SIGURANȚA DEȚINERII II

Tema nr. 3

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE ESCORTARE A

PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
CONŢINUTURI:

1. Organizarea escortării persoanelor private de libertate.

1.1. Principii generale.
1.2. Personalul destinat activităţilor de escortare şi de însoţire a persoanelor
private de libertate în exteriorul locului de deţinere.
1.3. Factorii în raport cu care se stabileşte compunerea escortei.
2. Modalităţi de escortare.
2.1. Escortarea persoanelor private de libertate în formaţiune pe jos.
2.2. Escortarea persoanelor private de libertate cu mijloace de transport auto.
2.3. Escortarea persoanelor private de libertate cu nave fluviale.
2.4. Escortarea persoanelor private de libertate cu aeronave.
3. Supravegherea electronică la distanţă.

1. ORGANIZAREA ESCORTĂRII PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE

1.1. PRINCIPII GENERALE

Escortarea reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de personalul locului de

deţinere, în vederea prezentării persoanelor private de libertate în afara locului de deţinere,
determinate de:
a) prezentarea persoanelor private de libertate la organele judiciare, la punctele de
lucru, unităţile sanitare din afara sistemului penitenciar sau în alte locuri din afara locului de
deţinere stabilite de directorul acestuia;
b) preluarea de la un punct de frontieră al României a persoanelor escortate din
străinătate pe numele cărora au fost emise mandate de executare a pedepsei închisorii ori
hotărâri de internare în centre educative sau de detenţie, precum şi predarea la un punct de
frontieră al României a persoanelor care urmează să fie escortate în străinătate, în baza
deciziilor emise de autorităţile judiciare române.
Escortarea se realizează în raport cu modul de deplasare a persoanelor private de
libertate:
• în formaţiune pe jos;
• cu mijloace de transport auto;
• cu nave fluviale;
• cu aeronave.
Se interzice deplasarea cu mijloace de transport cu aerisire sau iluminare improprie
sau în condiţii care să producă suferinţe fizice ori să pună în situaţii umilitoare persoanele
private de libertate.
Pentru îndeplinirea misiunilor în exteriorul locului de deţinere, se organizează o
formaţiune distinctă de escortare sau însoţire.
Directorul locului de deţinere poate solicita, în baza protocoalelor încheiate, sprijinul
organelor de poliţie şi jandarmerie în situaţia în care sunt escortate persoane private de
libertate incluse în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa locului de deţinere.
Măsurile de sprijin pot fi solicitate şi în următoarele situaţii:
- când sunt escortate persoane private de libertate care pot pune în pericol siguranţa
misiunii;

1/18
 - când escortarea se execută în zone sau pe trasee care pot favoriza producerea
unor incidente;
- când este pusă în pericol viaţa şi integritatea persoanelor escortate sau a
personalului;
- când numărul persoanelor escortate este mare, iar resursele umane avute la
dispoziţie sunt insuficiente;
- alte situaţii justificate.
Escortarea sau însoţirea persoanelor private de libertate se organizează, de regulă,
ziua, iar în timpul nopţii, numai în caz de necesitate.
Efectivele necesare pentru escortarea sau însoţirea persoanelor private de
libertate se stabilesc de către conducerea fiecărui loc de deţinere, avându-se în
vedere:
 numărul, categoria, regimul de executare şi riscul pe care îl prezintă persoanele
private de libertate pentru siguranţa locului de deţinere;
 numărul instanţelor de judecată şi organelor de urmărire penală deservite,
amplasarea, frecvenţa prezentării şi distanţele până la acestea;
 numărul unităţilor sanitare la care pot fi prezentate pentru consultaţii/internate
persoanele private de libertate, amplasarea, frecvenţa prezentării şi distanţele până la
acestea;
 numărul şi suprafeţele punctelor de lucru exterioare unde se prestează activităţi
productive;
 necesarul de personal destinat asigurării efectuării concediilor de odihnă, medicale
şi de studii, a timpului liber corespunzător;
 gradul de dotare tehnică.
Pentru executarea misiunii încredinţate, escorta personalul care asigură escortarea
sau însoţirea adoptă în timpul deplasării dispozitive corespunzătoare, care trebuie să
asigure:
- paza şi supravegherea persoanelor private de libertate în timpul deplasării;
- prevenirea producerii incidentelor evadărilor în timpul deplasării;
- prevenirea realizării de legături nepermise între persoanele private de libertate şi
alte persoane;
- folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
- continuitatea misiunii.

1.2. PERSONALUL DESTINAT ACTIVITĂŢILOR DE ESCORTARE ŞI DE ÎNSOŢIRE A

PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE ÎN EXTERIORUL LOCULUI DE DEŢINERE

Pentru planificarea, organizarea, conducerea şi executarea misiunilor de escortare şi

de însoţire a persoanelor private de libertate în exteriorul locului de deţinere se folosesc
următoarele documente:
 registrul pentru planificarea personalului în serviciul de escortare;
 registrul pentru evidenţa dotării personalului cu armament, muniţie, mijloace de
imobilizare, de alarmare, de legătură şi de intervenţie;
 tabelul nominal cu persoanele private de libertate scoase la muncă;
 tabelul nominal cu persoanele private de libertate care urmează a fi prezentate la
instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi transfer;
 tabelul nominal cu persoanele private de libertate care urmează a fi prezentate în
unităţile sanitare din afara sistemului penitenciar la consultaţii ori analize;
 tabelul nominal cu persoanele care se preiau sau se predau la un punct de
frontieră al României;
 tabelul nominal cu persoanele private de libertate care participă la demersuri
educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în afara locului de deţinere;
 carnetul postului;
 raportul de recunoaştere a punctului de lucru sau a locului de desfăşurare a
demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;

2/18
  raportul de înfiinţare şi funcţionare a punctului de lucru sau a locului de
desfăşurare a demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
 delegaţia pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate transferate;
 dovada pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate;
 planul de prevenire şi reacţie la incidentele produse în timpul escortării;
 registrul de instruire a personalului cu privire la prevederile planului de prevenire şi
reacţie;
 manualul privind măsurile de prevenire şi reacţie la incidentele produse pe timpul
transportului persoanelor private de libertate cu mijloace auto;
 documente privind informarea, autorizarea şi înregistrarea aplicării mijloacelor de
imobilizare;
 formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate;
 registrul de predare/primire a formularelor privind istoricul escortării persoanelor
private de libertate;
 carnetul de procese-verbale pentru misiuni în exterior,
 alte documente stabilite prin ordine ale ministrului justiţiei ori decizii ale directorului
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau ale directorului locului de deţinere,
conform competenţelor legale.

„Registrul pentru planificarea personalului în serviciul de escortare” se

completează zilnic de către şeful serviciului siguranţa deţinerii ori de către un alt ofiţer
desemnat de directorul locului de deţinere, caz în care se avizează de către şeful serviciului
siguranţa deţinerii şi se aprobă de directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim
penitenciar sau, după caz, de şeful secţiei exterioare.

În „Registrul pentru evidenţa dotării personalului din serviciu cu armament,

muniţie, mijloace de imobilizare, de alarmare, de legătură şi de intervenţie” se
consemnează primirea şi predarea acestora.

„Carnetul postului” este documentul care conţine atribuţii, obligaţii, sarcini specifice,
precum şi anumite interdicţii ale personalului. Acesta se întocmeşte de către şeful serviciului
siguranţa deţinerii, este avizat de directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim
penitenciar şi este aprobat de directorul locului de deţinere pentru:
- puncte de lucru;
- unităţi sanitare din afara sistemului penitenciar şi laboratoare de medicină legală;
- alte locuri unde se desfăşoară activităţi cu persoanele private de libertate care nu
sunt cuprinse în planul de prevenire şi reacţie.
„Carnetul postului” cuprinde următoarele:
 Capitolul I - îndatoririle generale şi specifice ale postului;
 Capitolul II - dispozitivul elementelor aflate în serviciu;
 Capitolul III - numărul şi categoria persoanelor private de libertate încredinţate
pentru escortare/însoţire;
 Capitolul IV - situaţia nominală a persoanelor private de libertate care prezintă risc
pentru siguranţa locului de deţinere;
 Capitolul V – adnotări cu privire la problemele deosebite apărute în timpul executării
serviciului;
 Capitolul VI - constatările şi măsurile stabilite de organele de control;
 Capitolul VII - consemnarea predării şi primirii armamentului între personalul din
compunerea escortei sau, după caz, din dispozitivul de pază;
 Capitolul VIII - locuri şi momente vulnerabile;
 Capitolul IX - uzul de armă, atunci când personalul este dotat cu armament.

