CONTROVERSE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ÎN ŞTIINŢA ECONOMICĂ

Controverse teoretice şi metodologice în ştiinţa economică

♦ Stiinta economica are 2 slabiciuni majore:
- Include un deficit de realism
-Constituie un ajutor limitat pentru practica
♦ Explicatii ale acestor neajunsuri:
- Economia nu se bazeaza pe existenta de legi numerice precise
-Stiinta economica este fondata pe postulatele legilor naturii
- Comportamentul uman nu este reductibil la o ecuatie sau factor de nedeterminare
♦ Stiinta economica implica 2 particularitati organice
 Functionarea sistemului economic include instabilitatea relatiilor variabilelor economice si
caracterul neliniar,putin predictibil al comportamentului uman
Formularea concluziilor si recomandarilor,in ciuda incertitudinii ambientale implica o
subiectivitate rezonabila
♦ Posibilitatea erorii este inclusa in stiinta economica
♦ Riscul este dominanta majora a universului economistului,sursa principala de conflict cu
guvernul,firma,colegii
♦ Economistul poate oferi recomandari si indicatii de tendinta,schite si solutii pentru eliminarea
si prevenirea dezechilibrelor
♦ Stiinta economica este marcata de o puternica ambiguitate,osciland intre stiintele naturii si
stiintele umane
♦ Dominatia gandirii pure si a modelului fizicii in stiinta economice are doua consecinte:
 Excludere a altor curente si teorii care nu se incadreaza in liniile de gandire vechi care domina
stiinta economica de la nasterea acesteia
 Tendinta de integrare in stiinta economica a noilor conceptualizari,curente sau teorii- stiinta
economica s-a imbunatatit continuu prin:
- teoria jocurilor –analiza relatiei conflict-cooperare - teoria incitatiei
– care confera contractului intre parti o valoare superioara relatiei simple de vanzare-
cumparare
- Se contureaza o tendinta de accentuare a pluralismului teoretic si reconstruire a stiintei
economice
♦ Stiinta economica este caracterizata deci prin:
 Deficit de realism
 Slaba contributie la rezolvarea problemelor practicii
 Pluralism teoretic
 Eterogenitate
 Lipsa de unitate
 Lipsa de coeziune stiintifica
♦ Consecinte:
 unele recomandari ale economistilor sunt arbitrare
 unii dau prioritate eficientei asupra echitatii,apara libera concurenta si incitatia veniturilor
capitalului
 altii considera ca bazele economice sunt false mai ales cand se considera numai fenomenul
economic si se desconsidera fenomenul integral economic si social Insuficienţe practice şi
nevoia reconstrucţiei ştiinţei economice
♦ stiinta economica ajuta foarte putin la solutionarea unor probleme practice actuale
♦ se apreciaza ca economia ar fi subordonat societatea omeneasca
♦ in practica,economia produce saracie,marginalizare si excludere sociala in randul atat al
indivizilor cat si al natiunilor
♦ provocarile stiintei economice
 asigurarea dezvoltarii economice si obtinerea unui standard de viata,conform cu demnitatea
umana
 asigurarea,pentru lumea dezvoltata,tranzitia de la cresterea economica modica,la o crestere
economica mai accentuata,similara primelor decenii postbelice
 trecerea de la sistemul economiei planificate centralizat,la un nou tip de economie, prin
intermediul economiei de piata pentru tarile ex-socialiste
♦ Conditii complementare in reconstructia stiintelor economice
 Sa se revina la continutul descriptiv puternic,char daca aceasta se face cu pretul abandonarii
unor teorii generale Sa se prefere investigatii empirice fata de ipotezele generale de
rationalitate
 Sa se conceapa o alta maniera de a articula dimensiunile normative si pozitive ale stiintei
economice
♦ Clarificari ale omului de stiinta in abandonarea ideii ca se poate determina in mod stiintific un
ideal,un optim definit pentru totdeauna: 
In amonte – pentru principiile implicite si explicite pe care se construiesc rationamente
 In aval – pentru clarificarea consecintelor diferitelor ipoteze asupra firmei,economiei si
societatii in ansamblu
♦ Conditia esentiala a progresului stiintei economice este perfectionarea spatelui empiric al
acestei stiinte,acumularea de date si fapte suficiente pentru generalizare,matematizarea sa nu
fie astfel prematura.
