RECAPITULARE

Total puncte
100/100
Principiul soluționării pe cale pașnică a diferendelor a fost prevăzut pentru prima oară în Actul Final de la Helsinki
(1975).
1/1
Adevărat
Fals
Indicați în cazul cărei metode de soluționare a diferendelor hotărârea dată nu este obligatorie pentru părți:
1/1
justiția internațională.
concilierea internațională.
arbitrajul internațional.
Care sunt modalitățile jurisdicționale de reglementare a diferendelor?
1/1
ancheta și justiția internațională.
arbitrajul și justiția internațională.
ancheta, arbitrajul și justiția internațională.
Indicați mijloacele de rezolvare a diferendelor în ordinea crescândă a complexității acestora:
1/1
medierea, bunele oficii, arbitrajul internațional, concilierea.
bunele oficii, concilierea, medierea, arbitrajul internațional.
bunele oficii, medierea, concilierea, arbitrajul internațional.
Negociatorii sunt:
1/1
funcționari ai ministerelor afacerilor externe și membri ai misiunilor diplomatice.
funcționari ai ministerelor afacerilor interne.
ambele variante.
Tratativele (negocierile), ca mijloc de soluționare pașnică a diferendelor internaționale, reprezintă:
1/1
o metodă de rezolvare a diferendelor internaționale, care nu se desfășoară în întregime între părțile implicate, fiind
necesară participarea altor părți.
principala metodă de soluționare pe cale pașnică, politico-diplomatică, a problemelor litigioase.
o metodă auxiliară prezentă, într-o fază sau alta, în orice proces de soluționare pașnică a diferendului internațional.
Bunele oficii pot fi oferite:
1/1
numai de state.
numai de organizații internaționale.
nu numai de state, ci și de organizații internaționale.
În cadrul misiunii sale de bune oficii, terțul are:
1/1
o contribuție directă, participând direct la rezolvarea propriu-zisă a diferendului.
o contribuție discretă, neparticipând direct la rezolvarea propriu-zisă a diferendului.
o contribuție majoră, în practica internațională participând la soluționarea a numeroase diferende și la evitarea unor
conflicte armate iminente, inclusiv la oprirea unui conflict armat deja angajat.
Ancheta internațională reprezintă un:
1/1
mijloc de verificare a respectării normelor de drept internațional umanitar.
mijloc de soluționare pașnică, prin care o comisie desemnată în acest scop încearcă să clarifice cauzele care au
generat diferendul internațional.
mijloc prin care ONU verifică respectarea drepturilor șl libertăților fundamentale ale omului.
Temeiul comisiilor de anchetă îl constituie un acord internațional încheiat de părțile în litigiu.
1/1
Adevărat
Fals
Raportul comisiei de anchetă:
1/1
nu este obligatoriu.
este adoptat cu majoritatea membrilor comisiei.
ambele variante.
Medierea are un caracter:
1/1
obligatoriu.
direct.
facultativ.
Scopul medierii constă în determinarea părților la diferend să înceapă negocierile sau să le reia, dacă acestea au fost
întrerupte.
1/1
Adevărat
Fals
Părțile la un diferend sunt obligate să accepte soluția propusă de mediator.
1/1
Adevărat
Fals
Fazele ce privesc concilierea internațională sunt:
1/1
formularea de propuneri de conciliere a părților.
cercetarea faptelor.
ambele variante.
Raportul comisiei de conciliere nu are forță juridică obligatorie pentru părți.
1/1
Adevărat
Fals
Părțile pot conveni să supună arbitrajului diferendele dintre ele pe calea:
1/1
unui acord (compromis) sau a unei clauze compromisorii incluse în tratate.
unui tratat general de arbitraj permanent.
ambele variante.
Clauza compromisorie vizează un litigiu existent și actual.
1/1
Adevărat
Fals
Fundamentul juridic al procedurii arbitrale îl reprezintă:
1/1
acordul părților.
legile interne.