„Tabelul nominal cu persoanele private de libertate scoase la muncă” se

întocmeşte de compartimentul organizarea muncii persoanelor private de libertate, în două
exemplare, unul pentru zile cu soţ şi celălalt pentru zilele fără soţ.

3/18
 „Tabelul nominal cu persoanele private de libertate care urmează a fi prezentate
la instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi transfer” se întocmeşte de
serviciul/biroul evidenţă a persoanelor private de libertate şi organizarea muncii, în două
exemplare.

„Tabelul nominal cu persoanele private de libertate care urmează a fi prezentate

în unităţile sanitare din afara sistemului penitenciar la consultaţii ori analize” se
întocmeşte de personalul medical al locului de deţinere în două exemplare.

„Tabelul nominal cu persoanele care se preiau sau se predau la un punct de

frontieră al României” se întocmeşte în două exemplare de serviciul sau biroul evidenţă a
persoanelor private de libertate şi organizarea muncii, în baza dispoziţiei scrise a
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

„Tabelul nominal cu persoanele private de libertate care participă la demersuri

educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în afara locului de deţinere”,
întocmite în două exemplare de către sectorul reintegrare socială, se avizează de către
directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în baza verificărilor efectuate
de către şeful serviciului siguranţa deţinerii în colaborare cu şeful serviciului aplicare regim
penitenciar.
În toate cazurile, tabelele se avizează de directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi
regim penitenciar, se aprobă de directorul locului de deţinere şi se păstrează unul, la
compartimentul care l-a emis, iar al doilea se înmânează şefului de escortă sau, după caz,
şefului punctului de lucru.

„Planul de prevenire şi reacţie” este documentul care conţine atribuţii, obligaţii,

sarcini specifice, interdicţii ale personalului, schiţe şi particularităţi ale locului în care este
desfăşurată misiunea, precum şi îndatoriri ale personalului care îndeplineşte roluri în
gestionarea incidentelor operaţionale şi critice.
„Planul de prevenire şi reacţie la situaţiile de urgenţă ce se pot produce la organe
judiciare şi locuri unde se desfăşoară în mod frecvent demersuri educative” este întocmit şi
actualizat de către şeful serviciului siguranţa deţinerii, avizat de directorul adjunct pentru
siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi este aprobat de directorul locului de deţinere,
conform „Manualului pentru gestionarea incidentelor”. Planul se păstrează la şeful de tură.
„Planul de prevenire şi reacţie la incidente ce se pot produce cu ocazia transferării”
este întocmit pentru activitatea de transfer, astfel:
 Planul de prevenire şi reacţie la incidente ce se pot produce cu ocazia transferării
persoanelor private de libertate al unităţilor care realizează cu mijloace proprii transferul sau
sprijină activitatea de transfer a Serviciului de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi este
întocmit de şeful serviciului siguranţa deţinerii, avizat de directorul adjunct pentru siguranţa
deţinerii şi regim penitenciar şi este aprobat de directorul locului de deţinere;
 Planul de prevenire şi reacţie la incidente ce se pot produce cu ocazia transferării
prin intermediul Serviciului de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi se întocmeşte şi se
gestionează de către şeful acestuia, se avizează de directorul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi
Regim penitenciar şi se aprobă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
Şeful serviciului siguranţa deţinerii este obligat să aducă la cunoştinţa personalului din
subordine conţinutul „Planului de prevenire şi reacţie la situaţiile de urgenţă ce se pot
produce la organe judiciare şi locuri unde se desfăşoară în mod frecvent demersuri
educative”, după cum urmează:
- lunar, întregului personal din cadrul formaţiunii de escortare, cu privire la tot
conţinutul planului de prevenire şi reacţie la situaţiile de urgenţă ce se pot produce la organe
judiciare şi locuri unde se desfăşoară în mod frecvent demersuri educative;
- ori de câte ori apar modificări în cuprinsul planului de prevenire şi reacţie la situaţiile
de urgenţă ce se pot produce la organe judiciare şi locuri unde se desfăşoară în mod
frecvent demersuri educative, întregului personal din cadrul formaţiunii de escortare;
4/18
 - membrilor formaţiunii escorte care nu au participat la instruirea lunară generală.
În toate situaţiile, despre luarea la cunoştinţă a prevederilor planului de prevenire şi
reacţie la situaţiile de urgenţă ce se pot produce la organe judiciare şi locuri unde se
desfăşoară în mod frecvent demersuri educative, se va consemna în „Registrul de instruire a
personalului cu privire la prevederile planului de prevenire şi reacţie”, gestionat de către şeful
serviciului siguranţă sau, după caz, şeful de tură.
Şeful de tură, în locul stabilit de directorul locului de deţinere, asigură fiecărui membru
al personalului planificat în serviciul de pază, supraveghere, însoţire şi escortare, condiţiile
necesare studierii planurilor de prevenire şi reacţie.

„Carnetul de procese-verbale pentru misiuni în exterior” este utilizat de către

personalul care execută misiuni de escortare la organe judiciare şi locuri unde se desfăşoară
în mod frecvent demersuri educative care sunt cuprinse în planul de prevenire şi reacţie şi
conţine următoarele:
a) numărul şi categoria persoanelor private de libertate încredinţate pentru pază,
escortare, însoţire şi supraveghere;
b) situaţia nominală a persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru
siguranţa penitenciarului;
c) adnotări cu privire la problemele deosebite apărute în timpul executării serviciului;
d) constatările şi măsurile stabilite de organele de control;
e) consemnarea predării şi primirii armamentului între personalul din compunerea
escortei sau, după caz, dispozitivului de pază;
f) locuri şi momente vulnerabile;
g) uzul de armă atunci când personalul este dotat cu armament.

„Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate” reprezintă

un instrument de cunoaştere a persoanei private de libertate din punct de vedere al
siguranţei, util personalului în vederea cunoaşterii persoanei escortate, generat de structura
de evidenţă în ziua înregistrării datelor în aplicaţia informatizată, document care însoţeşte
persoana privată de libertate pe tot parcursul executării pedepsei, fiind clasat la dosarul de
penitenciar cu ocazia punerii în libertate sau decesului.
Formularul conţine patru capitole, astfel:
 Capitolul I - date de identificare ale persoanelor private de libertate;
 Capitolul II - indicatori de risc;
 Capitolul III - măsuri de siguranţă;
 Capitolul IV - istoricul şi înregistrările privind evenimentele negative produse în
perioada detenţiei şi escortării.
Formularul este completat de către o comisie formată din ofiţer instructor siguranţa
deţinerii, în calitate de preşedinte, şi, în calitate de membri, din câte un reprezentant al
următoarelor structuri: reintegrare socială, prevenirea criminalităţii şi terorismului, medical.
Formularul se gestionează pe întreaga perioadă a executării pedepsei de către ofiţerul
instructor siguranţa deţinerii sau persoana desemnată de către directorul locului de deţinere.
Formularul este completat la rubricile corespunzătoare fiecărui serviciu în parte, la
capitolele I şi II. Completarea rubricii destinată vizitelor ("VIZITAT") se face semestrial sau ori
de câte ori directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii va considera necesar.
Măsurile de siguranţă prevăzute la capitolul 3 sunt propuse spre avizare directorului
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, de către şeful serviciului siguranţa
deţinerii, iar după completarea formularului sunt înaintate spre aprobare directorului locului
de deţinere.
Ofiţerul instructor siguranţă analizează, cu o zi înainte de începerea misiunii,
formularele persoanelor private de libertate care urmează a fi escortate şi propune şefului
serviciului siguranţă penitenciară încetarea, menţinerea sau completarea şi, după caz,
modificarea măsurilor de siguranţă, inclusiv a altor măsuri decât mijloacele de siguranţă,
consemnându-le în mod corespunzător. Şeful serviciului siguranţă prezintă directorului
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar spre avizare măsurile de siguranţă care
au suferit modificări şi completări.
5/18
 Ofiţerul instructor siguranţă păstrează formularele la punctul primire persoane private
de libertate sau în alt loc stabilit de directorul locului de deţinere în condiţii de siguranţă, fiind
depozitate în dulap sau fişet asigurat şi sigilat, în ordine alfabetică şi în mape.
Toate datele de interes prevăzute în formular, apărute ulterior, precum şi
propunerile/informaţiile formulate de către şeful secţiei sau alte persoane care desfăşoară
activităţi directe cu persoanele private de libertate, se înaintează de către şefii
compartimentelor, de îndată, şefului serviciului siguranţa deţinerii sau ofiţerului instructor
siguranţă responsabil, care are obligaţia de a le transmite membrilor comisiei. Preşedintele
are obligaţia de a convoca comisia la depunerea persoanei private de libertate sau ori de
câte ori situaţia o impune.
Ofiţerul instructor/şeful de escortă consemnează în formular, la capitolul 4, incidentele
operaţionale, incidentele critice, situaţiile care atrag întocmirea unui raport de incident,
precum şi alte aspecte de interes care ar trebui luate în considerare pentru îndeplinirea
corespunzătoare a misiunilor ulterioare realizate în exteriorul locului de deţinere.
Şeful de escortă se informează cu privire la comportamentul cunoscut al persoanelor
private de libertate care urmează a fi escortate prevăzut în „Formularul privind istoricul
escortării persoanei private de libertate”, pe care îl aduce la cunoştinţa membrilor escortei în
următoarele situaţii:
- prezentarea persoanei private de libertate la organele judiciare sau în alte locuri
dispuse de directorul locului de deţinere;
- prezentarea şi/sau internarea persoanei private de libertate la unităţi sanitare din
afara sistemului penitenciar, cabinete medicale, laboratoare de medicină legală;
- transferul între locurile de deţinere subordonate Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor sau între acestea şi centrele de reţinere şi arestare preventivă ale Ministerului
Afacerilor Interne;
- transferul temporar pentru punerea la dispoziţia instanţelor de judecată (tranzit),
între locurile de deţinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Escorta este un element de serviciu mobil, compus din două sau mai multe persoane
înarmate, în funcţie de regimul şi categoria persoanelor private de libertate, destinat să
asigure paza şi supravegherea persoanelor private de libertate în timpul deplasării acestora
în afara locului de deţinere şi la locul de destinaţie.

DIN ESCORTĂ FAC PARTE CEL PUŢIN DOI MEMBRI AI PERSONALULUI, CHIAR DACĂ
ESTE VORBA DE O SINGURĂ PERSOANĂ PRIVATĂ DE LIBERTATE CARE URMEAZĂ
SĂ FIE ESCORTATĂ ÎN AFARA LOCULUI DE DEŢINERE

Acest lucru se impune având în vedere situaţiile ce se pot produce pe timpul

îndeplinirii serviciului, rezolvarea diferitelor probleme care apar cu această ocazie, precum şi
faptul că există riscul ca, în cazul numirii unei singure persoane în serviciul de escortare,
aceasta să fie pusă în imposibilitatea de a îndeplini misiunea încredinţată.
Escorta este formată, de regulă, din următoarele elemente de serviciu:
 şef de escortă;
 ajutor şef de escortă - atunci când escorta depăşeşte 8 agenţi sau când escortarea
se face cu două sau mai multe mijloace de transport;
 şef post control, la punctele de lucru care necesită o astfel de amenajare;
 un agent la 4-6 persoane private de libertate escortate, dar nu mai puţin de 2 agenţi
într-o escortă;
 un conductor cu câine de serviciu în timpul deplasării persoanelor private de
libertate la şi de la punctele de lucru, instanţele de judecată sau organele de urmărire penală;
 conducătorul mijlocului de transport atunci când este dotat şi planificat
corespunzător, îndeplinind atribuţii specifice agentului din compunerea escortei
În componenţa escortei cel puţin un membru trebuie să fie de acelaşi sex cu
persoanele escortate.

6/18
 Pentru îndeplinirea misiunilor de escortare, pază şi supraveghere a persoanelor
private de libertate la organele judiciare, se constituie o formaţiune distinctă formată din
personal specializat.
 Personalul numit pentru escortarea persoanelor private de libertate care execută
pedepsele în regim închis sau în regim de maximă siguranţă este dotat cu armament,
muniţie, mijloace de imobilizare, de alarmare, de legătură şi de intervenţie. Personalul poate
fi dotat şi cu dispozitive individuale de alarmare-avertizare în caz de pericol sau producere a
unor incidente, conectate la dispeceratul locului de deţinere.
 Însoţirea în exteriorul locului de deţinere pentru desfăşurarea activităţilor
lucrative sau în vederea participării la demersuri educative, de asistenţă psihologică şi
asistenţă socială a persoanelor condamnate din regimul semideschis, deschis şi a
persoanelor internate sancţionate cu măsura educativă a internării într-un centru educativ se
efectuează de personal neînarmat, dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare
 În cazul în care se impune însoţirea persoanelor private de libertate care execută
pedepsele în regim deschis la locurile de muncă şi în vederea participării la activităţile
culturale, educative şi sportive în exteriorul locului de deţinere, aceasta se realizează cu
personal neînarmat, dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare.
Câinii de serviciu din dotarea locului de deţinere se folosesc în activităţi de pază şi
escortare la punctele de lucru şi organele judiciare, la întărirea dispozitivului de
îmbarcare/debarcare în/din mijloacele de transport a persoanelor private de libertate.
În raport de anotimp, de misiunile încredinţate şi de prevederile normelor de
înzestrare, cu aprobarea directorului locului de deţinere, se distribuie personalului
echipament de protecţie, care se utilizează numai în timpul serviciului şi este păstrat în spaţii
situate în afara sectorului de deţinere.

ŞEFUL DE ESCORTĂ se subordonează şefului serviciului siguranţa deţinerii sau

ofiţerului anume desemnat de directorul locului de deţinere.
Şeful de escortă răspunde de executarea regulamentară a serviciului de către
subordonaţi şi de asigurarea pazei, supravegherii şi escortării persoanelor private de libertate
luate în primire şi are următoarele atribuţii generale:
 verifică subordonaţii cu privire la cunoaşterea îndatoririlor specifice postului
încredinţat;
 supraveghează încărcarea/descărcarea armamentului de către subordonaţi;
 ia în primire „Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate” şi
se informează despre comportamentul cunoscut al persoanelor private de libertate care se
escortează, pe care îl comunică subordonaţilor sau, după caz, din informările transmise de
către organele de poliţie cu privire la persoanele ce urmează a fi preluate de la un punct de
trecere al frontierei;
 dă dispoziţia de executare a misiunii şi fixează locul fiecărui subordonat în
dispozitivul de escortare şi în dispozitivul de pază la locul de destinaţie;
 respectă itinerarele stabilite pentru deplasarea la şi de la destinaţie şi ia toate
măsurile pentru prevenirea şi zădărnicirea oricărui incident;
 nu permite niciunei persoane să ia legătura cu persoanele private de libertate sau
să le transmită obiecte ori să le favorizeze evadarea;
 comunică la dispeceratul unităţii, la intervalele stabilite, situaţia operativă, utilizând
mijloacele de legătură din dotare;
 comunică şefului ierarhic sau şefului de tură, la înapoierea din misiune, modul de
executare a acesteia, problemele apărute, soluţionarea lor şi propunerile sale, după ce
acestea au fost consemnate în „Carnetul postului” sau în „Carnetul de procese-verbale
pentru misiuni în exterior” ;
 consemnează în mod corespunzător rubricile din „Formularul privind istoricul
escortării persoanei private de libertate”
 cunoaşte modul de utilizare a sistemului electronic de supraveghere la distanţă pe
timpul misiunii şi nominal persoanele private de libertate cărora le-a fost aplicat acest sistem.

