Luarea de mita si primirea de foloase necuvenite

Cosan Alexandra Facultatea de Bioinginerie Medicala Specializarea BFKT Grupa 4.1, An I

Profesor coordonator , Damir Dana

Coruptia, ca fenomen social, a atras atentia spre studiul ei, inca din Antichitate.Conform Dictionarului limbii romane cuvantul coruptie deriva din latinesculcuruptio-onis si inseamna stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.In materia dreptului penal , termenul caracterizeaza o anumita comportare a functionarului care isi comercializeaza ,isi vinde atributele functiei si increderea acordata de societate, primind in schimb bani ori alte foloase.Reprezinta un pericol social pentru societate prin vatamarea sau punerea in pericol a desfasurarii activitatii statului si a tuturor sectoarelor vietii sociale. Cuvinte cheie: Infractiune Functionar Coruptie

Definitii: Infractiunea de luare de mita este prevazuta in art.254 C.P si in art.6-8 din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificata de Legea nr.161/2003 si prevede: (1)Fapta functionarului care,direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu I se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. In art. 254 alin (2) este incriminata o varianta agravata a infractiunii, al carei continut este realizat daca fapta in forma tipica este savarsita de un functionar cu atributii de control ;se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 16 ani si interzicerea unor drepturi. (3)Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. Infractiunea de primire de foloase necuvenite este prevazuta in art.256 C.P si prevede (1) primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupa ce a

indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Din punctul de vedere al consecintelor, primirea de foloase necuvenite este o varianta atenuanta a infractiunii de luare de mita, deoarece ea prezinta un grad de pericol mai redus decat aceasta. Asa cum s-a afirmat in doctrina, cel care da sau promite inainte de a efectua actul o face din nevoie , pentru ca actul functional sa fie asa cum si-l doreste.Cel care da dupa ce actul functional s-a efectuat, o face din multumire, de buna voie.Inainte de efectuarea actului exista un fel de constrangere, dupa efectuare, o totala libertate. Obiectul juridic generic al infractiunilor de luare de mita si primire de foloase necuvenite il constituie relatiile sociale privind activitatea organizatiilor de stat si a altor organizatii publice, adica acele relatii sociale a caror existenta, formare si dezvoltare depinde de()normala desfasurare a activitatii ,respectiv de corectitudinea functionarilor care exercita activitati de interes general. Avand in vedere obiectul juridic generic al infractiunilor de luare de mita si primire de foloase necuvenite, care este constituit din relatiile de serviciu sau in legatura cu serviciul, obiectul juridic special al infractiunii examinate este format din acele relatii sociale legate de cinstea , corectitudinea si probitatea functionarilor ca o conditie necesara activitatii normale si legale a institutiilor de stat , a organizatiilor publice si a celorlalte organizatii prevazute prin lege.Functionarii au , potrivit legii, sarcina executarii corecte a obligatiilor ce le revin , cu excluderea situatiei ca acestia sa realizeze foloase ilicite. Literatura juridica penala este unanima in a considera ca prin obiect material al unei infractiuni se intelege lucrul(obiect , animal,persoana) asupra caruia se indreapta , in mod firesc sau intamplator ,savarsirea faptei prevazuta de legea penala ,operand fizic asupra acestuia , expunandu-l la pericol ori vatamandu-l. Problema existentei sau inexistentei unui obiect material in cazul infractiunilor de luare de mita si primire de foloase necuvenite este controversata.

