INFRACȚIUNILE DE SERVICIU

1. CE ÎNSEAMNĂ INFRACȚIUNE DE SERVICIU?

Prin prevederile din capitolul intitulat ,,Infracțiuni de serviciu’’, Codul penal român apără
societatea națională și comunitatea internațională, structurile organizatorice ale acesteia împotriva
stărilor de pericol create prin purtarea abuzivă ori neglijentă a funcționarilor publici, a celor asimilați
lor, a celor care îndeplinesc însărcinări în serviciile amintite, în raporturile dintre ei și cei pentru care
acționează în cadrul îndatoririlor ce le revin, precum și dintre ei și cetățeni.
Infracțiunile de serviciu sunt acele fapte de încălcare a îndatoririlor de serviciu care pot
prejudicia grav, prin consecințele lor, activitatea de serviciu și interesele legale ale particularilor,
reprezentând astfel un pericol pentru societate.
Cunoașterea acestor infracțiuni de serviciu este importantă deoarece, prin specificul muncii
lor, agenții de poliție penitenciară pot comite un număr mare dintre acestea. Pe fondul rutinei,
oboselii, stresului, necunoașterii legii ș.a.m.d. agenții de poliție penitenciară devin mult mai
vulnerabili în ceea ce privește comiterea unor infracțiuni de serviciu. De menționat sunt și resursele
financiare limitate ale lucrătorilor din penitenciare, care îi fac pe aceștia mult mai ușor de manipulat
de către deținuți sau aparținătorii acestora și nu numai, să comită unele infracțiuni de serviciu în
schimbul unor sume de bani.
Infracțiunile de serviciu au fost incriminate de către legiuitor în vederea asigurării desfășurării
în condiții corespunzătoare a serviciului în unitățile cu personalitate juridică și pentru a se ocrotiri
relațiile sociale menite să asigure buna și normala desfășurare a activității autorităților publice,
instituțiilor publice, regiilor autonome sau oricăror persoane juridice cu capital integral sau majoritar
de stat sau declarate ca fiind de utilitate publică, precum și interesele legale ale persoanelor fizice
sau persoanelor juridice.

2. CARE SUNT INFRACȚIUNILE DE SERVICIU?

a) Infracțiuni de serviciu la care sunt predispuși în mod direct polițiștii de penitenciare:
 Purtarea abuzivă;
 Abuzul în serviciu;
 Neglijența în serviciu;
 Uzurparea funcției;
 Violarea secretului corespondenței;
 Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice;
 Neglijența în păstrarea informațiilor.

b) Alte infracțiuni de serviciu care se pot săvârși în penitenciar.

 Delapidarea;
 Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane;
 Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual;
 Divulgarea informațiilor secrete de stat;
 Obținerea ilegală de fonduri;
 Deturnarea de fonduri.

3. CINE POATE SĂVÂRȘI INFRACȚIUNILE DE SERVICIU?

Infracțiunile de serviciu pot fi săvârșite de către:
a) Funcționari publici - persoanele care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o
remunerație:
 exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării
prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; (deputații, senatorii, președintele
României, membrii guvernului, judecătorii și procurorii, membrii CSM, etc.)
 exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură; (funcționarii
publici propriu ziși sau cei cu statut special, funcționarii publici din cadrul administrației centrale sau
locale, primarii, președinții de consilii locale sau județene, președintele Curții de Conturi, medicul
angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate).
1
  exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome ( Regia
Autonomă pentru Activități Nucleare, Regia Autonomă ,,Monitorul Oficial’’, Regia Autonomă‚
,,Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat’’) al altui operator economic sau al unei
persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea
obiectului de activitate al acesteia (directorul unei regii autonome, guvernatorul BNR, persoanele
încadrate în unități bancare cu capital integral sau majoritar de stat, nu și cele care își desfășoară
activitatea într-o bancă cu capital integral privat sau atât cu capital privat cât și cu capital de stat
daca statul roman este acționar minoritar etc. )
b) Persoanele asimilate funcționarilor publici. Persoana care exercită un serviciu de interes
public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori
supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public (notarii, executorii
judecătorești, experții tehnici autorizați, interpreții, traducătorii autorizați, administratorii judiciari sau
lichidatorii, experții tehnici judiciari, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital
integral privat, autorizata si aflata sub supravegherea B.N.R.)
c) Funcționarii privați. Persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fără o
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la litera b) sau
în serviciul unei persoane juridice.