7/18
 În timpul executării misiunilor, şefului de escortă îi este interzis:
 să părăsească itinerarele de deplasare stabilite, să oprească mijlocul de transport
ori să staţioneze, cu excepţia cazurilor fortuite sau a celor prevăzute de legislaţia în vigoare,
fără a anunţa în prealabil despre acest fapt conducerea locului de deţinere;
 să intre cu armamentul din dotare printre persoanele private de libertate, să îl
abandoneze ori să îl lase în locuri nepermise;
 să aibă asupra sa telefon mobil proprietate personală sau alte mijloace de
comunicare în afara celor din dotare, asigurate de administraţia locului de deţinere;
 să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii încredinţate;
 să permită scoaterea persoanelor private de libertate în afara dispozitivului de pază
şi escortare, fără „Delegaţia pentru predarea sau primirea persoanelor private de libertate
transferate” sau „Dovada pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate”;
 să folosească în scopuri personale subordonaţii sau persoanele private de libertate;
 să consume sau să permită consumul de băuturi alcoolice, substanţe stupefiante
sau psihotrope înainte de intrarea în serviciu sau în timpul serviciului.

PERSONALUL DIN COMPUNEREA ESCORTEI se subordonează nemijlocit şefului

de escortă.
Personalul din compunerea escortei răspunde de paza persoanelor private de libertate
pe timpul deplasării şi la destinaţie şi are următoarele atribuţii generale:
 să-şi însuşească dispoziţia de executare a misiunii şi s-o execute întocmai;
 să cunoască numărul, categoria şi riscul pe care îl prezintă persoanele private de
libertate escortate pentru siguranţa locului de deţinere;
 să ocupe locul stabilit de şeful escortei în dispozitivul de escortare;
 să ţină permanent legătura de vedere şi, după caz, de foc cu celelalte persoane din
dispozitiv şi să observe itinerarul şi terenul înconjurător;
 să supravegheze cu atenţie ca, pe timpul deplasării, persoanele private de libertate
să nu comunice cu alte persoane, să trimită sau să primească bani, ţigări ori alte obiecte sau
substanţe interzise sau să fumeze.
În timpul executării misiunilor, personalului din compunerea escortei îi este interzis:
- să părăsească postul încredinţat, fără aprobare;
- să intre cu armamentul din dotare printre persoanele private de libertate, să îl
abandoneze ori să îl lase în locuri nepermise;
- să aibă asupra sa telefon mobil proprietate personală sau alte mijloace de
comunicare în afara celor din dotare, asigurate de administraţia locului de deţinere;
- să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii încredinţate;
- să poarte discuţii care nu au legătură cu serviciul cu persoanele private de libertate
ori cu alte persoane sau să desfăşoare alte activităţi decât cele subsecvente misiunii
încredinţate;
- să consume sau să permită consumul de băuturi alcoolice, substanţe stupefiante
sau psihotrope înainte de intrarea în serviciu sau în timpul serviciului.

1.3. FACTORII ÎN RAPORT CU CARE SE STABILEŞTE COMPUNEREA ESCORTEI

Compunerea escortei se stabileşte în funcţie de:

 Numărul şi regimul de executare în care sunt încadrate persoanele private de

libertate escortate
Cu cât numărul persoanelor private de libertate este mai mare, va creşte în mod
proporţional şi numărul membrilor escortei.

 Riscul pe care îl prezintă persoanele private de libertate escortate pentru siguranţa

locului de deţinere
Dacă persoanele private de libertate prezintă risc pentru siguranţa locului de deţinere
va creşte şi numărul membrilor escortei.
8/18
 Directorul locului de deţinere poate solicita sprijinul organelor de poliţie şi jandarmerie
în situaţia în care sunt escortate persoane private de libertate incluse în categoria celor care
prezintă risc pentru siguranţa locului de deţinere. De asemenea, aceste măsuri sunt solicitate
pentru asigurarea siguranţei misiunii, când escortarea se efectuează în zone sau pe trasee
care pot favoriza producerea unor incidente, când este pusă în pericol viaţa şi integritatea
persoanelor escortate sau a personalului ori când numărul persoanelor escortate este mare,
iar resursele umane avute la dispoziţie sunt insuficiente.

 Starea de sănătate şi diagnosticul persoanelor private de libertate

 Misiunea escortei, forţele şi mijloacele la disponibile

În funcţie de sarcinile concrete ce trebuie îndeplinite şi condiţiile în care acestea se
execută, se va numi un număr mai mare sau mai mic de membri ai escortei, ţinându-se cont
şi de mijloacele avute la dispoziţie (mijloace de legătură, de alarmare, de iluminat, de
imobilizare, amenajări, împrejmuiri etc.).

 Durata misiunii
Dacă escortarea persoanelor private de libertate se efectuează un timp îndelungat,
care depăşeşte durate unei zile normale de lucru, numărul membrilor escortei va fi mai mare,
pentru a se asigura, prin rotaţie, timp de repaus pentru aceştia.

 Distanţa până la destinaţie

Distanţa până la destinaţie determină numărul membrilor escortei deoarece, cu cât
distanţa este mai mare, cu atât intervenţia personalului unităţii sau a organelor cu care se
cooperează se realizează mai greu, astfel încât escorta este pusă în situaţia să acţioneze
independent un timp mai îndelungat în cazul producerii unor evenimente.

 Itinerariul de deplasare
Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar stabileşte, de regulă,
minim două itinerare pentru fiecare destinaţie. Justificarea stabilirii a cel puţin două variante
ale traseului de deplasare constă în faptul că pe timpul deplasării de la unitate către
destinaţie şi la întoarcere se pot produce anumite situaţii deosebite care ar impune
schimbarea traseului - alunecări de teren, inundaţii, distrugeri, explozii, accidente de
circulaţie care presupun blocarea circulaţiei pe un timp îndelungat, blocaje rutiere de orice fel
(căderi de arbori, stâlpi de electricitate, stâlpi de telecomunicaţii etc.).
Itinerariul se comunică escortei înainte de plecarea în misiune şi trebuie respectat
întocmai, fiind interzis ca acesta să fie schimbat, ori să se producă abateri de la acesta, cu
excepţia situaţiilor deosebite. La stabilirea itinerarele de deplasare trebuie avută în vedere
îndeplinirea următoarelor condiţii:
▪ să permită ajungerea la destinaţie pe un drum cât mai scurt;
▪ să asigure posibilităţi de deplasare în formaţiune/coloană şi de realizare a
dispozitivului de escortare sau însoţire;
▪ să evite, pe cât posibil, deplasarea pe străzi şi drumuri intens circulate, centre
aglomerate, pe poduri, prin pasaje subterane, trasee turistice ori prin alte zone care, prin
natura lor, pot pune în pericol siguranţa misiunii.
Pentru asigurarea acestor condiţii, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim
penitenciar efectuează recunoaşterea în teren şi propune directorului varianta cea mai
convenabilă, iar acesta va hotărî.
În cazurile în care deplasarea şi escortarea persoanelor private de libertate se
realizează cu mijloace de transport auto în coloană sau pe itinerarii care nu îndeplinesc în
totalitate condiţiile arătate mai sus, directorul locului de deţinere poate solicita sprijinul
organelor de poliţie sau jandarmerie locale. De asemenea, dacă este necesar, se poate cere
sprijinul şi pentru menţinerea ordinii la instanţele de judecată şi organele de urmărire penală
în situaţiile în care escortarea se execută în situaţii dificile.

9/18
 Caracteristicile terenului
Dacă terenul este accidentat sau acoperit (păduri, culturi înalte, livezi etc.) se va mări
şi numărul membrilor din escortă deoarece, în caz de evadare, posibilităţile de ascundere a
persoanelor private de libertate sunt mai mari.

 Modalitatea de escortare
Modalitatea de escortare determină numărul membrilor escortei, acesta fiind diferit
atunci când escortarea se execută în formaţie pe jos sau cu mijloace de transport auto.