♦ Actualizarea pe baza faptelor reale a stiintei economice este demonstrata de economistii
practicieni
♦ Realismul si eficienta stiintei economice este dobandit si de evitarea excesului matematizarii
daca aceasta matematizare nu are la baza acumularea de fapte economice
♦ Modelarea economica este necesara,indispensabila in cadrul cercetarilor fenomenelor si
proceselor economice reale si nu pentru a steriliza stiinta economica  Este nevoie sa se acorde
o mai mare consideratie facultatilor de observare decat celor de abstractizare,perspicacitatea
istoricului sa fie plasata inainte de rigoarea matematicianului.
♦ Reconstruirea stiintei economice se poate realiza prin: - Corijarea si completarea teoriilor
curente,ca urmare a largirii bazei sale factuale - Acordarea unei atentii marite studiului
structurilor economice concrete,factorilor ce influenteaza functionarea
economiei,obiectivelor,mijloacelor si consecintelor diverselor tipuri de actiune practica - Sub
aspect metodologic se propune completarea principiului studierii comportamentelor
individuale si a interactiunii lor prin prelevarea notiunilor de rationalitate si de echilibru cu
analiza reactiilor grupurilor socio-economice,adaugandu-se categoriilor socioprofesionale
caracteristicile de varsta,sex,statut etc - Se cere parasirea simplismului si mai ales a excesului de
abstractizari sau de modelare a economiei - Abordarea interdisciplinara ar intari considerabil
forta stiintei economice,ar ameliora formarea economistilor,apropiindu-i de realitati,ar spori
incidenta teoriei economice asupra cresterii economice
♦ Programele analitice trebuie sa prevada: Transmiterea de cunostinte - Studiul legaturilor
dintre analiza teoretica si practica economica - Probleme de politica economica Perfecţionarea
metodologiei de cercetare ştiinţifică – o necesitate stringentă
♦ Reguli de aur in cercetarea stiintifica moderna o Compatibilitatea legilor gandirii cu legile
naturii o Compatibilitatea gandirii si metodei cu legile realitatii obiective o Flexiunea regulilor
metodologice cu legile realitatii obiective o Identitatea gandirii abstracte sa se supuna
identitatii concrete o Metoda nu este altceva decat structura intregului o Elaborarea unor
norme logice-metodice cuprinzatoare de care depinde insasi progresul stiintei Contribuţii la
dezvoltarea metodologiei cercetării ştiinţifice economice

♦ Contributia profesorului A. Rugina

 Stiinta economica inca nu este despovarata de balastul ideologic
 Nici un progres durabil nu este posibil – nici in teorie nici in practica-pana cand acest
handicap,aceasta dilema metodologica mostenita din trecut nu este rezolvata in mod real si
corespunzator
 Principia Oeconomica – schiteaza o solutie originala pentru iesirea din impasul metodologic
in care se afla stiinta economica.