4. PREZENTAREA INFRACȚIUNILOR DE SERVICIU.

a) infracțiuni de serviciu la care sunt predispuși în mod direct agenții de poliție penitenciară;

PURTAREA ABUZIVĂ
 Conținutul legal:
Varianta tip. Infracțiunea de purtare abuzivă constă în întrebuințarea de expresii jignitoare
față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Varianta agravată. Amenințarea ori lovirea sau alte violențe săvârșite față de o persoană de
către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu este considerată a fi mai gravă și de aceea
legiuitorul a stabilit că vor fi pedepsite mai aspru persoanele care se încadrează în descrierea faptei.
EXEMPLE
Varianta tip: Fapta agentului de la sectorul Vizită aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu de
a jigni un deținut în momentul primirii pachetului.
Varianta agravată: Fapta agentului însoțitor de a lovi cu palma peste cap un deținut în timpul
deplasării în fața Comisiei de disciplină.
 Explicarea termenilor:
Purtarea abuzivă este inclusă în categoria infracțiunilor de serviciu pentru că reprezintă o
manifestare antisocială de natură să afecteze reputația de care trebuie să se bucure autoritățile
publice, instituțiile publice în relațiile de serviciu ale angajaților acestora cu persoanele fizice cu care
intră în contact în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu prin excluderea oricăror violențe verbale
sau fizice.
Termenul de ,,expresii jignitoare’’ are o accepțiune largă. Acest termen semnifică, în primul
rând toate faptele prin care se aduce atingere onoarei ori reputației unei persoane.
Prin ,,întrebuințarea de expresii jignitoare’’ se înțelege, de asemenea, folosirea de cuvinte
de ocară sau umilitoare care și ele sunt apte să atingă demnitatea unei persoane.
Expresiile jignitoare utilizate de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi
adresate în scris sau oral. Folosirea unor asemene expresii se realizează fie adresându-se victimei,
fie prin utilizarea mijloacelor de comunicare.
,,Amenințarea’’ și ,,lovirile sau alte violențe’’ sunt absorbite în conținutul infracțiunii de
purtare abuzivă.
În situația în care consecințele produse în urma săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă în
formă agravată sunt cele specifice infracțiunii de vătămare corporală se aplică regulile concursului
de infracțiuni.
Realitatea care a reliefat frecvența unor asemenea comportări și nevoia de apărare a unor
asemenea valori, a relațiilor care le însoțesc în mod firesc au determinat și justificat incriminarea
unor asemenea fapte sub denumirea marginală de purtare abuzivă.
Prin prevederea ca infracțiune a unor asemenea fapte credem că s-a urmărit și educarea celor
care exercită atribuții ale serviciului lor, în spiritul ideii că ei sunt în serviciul oamenilor, și nu invers.
2
  Tipul de pedeapsă: închisoare sau amendă penală.
 Forma de vinovăție: intenția directă, indirectă sau preterintenție.
EXEMPLE:
Intenție directă: Fapta agentului de poliție penitenciară aflat în exercitarea atribuțiilor de
serviciu de a jigni și lovi un deținut.
Praeterintenție: Fapta agentului de poliție penitenciară de a îmbrânci un deținut, în timp ce
se deplasa pe scări,în aceste împrejurări deținutul cazând și rupându-și piciorul.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni, tentativa nu se
pedepsește.

ABUZUL ÎN SERVICIU
 Conținutul legal:
Varianta tip. Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu
îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea legii și prin aceasta cauzează o pagubă ori o
vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane
juridice.
Varianta asimilata. Este considerată a fi la fel de gravă și fapta funcționarului public care, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează
pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă
sau infecție HIV/SIDA.
Varianta atenuată. Fapta persoanei care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o
remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane care exercită un serviciu de
interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori
supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea serviciului public (angajații din cadrul birourilor
executorilor judecătorești sau notariale) sau în serviciul oricărei alte persoane juridice (medicul
angajat dintr-un spital privat).
Variantă agravată. Infracțiunea de abuz în serviciu care a avut drept urmare producerea unor
consecințe deosebit de grave (pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei).
EXEMPLE
Forma tip: Fapta agentului de pe secție care refuză să înmâneze unui deținut fără posibilități
financiare cele necesare în vederea redactării corespondenței constituie infracțiune de abuz în
serviciu prin neîndeplinirea unui act cauzând o vătămare a dreptului la corespondență a deținuților.
Forma asimilată: Fapta agentului de a nu scoate la plimbare un nou depus de etnie romă.
Forma atenuată: Refuzul doctorului stomatolog dintr-o clinică privată de a proceda la extracția
unui molar de minte a unei persoane de naționalitatea arabă.
Forma agravata: Neîndeplinirea de către serviciul financiar a atribuțiilor specifice în urma
cărora locul de deținere suferă un prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei.
 Explicarea termenilor:
Termenul de ,,act’’, folosit de legiuitor, are înțelesul de operațiune care trebuie efectuată de
funcționarul public sau de persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost
învestită.
Așadar, prin ,,neîndeplinirea unui act’’ se înțelege omisiunea făptuitorului de a efectua
operația pe care era ținut să o efectueze, iar prin ,,îndeplinirea prin nerespectarea legii’’ se înțelege
efectuarea unei operații altfel decât prevedea legea că trebuia efectuată. Neîndeplinirea unui act
poate consta și în lăsarea în nelucrare a unui act început și care trebuia să fie desăvârșit sau în
refuzul nejustificat de a da urmare ordinelor sau cererilor primite, ori în alte rămâneri în pasivitate
contrare îndatoririlor prevăzute de lege.
În cea de-a doua modalitate normativă a abuzului în serviciu, făptuitorul, ținând seama de
apartenența unei persoane la o anumită naționalitate, etnie ori rasă, sau de limba, genul orientarea
sexuală, opinia, vârsta, religia unei persoane ș.a., îi creează o situație de inferioritate față de
celelalte persoane și prin aceasta încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi.
În vederea realizării infracțiunii de abuz în serviciu, în ambele sale variante, se cere ca actele
incriminate să se efectueze de către un funcționar public sau de către o persoană care exercită,
permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, un serviciu de interes public, în timpul sau în
legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
3
 O faptă săvârșită de un funcționar public se încadrează în dispozițiile art. 297 C. pen. numai
dacă acest abuz nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau în legi penale speciale (de ex.
purtarea abuzivă, supunerea la rele tratamente, represiunea nedreaptă, falsul material în înscrisuri
oficiale).
 Tipul de pedeapsă: închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție
publică.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirectă.
EXEMPLE
Intenție directă: Refuzul nejustificat al organului de poliție de a restitui permisul de
conducere așa cum s-a dispus prin hotărâre judecătorească.
Intenție indirectă: Fapta inculpatului, constând în aceea că nu a înregistrat contractul de
muncă al părții civile și a concediat-o pe aceasta în perioada în care era gravidă, prejudiciindu-i
interesele legale de obținere a concediului maternal și de creștere a copilului născut până la vârsta
de 2 ani.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