 Natura lucrărilor, gradul de amenajare şi arhitectura locurilor de destinaţie.

Dacă persoanele private de libertate sunt escortate la puncte de lucru mobile
(pomicultură, legumicultură, irigaţii etc.) unde nu este posibilă amenajarea împrejmuirilor, a
foişoarelor de pază etc., numărul membrilor escortei va fi mai mare decât în cazul în care
acelaşi număr de persoane private de libertate ar desfăşura activităţi productive la puncte de
lucru fixe, unde se pot asigura amenajările şi celelalte mijloace necesare funcţionării pazei.

 Necesităţile de pază la destinaţie

Dacă escortarea se execută la punctele de lucru (fixe sau mobile) trebuie avut în
vedere să se asigure personalul necesar pentru posturile de pază, post control, şef punct de
lucru, patrule, conductori câini de serviciu sau alte elemente pentru paza şi supravegherea
persoanelor private de libertate, astfel încât să se excludă posibilitatea producerii unor
incidente. La instanţele de judecată sau organele de urmărire penală trebuie numiţi membri
ai escortei pentru paza şi supravegherea la camerele de arest, în sălile de şedinţe etc.

 Situaţia operativă din zona de dispunere a locului de deţinere, de pe itinerariul de

deplasare şi de la destinaţie

În cazul în care există informaţii sau se obţin date că în zona în care se află locul de
deţinere ori în cea în care urmează să fie prezentate persoanele private de libertate se
intenţionează să se desfăşoare sau au loc acţiuni ostile, numărul membrilor escortei va fi
întotdeauna mai mare decât atunci când activitatea se desfăşoară în condiţii normale.

 Condiţiile de timp, anotimp şi starea vremii

De regulă, escortarea persoanelor private de libertate se execută ziua. Când
escortarea are loc pe timp de noapte se evită, pe cât posibil, itinerariile care trec prin terenuri
acoperite, iar efectivele escortei se măresc şi li se asigură mijloace de iluminat atât pe timpul
transportului, cât şi la destinaţie.
În majoritatea cazurilor de escortare a persoanelor private de libertate la punctele de
lucru, funcţia de şef escortă poate fi îndeplinită de către şeful punctului de lucru, care
răspunde de întreaga activitate la punctul de lucru şi va exercita şi îndatoririle şefului
escortei.
În funcţie de caracterul misiunii şi când situaţia impune, escorta poate fi întărită cu
conductori cu câini de serviciu.

 Existenţa unor informaţii cu privire la aspecte ce pot pune în pericol siguranţa

misiunii;

 Utilizarea sistemelor electronice de supraveghere la distanţă.

10/18
 2. MODALITĂŢI DE ESCORTARE
2.1. ESCORTAREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE
ÎN FORMAŢIUNE PE JOS

Escortarea persoanelor private de libertate în formaţiune pe jos se efectuează în

anumite situaţii, în special în cazul locurilor de deţinere situate în afara localităţilor şi al
secţiilor de deţinere exterioare subordonate acestora.
Escortarea persoanelor private de libertate pe jos se poate executa în formaţie, pe
distanţe de maxim 3 kilometri, pe itinerarii stabilite şi recunoscute, evitându-se, pe cât posibil,
locurile aglomerate sau traseele turistice precum şi orice alte zone care prin natura lor pun în
pericol siguranţa misiunii.
Aceste condiţii sunt determinate de faptul că terenul acoperit, localităţile sau locurile
frecvent circulate facilitează producerea de incidente (evadări, stabilirea de legături
nepermise, revolte etc.), iar posibilităţile de intervenţie a personalului din escortă sunt
reduse.
Dispozitivul de escortare sau însoţire se realizează în raport cu numărul persoanelor
private de libertate, regimul de executare, riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa locului de
deţinere, mărimea formaţiunii, caracteristicile terenului de pe itinerarul de deplasare şi
utilizarea sistemelor electronice de supraveghere la distanţă, astfel:
 cu ocazia însoţirii, atunci când dispozitivul este format dintr-o singură
persoană, aceasta se deplasează în spatele coloanei la o distanţă care să permită
supravegherea persoanelor private de libertate în condiţii de siguranţă;
 atunci când escorta este formată din două persoane, acestea se deplasează în
spatele coloanei pe ambele laturi, la distanţe care să le permită supravegherea şi paza
persoanelor private de libertate în condiţii de siguranţă;
 atunci când escorta este formată din trei persoane, una merge pe partea
dreaptă şi alta pe partea stângă la 4-5 metri distanţă de persoanele private de libertate, iar
şeful escortei în spatele formaţiei, la aceeaşi distanţă;
 atunci când escorta este formată din patru sau mai multe persoane, una se
deplasează în faţa coloanei la 7-10 metri, iar celelalte pe părţile laterale şi în spatele acesteia
la 4-5 metri, dispuse astfel încât să poată supraveghea orice mişcare a persoanelor private
de libertate şi să se poată sprijini reciproc. Şeful escortei se deplasează în spatele coloanei
în aşa fel încât să observe persoanele private de libertate şi dispozitivul de escortare şi să
intervină operativ în caz de nevoie.
Atunci când la pentru escortare se foloseşte şi câine de serviciu, conductorul cu
câinele de serviciu se deplasează la 4 – 5 metri lateral de coloană, pe partea cea mai
vulnerabilă sau în spatele coloanei.
În situaţia în care condiţiile de teren nu permit respectarea distanţelor prevăzute mai
sus, personalul se dispune la distanţe care să le permită paza şi supravegherea persoanelor
private de libertate în condiţii de siguranţă.
În timpul deplasării, membrii escortei trebuie să respecte distanţa minimă între ei şi
persoanele private de libertate, pentru a nu da posibilitatea acestora din urmă să-i atace prin
surprindere, să-i imobilizeze ori să-i dezarmeze. În cazul în care condiţiile de teren nu permit
respectarea acestor distanţe, personalul din compunerea escortei se dispune în aceleaşi
dispozitive la distanţe care să le permită paza şi supravegherea persoanelor private de
libertate în condiţii de siguranţă.
În timpul deplasării în formaţiune pe jos, pistolul mitralieră se poartă în poziţia “la
umăr”, iar pistolul în toc.
Deplasarea se face numai pe itinerarele stabilite de către directorul adjunct pentru
siguranţa deţinerii şi regim penitenciar.
Formaţiunea de persoane private de libertate şi escorta se opresc numai atunci când
şeful escortei dispune acest lucru, în locurile dinainte stabilite şi numai în afara localităţilor şi
locurilor acoperite.

11/18
 În timpul opririlor scurte, persoanele private de libertate sunt grupate pe o singură
parte a drumului, escorta menţinând dispozitivul de pază şi supraveghere. După terminarea
staţionării, şeful escortei efectuează apelul numeric al persoanelor private de libertate, apoi
dispune reluarea deplasării până la destinaţie.
În cazul traversării unor locuri înguste care nu permit trecerea formaţiei
compacte de persoane private de libertate, şeful escortei dă dispoziţie de oprire,
realizează dispozitivul de pază şi trece la deplasarea primei coloane din stânga prin locul
îngustat, apoi continuă cu celelalte coloane, urmând ca agenţii trecuţi de partea îngustată să
încoloneze şi să solicite persoanelor private de libertate să ocupe locul stabilit în dispozitiv,
până la traversarea zonei îngustate de către tot efectivul de persoane private de libertate. În
continuare, şeful escortei realizează apelul numeric şi dispune continuarea deplasării.
Persoanele private de libertate care, din motive justificate, nu mai pot continua
deplasarea sunt ajutate de altele. În caz de urgenţă medicală se procedează conform
prevederilor din „Carnetului postului” sau din „Planului de prevenire şi reacţie la situaţiile de
urgenţă ce se pot produce la organe judiciare şi locuri unde se desfăşoară în mod frecvent
demersuri educative”.
La sosirea la locul de destinaţie, şeful escortei organizează paza şi supravegherea
persoanelor private de libertate conform prevederilor regulamentare.