Carta ONU.
Consimțământul de a accepta arbitrajul poate fi dat:
1/1
doar a priori, înainte de nașterea litigiului.
doar a posteriori, după declanșarea litigiului.
atât a priori, cât și a posteriori.
O sentință arbitrală poate fi lovită de nulitate pentru vicii, cum sunt:
1/1
depășirea competențelor de către arbitri.
pronunțarea sentinței sub influența constrângerii.
ambele variante.
Sentința arbitrală:
1/1
produce efecte erga omnes, nu doar inter partes.
se bucură de autoritate de lucru judecat.
are caracter definitiv și este executorie.
Pot fi supuse soluționării ONU doar diferendele în care părțile sunt membre ONU.
1/1
Adevărat
Fals
Curtea Internațională de Justiție:
1/1
poate fi sesizată prin clauză compromisorie, acord compromisoriu, declarație facultativă de acceptare a jurisdicției
obligatorii în raport cu orice alt stat care acceptă aceeași obligație, forum prorogatum.
este organul secundar judiciar al ONU.
are ca limbi oficiale engleza, franceza, chineza și rusa.
Competența CIJ are un dublu aspect: jurisdicțional și consultativ.
1/1
Adevărat
Fals
Curtea Internațională de Justiție
1/1
este compusă din 13 judecători independenți.
nu este autorizată să-și elaboreze și să-și adopte propriile reguli de procedură.
nu poate avea mai mulți judecători de aceeași cetățenie.
Competența ratione personae a CIJ include:
1/1
statele.
organizațiile internaționale.
persoanele fizice.
CIJ poate fi sesizată:
1/1
prin notificarea compromisului.
prin cerere adresată grefierului.
ambele variante sunt corecte.
Deciziile CIJ:
1/1
sunt nemotivate.
sunt definitive și nu pot fi atacate, sunt motivate și pot fi supuse revizuirii.
nu pot fi supuse revizuirii.
Avizele consultative ale CIJ:
1/1
nu au valoare juridică obligatorie, dar au o autoritate morală deosebită.
au autoritate jurisdicțională deosebită.
pot fi cerute de state.
ONU poate interveni în soluționarea diferendelor pe două căi: prin mijloace pașnice sau prin constrângere.
1/1
Adevărat
Fals
ONU este competentă să soluționeze, ea însăși, diferendele dintre statele ei membre.
1/1
Adevărat
Fals
Răspunderea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale revine:
1/1
Adunării Generale ONU
Consiliului de Securitate ONU
ambelor
Consiliul de Securitate are dreptul de a lua măsuri preventive, dar nu coercitive, în baza principiului egalității
suveranității statelor.
1/1
Adevărat
Fals
Statele membre ale ONU nu pot:
1/1
supune Adunării Generale, spre discuție, probleme privitoare la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale
solicita CIJ un aviz consultativ
sesiza Consiliul de Securitate cu privire la reglementarea unui diferend
Nu poate atrage atenţia Consiliului de Securitate asupra situaţiilor care ar putea pune în primejdie pacea şi
securitatea internațională:
1/1
Adunarea Generală
Secretarul General
o altă organizație internațională
Adunarea Generală:
1/1
nu are atribuții în domeniul reglementării pe cale pașnică a diferendelor
poate face recomandări cu privire la principiile care guvernează dezarmarea şi reglementarea înarmărilor
nu poate recomanda, ea însăși, măsuri pentru aplanarea paşnică a oricărei situaţii
Secretarul General:
1/1
nu poate avea rolul de mediator între state, în cazul unui diferend
nu se poate implica în soluționarea pe cale pașnică a diferendelor
se poate implica în soluționarea pe cale pașnică a diferendelor pe baza unui mandat acordat fie de Adunarea
Generală, fie de către Consiliul de Securitate
Poate dispune adoptarea de măsuri care implică forța armată:
1/1
Adunarea Generală
Consiliul de Securitate
Secretarul General
Intervenția Consiliului de Securitate pentru reglementarea unui diferend are loc în urma unei sesizări făcute de:
1/1
statele părți în litigiu
un stat care nu este membru ONU
numai de un singur stat parte la litigiu
un organ al ONU
un alt stat membru ONU
Răspunderea internațională a statelor reprezintă o limitare legală a suveranității acestora.