NEGLIJENȚA ÎN SERVICIU
 Conținutul legal:
Varianta tip. Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu,
prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o
pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei
persoane juridice. Varianta atenuată. Săvârșirea faptei din culpă de către persoanele care exercită
permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei
persoane care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile
publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
serviciului public (angajații din cadrul birourilor executorilor judecătorești sau notariale) sau în
serviciul oricărei alte persoane juridice (medicul angajat dintr-un spital privat).
Varianta agravată. Infracțiunea de neglijență în serviciu care a avut drept urmare producerea
unor consecințe deosebit de grave (pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei).
EXEMPLE
Varianta tip: 1.Încălcarea din culpă de către funcționarul public din cadrul administrației
penitenciare, a îndatoririlor de serviciu privind supravegherea persoanelor private de libertate, prin
îndeplinirea defectuoasă a acestor îndatoriri, care a avut ca rezultat vătămarea corporală a unei
persoane private de libertate de către o altă persoană privată de libertate, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu.
2. Fapta agentului care din culpă omite să-i aducă la cunoștință unui deținut un act de
procedură, acesta din urma nemaiputându-și exercita dreptul de apel într-o cauză.
Varianta atenuată: Fapta medicului pediatru angajat într-un spital privat care din neatenție
prescrie unui copil de 20 de kilograme un medicament ce în mod normal se administrează copiilor
peste 45 de kilograme, cauzând copilului dureri de stomac, constituie infracțiune de neglijență în
serviciu.
Varianta agravată: Fapta agentului din cadrul sectorului Informatică care din culpă omite să
scoată din priză un calculator, acesta, peste noapte, luând foc și producând un incendiu în
penitenciar din care au rezultat pierderi materiale de peste 2.000.000 lei constituie infracțiune de
neglijență în serviciu.
 Explicarea termenilor:
Prin ,,îndatorire de serviciu’’ se înțelege tot ceea ce cade în sarcina unui funcționar public
sau a unei persoane care exercită permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane care exercită un serviciu de interes public
pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii
acestora cu privire la îndeplinirea serviciului public (angajații din cadrul birourilor executorilor
judecătorești sau notariale) sau în serviciul oricărei alte persoane juridice (medicul angajat dintr-un
spital privat).

4
 Prin ,,încălcarea unor îndatoriri de serviciu’’ se înțelege nerespectarea sau nesocotirea
unei sarcini care rezultă din obligațiile de serviciu ale unei persoane. Încălcarea unor îndatoriri de
serviciu se poate realiza fie prin neîndeplinirea acelei îndatoriri fie prin îndeplinirea ei defectuoasă.
,,Neîndeplinirea’’ unei îndatoririi de serviciu înseamnă omiterea, neefectuarea unui act care
trebuia să fie îndeplinit ori rămânerea făptuitorului în stare de pasivitate.
,,Îndeplinirea defectuoasă’’ a unor îndatoriri de serviciu presupune îndeplinirea altfel decât
cum se cuvine să fie efectuată.
Infracțiunea are caracter subsidiar, fiind reținută numai în cazul în care fapta săvârșita de
funcționarul public nu este prevăzută ca infracțiune distinctă de o altă normă de incriminare
(exemplu: înlesnirea evadării din culpă).
 Tipul de pedeapsă: închisoare sau amendă penală.
 Forma de vinovăție: culpa, cu cele două modalități ale sale: ușurința și neglijența. În
cazul neglijenței în serviciu este vorba de o culpă profesională, deoarece se întemeiază pe
nerespectarea regulilor de exercitare a atribuțiunilor de serviciu a funcționarului public. Culpa are
un caracter relativ, ceea ce înseamnă că ea va fi dedusă din împrejurările concrete în care s-a
comis fapta și nu după raționamente abstracte, dovedirea culpei agentului este o sarcină ce revine
organului judiciar.
EXEMPLE:
Culpa fără prevedere: Fapta medicului dentist, colaborator al penitenciarului, care nu a
sterilizat instrumentarul medical înainte de o nouă intervenție stomatologică, infectând un alt deținut
cu virusul Hepatitei C constituie infracțiune de neglijență în serviciu.
Culpa cu prevedere: Fapta agentului supraveghetor care amână să anunțe medicul unității la
solicitarea unui deținut care acuză dureri de stomac, prevăzând faptul ca starea deținutului s-ar
putea agrava, fapt care se și realizează, însă socotind ca acest lucru nu se va produce, constituie
infracțiune de neglijență în serviciu.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu este
posibilă.