2.2. ESCORTAREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE

CU MIJLOACE DE TRANSPORT AUTO

Pentru transportul personalului, al persoanelor private de libertate şi al materialelor,

fiecare loc de deţinere dispune de mijloace operative proprii. În situaţii speciale, transportul
deţinuţilor se poate realiza şi cu mijloace de transport auto, fluviale şi aeriene, aflate în
dotarea Ministerului Afacerilor Interne sau serviciilor de urgenţă medicală, în condiţii stabilite
prin protocoale de colaborare interinstituţională.
Mijloacele operative de transport auto folosite pentru deplasarea persoanelor private
de libertate sunt următoarele:
 autoturismele;
 autodubele;
 microdubele;
 autobuzele;
 autosanitarele;
 alte mijloace de transport, aflate în dotarea locului de deţinere.
Pentru transportul persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa
locului de deţinere, în situaţii speciale, sunt utilizate şi mijloace auto blindate.
Mijloacele operative de transport sunt dotate cu echipamente speciale de tip GPS, de
radio-comunicaţie cu locul de deţinere, de semnalizare, de avertizare luminoasă şi acustică şi
de legătură între conducătorii acestora şi membrii escortei, cu mijloace de imobilizare şi trusă
medicală de prim ajutor.
Mijloacele operative de transport al persoanelor private de libertate sunt dotate, de
regulă, cu camere video şi monitoare, pentru supravegherea activităţii persoanelor private de
libertate pe timpul deplasării.
Transferarea persoanelor private de libertate de la un loc de deţinere la altul se
execută cu mijloace de transport speciale în baza unor grafice de deplasare aprobate de
către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Mijloacele de transport speciale sunt astfel amenajate încât să asigure condiţii de
încălzire, iluminare şi aerisire corespunzătoare şi să respecte condiţiile tehnice stabilite de
legislaţia în vigoare cu privire la transportul de persoane. Se interzice deplasarea cu mijloace
de transport cu aerisire sau iluminare improprie sau în condiţii care să producă suferinţe
fizice ori să pună în situaţii umilitoare persoanele private de libertate. Atunci când persoanele
private de libertate sunt transferate într-un penitenciar sau în alte locuri, acestea sunt expuse
cât mai puţin privirii publice.

12/18
 Directorul locului de deţinere, în situaţii temeinic justificate, poate aproba la solicitarea
scrisă şi motivată a directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar,
transportul persoanelor private de libertate cu mijloace operative de transport persoane
(altele decât cele anume destinate transportului persoanelor private de libertate), cu luarea
măsurilor de siguranţa corespunzătoare şi respectarea demnităţii umane.
Escortarea persoanelor private de libertate pe timpul transferului de la un loc de
deţinere la altul se realizează cu personal anume instruit, constituit în Subunitatea de pază şi
escortare deţinuţi transferaţi.
În cazul participării persoanelor private de libertate la activităţile lucrative şi de
reintegrare socială, transportul acestora poate fi asigurat cu mijloace de transport aparţinând
agenţilor economici sau, după caz, altor instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale.
Mijloacele de transport utilizate pentru deplasarea şi escortarea persoanelor private de
libertate se amenajează cu dispozitive de siguranţă a personalului din compunerea escortei,
realizate din plase sau grilaje metalice, prevăzute cu încuietori care să nu poată fi acţionate
de către persoanele private de libertate. Dispozitivele de siguranţă se amplasează în
mijloacele de transport astfel încât să protejeze escorta şi conducătorul auto.
Mijloacele de transport speciale din dotarea locului de deţinere destinate transportului
persoanelor private de libertate se amenajează în aşa fel încât să asigure condiţii de
separare pe timpul transportului, să aibă încuietori sigure la compartimentele unde se
introduc persoanele private de libertate şi la uşi, care să poată fi manevrate cu uşurinţă în
caz de forţă majoră.

Locul de îmbarcare a persoanelor private de libertate în mijloacele de transport se

stabileşte, de regulă, în imediata apropiere a postului de control de la intrarea în sectorul de
deţinere. În fiecare mijloc de transport se îmbarcă numai numărul de persoane legal prevăzut
pentru tipul autovehiculului respectiv.
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful escortei controlează
încăperile mijloacelor de transport unde acestea urmează să fie introduse, în scopul verificării
gradului de siguranţă şi descoperirii obiectelor interzise şi stabileşte dispozitivul de pază la
locul de îmbarcare şi în timpul deplasării.
Persoanele private de libertate păstrează asupra lor hrană rece, înscrisuri, hârtie de
scris, medicamentele necesare pentru intervalul de timp afectat activităţii şi câte un recipient
din material plastic cu apă potabilă, iar pachetele cu ţigări şi sursele de foc se predau şefului
de escortă/şefului de punct de lucru cu ocazia efectuării percheziţiei.
Şeful escortei repartizează personalul din escortă pe autovehicule, astfel:
 atunci când deplasarea se realizează cu un singur mijloc de transport, personalul
din compunerea escortei se dispune în funcţie de tipul autovehiculului, iar locul şefului
escortei este lângă conducătorul auto;
 atunci când deplasarea se realizează cu două sau mai multe mijloace de transport,
personalul se repartizează în mod proporţional pe autovehicule;
 atunci când coloana este mai mare de 5 autovehicule, în primul şi ultimul nu sunt
transportate persoane private de libertate ci numai forţe suplimentare, materiale, câini de
serviciu, precum şi alte mijloace tehnice. Şeful escortei se deplasează în ultimul autovehicul
pentru a supraveghea întreaga coloană iar ajutorul şefului de escortă în primul autovehicul,
conducând coloana pe itinerarul stabilit.
În situaţia în care escortarea/însoţirea se realizează de un singur membru al
personalului şi conducătorul auto, ca membru al escortei, şeful de escortă/şeful de punct de
lucru se va amplasa în zona de acces către compartimentele destinate transportului
persoanelor private de libertate, în funcţie de specificul mijlocului de transport, pentru a
împiedica coborârea neautorizată.
Înainte de luarea în primire a persoanelor private de libertate, şeful escortei sau şeful
punctului de lucru execută instructajul conducătorilor auto, precizându-le destinaţia, itinerarul
de deplasare, obligaţiile ce le revin în timpul deplasării, viteza de deplasare, distanţa între
autovehicule, opririle şi semnalele de legătură, precum şi atribuţiile ce le revin la destinaţie.