Intr-o opinie , se apreciaza ca luarea de mita si primirea de foloase necuvenite au obiect material cand actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun, obiectul material constituindu-l chiar bunul in cauza.In aceasta conceptie, obiectul material al mitei - bani ori alte foloase - date functionarului, reprezinta obiectul material al infractiunii.Acest punct de vedere si-a gasit reflectare inclusiv in jurisprudenta mai veche a instantei supreme(Decizia de indrumare nr.3/1973 a Planului Tribunalului Suprem). In opinia contrara , care are cei mai multi sustinatori, se considera ca infractiunile de luare de mita si primirea de foloase necuvenite nu au, ca regula, obiect material.Aceasta opinie a fost nuantata in sensul ca infractiunea de luare de mita () nu poate avea in nici o situatie obiect material, aratandu-se, in mod judicios, caAsupra sumelor de bani sau celorlalte foloase date, oferite, promise, pretinse etc , nu se indreapta in nici un fel actiunile incriminate prin art.254-257 C.P in sensul ca nu se opereaza fizic asupra lor , nu le pericliteaza si nu le vatama, nici in existenta, nici in integritatea sau structura lor. Practic, in cazul infractiunilor de luare de mita si primire de foloase necuvenite ,sumele de bani sau celelalte foloase, cand constau in bunuri corporale(bani, titluri de valoare etc), constituie bunurile dobandite prin savarsirea infractiunii.Se observa ca banii si foloasele primite, pretinse , oferite sau date constituie obiectul mitei, iar nu obiectul material al infractiunii de luare de mita. In concluzie, infractiunile de luare de mita si primire de foloase necuvenite nu pot avea obiect material deoarece, elementul material al infractiunilor nu este indreptat impotriva unor bunuri corporale, ci impotriva unor valori sociale care nu au forma fizica sau materiala.Prin incriminarea faptei de luare de mita, legea penala nu ocroteste bunurile ce constituie obiect al primirii sau drepturile cu privire la acestea, ci relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, la corectitudinea functionarilor in indeplinirea indatoririlor de serviciu.

Subiectii infractiunii Subiectul activ Luarea de mita si primirea de foloase necuvenite sunt infractiuni cu subiect activ calificat, autor al acestor infractiuni poate fi doar un functionar public sau un alt functionar in acceptiunea data acestora prin art.147 .Potrivit art.147 alin(2) C.p, prin functionar se intelege functionarul public, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in art.145 C.p. Prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica , serviciile de interes public , precum si bunurile de orice fel , care potrivit legii sunt de interes public. Potrivit art.147 alin(2) din Codul Penal pentru ca o persoana sa fie socotita functionar in sensul legii penale romane se cere ca ea: * sa fie incadrata in munca (salariata) * sa exercite permanent sau temporar , cu orice titlu , indiferent daca si cum a fost investita , o insarcinare * insarcinarea sa fie executata in serviciul unui organ sau institutii de stat ori unei intreprinderi sau organizatii economice de stat . Prin Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea sau sanctionarea faptelor de coruptie a fost largita sfera subiectilor activi ai infractiunilor de luare de mita si primire de foloase necuvenite.Potrivit art.1 al legii, aceasta instituie masuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie si se aplica urmatoarelor persoane: a) care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice b) care indeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sau o insarcinare, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul serviciilor publice,

regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau altor agenti economici c) care exercita atributii de control, potrivit legii d) care acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la literele a) si b) , in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta e) care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire la: operatiuni care antreneaza circulatia de capitol, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari , in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora , tranzactii comerciale interne sau internationale f) care detin o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica, intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie g) alte persoane fizice decat cele prevazute in literele a) f), in conditiile prevazute de lege Conform art.8 din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificata de Legea nr.161/2003, prevederile art.254 se aplica in mod corespunzator si urmatoarelor persoane: a) functionarilor sau persoanelor care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare in cadrul unei organizatii publice internationale la care Romania este parte b) membrilor adunarilor parlamentare ale organizatiilor internationale la care Romania este parte c) functionarilor sau persoanelor care-si desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare in cadrul Comunitatilor Europene d) persoanelor care exercita functii judiciare in cadrul instantelor international a caror competenta este acceptata de Romania , precum si functionarilor de la grefele acestor instante e)functionarilor unui stat strain

f)membrilor adunarilor parlamentare sau administrative ale unui stat strain Subiectul pasiv Subiectul pasiv general este statul ale carui interese-privind desfasurarea activitatii orgaznizatiilor de stat si publice, prestigiul acestor organizatii in indeplinirea serviciului de catre functionarii publici si alti functionari in sensul legii penale , in conditii de probitate si la adapost de orice suspiciune- sunt grav lezate de savarsirea faptelor Subiectul pasiv special este autoritatea publica , institutia publica sau o alta persoana juridica in serviciul caruia se afla functionarul incorect. In situatiile in care mituitorul a fost constrans sa dea mita, el are calitatea de subiect pasiv secundar.