UZURPAREA FUNCȚIEI
 Conținutul legal:
Varianta tip. Fapta funcționarului public care, în timpul serviciului, îndeplinește un act ce nu
intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice sau s-a produs
îngrădirea exercitării unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de
inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală,
apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
Varianta atenuată. Se realizează când uzurparea funcției se săvârșește de către o persoană
care exercită permanent sau temporar, cu sau fără remunerație, o însărcinare de orice natură în
serviciul unei persoane fizice care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită
de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la
îndeplinirea respectivului serviciu public.
Varianta agravată Când uzurparea funcției varianta tip a produs consecințe deosebit de
grave.
EXEMPLE
Varianta tip: Fapta agentului supraveghetor care preluând o cerere de la un deținut decide
să pună el însuși o rezoluție nefavorabilă acesteia cauzând o vătămare unui interes al deținutului.
Varianta atenuată: Fapta asistentei medicale angajată într-un spital privat de a proceda la
extracția unei măsele de minte, ceea ce a provocat o infecție, constituie uzurparea funcției.
 Explicarea termenilor:
Pentru realizarea infracțiunii de uzurpare a funcției se impun a fi întrunite două cerințe: prima
presupune ca actul să fie îndeplinit în timpul serviciului, adică în cadrul și în timpul programului de
lucru, iar a doua cerință este aceea ca actul îndeplinit de făptuitor să nu intre în sfera atribuțiilor
sale, să nu aparțină fișei postului acestuia.
 Tipul de pedeapsă: închisoare sau amenda penală.
 Forma de vinovăție: intenție directă sau indirectă.
EXEMPLU:
5
 Fapta agentului supraveghetor de a administra unui deținut un calmant injectabil, producându-i
deținutului intrarea în șoc anafilactic. Agentul a prevăzut faptul că neavând competența de a
administra calmante starea deținutului s-ar putea agrava, însă nu a urmărit ca deținutul să intre în
șoc anafilactic.
 Tentativa: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se pedepsește.

VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENȚEI

 Conținutul legal
Infracțiunea de violarea a secretului corespondentei se înfățișează în patru modalități
normative:
1. Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate
altuia, precum și divulgarea fără drept a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci
când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greșeală.
2. Interceptarea, fără drept a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin
orice mijloc electronic de comunicații.
3. Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără
drept, a conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a
luat cunoștință de aceasta din greșeală sau din întâmplare.
4. Deținerea sau confecționarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare
a comunicațiilor.
Varianta agravată se realizează când fapta de violare a secretului corespondenței este
săvârșită de un funcționar public care are obligația legală de a respecta secretul profesional și
confidențialitatea informațiilor la care are acces.
Cauză justificativă specială
Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:
a) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei
infracțiuni;
b) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror
divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
EXEMPLE
Varianta tip:
1. Fapta soacrei de a deschide, sustrage, distruge sau reține corespondența adresată ginerelui.
2. Fapta secretarei directorului de a intercepta convorbirile telefonice ale acestuia.
3. Fapta secretarei directorului de a divulga conținutul unei convorbiri a acestuia, chiar dacă a luat
cunoștință din greșeală.
4. Realizarea de către iubitul gelos a unei aplicații informatice care îi oferă posibilitatea stocării
tuturor conversațiilor iubitei sale, transmise în format electronic.
Varianta agravată:
Fapta persoanei responsabile cu informațiile clasificate, care luând cunoștință, prin exercițiul
funcției, de faptul că un alt funcționar are calitatea de martor protejat într-un proces penal divulgă
acest lucru inculpaților din acel proces.
 Explicarea termenilor:
Prin corespondență se înțelege orice comunicare pe care o persoană o face alteia sau altor
persoane determinate, altfel decât pe cale orală, dar printr-un mijloc apt de a înregistra, păstra și
reda ceea ce se comunică.
Prin sustragerea corespondenței se înțelege acțiunea de însușire, de luare în posesie a
corespondenței altuia.
Distrugerea corespondenței înseamnă nimicirea corespondentei în măsura în care
,,comunicarea’’ pe care expeditorul intenționa să o transmită destinatarului dispare.
Reținerea presupune situația în care corespondența, ajungând în posesia altei persoane,
acesta nu o remite destinatarului.
Divulgarea conținutului unei corespondențe nu are importanță dacă este totală sau parțială.
Aceasta se poate realiza chiar dacă corespondența a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din
greșeală.