13/18
 La dispoziţia şefului escortei sau şefului punctului de lucru persoanele private de
libertate se urcă în autovehicule în ordinea echipelor şi a detaşamentelor şi se aşează în
funcţie de tipul mijlocului de transport, astfel:
 persoanele private de libertate din regimul deschis şi semideschis care se
deplasează cu mijloace auto descoperite sunt aşezate pe bănci sau scaune, fixate pe
platformă, care să nu depăşească înălţimea de 0,40 metri de la podea, cu faţa spre înapoi,
cu excepţia ultimului rând de la oblonul din spate, care se aşează cu faţa spre înainte.
Personalul de însoţire şi supraveghere se aşează pe o bancă sau scaune lângă cabina
conducătorului auto, la o distanţă de 0,50 metri de persoanele private de libertate;
 în autobuze, persoanele private de libertate se aşează pe scaune, iar personalul din
compunerea escortei stă lângă conducătorul auto şi pe ultimul rând de scaune, cu faţa spre
persoanele private de libertate.
 în autodube şi microdube, persoanele private de libertate se aşează pe bănci.
Persoanele cu grad sporit de risc şi alte persoane private de libertate care trebuie să fie
separate sunt introduse în compartimentele autodubei. Şeful escortei se află în cabina
autodubei, iar personalul din escortă stă pe locurile special amenajate în spate pe banchete,
având grijă ca uşile autodubei să fie încuiate şi asigurate.
După ce verifică aşezarea persoanelor private de libertate în autovehicule, montarea
dispozitivelor (gratii, grilaje, plase) de siguranţă, închiderea şi asigurarea obloanelor sau
uşilor, şeful escortei dispune îmbarcarea escortelor. La această dispoziţie, personalul din
compunerea escortei se deplasează la autovehiculele unde au fost repartizaţi şi îşi ocupă
locurile stabilite.
Pe timpul escortării în mijloace de transport auto, personalul din compunerea escortei
ţine armamentul între genunchi, în poziţie verticală, cu ţeava îndreptată în sus sau, după caz,
în toc, în funcţie de tipul acestuia.
Pentru începerea deplasării, şeful escortei sau şeful punctului de lucru dă dispoziţie de
punere în mişcare a autovehiculului.
Viteza de deplasare este cea prevăzută în actele normative care reglementează
circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, iar distanţa între autovehicule se fixează în
funcţie de viteza de deplasare şi condiţiile de vizibilitate. După ieşirea din localităţi, dacă este
cazul, se dispune oprirea autovehiculelor sau micşorarea vitezei pentru regruparea coloanei.
În situaţia în care se impune debarcarea persoanelor private de libertate, personalul
din compunerea escortei coboară primul şi realizează dispozitivul de pază în jurul coloanei
de autovehicule.
Dacă un autovehicul se opreşte din cauza unei defecţiuni tehnice sau din alte cauze,
şeful escortei dispune oprirea întregii coloane şi acţionează conform prevederilor din
„Carnetul postului” sau din „Planul de prevenire şi reacţie la situaţiile de urgenţă ce se pot
produce la organe judiciare şi locuri unde se desfăşoară în mod frecvent activităţi educative”.
La sosirea la locul de destinaţie, şeful de escortă dispune debarcarea escortei,
eliberarea căilor de acces şi realizarea dispozitivului de pază.
Personalul din compunerea escortei coboară din mijloacele de transport şi realizează
dispozitivul de pază în jurul acestora.
Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru împreună cu o parte din membrii escortei
controlează obiectivul.
După ce s-a dat dispoziţia de debarcare, persoanele private de libertate coboară în
ordinea echipelor, începând cu primul autovehicul sau concomitent din toate şi se
încolonează în locul stabilit.
După debarcarea şi încolonarea persoanelor private de libertate, şeful escortei
efectuează apelul numeric, dispune verificarea mijloacelor de transport şi realizarea
dispozitivului de pază.

2.3. ESCORTAREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE CU NAVE FLUVIALE

Escortarea persoanelor private de libertate cu mijloace de transport navale este

specifică locurilor de deţinere amplasate aproape de fluviul Dunărea şi de Delta Dunării.

14/18
 În navele fluviale, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate se realizează
de personal înarmat sau neînarmat, în funcţie de regimul de executare.
În vederea executării în bune condiţii a misiunii de escortare a persoanelor private de
libertate cu mijloace de transport navale, directorul locului de deţinere ia legătura, după caz,
cu căpitănia portului sau cu căpitanul navei pentru a lua măsuri din timp în vederea
organizării şi instruirii escortei, a stabilirii locului de pe navă unde se vor afla escorta şi
persoanele private de libertate.
Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar stabileşte compunerea
escortei şi, de comun acord cu căpitanul vasului, stabileşte itinerariile şi porturile în care se
vor efectua opriri şi de asemenea, porturile în care vor fi debarcate persoanele private de
libertate. Se va avea în vedere ca locurile în care acostează nava să nu fie aglomerate,
astfel încât îmbarcarea şi debarcarea de pe navă să se poată realiza în bune condiţii.
Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar instruieşte personal
şeful escortei cu privire la modul de acţiune în diferite situaţii.
În cazul în care escortarea se efectuează cu nave speciale (numai cu persoane private
de libertate), acestea sunt introduse în încăperile navei în aşa fel încât să se asigure
securitatea membrilor escortei, personalului navigant şi navei şi să se înlăture posibilitatea
producerii de incidente.
În situaţiile când transportul persoanelor private de libertate se efectuează cu nave de
transport public sau cu mijloace de transport pe apă destinate urgenţelor medicale, acestea
sunt îmbarcate înaintea celorlalţi pasageri, sunt aşezate separat de alte persoane,
prevenindu-se stabilirea de legături interzise sau primirea de bunuri.
În vederea îmbarcării pe navă, şeful escortei desfăşoară următoarele activităţi:

1. dispune membrilor escortei să coboare şi să asigure paza mijlocului de transport

auto;
2. ia legătura cu căpitanul navei, verifică locul destinat persoanelor private de libertate
pentru a descoperi eventualele obiecte interzise. În situaţia în care transportul persoanelor
private de libertate se efectuează cu nave care nu aparţin sistemului penitenciar, stabileşte
împreună cu căpitanul vasului ca la îmbarcare persoanele private de libertate să urce primele
pe vas, iar la debarcare să coboare după pasageri. În această situaţie, persoanele private de
libertate poartă bagajul personal asupra lor;
3. se asigură că nava este bine ancorată de mal şi ia măsuri de asigurare a
necesarului de apă potabilă pentru persoanele private de libertate pe timpul transportului;
4. îndepărtează persoanele străine de pe traseul pe care vor fi escortate persoanele
private de libertate;
5. realizează dispozitivul de debarcare a persoanelor private de libertate din mijlocul
de transport auto;
6. dispune debarcarea persoanelor private de libertate;
7. efectuează apelul numeric al persoanelor private de libertate;
8. dispune deplasarea persoanelor private de libertate la navă;
9. formează dispozitivul de pază şi escortare în vederea îmbarcării pe navă;
10. dispune îmbarcarea persoanelor private de libertate pe navă;
11. realizează dispozitivul de pază şi supraveghere în jurul efectivului de persoane
private de libertate, conform schiţei din „Carnetul postului”.
Atunci când dispozitivul de pază este format din 3 persoane, acestea se vor dispune
în formă de triunghi, şeful escortei fiind în amplasat în partea cea mai vulnerabilă, iar ceilalţi
membri ai escortei se vor afla pe laturile navei fluviale la o distanţă de siguranţă suficientă
faţă de persoanele private de libertate.
Atunci când dispozitivul de pază este format din 4 persoane, acestea se vor dispune
în formă de patrulater, agenţii aflându-se pe fiecare latură. Agenţii vor fi amplasaţi în
dispozitivul de pază la o distanţă suficientă faţă de persoanele private de libertate.
Posturile de pază se instalează pe coverta navei, în interiorul acesteia, la uşile
încăperilor, pe coridoare şi pe punte, în aşa fel încât să se asigure supravegherea părţilor
laterale ale navei şi suprafeţei apei.

15/18
 În timpul nopţii sau în condiţii de ceaţă se asigură iluminarea părţilor laterale ale navei
şi suprafeţei apei prin instalarea de reflectoare sau prin folosirea celor deja existente.
Persoanele private de libertate păstrează asupra lor alimentele primite de la
administraţia locului de deţinere şi câte un recipient din material plastic cu apă potabilă, iar
celelalte obiecte şi bunuri, inclusiv pachetele cu ţigări, se împachetează şi sigilează, urmând
să fie predate de şeful de escortă, odată cu persoana privată de libertate, la locul de deţinere
de destinaţie.
În situaţiile când transportul persoanelor private de libertate se efectuează cu nave de
transport public, bagajele personale ale persoanelor private de libertate rămân asupra
acestora.
În timpul deplasării cu nava, şeful escortei:
 urmăreşte respectarea cu stricteţe a itinerariului stabilit;
 ţine permanent legătura cu membrii escortei;
 observă permanent itinerariul de deplasare;
 efectuează apelul numeric la intervalele stabilite în „Carnetul postului” şi la
ajungerea la destinaţie, informând dispeceratul unităţii;
 stabileşte escorta pentru persoanele private de libertate care solicită să îşi satisfacă
necesităţile fiziologice.
În timpul staţionării în porturi, şeful escortei:
 întăreşte paza şi asigură supravegherea punctelor vulnerabile de pe navă;
 nu permite urcarea persoanelor neautorizate la bord;
 în situaţia în care se predau şi se primesc persoane private de libertate, dispune
membrilor escortei să continue paza şi supravegherea persoanelor private de libertate aflate
pe navă, solicitându-le să mărească atenţia şi vigilenţa;
 împreună cu escorta de la unitatea care urmează să predea sau să ridice persoane
private de libertate, efectuează escortarea la şi de la navă la mijlocul de transport auto;
 după ce se realizează predarea-primirea persoanelor private de libertate,
efectuează apelul numeric înainte de plecarea navei din port şi informează dispeceratul
unităţii de bază;
 informează periodic dispeceratul unităţii despre modul de desfăşurare a misiunii.
La ajungerea în portul de destinaţie, şeful escortei desfăşoară următoarele activităţi:
1. anunţă dispeceratul unităţii de destinaţie şi aşteaptă sosirea mijloacelor de transport
auto şi a escortei;
2. aşteaptă coborârea pasagerilor şi semnalul căpitanului navei pentru a începe
debarcarea;
3. verifică traseul de deplasare şi îndepărtează eventualele persoane străine;
4. realizează dispozitivul de escortare;
5. scoate persoanele private de libertate din încăperile navei şi le încolonează pe
punte;
6. efectuează apelul numeric al persoanelor private de libertate;
7. verifică încăperile navei în care au stat persoanele private de libertate şi traseele pe
care s-au deplasat acestea;
8. dispune debarcarea persoanelor private de libertate şi deplasarea acestora pe locul
stabilit pentru îmbarcarea în mijloacele de transport auto;
9. predă persoanele private de libertate şefului escortei de la unitatea de destinaţie;
10. informează dispeceratul unităţii de bază.