 Tabela de orientare pentru stiinta economica demonstreaza dezechilibrul si echilibrul si ca
scolile clasica si moderna nu sunt contradictorii ci complementare
♦ Metoda integrala de cercetare stiintifica economica N.Constantinescu
 Metoda de cercetare in stiinta economica trebuie sa fie integrala si sa inglobeze tot ce s-a
obtinut pozitiv pana astazi,evitand unilateralitatea si supeficialitatea
 Se recomanda recurgerea la forta abstractiei stiintifice:adica eliminarea a tot ce este
neesential,secundar si accidental,concomitent cu pastrarea mintala,in forma generalizata a
caracteristicilor esentiale ale fenomenului economic
 Cercetarea stiintifica-economica trebuie sa tina seama ca forta motrice a miscarii o constituie
contradictiile interne ale fenomenelor si proceselor economice
 Caracteristica esentiala a metodei integrale o reprezinta exigenta examinarii,pe cat posibil a
totalitatii faptelor si datelor reale vizand problema cercetata,impletirea gandirii logice cu
evolutia istorica
 Metoda integrala include cerinta cunosaterii profunde,continue a mecanismelor care stau la
baza tuturor proceselor si fenomenelor economice
 Metoda integrala precizeaza,nevoia impletirii organice a analizei cantitative cu analiza
calitativa
 Metoda integrala presupune utilizarea de procedee statistice si matematice care trebuie sa
serveasca la cercetarea cantitativa si studiului conexiunilor decurgand din calitatea procesului 
Se mai include si cerinta promovarii interdisciplinaritatii ca o caracteristica fundamentala
pentru evitarea unor concluzii simpliste
♦ Contributii la masurarea fenomenului economic E.Dobrescu - Componenta metodologica a
operei stiintifice a econometristului este realizata pe fondul capacitatii sale speciale de
observare si cunoastere a fenomenului economic cu ajutorul metodelor statistico-matematice. -
Crearea macromodelului economiei romanesti in tranzitie
♦ Contributia la afirmarea stiintei economice T.Postolache
- Capitalismul contemporan si categoriile economice
- Geneza si tranzitie a tensionarilor din sistemul national al economiei politice - Analiza
comparativa a economiilor nationale contemporane
- Tratat de economie contemporana
- Restructurari in economia politica - Un project ouver – priveste Romania anilor 2020
Informaţia ştiinţifică economică
♦ Produsul specific al stiintei este informatia stiintifica.Ea este adanc implicata in productia
sociala si in general,in societate,pe toate treptele ierarhice,pentru toti agentii economici,sociali
si politici.Valoarea informatiei economice conditioneaza in cel mai inalt grad decizia economica
la nivel microeconomic, mezoeconomic si macroeconomic
♦ Functii ale informatiei economice:
- Informatia este instrument de munca si deci de productie
- Informatia este capital al materiei cenusii,mostenire si patrimoniu cultural-stiintific viu
- Informatia este instrument de pregatire si calificare profesionala
- Informatia este un factor de schimb intre oameni,agenti
- Informatia este motor al creatiei
♦ Particularitati ale informatiei:
 Cunostintele stiintifice se acumuleaza si se multiplica necontenit
 Informatia stiintifica este o resursa a societatii cu caracter inepuizabil care se automultiplica si
se amplifica
 Prin utilizare,informatia stiintifica se consolideaza,se perfectioneaza si se completeaza
 Cunostiintele stiintifice acumulate apar ca o sursa gratuita de putere de creatie a oamenilor
 Atunci cand intr-o furma sau alta sunt transmise altor persoane,cunostintele stiintifice nu se
instraineaza
 Informatia stiintifica ramane de regula in posesia celor care au creat cunostintele stiintifice
♦ Directii de valorificare a informatiei stiintifice: - Asigurarea cadrului organizatoric,a mijloacelor
de culegere,stocare,prelucrare,transmitere a informatiilor stiintifice - Crearea de noi informatii
in sfera cercetarii stiintifice in laboaratoare,institute,academii de cercetare.
♦ Legaturile cercetarii stiintifice in problematica globalizarii stiintei sunt:
- Mondializarea vietii economice
- Adancirea diviziunii internationale a muncii
- Accentuarea relatiilor internationale in ansamblul lor
- Acutizarea conflictului creat de mai multe secole intre nevoile crescande ale fiecarei tari si
resursele limitate ale planetei
- Protectia mediului este,in acelasi timp,o problema capitala,nationala si internationala,acestea
devenind problema comuna a fiecarei tari si ale tuturor tarilor Cererea şi oferta de informaţii în
perioada contemporană
♦ Informatia stiintifica este o marfa si are atributele oricarei marfi:cerere si oferta - Cererea de
informatii stiintifice economice se determina in functie de:
 Stratul ambiental – pentru procesele geofizice: pamant,aer,apa,resurse naturale si procesele
ecologice
 Stratul tehnologic – pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime
 Stratul demo-economic
– pentru evidenta populatiei,a productiei si a altor procese economico-sociale
 Stratul socio-politic
– pentru sistemele institutionale si procesele sociale
 Stratul individual
– pentru procesele psihologice si biologice
- Cererea de informatii economice porneste de la centrul de comanda-activiatea
economicacatre academie,institut,laborator,cercetator individual
- Oferta de informatii stiintifice economice este cantitatea de informatii stiintifice care poate fi
vanduta in conditiile pretului existent. –
Oferta de informatii stiintifice economice are urmatoarele trasaturi speciale:
 Se formeaza intr-un timp indelungat,in care se instruieste fiecare generatie de specialisti
 Oferta de informatii stiintifice economice depinde de varsta,sex,starea sanatatii,psihologie,
conditii de munca specifice cercetatorilor
 Oferta de informatii stiintifice economice este foarte perisabila
 Oferta se produce in cadrul activitatii de cercetare stiintifica economica.