6
 A intercepta o convorbire sau o comunicare înseamnă a surprinde și controla cu mijloace
adecvate convorbirea între două persoane sau o comunicare pe care o persoană o face alteia,
indiferent de canal.
 Tipul de pedeapsă: închisoare sau amendă penală.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirectă.

EXEMPLE:
Fapta agentului responsabil cu primirea corespondenței de a reține corespondența unei
deținute observând că destinatarul este un al deținut.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

DE REȚINUT : Potrivit art. 302 alin.(5) Noul Cod Penal, nu constituie infracțiune fapta
săvârșită:
a) Dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii
unei infracțiuni. Există această cauză justificativă atunci când se surprinde săvârșirea unei
infracțiuni. (de exemplu, o persoana ascultând la statia radio și căutând pe frecvențe diferite
surprinde o discutie între autorii unui furt într-o bancă și complicii lor care păzeau în stradă, discuție
pe care o divulgă organelor de poliție.)
Această cauză justificativă poate fi reținută și în situația în care făptuitorul contribuie la dovedirea
săvârșirii unei infracțiuni (înregistrarea dezvăluie abuzurile unor funcționari publici privind luarea de
mită; ori autorul află din înregistrări despre o persoană însărcinată de mai multe familii cu
strângerea fondurilor pentru o anumită acțiune de interes comun ,că este necinstită și că și-a însușit
fondurile primite).
b) Dacă surprinde fapte de interes public care au semnificație pentru viața comunității și a
căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei
vătămate. De exemplu este de interes public și cu semnificație pentru viața comunității divulgarea
unor convorbiri ale primarului cu anumiți consilieri locali prin care încercă să-I inflențeze în privința
votului în ceea ce privește destinația unui parc din localitatea respectivă.
Pentru reținerea acestei cauze justificative trebuie, pe lângă interesul public și semnificația pentru
viața comunității pe care fapta surprinsă trebuie să le prezinte, ca aceasta surprindere să prezinte și
avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.

DIVULGAREA INFORMAȚIILOR DE SERVICIU SAU NEPUBLICE

 Conținutul legal
Varianta tip constă în divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu
sunt destinate publicității, de către cel ce le cunoaște datorită atribuțiilor sale de serviciu, dacă prin
aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane.
Varianta atenuată, presupune divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau
care nu sunt destinate publicității, de către cel care ia cunoștință de acestea.
Prima variantă agravată – se realizează dacă, urmare a comiterii infracțiunii în forma tip și în
cea atenuată, se săvârșește o infracțiune împotriva investigatorului sub acoperire, martorului
protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecție a martorilor, ori dacă s-a comis cu
intenţie o infracţiune contra vieţii.
A doua variantă agravată există în cazul în care fapta de divulgare a informaţiilor secrete de
serviciu sau nepublice, în oricare dintre variantele de incriminare, a produs consecințe deosebit de
grave.
EXEMPLE
Varianta tip: Divulgarea de către un agent de poliție penitenciară, a unor informații cu privire
la starea legală de deținere a unor deținuți, în vederea publicării, în cotidianul local, în ziua
următoare, a unui articol denigrator la adresa deținuților respectivi.
Varianta atenuată: Divulgarea către deținuți, fără drept, a unor informații secrete de serviciu,
referitoare la realizarea unei viitoare percheziții generale, de către un agent din cadrul Serviciului
Financiar care a luat cunoștință de acestea întâmplător.

7
 Varianta agravată: Divulgarea de către funcționarul pentru securitate a unor informații cu
privire la identitatea unui coleg, inclus în Programul de protecție a martorilor, inculpaților din cauza
respectivă în urma căreia martorul protejat este ucis.
 Explicarea termenilor:
Prin ,,divulgare’’ se înțelege darea în vileag, adică transmiterea, comunicarea prin orice
mijloace către una sau mai multe persoane a unor informații secrete de serviciu sau nepublice.
Nu interesează cine este persoana față de care s-a făcut divulgarea și nici dacă aceasta a fost
totală sau parțială. Este important ca divulgarea să se facă ,,fără drept’’, adică în alte condiții decât
cele legale și se impune ca prin divulgare să fi fost afectate interesele sau activitatea unei persoane
fizice sau juridice.
,,Investigatorii sub acoperire’’ sunt lucrătorii operativi din cadrul poliției judiciare, în cazul
investigării infracțiunilor contra securității naționale și a infracțiunilor de terorism. Identitatea reală a
investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvăluită.
Procurorul, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată are dreptul de a
cunoaște adevărata identitate a investigatorului sub acoperire cu respectarea secretului profesional.
În categoria ,,martorului protejat’’ se încadrează atât martorul cât și familia acestuia (soț, soție,
copii) și persoanele apropiate acestuia incluse în Programul de protecție a martorilor.
 Tipul de pedeapsă: închisoare sau amendă penală.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirectă
EXEMPLE:
Intenție directă: Divulgarea către deținuți, fără drept, a unor informații secrete de serviciu,
referitoare la realizarea unei viitoare percheziții generale, de către un agent din cadrul serviciului
Financiar, care a luat cunoștință de acestea întâmplător.
Intenție indirectă: Divulgarea de către un agent de poliție penitenciară, în timp ce se afla la
un restaurant în oraș cu prietenii, a unor informații cu privire la starea legală de deținere a mai
multor deținuți în urma căreia, în cotidianul local, a doua zi, este publicat un articol denigrator la
adresa deținuților respectivi.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