Elementul material Infractiunea de luare de mita are continut alternativ, deoarece elemental material se poate realiza in mai multe modalitati, Acestea se manifesta fie sub forma actiunii fie sub forma inactiunii. Astfel, actiunea se poate materializa in pretinderea sau primirea de bani sau foloase care nu I se cuvin functionarului ori in acceptarea promisiunii unor foloase, iar inactiunea poate fi realizata cand functionarul nu respinge promisiunea de bani sau alte foloase. Infractiunea de primire de foloase necuvenite se comite ori de cate ori efectuarea unui act, la care functionarul era obligat, este urmata de realizarea unui venit illicit sub forma banilor sau altor foloase.Aceasta infractiune are continut unic, care se manifesta sub forma actiunii de primire. Actiunea de primire de foloase necuvenite(bani, alte bunuri sau avantaje) consta in a lua asemenea lucruri in posesie, de la o alta persoana care le ofera.

Conditii pentru a exista elementul material in caz de: A. primire de foloase necuvenite primirea foloaselor sa aiba loc dupa indeplinirea actului- daca foloasele au fost primite anterior sau chiar in timpul indeplinirii actului in cauza, fapta constituie infractiunea de luare de mita; actul sa fi fost licit-adica sa fie stabilit de lege sau de reglementarile careia I se supune acesta sa nu existe o promisiune sau intelegere anterioara indeplinirii actului-daca exista o promisiune sau o intelegere ce precede sau insoteste indeplinirea acestuia, fapta constituie infractiunea de luare de mita; foloasele sa fie necuvenite- adica sa nu fie datorate in conformitate cu regulile activitatii prestate de catre functionar B. luare de mita obiectul mitei sa constea in bani sau alte foloase banii sau foloasele sa fie necuvenite elementul material sa se efectueze anterior sau concomitent indeplinirii, neindeplinirii sau intarzierii actului referitor la atributiile de serviciu ori efectuarii unui act contrar acestor indatoriri actul in cauza sa faca parte din sfera indatoririlor de serviciu ale functionarului sau sa fie un act contrar indatoririlor sale

In doctrina se poarta discutii daca foloasele avute in vedere de norma incriminatorie poate fi atat de natura materiala , cat si de natura nepatrimoniala.De exemplu, acordarea unui titlu stiintific sau obtinerea unor favoruri sexuale. Pornindu-se de la regula potrivit careia daca legea nu distinge, nici interpretul nu poate face distinctive, in doctrina se considera, de catre majoritatea autorilor, ca

foloasele avute in vedere in textul incriminator pot fi de orice natura( morala sau materiala). In literatura de specialitate este sustinuta si opinia conform careia foloasele in cazul infractiunilor de coruptie nu pot fi decat de natura materiala.In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca primirea de foloase necuvenite constituie o imbogatire fara just temei.Se arata ca daca functionarul primeste, pretinde , accepta sau nu respinge un folos nepatrimonial, nu suntem in prezenta infractiunii de luare de mita , ci va fi realizat continutul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor(art.246 c.p) sau alta infractiune(art.247-248 c.p)se mai invoca faptul ca luarea de mita si primirea de foloase necuvenite sunt infractiuni speciale in raport cu infractiunea de abuz in serviciu deoarece exista o corelatie specie-gen intre cele doua infractiuni.

