicat populației de autorități prin rețeaua oficială de monitorizare a calității aerului.
În perioada septembrie – octombrie 2019, Greenpeace România a monitorizat, timp de 3
zile, nivelul poluării aerului cu dioxid de azot (NO₂) la stația de autobuz Piața Romană, prin
utilizarea dispozitivului de monitorizare a calității aerului AQMesh. Măsurătorile au arătat ca
nivelul poluării cu dioxid de azot (NO₂) în stația de autobuz din Piața Romană este de
aproximativ două ori mai mare decât cel înregistrat în același timp la cele mai apropiate stații
oficiale de monitorizare a calității aerului din trafic.
Pe lângă mașinile personale, multe dintre autobuzele diesel vechi utilizate pentru
transportul public sunt responsabile pentru acest nivel ridicat de poluare. Societatea de Transport
București (STB) are o flotă de 1400 de autobuze cu motor diesel dintre care 1000 sunt Euro 3 si
Euro 4 – tocmai normele care vor fi eliminate din oraș până in 2024.

23
 Fig. nr. 5 şi 6 – Date privind poluarea aerului în staţia de autobuz şi vechimea acestora

Sursă: date prelucrate de autor, conform analizei realizate

4. Ce grupuri sunt afectate și în ce măsură?

Populația Municipiului București este afectată într-o mare măsură, deoarece aerul poluat
are un impact negativ asupra sănătății umane.

5. Ce implicații ar putea avea lipsa de acțiune guvernamentală în domeniu?

Neimplicarea guvernamentală în reducerea poluării aerului are ca efecte creșterea
numărului de persoane cu deficiențe respiratorii sau probleme cardiace și pulmonare.

Secțiunea II. Scopul, obiectivele propunerii de politică publică şi beneficiarii

 Scopul propunerii de politică publică

24
 Scopul propunerii de politică publică constă în achiziționarea mai multor mijloace de
transport ecologice (de tip hibrid) pentru a reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului în
Municipiul București.
 Obiectivele propunerii de politică publică
 Achiziționarea a 100 de autovehicule ecologice până în mai 2023;
 Utilizarea funcției de rută ecologică în aplicația Google Maps, arătând ruta cu cel mai
mic consum de carburant printr-un simbol cu o frunză verde;
 Susținerea transportului alternativ prin încurajarea populației în vederea utilizării
trotinetelor electrice sau a bicicletelor.
Fig. nr. 7 – Numărul de utilizatori ai trotinetelor electrice

Sursă: date prelucrate de autor, conform analizei realizate

 Beneficiarii direcți
 populația Municipiului București;
 Beneficiarii indirecți
 populația României, precum și turiștii;

Secțiunea III. Descrierea opţiunilor de soluţionare a problemei/problemelor identificate

 Opțiuni de soluționare

25
 1. Atragerea de fonduri europene pentru achiziționarea unor noi mijloace de transport
ecologice.
2. Interzicerea mașinilor poluante, cu norme de poluare mai vechi de Euro 5 în centrul
Municipiului București.
3. Implementarea unei taxe de poluare pentru posesorii de autoturisme care depășesc
limita superioară a intervalului impus de Uniunea Europeană.

Secțiunea IV. Identificarea şi evaluarea impactului

1. Atragerea de fonduri europene pentru achiziționarea unor noi mijloace de transport
ecologice.
 Avantaje din punct de vedere al impactului economic:
- Fondurile europene nu trebuie să fie rambursate;
- Creșterea economică locală și regională;
- Crearea unor noi locuri de muncă.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului economic:
- Întârzierea obținerii fondurilor europene;
- Procesul trebuie să fie desfășurat conform legislației Uniunii Europene.
 Avantaje din punct de vedere al impactului social:
- Crearea unor noi locuri de muncă;
- Îmbunătăţirea nivelului de trai al populației prin diminuarea poluării aerului.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului social:
- Mărirea duratei de așteptare de către cetățeni până la momentul achiziționării mai
multor autobuze ecologice.
 Avantaje din punct de vedere al impactului asupra mediului:
- Îmbunătăţirea calității aerului din Municipiul București prin diminuarea ratei de
poluare;
- Diminuarea numărului de autoturisme personale în trafic.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului asupra mediului:
- Din punct de vedere al impactului asupra mediului, nu există dezavantaje.