NEGLIJENȚA ÎN PĂSTRAREA INFORMAȚIILOR

 Conținutul legal
Varianta tip constă în neglijența care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau
sustragerea unui document ce conține informații secrete de stat precum și neglijența care a prilejuit
altei persoane aflarea unei asemenea informații.
Varianta asimilată presupune divulgarea informațiilor secrete de stat și secrete de serviciu
sau nepublice, dacă au fost săvârșite din culpă.
EXEMPLE
Varianta tip: Fapta funcționarului de securitate de a uita într-un alt birou din penitenciar un
document ce conținea informații secrete de stat, acțiune ce a permis unui deținut, care desfășura
activități de curățenie în biroul respectiv, să sustragă documentul în cauză.
Varianta asimilată: Pierderea din neglijență/neatenție de către un agent de poliție
penitenciară, a unui document ce conținea informații cu privire la mai mulți deținuți, document ce a
fost găsit de o persoană aflată în vizită la un deținut, ulterior fiind făcut public pe internet.
 Explicarea termenilor:
Prin ,,neglijență’’ se înțelege nu numai lipsa de grijă, ci și nesocotința, imprudența, nepăsarea
sau nedibăcia funcționarului public sau a persoanei căreia i s-a încredințat documente ce conțin
informații secrete de stat și care are obligația de a respecta prevederile legale privind protecția
acestora.
Distrugerea unui document ce conține informații secrete de stat înseamnă nimicirea acestuia,
care se poate face prin incendiere, introducere în apă, astfel încât acesta să nu se mai poată folosi.
Alterarea presupune degradarea totală sau parțială a documentului.
Prin pierderea unui astfel de document se înțelege întreruperea contactului cu documentul de
către cel care îl avea în păstrare.
Sustragerea constă în scoaterea documentului din posesia funcționarului public sau a
persoanei care îl deține.
8
 Prin a da prilejul unei persoane să afle o informație secret de stat se înțelege situația în
care o persoană, profitând de comportarea neglijentă a celui care are documentul în păstrare, ia
cunoștință de conținutul acestuia.
 Tipul de pedeapsă: închisoare sau amendă penală.
 Forma de vinovăție: culpa în oricare din cele două modalități, adică culpa cu
prevedere sau culpa fără prevedere.

EXEMPLE:
Culpa cu prevedere: Sustragerea unui document ce conține informații secrete de stat de
către o persoană, ca urmare a faptului că persoana care deținea documentul respectiv nu a încuiat
dulapul în care păstra documentul.
Culpa fără prevedere: Făptuitorul care avea în pastrare un document ce conținea informații
secrete de stat îl așază printre hârtii și dosare lipsite de însemnătate, iar ulterior, fără a le verifica, le
distruge, prilej cu care este distrus și documentul care conținea informații secrete de stat.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

b. alte infracțiuni de serviciu care pot fi săvârșite în penitenciare.

DELAPIDAREA
 Conținutul legal
Varianta tip. Constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în
interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează.
Varianta atenuată. Delapidarea comisă de către un administrator sau un gestionar care
exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, această calitate în serviciul unei
persoane fizice care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile
publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
respectivului serviciu public ori în cadrul oricărei persoane juridice.
Varianta agravată. Se realizează când delapidarea descrisă la varianta tip a produs
consecințe deosebit de grave.
EXEMPLE:
Varianta tip:
1. Administratorul Asociației de proprietari sau de locatari are calitatea de funcționar. Fapta
acestuia de însușire, folosire sau traficare, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte
bunuri pe care le administrează sau gestionează constituie infracțiunea de delapidare.
2. Inculpatul, factor poștal, prin falsificarea unor acte, și-a însușit sume de bani care, aflate
temporar în gestiunea unor funcționari din cadrul direcțiilor județene de poștă, cum sunt factorii
poștali, aparțin bugetului de stat. Astfel, însușirea de către inculpat a banilor pe care îi avea în
gestiune, constituie infracțiune de delapidare.
Varianta atenuată:
1. Fapta inculpatului de a dispune de autoturismul marca Logan, aparținând SC TAXI SRL
(persoană juridică), unde era angajat cu contract de muncă și pe care îl deținea în baza unui
proces-verbal de predare primire, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare.
 Explicarea termenilor:
Gestionar este acel angajat al unei persoanei juridice care are ca atribuții principale de
serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau chiar
deținerea temporară a acesteia.
Administratorul este acel funcționar public în ale cărui atribuții de serviciu intră și efectuarea
de acte de dispoziție cu privire la bunurile ce aparțin autorității publice, instituției publice sau altei
persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.
Asemenea acte de dispoziție privesc planificarea, aprovizionarea, desfacerea, repartizarea
plăților etc.