Forme , modalitati si sanctiuni Forme: a)acte pregatitoare: Codul nostru penal nu incrimineaza actele preparatorii sau pregatirea ca forma infractionala.In cazul luarii de mita este de observant,daca se tine seama de esenta activitatilor incriminate, ca dintre cele patru modalitati de realizare ale elementului material, cel putin doua acceptarea si nerespingerea promisiunii- nu sunt in esenta lor decat , acte pregatitoare ale primirii efective de mita , pe care insa legiuitorul , pentru considerentele aratate ,a inteles sa le incrimineze autonom ,situandu-le pe acelasi plan, sub raportul semnificatiei lor penale,cu luarea de mita propriu-zisa. b)Tentativa: la infractiunea de luare de mita desi posibila modalitatea intrerupta , nu este pedepsita.Pretinderea de bani sau alte foloase in scopul aratat de text contituie in esenta sa un act de executare ,deci de tentativa luarii propriu-zise de mita , pe care tocmai datorita pericolului social sporit,legitorul a inteles sa-l asimileze cu primirea efectiva de mita , atat sub aspectul incriminarii cat si al sanctionarii prin derogare de la regula diversificarii pedepselor, consacrata in art.21 din Codul Penal.

c)Consumarea- are loc in momentul realizarii oricareia din cele patru actiuni /inactiuni incriminate alternativ prin art.254 C.P. Modalitati: a)pretinderea sau primirea de catre functionar de bani sau alte foloase ce nu I se cuvin b)acceptarea sau nerespingerea de catre functionar a promisiunii de foloase necuvenite Sanctiuni: a)pedeapsa principala Infractiunea de luare de mita este sanctionata cu inchisoare de la 3 la 12 ani , iar daca fapta a fost savarsita de un functionar cu atributii de control se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani potrivit dispozitiilor Legii 140/1996 si a Legii 78/2000. Cand se constata existenta unor circumstante atenuante ,pedepsele de mai sus se reduc sub minimul special dar nu mai mult de 3 luni in conformitate cu dispozitiile art.76 alin.1 din Codul Penal se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special ,iar daca maximul special este neindestulator , se poate adauga un spor de pana la 5 ani. Conform Legii nr.12/1990 modificata prin Legea nr.42/1991 in cazul savarsirii faptei de catre functionarii imputerniciti sa constate infractiuni sau contraventii sanctionate de acest act normativ ori sa le instrumenteze , pedeapsa este de la 5 la 14 ani , intrucat art.5 al acestei legi prevede ca minimul si maximul prevazut de ar.254 alin.1 se majoreaza cu cate 2 ani. Conform art.256 alin(1) C.p Infractiunea de primire de folose necuvenite se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar variantei infractionale agravate prevazute de art.7 alin(3) din Legea 78/2000 se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 7 ani. b)pedeapsa complementara Art.254 din C.p prevede pe langa pedeapsa principala a inchisorii si pedeapsa complemetara a interzicerii unor drepturi , iar durata acesteia poate fi stabilita asa cum prevede art.253 C.p de la 1 la 10 ani.

In cazul luarii de mita aplicarea pedepsei complemenmtare sus mentinate este obligatorie. c)Confiscarea speciala Potrivit art.254 alin. (3), respectiv art.256 alin (2) din C.p banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca , iar daca acestea nu se gasesc , condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani , la fel cum prevede si Legea 78/2000.

Mobilul si scopul Mobilul infractiunii de luare de mita nu are relevanta esentiala, ci numai pentru circumstantiere , deoarece fapta constituie infractiunea indiferent de motivatia subiectului activ. In schimb, infractiunea de luare de mita presupune existenta unui scop al faptuitorului , anume in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Aspecte procesuale Actiunea penala in cazul infractiunii de luare de mita se pune in miscare din oficiu, iar judecarea cauzei este de competenta tribunalului, curtii de apel sau instantei supreme, in functie de criteriile prevazute de lege.In cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror. Delimitarea infractiunii de luare de mita fata de primirea de foloase necuvenite Criteriul esential de delimitare a celor doua infractiuni este , asa cum s-a decis intr-o speta, inexistenta unei intelegeri prealabile si primirea ulterioara indeplinirii actului, a banilor sau foloaselor.