26
2. Interzicerea mașinilor poluante, cu norme de poluare mai vechi de Euro 5 în centrul
Municipiului București.
 Avantaje din punct de vedere al impactului economic:
- Îmbunătățirea imaginii orașului prin fluidizarea traficului din centrul Municipiului
București.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului economic:
- Stagnarea bugetului local cauzată de scăderea numărului de posesori de autovehicule
cauzată de imposibilitatea de achiziționare a acestora.
 Avantaje din punct de vedere al impactului social:
- Îmbunătăţirea nivelului de trai al populației prin diminuarea poluării aerului.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului social:
- Apariția nemulțumirilor cauzate de imposibilitatea de achiziționare a unor
autovehicule Euro 5 și Euro 6.
 Avantaje din punct de vedere al impactului asupra mediului:
- Ecologizarea mediului;
- Diminuarea ratei de poluare datorată scăderii numărului de mașini poluante.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului asupra mediului:
- Din punct de vedere al impactului asupra mediului, nu există dezavantaje.

3. Implementarea unei taxe de poluare pentru posesorii de autoturisme care depășesc

limita superioară a intervalului impus de Uniunea Europeană.
 Avantaje din punct de vedere al impactului economic:
- Creșterea bugetului statului prin perceperea taxelor de poluare.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului economic:
- Din punct de vedere al impactului economic, nu există dezavantaje.
 Avantaje din punct de vedere al impactului social:
- Îmbunătăţirea nivelului de trai al populației prin diminuarea poluării aerului.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului social:
- Apariția nemulțumirilor cauzate de condiționarea populației.
 Avantaje din punct de vedere al impactului asupra mediului:

27
 - Scăderea ratei de poluare.
 Dezavantaje din punct de vedere al impactului asupra mediului:
- Din punct de vedere al impactului asupra mediului, nu există dezavantaje.

Secțiunea V. Selectarea opţiunii

 Opțiunea de soluționare aleasă:
 Atragerea de fonduri europene pentru achiziționarea unor noi mijloace de
transport ecologice.
Această opțiune a fost aleasă, deoarece constituie o prioritate în vederea soluționării
problemei poluării aerului cauzată de trafic și de emisiile de carburant. Aceste aspecte reprezintă
o amenințare constantă asupra vieții locuitorilor Municipiului București, fiind o cauză principală
a apariției numeroaselor afecțiuni medicale.

 Beneficii:
 Diminuarea ratei de poluare;
 Eliminarea României din topul celor mai poluate țări din Uniunea Europeană, aceasta
ocupând în momentul actual locul 3;
 Dezvoltarea transportului public în Municipiul București;
 Obținerea unei mobilități urbane durabile la nivelul aerului;
 Crearea unei piețe a vehiculelor alimentate alternative.

 Riscuri:
 Funcţionarii publici pot să nu își îndeplinească atribuțiile;
 Documentaţia necesită un timp îndelungat de întocmire;
 Fondurile pot fi insuficiente sau inexistente.

 Perioada:
 1 ianuarie 2023 – 31 mai 2023

 Grupul vizat:

28
  populația Municipiului București;
 turiștii.

Secțiunea VI. Procesul de consultare publică

 Organizaţii, instituţii consultate:
 Autorităţile publice locale şi judeţene sunt consultate în vederea obținerii
documentației necesare achiziționării autovehiculelor.
 Firmele de transport şi întreţinere a mijloacelor de transport sunt consultate, deoarece
reprezintă furnizorii de servicii de transport public pentru Municipiul București.
 Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă este consultată în vederea
recrutării personalului necesar pentru ocuparea posturilor vacante.
Consultările vor fi realizate prin intermediul unor conferințe susținute de purtătorii de
cuvânt ai Primăriei Municipiului București și ai fiecărei organizații în parte.

