Testul 10 Subiectul 1. Teorii clasice asupra criminalitatii 1.

1 Rolul factorilor sociali prin prisma scolii mediului social Scoala mediului social reprezentata de A. Lacassagne si L. Manouvrier plaseaza ca factor principal in determinarea criminalitatii insasi mediul social si anume elementele economice. Astfel dupa Lacassagne criminalul nu este innascut, ci e un produs al conditiilor proaste de viata economica. Aceste conditii nesatisfacatoare pt individi creaza anumite anomalii psihice. Astfel prezenta unui numar impunator de factori psihologici indica un om bolnav. Acesta scoala a intocmit calendarul crimelor -asupra criminalitatii influienteaza factorul fizic, mediul climateric si natural. Astfel crimele contra proprietatii se comit mai des in sezoanele reci si numarul lor scad odata cu cresterea temperaturii. Manouvriei considera ca din punct de vedere antropologic atit criminalul, cit si omul onest sint identici. Astfel crima e de natura pur sociologica, iar criminalul un produs social. 1.2 Argumentati tezele sociologice ale lui E. Durkheim Scoala sociologica a lui E. Durkheim se intemeiaza pe conceptul ca crima este fenomen normal necesar oricarei socirtati fiind o parte integranta a acesteia. Crima este un act care trebuie pedepsit, iar o societate fara crima este imposibila. Conceptia sa despre caracterul nrmal, necesar si util al criminalitatii a fost criticat, dar in acelasi timp el a largit mult orizontul de cercetare a individului criminal si a crimei ca fenomen social. A eleborat conceptul anomiei care reprezinta o stare obiectiva a mediului special caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste crizele economice ceea ce duce la o neconcordanta intre nevoile individului si mijloacele disponibile pt a le satisface. Cu cit mai mult are individul, cu atit mai mult isi doreste. 1.3 Rolul scolii pozitiviste italiene in constituirea crim ca stiinta Insasi constituirea criminologiei ca stiinta s-a datorat parcurgerii mai multor etape succesive fiecare din ele marcate de contributia reprezentantilor scolii pozitiviste italiene. I etapa este marcata de activitatea lui Cesare Lombroso care s-a impus prin conceptia sa despre delicventul innascut, individul este marcat de diferite inferioritati si anomalitati organice cum sunt: stigmatele anatomice (asimetria craniului, ochii mici si fara de expresie), fiziologice (daltonismul, tatuajul natural), de tip constitutional (masculinitatea, infantelismul) si psihologice (lipsa de mila, cainta cruzime pronuntata, inteligenta redusa). Individul criminal din punct de vedere antropologic este diferit decit omul normal. Criminalitatea se poate transmite prin ereditate II etapa activitatea lui Enrico Ferri a studiat cauzele ezterne ale criminalitatii, astfel crima este un fenomen complex de origine biologica, fizica si sociala. Aceasta constitutie are un caracter criminal denumita nevroza criminala. Criminalitatea se repeta in timp nu haotic , ci respectind o anumita oscilatie permanenta, dinamica criminalitatii fiind supusa unei legi a saturatiei, astfel criminalitatea nu poate depasi anumite limite, incit dupa o perioada de supradaturatie orice fenomen, inclusiv cel al criminalitatii revine la limite normale.clasifica infractorii in: nebuni, din obisnuinta, innascuti, de pasiune, de ocazie. Datorita multitudinii de tipuri de infractori Ferri propune instituirea mai multor pedepse, precum si respecatarea stricta a individualizarii acesteia. III etapa Raffaele Garofalo atribuie un aspect psihologic specificind ca nu exista criminalul antropologic deosebit, ci tipuri psihologice dinainte stabilite. El imparte infractorii in hoti, asasini, perversi, la baza lor se afla anomalia morala care impinge individul spre comiterea unei infractiuni, dar care pt a se materializa are nevoie de existenta unor factori de mediu favorabile. Dupa el infractiunile pot fi delimitate in Delicte juridice si naturale. Drept naturale sunt acelea care incalca normele morale si care sunt pedepsite in toate timpurile si pe intreg globul pamintesc. Cele juridice nu au la baza lipsa de simt moral si se pedepsesc diferit de la o tara la alta.