Mic dictionar a) actiunea de pretindere A pretinde inseamna a cere sau a solicita ceva, adica a formula o pretentie fata de o persoana cu privire la o suma de bani sau alte foloase.Pretinderea se poate concretiza prin acte verbale, in scris sau prin orice fel de gesturi prin care se transmite ideea ca functionarul in cauza solicita un folos de la o persoana. b)actiunea de primire A primi bani sau alte foloase inseamna a lua asemenea lucruri in posesie de la o alta persoana care le ofera.Spre deosebire de actiunea de pretindere , la care initiativa apartine functionarului, in cazul acestei modalitati, cel care are o astfel de initiativa este mituitorul. Actiunea de primire este una volunara si spontana, deoarece acceptarea si primirea au loc in acelasi timp. Exista primire si in ipostaza in care faptuitorul nu isi manifesta expres dorinta de a pastra folosul sau bunul primit , dar nici nu are o atitudine de respingere a ofertei mituitorului. c) actiunea de acceptare A accepta o promisiune de bani sau alte foloase consta in exprimarea acordului sau consimtamantului cu privire la oferirea facuta de mituitor.Si in acest caz, cel care are initiativa este mituitorul.Acceptarea promisiunii poate fi expresa sau tacita, dar trebuie sa nu fie vorba de o nerespingere, modalitate incriminata distinct de legiuitor. d) nerespingerea promisiunii A nu respinge o promisiune de mita presupune atitudinea de pasivitate a functionarului care nu-si manifesta dezacordul sau impotrivirea cu privire la promisiunea ce i-a fost facuta de mituitor.

Exemple: Avocatul nu face parte din categoria persoanelor care se refera la art.147 C.p si prin urmare, in executarea activitatii sale profesionale nu poate comite infractiunea de luare de mita(C.S.J, sectia penala, decizia nr.569/1990, Buletinul Jurisprudentei).In schimb, medicul incadrat intr-o unitate medico-sanitara publica este functionar in sensul legii penale si poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita (C.S.J, sectia penala, decizia nr.983/1996, Buletinul Jurisprudentei-baza de date).Intr-o speta,inculpatul, in calitate de medic de specialitate cu profil ortopedie, la data de 30 iulie 2002, a pretins suma de 8.700.000 lei iar pe data de 31 iulie 2002 a primit efectiv suma de 8.000.000 lei in vederea efectuarii unei operatii de hemiartroplastie, instanta considerand ca fapta intruneste elemente constitutive ale infractiunii de luare de mita, prevazuta de art.6 din Legea nr.78/2000, raportat la art.254 C.p si nu ale infractiunii de foloase necuvenite-I.C.C.J, sectia penala, decizia nr.620/2004. In practica mai veche exista si solutii contrarii. S-a retinut ca nu se poate sustine ca un medic poate fi considerat -sau asimilat- unui simplu functionar ce exercita o insarcinare in serviciul unei institutii a statului,, pentru ca, in caz contrar, s-ar ignora continutul si caracteristicile profesiunii medicale.Indiferent daca este organizata si exercitata in sistem public sau privat, profesiunea medicala prin caracteristicile sale specific se realizeaza in cadrul spitalelor, clinicilor sau cabinetelor medicale, medicul bucurandu-se de totala independenta profesionala, decizia lui neputand fi supusa nici unei constrangeri administrative sau de alta natura. Ceea ce nu caracterizeaza pe functionarul public, subordonat administrative si supus deciziilor ierarhic superioare(C.S.J, sectia penala, decizia nr.1647/1992, Baza de date SinAct). S-a decis ca medicul de la cabinetul social al unei societati comerciale nu este functionar public , dar este functionar si poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita(C.A Timisoara, decizia penala nr.120/1994).