Secțiunea VII. Măsuri postadoptare

 Termene preconizate de realizare:
În cinci luni de la demararea proiectului de politică publică se urmărește achiziționarea
autovehiculelor ecologice și introducerea lor pe traseele din Municipiul București. Perioada de
implementare este 1 ianuarie 2023 – 31 mai 2023.
 Modalitatea în care se va monitoriza şi evalua implementarea propunerii de politică
publică + indicatorii de performanță:
Pe parcursul procesului de modernizare a transportului public se va monitoriza prin
rapoarte periodice prin care se asigură eficiența gestionării situației, apoi se va realiza evaluarea
proiectului de implementare pe baza următorilor indicatori de performanță:
 Gradul de satisfacție al beneficiarilor;
 Valoarea serviciilor de transport public;
 Nivelul cheltuielilor.

29
 PLANUL DE ACŢIUNI

Activitate Termen de Responsabili Buget Rezultate Raport de Raport

necesară realizare monitorizare de
implementări evaluare
Stabilirea echipei 1 ianuarie 2023 Ministerul Estimarea Personal cu atribuţii în
coordonatoare. Mediului cheltuielilor implementarea
în vederea proiectului, atât la - -

salarizării nivel
personalului central, cât şi local.
Obținerea 2 ianuarie – 15 Serviciul Aprobarea cererii
fondurilor ianuarie 2023 Managementul aferente obţinerii de
europene pentru Fondurilor fonduri de către UE.
finanțare. Europene, din - - -

cadrul
Ministerului
Mediului
Realizarea 16 ianuarie – 31 Direcţia Estimarea Întocmirea
documentației. ianuarie 2023 Generală cheltuielilor documentelor necesare
Economică, în vederea realizării proiectului.
Investiţii şi salarizării - -

Administrativ,
30
 din cadrul personalului
Ministerului
Mediului
Achiziția 1 februarie – 31 Direcţia Fondurile Obţinerea numărului
mașinilor de martie 2023 Generală europene de autovehicule
transport prin Economică, propus. - -

desfășurarea Investiţii şi
licitației. Administrativ,
respectiv
Serviciul
Achiziţii
Elaborarea 1 aprilie – 15 Ministerul Estimarea Raport de monitorizare Raport de
raportului aprilie 2023 Mediului cheltuielilor intermediară. monitorizare
intermediar de în vederea intermediară. -

monitorizare. salarizării
personalului
Organizarea 16 aprilie – 16 Serviciul Estimarea Ocuparea posturilor
concursului în mai 2023 Gestionare cheltuielilor vacante.
vederea ocupării Resurse în vederea
locurilor de Umane, din salarizării - -

muncă. cadrul personalului

Ministerului
Mediului
Evaluarea finală 17 mai – 31 mai Direcţia Estimarea Raport de monitorizare Raport de Raport de
a proiectului. 2023 Programare, cheltuielilor finală. monitorizare evaluare.
Evaluare şi în vederea Raport de evaluare. finală.
Contractare, salarizării
respective personalului
Serviciul
Programare şi
Evaluare

31
 GRAFICUL GANTT

ACTIVITATE 1 ianuarie 2 ianuarie – 16 ianuarie – 1 februarie 1 aprilie – 16 aprilie 17 mai –

2023 15 ianuarie 31 ianuarie – 31 martie 15 aprilie – 16 mai 31 mai
2023 2023 2023 2023 2023 2023
Stabilirea
echipei
coordonatoare.
Obținerea
fondurilor
europene
pentru
finanțare.
Realizarea
documentației.
Achiziția
mașinilor de
transport prin
desfășurarea
licitației.
Elaborarea
raportului
intermediar de

32
monitorizare.
Organizarea
concursului în
vederea
ocupării
locurilor de
muncă.
Evaluarea
finală a
proiectului.