Subiectul 2. Victima infractiunii 2.1 Criterii de clasificare si tipologia victimelor Exist mai multe criterii de clasificare ale victimelor: 1.Dupa categoria infractionala se pot diferenia numeroase categorii de victime: victime ale infraciunii de vtmare corporal : victime ale infraciunii de viol; victime ale infraciunii de tlhrie etc. Practic, victime exist la orice componen de infraciune din partea special a Codului penal. 2.Dup. gradul de implicare i de responsabilitate n comiterea infraciunii a victimilor am analizat clasificrile lui Mendelshohn, Fattah i Lamborn, axndu-ne, n final, pe clasificarea lui Sheley din 1979: infractor activ - victim pasiv; infractor activ - victim semiactiv; infractor activ - victim activ; infractor semipasiv - victim activ; infractor pasiv - victim activ. 3.Dup criteriul biologic,psihologic si social se nscrie clasificarea "printelui" victimologiei n : consumatorii de alcool i/sau droguri; persoanele cu o inteligen redus. n concepia lui Hentig, acetia sunt nscui spre a ti victime datorit naivitii i credulitii lor; persoanele temporar deprimate, singuratici sau cu "inima zdrobit" pot cdea uor prad hoilor, escrocilor etc; persoanele achizitive, adic cele care n orice mprejurare caut s-si mreasc bunurile. Aceast tendin poate duce att la crim, ct i la victimizare; persoanele destrblate, desfrnate - expui pericolului atacurilor fizice,sexuale. 2.2 personalitatea si comportamentul victimei in mecanismul actului infractional. Fapta infracional svrit n cadrul fenomenului criminalitii cunoaste n realitate un veritabil cuplu psihologic. Victimele adesea colaboreaz cu criminallii lor. Ac colaborare poate fi: conienta, incontient;subconjien. Criminalitatea. n formele sale cele mai variate este produsul activitii llntiente, responsabile a criminalilor de ocazie, de obicei, de profesie i activitii victimelor participante, care suport consecinele fizice, morale i materiale ale criminalitii. Rolul victimei n mecanismul actului infracional poate fi extrem de divers din acest punct de vedere, comportamentul victimei poate fi: pozitiv, adica victima opune rezistenta activ agresorului; neutru - nu contribuie nici la comiterea infraciunii si nici la contracararea ei; negativ - victima nsi ncalc ntr-un oarecare mod normele morale sau juridice. Lund drept criteriu gradul de participare i de rspundere a victimei n comiterea infraciunii, cercettorul Stephen Schafer stabilete citeva categorii victimale:

victime care anterior crimei nu au avut nici o legtur cu faptasul ntilnirea dintre victim i infractor este complet ntmpltoare, iar victima nu are nici o parte din vin; victime provocatoare, care anterior faptei infracionale au comis contient sau incontient, ceva ce a declanat "trecerea la act"; victime cae grabesc trecerea la act (lasa usa masinii descuiata) 4)victime slabe fiziologic, biologic, care nu pot opune rezisten criminalilor (btrni, copii); 5).victime slabe sub aspect social; acestea sunt persoanele ce aparin unor grupuri minoritare etnice sau religioase neagreate i cad victime agresiunilor fr s aib vreo vin personal; victime autovictimizante, ce orienteaz victimizarea asupra lor nsele (prostituate, cartofori, suicidari etc); 7) victime politice, care au avut de suferit din cauza convingerilor lor. Tot din punct de vedere al vinoviei victimei, Mendelsohn (1956) distinge urmtoarele categorii de victime: absolut nevinovate; avnd o vinovie minor; la fel de vinovate ca i infractorul; mai vinovat dect infractorul; absolut vinovat, avnd responsabilitatea total n comiterea infr. victimele pot fi acuzate sau aprate. In sensul acuzarii , seconsidera ca , dupa cum criminalii sunt condamnati p-u incalcarea legii, asa si victimele tre sa raspunda p-u comportamentele lor pina si in timpul infr.Ac pot fi invinuite p/u erorile comise, comportamentul indecent care au dus la apariia unor consecine negative. Deci, evitarea vtmrii i pericolului revine, de asemenea, n rspunderea victimei. Fiecare trebuie s-i ia msuri de precauie pentru a reduce la minimum riscul victimizrii. i invers, aprtorii victimei consider c cei care acuz, victima exagereaz msura n care provocarea contribuie la comiterea infraciunii si susine c majoritatea victimelor sunt complet inocente, nevinovate, Vinovai sunt criminalii, sau n cel mai ru caz sistemul. n funcie de acest punct de vedere, rdcinile criminalitii ar trebui cutate n instituiile de baz pe care este construit sistemul social existent. 2.3 Directiile principale de activitate a subiectilor prevenirii victimologice Subiectii prevenirii victimologice sunt reprezentate de organele de stat care au atributii in sfera prevenirii si combaterii actelor infractionale. Victemele faptelor criminale au nevoie de protectie din partea statului. Descriminarea nu este acceptata . Victima poate fi aparata prin urmatoarele forme de catre autoritatile de stat: 1.Accesul la justitie si tratamentul echitabil-victimele tre sa fie tratate cu compasiune si sa le fie respectata demnitatea. Au dreptul la acces in instantele judecatoresti si la o reparare rapida a prejudiciului suferit. Trebuie sa fie informate despre drepturile lor pentru a putea obtine compensarea cuvenita. Este dreptul victimei sa-i fie satisfacute nevoile juridice: a).Posibilitatea de recurs b) asistenta jur pe tot parcursul proced c)limitarea dificultatilor in process d)asigurrea securitatii lor si a familiilor lor 2.Oblig de restituire si compensare Sa se repare echitabil prej cauzat victimilor, familiilor lor( bunurile)

3.Indemnizatie- trebuie sa fie asigurata o indemnizatie financiara care este in obligatia infractorului in caz ca acesta nu are surse aceasta obligatie revine statului.o posibilitate de imbunatatire a acestorcerinte ar fi cresterea, si intarirea fondurilor nationale de indemnizare a victimilor Servicii-victimile tre sa primeasca asistenta materiala, medicala, psihologica si sociala de care au nevoie prion intermediul organismelor benevole, comunitare si autohtone.Personalul serviciilor de politie , justitie , sanatate tre sa fie bine instruite ca sa garanteze un ajutor prompt si corespunzator victemelor. Modalitate de a imbunatati situatia victimelor si de a preveni actele infractionale ar fi ca org de stat sa modifice legislatia in raport cu situatia sociala a societatii. Deasemenea foarte important este si faptul ca legislatia nationala sa corespunda cu legislatia internationala in domeniuconventii, tratatate etc.