9
 De aceea, din categoria administratorilor fac parte, de exemplu, directorii, contabilul-șef,
inginerul șef, consilierii, etc.
,,Însușirea ’’ constă, pe de o parte, dintr-un act inițial de scoatere a unui bun din posesia sau
detenția unei persoane juridice și, pe de altă parte, dintr-un act subsecvent de trecere a acestuia în
stăpânirea proprie a făptuitorului.
,,Folosirea’’ unui bun înseamnă tragerea de foloase în urma scoaterii unui bun din sfera
patrimonială a unei unități publice.
,,Traficarea’’ constă în scoaterea bunului din sfera patrimonială a unității sau instituției publice
și apoi din actul de speculare, în vederea obținerii unui profit.
Prin ,,bani’’ se înțeleg bilete de bancă și monede metalice românești sau străine care au
putere circulatorie.
Prin ,,valori’’ se înțeleg hârtiile valorice de orice fel, de exemplu, CEC-urile, hârtiile de
virament, timbrele, titlurile de credit, etc.
Prin ,,alte bunuri’’ se înțeleg bunurile mobile corporale, altele decât banii ori valorile asimilate.
 Tipul de pedeapsă: închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
 Forma de vinovăție: Delapidarea constituie infracțiune numai când este săvârșită cu
intenție, cel mai adesea cu intenție directă fără a fi exclusă intenția indirectă.
EXEMPLU
Scoaterea unei sume de bani din caseria unității, fără drept pentru achitarea unei datorii
personale sau cumpărarea unor produse, după care, la un interval de timp, banii sunt aduși și
introduși în caserie.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa este
incriminată și se pedepseste.
EXEMPLU
S-a început acțiunea de deposedare a unității de un bun, dar nu s-a realizat și trecerea
efectivă a bunului în posesia autorului.

FOLOSIREA FUNCȚIEI PENTRU FAVORIZAREA UNOR PERSOANE

 Conținutul legal
Constă în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un
act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin
până la gradul II inclusiv.
Dispozițiile de mai sus nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la
următoarele situații:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege,
cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.
EXEMPLU
Fapta directorului unui penitenciar de a aproba soției acestuia, ofițer în acel penitenciar,
decontarea a mai multor ordine de serviciu pentru concediu în decursul unui an.
 Explicarea termenilor:
Realitatea a evidențiat că, prin îndeplinirea de către funcționarii publici a unui act prin care s-a
obținut un folos patrimonial pentru aceștia, soții lor, pentru o rudă sau pentru un afin până la gradul
II inclusiv sunt puse în pericol valori sociale importante, cum sunt forța, autoritatea, prestigiul
instituțiilor, autorităților publice în care lucrează, credibilitatea acestora în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu ce le revin. Unită cu frecvența ridicată, existența unor asemenea fapte a atras atenția
legislativului, impunând prevederea lor ca infracțiune.
 Tipul de pedeapsă: închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție
publică.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirecta.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

FOLOSIREA ABUZIVĂ A FUNCȚIEI ÎN SCOP SEXUAL

10
  Conținutul legal
Variantă tip constă în fapta funcționarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini,
a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a
face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obține favoruri de natură sexuală de la o persoană
interesată direct sau indirect de efectele acestui act de serviciu.
Varianta asimilată constă în pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală de către
un funcționar public care se prevalează sau profită de o situație de autoritate ori de superioritate
asupra victimei, ce decurge din funcția deținută.
Varianta atenuată se realizează când fapta de folosire abuzivă a funcției în scop sexual
descrisă la varianta tip și varianta asimilată se săvârșește de către o persoană care exercită
permanent sau temporar, cu sau fără remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei
persoane fizice care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile
publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
respectivului serviciu public.
EXEMPLE
Varianta tip: Fapta agentului de la secretariat de a pretinde favoruri de natură sexuală de la o
colegă în vederea urgentării prezentării unui document, pentru a fi semnat, la director .
Varianta asimilata: Fapta șefului de tură de a pretinde favoruri de natură sexuală de la
agentele supraveghetoare pentru a le acorda calificativul ,,excepțional’’.
 Explicarea termenilor:
,,A pretinde favoruri de natură sexuală’’ presupune a cere insistent unei persoane
avantaje de natură sexuală.
,,A obține favoruri de natură sexuală’’ presupune a primi, a ajunge să aibă favoruri de
natură sexuală.
Pentru realizarea acestei infracțiuni este necesar ca făptuitorul, în schimbul favorurilor de
natură sexuală, să promită ori să lase de înțeles că actul realizat ca urmare a atribuțiunilor sale de
serviciu va produce efecte avantajoase victimei infracțiunii.