33
34
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

 Fișe descriptive despre Uniunea Europeană (2020), “Politica de mediu: principii generale
și cadrul de bază”, [online] la adresa
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/71/politica-de-mediu-principii-
generale-si-cadrul-de-baza, accesat la data de 17.10.2022
 Comisia Europeană (2021), “Mediu”, [online] la adresa
https://romania.representation.ec.europa.eu/strategie-si-prioritati/politici-cheie-ale-
uniunii-europene-pentru-romania/mediu_ro, accesat la data de 17.10.2022
 Ambasada Sustenabilităţii în România (2020), “România are a doua cea mai slabă rată de
reciclare a deșeurilor din UE”, [online] la adresa
https://ambasadasustenabilitatii.ro/romania-are-a-doua-cea-mai-slaba-rata-de-reciclare-a-
deseurilor-din-ue/, accesat la data de 24.10.2022
 Viaţa Liberă (2015), “Cum ne afectează lipsa spaţiilor verzi”, [online] la adresa
https://www.viata-libera.ro/societate/65652-cum-ne-afecteaza-lipsa-spatiilor-verzi-iata-
parerea-psihologului, accesat la data de 24.10.2022
 Aer Live (2021), “Ce este Indicele de Calitate a Aerului (ICA)?”, [online] la adresa
https://aerlive.ro/ce-este-ica-indicele-de-calitatea-aerului/, accesat la data de 01.11.2022
 Ambasada Sustenabilităţii în România (2020), “Soluții pentru un București mai verde:
transport alternativ, transport comun și spații pietonale”, [online] la adresa
https://ambasadasustenabilitatii.ro/solutii-pentru-un-bucuresti-mai-verde-transport-
alternativ-transport-comun-si-spatii-pietonale/, accesat la data de 01.11.2022
 NatureTalks (2020), “Un nou episod de poluare în București”, [online] la adresa
https://www.naturetalks.ro//stiri-despre-mediu/acum-un-nou-episod-de-poluare-severa-
in-bucuresti-depasiri-de-800-ale-poluantilor, accesat la data de 05.11.2022
 NatureTalks (2020), “Transport alternativ”, [online] la adresa
https://www.naturetalks.ro//stiri-despre-mediu/acum-un-nou-episod-de-poluare-severa-
in-bucuresti-depasiri-de-800-ale-poluantilor, accesat la data de 05.11.2022
 NatureTalks (2020), “Ce este ruta ecologică din Google Maps și cum funcționează”,
[online] la adresa https://www.naturetalks.ro//stiri-despre-mediu/acum-un-nou-episod-de-
 poluare-severa-in-bucuresti-depasiri-de-800-ale-poluantilor, accesat la data de
05.11.2022
 SAVE OUR GREEN SPACE (2015), “Lipsa spațiilor verzi în București”, [online] la
adresa https://libertar2015.wordpress.com/2015/06/02/lipsa-spatiilor-verzi-in-bucuresti-
vasilcau-arleta/, accesat la data de 08.11.2022
 FREYA HOME (2021), “Importanța spațiilor verzi atunci când trăiești într-o zonă
urbană”, [online] la adresa https://freya-home.ro/importanta-spatiilor-verzi-atunci-cand-
traiesti-intr-o-zona-urbana/, accesat la data de 08.11.2022
 Agenţia Europeană de Mediu (2021), “Deșeurile: o problemă sau o resursă?”, [online] la
adresa https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2014/articole/deseurile-
o-problema-sau-o-resursa, accesat la data de 21.11.2022
 GREENPEACE (2020), “Poluarea aerului subestimată în București”, [online] la adresa
https://www.greenpeace.org/romania/articol/2466/poluarea-aerului-subestimata-in-
bucuresti/, accesat la data de 21.11.2022
 Agenţia Europeană de Mediu (2021), “Despre mediu şi sănătate”, [online] la adresa
https://www.eea.europa.eu/ro/themes/human/about-environment-and-health, accesat la
data de 05.12.2022
 Europa Liberă România (2022), “Orașul sufocat: șase probleme de mediu ale
Bucureștiului”, [online] la adresa https://romania.europalibera.org/a/bucuresti-sase-
probleme-de-mediu/31801085.html, accesat la data de 05.12.2022