1/1
Adevărat
Fals
Statele nu pot fi trase la răspundere pentru consecinţele prejudiciabile decurgând din activităţi licite per se.
1/1
Adevărat
Fals
Actul ilicit al unui stat reprezintă o acţiune sau omisiune care constituie o încălcare a unei obligaţii internaţionale.
1/1
Adevărat
Fals
Existenţa unui fapt ilicit presupune o condiție de ordin subiectiv, constând în:
1/1
o acţiune sau omisiune care, conform dreptului internaţional, este imputabilă statului.
încălcarea unei obligaţii internaţionale prin comportamentul său imputabil.

Omisiunea nu poate atrage răspunderea unui stat, încălcarea unei norme de drept internațional trebuind să constea
într-o acțiune.
1/1
Adevărat
Fals
În stabilirea răspunderii internaționale a statelor, nu are relevanță dacă obligația internațională are origine cutumiară
sau convențională.
1/1
Adevărat
Fals
Pot fi considerate acte și fapte ale statului:
1/1
actele particularilor, prin excepție
omisiunile legislativului
hotărârile judecătorești
toate variantele
În cazul unei insurecții victorioase, guvernul nou instaurat răspunde pentru toate actele comise în timpul
evenimentelor, inclusiv cele ale autorităților înlăturate de la putere.
1/1
Adevărat
Fals
Caracterul ilicit al faptului poate fi înlăturat prin exprimarea, ulterioară comiterii acestuia, a consimțământului părții
prejudiciate.
1/1
Adevărat
Fals
În cazul stării de necesitate, un stat poate să încalce chiar și o obligație expres exclusă, printr-un tratat bilateral, de la
posibilitatea încălcării într-o astfel de situație.
1/1
Adevărat
Fals
Prejudiciul direct este acel prejudiciu cuantificabil, putând face obiectul unei reparații în natură sau prin echivalent
pecuniar.
1/1
Adevărat
Fals
Raportul de cauzalitate între prejudiciu și conduita ilicită trebuie dovedit de către:
1/1
Curtea Internațională de Justiție
Procurorul CPI
Statul lezat
Orice stat membru al comunității internaționale poate invoca răspunderea internațională:
1/1
în cazul unui prejudiciu individualizat
în cazul crimelor internaționale
în cazul în care victima directă nu o poate face chiar ea
Atunci când victima unei fapte ilicite a unui stat este o persoană fizică, statul de cetățenie este cel care valorifică
dreptul persoanei fizice vătămate.
1/1
Adevărat
Fals
Acordarea protecției diplomatice rămâne un drept discreționar al statului, neavând caracterul de obligație internă sau
internațională.
1/1
Adevărat
Fals
Statul poate interveni în interesul cetățenilor săi atunci când acțiunile sau omisiunile celuilalt stat, care au prejudiciat
interesele persoanelor fizice respective, reprezintă o încălcare a unei norme de drept intern.
1/1
Adevărat
Fals
Conceptul de restitutio in integrum poate fi definit ca:
1/1
restabilirea situaţiei anterioare care ar fi existat dacă faptul ilicit nu s-ar fi produs
stabilirea sau restabilirea situaţiei care ar fi putut exista, dacă faptul ilicit nu s-ar fi produs
ambele
Conţinutul restituirii în natură este determinat de:
1/1
instanța internațională, în funcție de ce apreciază că ar fi echitabil
conținutul obligației încălcate
solicitările statului victimă
Repararea prejudiciului include pierderea efectiv suferită (damnum emergens), dar nu poate include câştigul
nerealizat (lucrum cessans), întrucât acesta este ipotetic.