 Tipul de pedeapsă: închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție

publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
 Forma de vinovăție: intenția directă.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

DIVULGAREA INFORMAȚIILOR SECRETE DE STAT

 Conținutul legal
Varianta tip constă în divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de stat, de către cel
care le cunoaște datorită atribuțiilor sale de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele unei
persoane juridice.
Varianta atenuată presupune deținerea, fără drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui
document ce conține informații secrete de stat, dacă poate afecta activitatea unei persoane juridice.
Varianta agravată se realizează când divulgarea informațiilor secrete de stat descrisă la
varianta tip sau varianta atenuată a produs consecințe deosebit de grave.
 Explicarea termenilor:
Într-o societate democratică în care domină regula publicității sunt și anumite compartimente
ce țin de sistemul de apărare a țării sau de siguranța națională unde secretul trebuie păstrat.
Prin ,,divulgare’’ se înțelege comunicarea, destăinuirea sau transmiterea de informații secrete
de stat către o persoana neîndreptățită să le cunoască.
,,A deține’’ înseamnă a avea în posesie și la dispoziția sa exclusivă un document ce conține
informații secrete de stat.
 Tipul de pedeapsă: închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi/ închisoare sau
amenda penală.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirectă.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa nu se
pedepsește.

11
 OBȚINEREA ILEGALĂ DE FONDURI

 Conținut legal. Varianta tip. Constă în folosirea ori prezentarea de documente sau
date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanțiilor necesare acordării
finanțărilor obținute sau garantate din fondurile publice, dacă are rezultat obținerea pe nedrept a
acestor fonduri.
Varianta agravată se realizează în ipoteza în care prin săvârșirea faptei descrise se produc
consecințe deosebit de grave.
 Explicarea termenilor:
,,Documentul’’ este un act prin care se dovedește, se constată sau se precizează un fapt și
poate avea forma scrisă.
Documentul este ,,fals’’ când conținutul lui este contrar adevărului sau are numai aparența
adevărului.
Documentul este ,,inexact’’ când este greșit sau eronat, iar un document este ,,incorect’’
când este necorect, înșelător.
Prin ,,date’’ înțelegem orice element sau stare necesară lămuririi unor evenimente,
împrejurări.
 Tipul de pedeapsă: închisoare.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirectă.
 Cazurile în care tentativa se pedepsește: este susceptibilă de a fi săvârșită în oricare
dintre modalitățile sale și se pedepsește.

DETURNAREA DE FONDURI
 Conținutul legal:
Varianta tip. Constă în schimbarea destinației fondurilor bănești, ori a resurselor materiale
alocate unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea prevederilor legale.
Varianta asimilată presupune, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației
fondurilor provenite din finanțările obținute sau garantate din fondurile publice.
Varianta agravată există dacă fapta a produs consecințe deosebit de grave.
EXEMPLE
Varianta tip: Folosirea sumelor de bani alocate de către ANP în vederea achitării salariilor
angajaților, pentru achiziționarea de alimente pentru hrana deținuților.
Varianta asimilată: Folosirea de către o persoană a sumelor de bani, alocate din fondurile
publice în vederea dezvolării agriculturii, în scopul realizării unei construcții.
 Explicarea termenilor:
Fiecărei autorități sau instituții publice pentru a îndeplini obiectivele ori atribuțiile cu care a fost
învestită îi sunt alocate fonduri bănești sau resurse materiale.
Întrucât prin activitățile lor ele satisfac un interes general, ele trebuie să își administreze
fondurile bănești și resursele materiale repartizate de la buget ori provenite din finanțări obținute sau
garantate din fonduri publice, ținând seama de destinația acestora. Nimănui nu îi este îngăduit să
modifice destinația fondurilor spre alte direcții, fără respectarea prevederilor legale, chiar dacă
asemenea modificări ar fi fost justificate de bunul mers al instituției. Respectarea acestor reguli de
disciplină bugetară este importantă pentru realizarea în condiții corespunzătoare a bugetului de stat
și din acest motiv s-a ales soluția protejării sale prin intermediul legii penale.
 Tipul de pedeapsă: închisoare.
 Forma de vinovăție: intenția directă sau indirectă.
Cazurile în care tentativa se pedepsește: În cazul acestei infracțiuni tentativa este
susceptibilă de a fi săvârșită în oricare dintre modalitățile sale și se pedepsește.
EXEMPLU: Încercarea de schimbare a destinației unor fonduri, infracțiune ce nu este dusă la
sfârșit datorită realizării unui control inopinat.
7 reguli pentru a evita săvârșirea de infracțiuni de serviciu
 Cunoaște bine faptele care constituie infracțiuni de serviciu;
 Fii un bun profesionist și respectă normele și regulile profesionale;
 Fii responsabil în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

12
  Nu te baza pe faptul că nu ai fost descoperit de prima dată și nu repeta o greșeală doar pentru
că nu ai fost prins;
 Fii un bun coleg și, dacă observi că un coleg greșește, avertizează-l cu discreție /sfătuiește-l
de bine;
 Fii conștient că atunci când iei cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să–l informezi
pe șeful tău;
 Fii mereu chibzuit și calm în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în relațiile cu colegii și, în mod
special cu deținuții;

13