Testul 9 Subiectul 1. Victima infractiunii 1.

1 Identificati vinovatia victimeii in cauzalitatea criminalitatii Criminologia studiaza vinovatia victimei ca una din verigile sistemului cauzal al infractiunii, care se manifesta atat prin comportamentul ei provocator- circumstanta ce influenteaza asupra inovatiei raspunderii subiectului infractiunii, cat si prin comportamentul usuratic, neatent, riscant sau neprevazator a persoanei vatamate. Cercetarea victimologica a vinovatiei este cheia solutionarii cauzalitatii criminalitatii si clarificarii mecanismului comportamentului infractional. 1.2 Clasificati situatiile criminogene dupa comportamentul victimei Dupa comportament: Pozitiv-opune rezistanta activa Negativ-insasi victima incalca normele morale sau juridice Neutru- nici, nici Dupa Schafer: -anterior nu au avut nici o legatura cu faptasul-victima nu are nici o vina, e o persoana intimplatoare victima provocatoare-care a comis ceva ce a declansat trecerea la act -victima neglijenta care incita infractorul la trecerea la act-ex. Nu incuie usa la masina -victima slaba fiziologic, biologic-nu opun rezistenta victime slabe social-minoritati etnice, religioase, fara vina proprie victime autovictimizante-prostituate, suicigasi -victime politice Dupa Mendelson: -absolut nevinovate -vinovatie minora -la fel de vinovate ca infractorul mai vinovata ca infractorul -absolut vinovata(ea savarseste atacul) -victima-simulant Dupa Lamborn: Initiere Facilitare Provocare Cooperare Instigare Deci dupa comportamentul adoptat de victime, aceste pot fi acuzate cand ele insele prin comportamentul lor provoaca situatia criminogena respectiva si pot fi aparate cand sunt victime absolut intimplatoare si inocente. 1.3 Raportul infractor-victima Cu cat comportamentul victimei e mai provocator, cu atat actiunile faptuitorului sunt mai fortuite, deci este nu o opunere, ci un raport invers, totusi fiind influentat de mai multi factori: -afectivitatea pozitiva sau negativa fata de victima

-cunoasterea calitatilor victimei -stabilirea motivelor -anticiparea consecintelor actului criminal Cel mai bine raportul se vede in cadrul infractiunii de viol, victima de multe ori se afla in relatii prealabile, crezand bunele intentii si primeste cu usurinta invitatii mai putin decente de consumare a bauturilor, vizita domiciliului-se formeaza 3 situatii victima prin comportare a si provocat violul -victima a favorizat savarsirea violului Comportamentul a fost neutru Sheley vede raportul dat: Infractor activ - victima semiactiva activ- V. pasiva activ V. activa semipasiv V. activa I pasiv V. activa Victimele adesea coopereaza cu criminalii, cooperarea fiind: Constienta, Subconstienta, Inconstient Astfel in 26% victimele contracareaza crima 29%-neutru 33% creaza conditii favorabile 11%-victimele provoaca crima Subiectul 2. Coruptia 2.1 Conceptul de coruptie Coruptie apare de la latinescul coruptio si desemneaza starea de abatere de la moralitate , de la cinste de la datorii. La nivel national, coruptia este definita, in Legea nr.900-XIII din 27iunie 1996 privind combaterea coruptiei si protectionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezinta o intelegere ilegala intre doua parti, una propunind sau promitind privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta, antrenata in serviciul public, consimtind sau primindu-le in schimbul executrii sau neexecutarii unor anumite actiuni functionale, ce contin elemente ale infractiunii prevazute in Codul penal. 2.2 Clasificati si comparati formele coruptie Formele coruptiei Se considera forme ale coruptiei orice infractiune de coruptie, stabilita prin lege, inclusiv: corupere activa, adica faptul de a propune, de a oferi sau de a da, sau indirect,orice foloase necuvenite functionarului public sau oricarei persoane care conduce sauactiveaza n cadrul unei unitati din sectorul privat, pentru ea sau pentru altcineva, pentru ca aceasta sa ndeplineasca ori sa se abtina de la ndeplinirea unui act n exercitiul functiei sale; corupere pasiva adica fapta functionarului public sau oricarei persoane care conduce sau activeaza n cadrul unei uniti din sectorul privat, de a solicita sau de a primi, direct ori indirect orice folos necuvenit pentru sine sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau de a ndeplini ori de a se abtine sa ndeplineasca un act n exercitarea functiei sale; traficul de influenta, adica faptul de a oferi sau de a da, direct sau indirect,orice foloase necuvenite ca remunerare oricui afirma sau confirma ca poate sa exercite o influenta asupra luarii