1/1
Adevărat
Fals
În cazul reparării prin echivalent nu pot fi acoperite prejudiciile morale, ci doar cele materiale.
1/1
Adevărat
Fals
Prejudiciile evaluate financiar cuprind daunele suferite de stat, precum şi daunele suferite de naţionalii săi, indiferent
că sunt persoane fizice sau juridice, ce pot solicita reparaţii prin intermediul statului în cadrul protecţiei diplomatice.
1/1
Adevărat
Fals
Satisfacţia constituie un remediu în situaţia în care se identifică existenţa unui prejudiciu material cauzat printr-un
fapt ilicit.
1/1
Adevărat
Fals
Un atac împotriva şefului statului sau a guvernului, ori a reprezentanţilor diplomatici şi consulari produce statului un
prejudiciu moral.
1/1
Adevărat
Fals
Satisfacția, ca măsură reparatorie, poate consta în:
1/1
formularea scuzelor pentru situația creată
acordarea de asigurări sau garanţii de nerepetare a faptului internaţional ilicit
ambele
Răspunderea internațională a statelor pentru activități licite per se are un caracter obiectiv, fiind suficientă
constatarea producerii unui prejudiciu, chiar în absenţa încălcării unei norme de drept internaţional.
1/1
Adevărat
Fals
Sancțiunile internaționale:
1/1
reprezintă o modalitate de soluționare pașnică a diferendelor
constau în utilizarea forței armate, în vederea restabilirii ordinii juridice internaționale
se aplică pentru comiterea de către un stat de acte sau fapte ilicite împotriva altui stat
Sancțiunile internaționale nu pot include utilizarea forței armate.
1/1
Adevărat
Fals
Consiliul de Securitate poate dispune:
1/1
sancțiuni de natură economică
sancțiuni de natură diplomatică
sancțiuni care presupun forța armată
Represaliile reprezintă măsuri luate de către un stat, în vederea constrângerii altui stat să pună capăt actelor sale
neprietenești, contrare uzanțelor internaționale.
1/1
Adevărat
Fals
Prin retorsiune se sancționează încălcări ale dreptului internațional public.
1/1
Adevărat
Fals
Expulzarea resortisanților celuilalt stat reprezintă o formă de:
1/1
retorsiune
represaliile
Represaliile reprezintă acte de constrângere care pot avea caracter politic, juridic și economic, dar nu pot avea
caracter militar în nicio situație.
1/1
Adevărat
Fals
Prin represalii se sancționează încălcări ale dreptului internațional public.
1/1
Adevărat
Fals
Reprezintă forme speciale de represalii:
1/1
ruperea relațiilor diplomatice
embargoul
boicotul
Embargoul nu poate include:
1/1
ajutoarele umanitare
reținerea bunurilor statului care încalcă grav dreptul internațional
medicamentele
Întreruperea comunicațiilor poștale, ca sancțiune internațională, este o formă de:
1/1
boicot
embargo
rupere a relațiilor diplomatice
Ruperea relațiilor diplomatice:
1/1
poate fi dispusă numai de către Consiliul de Securitate
poate fi dispusă numai ca un act unilateral, de către un stat afectat de actele ilicite
poate fi dispusă fie de către Consiliul de Securitate, fie de către un stat acționând pe cont propriu
Reprezintă sancțiuni internaționale care implică folosirea forței armate:
1/1
interzicerea intrării sau ieșirii navelor comerciale din porturile statului afectat de actele ilicite
măsurile de blocadă
demonstrațiile de forță
Împiedicarea navelor statului care încalcă dreptul internațional de a părăsi porturile acestuia reprezintă o formă de:
1/1
blocadă
demonstrații de forță
boicot
Numai Consiliul de Securitate poate recurge la:
1/1
boicot
blocadă
embargo
Reprezintă un element constitutiv al organizațiilor internaționale interguvernamentale:
1/1
funcționarea în temeiul unui tratat internațional constitutiv