2.4. ESCORTAREA PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE CU AERONAVE

În aeronave, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate se realizează de

personal neînarmat.
În timpul escortării persoanelor private de libertate în aeronave, acestora li se pot aplica
mijloace de imobilizare, în condiţiile legii, dacă regulile interne sau internaţionale de transport
nu dispun altfel, numai cu aprobarea comandantului aeronavei.

16/18
 În aeronavă, de regulă, persoanele private de libertate sunt aşezate în partea din spate
a acesteia, pe ultimul rând de scaune şi sunt încadrate de membrii escortei, astfel încât să se
prevină stabilirea de legături cu alţi pasageri sau primirea de bunuri.
Şeful de escortă stabileşte cu autorităţile aeroportului şi comandantul aeronavei ca
persoanele private de libertate să fie primii pasageri îmbarcaţi, iar la sosire să fie debarcate
după coborârea celorlalţi pasageri.
În situaţia urgenţelor medicale, când se impune deplasarea unei persoane private de
libertate cu aeronave la o unitate sanitară din afara sistemului penitenciar, iar echipajul
aeronavei nu permite accesul membrilor escortei pe durata deplasării, persoana privată de
liberate poate fi predată, sub semnătură, şefului de echipaj. Cu privire la această situaţie este
informat directorul Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor care va stabili locul de deţinere ce urmează a prelua persoana
privată de libertate de la locul de destinaţie şi măsurile de siguranţă.

3. SUPRAVEGHEREA ELECTRONICĂ LA DISTANŢĂ

Sistemele electronice de supraveghere la distanţă sunt dispozitive tehnice care permit

monitorizarea locaţiei şi mişcării în timp real a persoanelor private de libertate.
Sistemele electronice de supraveghere la distanţă sunt utilizate pentru:
 creşterea numărului de persoane private de libertate la activităţi lucrative,
educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în condiţiile posibilităţii diversificării
acestora;
 creşterea numărului de persoane care pot fi recompensate cu permisiunea de ieşire
din penitenciar, în vederea pregătirii reintegrării sociale a acestora;
 folosirea eficientă a personalului;
 cunoaşterea locului în care se află persoana privată de libertate la un moment dat;
 depistarea cu uşurinţă şi în timp real a situaţiilor de nerespectare a traseelor de
deplasare stabilite;
 creşterea capacităţii de reacţie la acţiunile persoanelor private de libertate de
sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate.
Compunerea escortei în cazul persoanelor private de libertate pentru care sunt utilizate
sisteme electronice de supraveghere la distanţă este stabilită prin Regulamentul privind
siguranţa locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Sistemele electronice de supraveghere la distanţă se folosesc în cazul persoanelor
private de libertate care:
 participă la activităţile lucrative, educative, de asistenţă psihologică, de asistenţă
socială, în exteriorul locului de deţinere;
 se deplasează pentru acordarea asistenţei medicale la spitale/cabinete medicale
situate în afara locului de deţinere;
 sunt internate în spitale din reţeaua publică de sănătate;
 beneficiază de permisiunea de ieşire din penitenciar;
 se deplasează în exteriorul locului de deţinere în alte situaţii decât cele prevăzute
mai sus.
Sistemele electronice de supraveghere la distanţă se pot folosi şi în cazul persoanelor
private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa locului de deţinere, în situaţia în care
sunt escortate în afara locului de deţinere.
Refuzul persoanei private de libertate de a i se aplica sistemele electronice de
supraveghere la distanţă atrage neparticiparea acesteia la activităţi în exteriorul locului de
deţinere sau neacordarea permisiunii de ieşire din penitenciar.
Sistemele electronice de supraveghere la distanţă se folosesc numai dacă îndeplinesc
cerinţele privind securitatea în utilizare, respectarea demnităţii umane şi nepunerea în pericol
a sănătăţii ori integrităţii fizice a persoanelor private de libertate.

17/18
 Sistemele de supraveghere electronică la distanţă se aplică, cu aprobarea
directorului locului de deţinere şi consimţământul persoanei private de libertate, la
propunerea:
a) comisiei de recompensare, în cazul persoanelor private de libertate care urmează să
beneficieze de permisiunea de ieşire din penitenciar;
b) comisiei de selecţionare la muncă, în cazul persoanelor private de libertate care
urmează să fie folosiţi la activităţi lucrative în exteriorul locului de deţinere;
c) comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate, în cazul în care prin „Planul individualizat de evaluare şi
intervenţie educativă şi terapeutică” întocmit de către sectorul educaţie şi asistenţă
psihosocială se prevăd programe care pot fi desfăşurate în comunitate, fără supraveghere;
d) directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în alte situaţii decât
cele prevăzute la lit. a) - c).
Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se
stabileşte procedura operaţională de aplicare a sistemelor de supraveghere electronică la
distanţă.
Persoana privată de libertate este instruită cu privire la modul de folosire a mijloacelor
electronice, sens în care aceasta semnează un „Angajament”. Nerespectarea condiţiilor şi
obligaţiilor stabilite în angajament poate atrage retragerea de la activităţi în exteriorul locului
de deţinere sau întreruperea permisiunii de ieşire din penitenciar.
Constituie abatere disciplinară foarte gravă aducerea în stare de nefuncţionare,
distrugerea şi înlăturarea, în mod ilicit, de către persoana privată de libertate, a mijloacelor
electronice, precum şi prezenţa în alte zone decât cele stabilite.

După parcurgerea temei, elevii vor fi capabili:

 să precizeze îndatoririle generale ale personalului din compunerea escortei;
 să precizeze elementele care stau la baza stabilirii escortei;
 să identifice materialele şi mijloacele tehnice aflate în dotarea personalului din
escortă;
 să descrie situaţiile în care se efectuează escortarea în formaţiune pe jos şi să
identifice condiţiile necesare impuse de această modalitate de escortare;
 să identifice variantele dispozitivului de escortare care se pot adopta;
 să formeze dispozitivele de escortare în formaţiune pe jos;
 să identifice situaţiile în care se escortează persoanele private de libertate în
mijloace de transport auto;
 să precizeze mijloacele de transport auto care pot fi folosite;
 să identifice dotările specifice fiecărui mijloc de transport auto şi să justifice
aceste dotări;
 să respecte regulile şi modul de repartizare a membrilor escortelor în raport cu
mijloacele de transport auto şi să justifice aceste repartizări;
 să formeze dispozitivele de escortare în funcţie de mijloacele de transport auto;
 să efectueze îmbarcarea şi debarcarea persoanelor private de libertate în şi din
mijloacele de transport auto;
 să precizeze regulile ce trebuie respectate în timpul deplasării;
 să identifice situaţiile în care se escortează persoanele private de libertate în
nave fluviale;
 să respecte regulile şi modul de repartizare a escortelor în raport cu tipul navei
fluviale şi să justifice aceste repartizări;

18/18