deciziei de catre orice persoana aratata la art. 7 aliniatul (2), fie ca foloasele necuvenite sunt pentru ea nsi fie pentru altcineva, precum si faptul de a estorca, de a primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub forma de remunerare, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru altcineva, fapta savrsita intentionat de catre o persoana care are influenta sau care sustine ca are influenta asupra unei persoane menionate, n scopul de a o face sa ndeplineasca sau sa nu ndeplineasca actiuni ce intra n obligatiile de serviciu, indiferent daca astfel de actiuni au fost sau nu au fost svrsite; spalarea banilor, adica svrsirea operatiunilor legale cu mijloace banesti sau cu alte valori dobndite cu buna-stiinta ca rezultat al actului de coruptie n scopul atribuirii unui aspect legal sursei si provenientei acesteia, sau spre tainuirea, deghizarea sau denaturarea informatiei privind natura, originea, miscarea, plasarea sau apartenenta lor. Protectionismul este asimilat formei de coruptie si atrage dupa sine sanctiuni administrative sau disciplinare pentru persoana cu functie de raspundere, potrivit legii, daca actiunile sau inactiunile acesteia nu ntrunesc o infractiune. Coruptia politica reprezinta o forma aparte a coruptiei, dar fiind ca actiunile sau inactiunile persoanelor aratate la articolele 6 i 7 alineatul (1) se produc n domeniile de activitate a partidelor si altor organizatii social-politice, sistemul electoral, mass-media si institutiile audiovizualului, n masura n care acestea si desfasoara activitatea lor. 2.3.Masuri si strategii de combatere a coruptiei Contracararea coruptiei este un proces de lunga durata. Acest fenomen nu poate fi extirpat, insa poate fi si trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor masuri de prevenire, care sa vizeze factorii criminogeni si inlaturarea conditiilor care generea coruptia, cit si prin depistarea nemijlocita a actelor de coruptie, tragerea la raspundere juridica a vinovatilor, in temeiul legislatiei. Este absolut necesara completarea masurilor de prevenire si contracarare cu actiuni de educare a populatiei in spiritul intolerantei fata de actele de coruptie si de obtinere a sprijinului ei in campania anticoruptie promovata de autoritatile publice. Toate elementele trebuie sa actioneze cumulativ si sa fie eficient coordonate pentru a fi realmente interdependente, astfel incit efectul pozitiv al unuia dintre ele sa le fortifice pe celelalte i invers. Astfel, elementele sint: contracararea coruptiei prin aplicarea efectiva si eficienta a normelor penale;prevenirea coruptiei prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor publice si de drept;educarea tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de coruptie si incurajarea unei sustineri active din partea cetatenilor in activitatea de prevenire i contracarare a coruptiei. Perfectionarea cadrului legislativ si asigurarea aplicarii legislatiei Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la coruptie, prin simplificarea si corelarea normativa, eliminarea dublei interpretari, codificarea, adoptarea unor acte normative care sa reglementeze cadrul legal al activitatilor de prevenire si contracarare a coruptiei. In domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementari anticoruptie eficiente, conform normelor, recomandarilor si standardelor internationale. Totodata, se impune modificarea legislatiei anticoruptie in conformitate cu prevederile actelor internationale; ameliorarea sistemului legislativ;inlaturarea contradictiilor si ambiguitatilor care au ca efect interpretarea dubla a legislatiei. De asemenea, se impune consolidarea capacitatilor institutiilor responsabile de asigurarea respectarii legislatiei penale, prin revizuirea rolurilor si responsabilitatilor acestora, pregatirea profesionala si specializarea judecatorilor, procurorilor, ofiterilor de urmarire penala si altor specialitati in domeniul urmaririi penale si in judecarea actelor de coruptie, precum si dotarea lor

cu echipamente si alte mijloace necesare. Inlaturarea practicii organelor de drept de efectuare a controalelor haotice asupra agentilor economici. Prevenirea coruptiei in institutiile publice si in procesul politic Eficientizarea sistemului institutional In acest scop, se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin reducerea numarului de ministere, departamente si de alte organe, precum si numarului de functionari; prin optimizarea structurii si competentei institutiilor de stat abilitate cu functii de prevenire si combatere a coruptiei; prin incadrarea si promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare si numire a functionarilor (concurs, testare etc.) in ministere, departamente si in alte institutii de stat; se va asigura stabilitatea si continuitatea lucratorilor care realizeaza perfomante profesionale,Urmeaza a fi perfectionate mecanismele de interactiune intre functionarul public si beneficiarul de servicii publice. Asigurarea transparentei si responsabilitatii in activitatea politica urmeaza a fi studiata legislatia si practica internationala. In special, se vor opera o serie de modificari in legislatie pentru ca finantarea partidelor si a campaniilor electorale sa se efectueze cu respectarea adevarata a principiilor transparentei si responsabilitatii. De asemenea, este importanta stabilirea raspunderii penale pentru mituirea alegatorilor in cadrul campaniilor electorale, precum si a responsabilitatii in fata poporului pentru activitate politica. Diminuarea efectelor coruptei asupra sectorului privat In acest sens impunindu-se modificarea legislatiei fiscale si vamale intru reducerea poverii fiscale si sporirea responsabilitatii in caz de evaziune fiscala. Se va elabora un mecanism de combatere a fenomenului economiei subterane si de reintegrare a mijloacelor ei in economia legala. Intensificarea cooperarii institutiilor publice cu societatea civila Un obiectiv major al politicii de prevenire a coruptiei il constituie implicarea societatii civile in actiunile de prevenire a coruptiei si informarea opiniei publice cu privire la cauzele si consecintele coruptiei, la paguba pe care o aduce. Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale si a relatiilor cu societatea civila se va axa pe: facilitarea cooperarii intre institutiile cu atributii in domeniul prevenirii coruptiei, precum si intre acestea si societatea civila; coordonarea eforturilor acestor institutii prin facilitarea schimbului de informatii, incurajarea desfasurarii in comun a unor actiuni, obtinerea de resurse umane sau tehnice necesare unor actiuni de amploare, identificarea si eliminarea principalelor impedimente aparute in practica; oferirea unei imagini complete si coerente a eforturilor autoritatilor in acest domeniu.