existența unui sistem instituțional propriu
existența suveranității
existența personalității juridice internaționale proprii
participarea statelor, organizațiilor internaționale nonguvernamentale și a societăților transnaționale
funcționarea în conformitate cu normele dreptului internațional
ONU este o organizație:
1/1
cu caracter universal, economico-militar, de cooperare
cu caracter regional, politic, de integrare
cu caracter universal, politic, de cooperare
cu caracter regional, tehnico-economic, de cooperare
Actul constitutiv al unei organizații internaționale este:
1/1
un act unilateral al statelor
un act unilateral al organizației
un act multilateral al statelor
un act multilateral al organizației
Tratatul constitutiv este deosebit de tratatul obișnuit deoarece:
1/1
permite formularea de rezerve
negocierile sunt urmate de semnare
se creează un nou subiect de drept internațional
intră în vigoare după ratificare
Modificarea actului constitutiv se realizează prin:
1/1
amendare
ratificare
revizuire
negociere
Interpretarea obiectivă a tratatului este cea:
1/1
bazată pe scopurile și obiectul actului constitutiv
bazată pe textul actului constitutiv
cea care are în vedere sensul obișnuit al termenilor actului constitutiv
Conținutul capacității juridice internaționale a organizațiilor:
1/1
este nelimitat
este limitat prin acordul de voință al statelor membre
trebuie precizat în actele juridice constitutive ale acestora
include capacitatea organizațiilor de a încheia tratate

Organizațiile internaționale:
1/1
au personalitate juridică de drept intern
au personalitate juridică de drept internațional
Calitatea de membru se poate obține:
1/1
prin aderare
prin acceptare
prin ratificare
prin aprobare
Pot participa la activitățile organizațiilor internaționale:
1/1
alte organizații internaționale
membrii asociați
persoanele fizice și juridice de drept privat
observatorii
OMP-urile pot fi utilizate:
1/1
numai cu scop preventiv.
pentru a restabili pacea.
numai pentru menținerea păcii.
OMP-urile sunt rezultatul inițiativei:
1/1
unui grup de state membre.
Consiliului de Securitate sau a Adunării Generale a ONU.
oricărui organ ONU.
OMP-urile includ:
1/1
contingente de militari.
forțe de ordine.
misiuni de observatori civili.
Aceste misiuni:
1/1
sunt plasate sub autoritatea Secretarului General al ONU.
sunt plasate sub autoritatea Adunării Generale a ONU.
sunt plasate sub autoritatea statelor pe teritoriul cărora sunt plasate.
Operațiunile de menținere a păcii funcționează conform principiului:
1/1
consimțământului părților.
imparțialității.
neutilizării forței decât în scop de autoapărare și apărare.
Personalul militar și de poliție necesar pentru fiecare operațiune de menținere a păcii este asigurat și remunerat de
către:
1/1
Consiliul de Securitate.
NATO.
de statele membre.
Reprezintă categorii de activități și operațiuni:
1/1
diplomația preventivă.
restabilirea păcii (peace-making).
menținerea păcii (peace-keeping).
consolidarea păcii (peace-building).
Deciziile privind înființarea, menținerea sau extinderea operațiunilor de menținere a păcii sunt luate de Consiliul de
Securitate.
1/1
Adevărat
Fals
Menținerea păcii presupune inițiative din domeniul reglementării pașnice și acțiuni coercitive, constând în măsuri
fără recurgerea la forță ori măsuri militare.
1/1
Adevărat
Fals
Consolidarea păcii constă în acțiuni anterioare declanșării ostilităților și urmărește cu precădere edificarea unor
structuri interne în măsură să prevină conflictul.
1/1
Adevărat
Fals