Luarea de mita si primirea de foloase necuvenite in dreptul comparat Infractiunile de coruptie in Codul Penal spaniol In Codul penal spaniol faptele de coruptie sunt incriminate in capitolele V si VI, ale Titlului XIX, denumit Delicte contra administratiei publice.De asemenea, Codul penal spaniol incrimineaza distinct anumite fapte de coruptie legate de tranzactiile comerciale international(capitolul X si titlul XIX bis). In doctrina spaniola se face, de regula, distinctive intre coruptia pasiva (faptele functionarilor) si coruptia activa (faptele particularilor). Faptele de coruptie pasiva sunt incriminate prin art. 419-421 C.p, iar prin art 422 din acelasi cod este extinsa aplicarea acestor norme de incriminare si in ceea ce-i priveste pe jurati , arbitri, experti sau alte persoane care iau parte la exercitarea functiei publice. Conform art.419 C.p , autoritatea sau functionarul public care in beneficiul propriu sau al unui tert, pretinde sau primeste, personal sau prin interpusi , cadouri sau accepta oferirea acestora sau promisiunea oferirii lor pentru a realiza, in exercitarea functiei sale, o actiune sau o omisiune care constituie infractiune, va fi pedepsit cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 6 ani, cu amenda incepand de la suma echivalenta cu valoarea cadoului pana la triplul acesteia si decaderea din postul sau functia publica pe o perioada de la 7 la 12 ani. Potrivit art. 420 C.p , autoritatea sau functionarul public care, in beneficiul propriu sau al unui tert, pretinde sau primeste, personal sau prin interpusi, cadouri sau promisiunea oferirii lor pentru a realiza, in exercitarea functiei sale,o actiune injusta care nu constituie delict si realizeaza aceasta actiune, va fi pedepsit cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 4 ani si cu decaderea speciala din postul sau functia publica pe o perioada de la 6 la 9 ani si cu inchisoare de la 1 la 2 ani si cu decaderea speciala din postul sau functia publica pe o perioada de la 3 la 6 ani, daca nu realizeaza respectiva actiune.In ambele cazuri se va aplica, in plus, amenda incepand cu suma echivalenta cu valoarea cadoului pana la triplul acesteia. Din cele ce preced rezulta ca legiuitorul spaniol sanctioneaza mai sever faptele de coruptie pasiva daca actiunea ilicita a functionarului realizeaza continutul infractiunii.

Facand o paralela cu legea romana , constatam ca luarea de mita in conceptia Codului penal spaniol are o sfera mai larga de aplicare , care acopera si ceea ce legiuitorul roman incrimineaza sub denumirea de primire de foloase necuvenite. In art 427 C.p este reglementata o cauza de nepedepsire. Conform art.427 C.p va fi exonerata de pedeapsa pentru delictul de coruptie, persoana particulara care a dat curs ocazional solicitarii de cadouri formulate de autoritatea sau functionarul public si denunta fapta la autoritatea insarcinata sa procedeze la verificarea acesteia, inainte de deschiderea procedurii corespunzatoare , daca nu au trecut mai mult de 10 zile de la data comiterii faptelor. Infractiunile de coruptie din Codul penal german In Codul penal german, infractiunile de coruptie sunt incluse in categoria infractiunilor de serviciu, la fel ca in Codul penal roman. Infractiunea de luare de mita consta in fapta functionarului public sau a persoanei care exercita un serviciu public, care pretinde, accepta promisiunea sau primeste un folos, pentru sine sau pentru altul cu titlu de contraserviciu pentru ca a indeplinit sau va indeplini un act in virtutea functiei sale si care isi incalca ori si-ar incalca atributiile sale. Pedeapsa pentru infractiunea de luare de mita este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.Legea prevede ca daca efectele faptei sunt putin grave, pedeapsa poate fi inchisoarea de pana la 3 ani sau amenda, iar tentativa la infractiunea de luare de mita nu este incriminata. Conform art. 332 alin (2) din Codul penal german, daca fapta de luare de mita este comisa de un judecator au arbitru judecatoresc, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 10 ani, cu exceptia cazului in care fapta a produs consecinte mai putin grave, cand sanctiunea este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Bibliografie: 1.Murea M. ,Luarea de mita si primirea de foloase necuvenite; Ed.Walters Kluwer,An 2009 , Pg.99-166 2.Serban F. ,Codul Penal si codul de procedura penala, Editia a III-a,Ed.All Beck Bucuresti 2002 3.Dobrinoiu V., Coruptia in dreptul penal roman,Bucuresti 1995,pg.66-67,69 4.Dobrinoiu V.Unele aspecte ale infractiunii de luare de mita in forma continuata pg.45-49 5.Kabane S.,Explicatii ale Codului penal roman,Partea speciala, vol.IV, Ed.Academiei, Bucuresti 1972 pg.130 6.scribd.com