 Agentii cererii si ofertei de informatie stiintifica isi precizeaza angajamentele sub forma de
contracte de cercetare si alte forme directe
♦ Nivelul si dinamica pretului informatiei stiintifice economice rezulta din confruntarea cererii
cu oferta. ♦ Aspecte ale pietii informatiilor stiintifice:
 Evaluarea capacitatii de absorbtie,efectiva si potentiala,a pietelor
 Determinarea raporturilor dintre piata informatiilor economice si celelalte piete traditionale
 Examinarea conjuncturii interne si internationale,identificarea influentelor lor asupra cererii
si ofertei de informatie stiintifica economica prezente dar si tendintele acestora
 Stabilirea pozitiei concurentilor efectivi si a celor potentiali pentru delimitarea
numarului,fortei economice si cotelor de piata detinute de acestia.
 Analiza viabila a tendintei pietii informatiilor stiintifice economice impune considerarea unui
orizont temporal,suficient de larg (circa 50 ani) daca se are in vedere inertiile sistemelor
economico-sociale si schimbarile stiintifico-tehnologice mult mai rapide. Caracterstici generale
ale cunoaşterii
♦ Fiecare stiinta are un continut propriu,un nucleu paradigmic,cu ajutorul careia se afirma ca
stiinta si se delimiteaza de alte stiinte
♦ Nucleu paradigmic este:
 Un tablou complet al formelor pe care le imbraca un cuvant
Totalitatea formelor flexionare ale unui cuvant
 norma,mai multe norme sau modele
 Un set de propozitii,teze,concepte si metode de investigatie,cu un pronuntat caracter
normativ,dezvoltat pentru a crea sau pentru a face descoperiri intr-un anumit domeniu
 Totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar,larg acceptate de comunitatea stiintifica
respectiva care constituie modelul problemelor de cercetare stiintifica si al solutiilor (ipotezelor)
explorate.
 Rezulta ca,nucleul paradigmic este nucleul durabil al oricarei stiinte,este zestrea ei,cu care se
defineste si isi indeplineste functiile sociale
♦ Zestrea paradigmica a oricarei stiinte se afla in curs de aprofundare si de extindere in cadrul
fiecarei stiinte,in lumina noilor date,informatii si fapte empirice,noilor metode,tehnici si
instrumente de investigatie si a perfectionarii celor existente.
♦ Cunoasterea este un proces in cadrul careia oamenii isi construiesc imagini,notiuni,conceptii
si teorii despre realitatea inconjuratoare si desigur,despre ei insisi.
♦ Cunoasterea este un proces complex de reflectare a realitatii practice in constiinta oamenilor
si in activitatea lor productiva.Este o apropiere permanenta,infinita a omului de fenomenele si
procesele naturii si societatii.Se realizeaza treptat,gradual,de la perceperea fenomenului la
sesizarea esentei,repetabilitatii fenomenelor economice.
♦ Cunosterea este o reflectare aproximativ-exacta a realitatii.Rezultatele cunoasterii-verfificate
in practica economica si sociala-sunt cunostinte autentice,adevarate,care se misca permanent
dinspre adevaruri relative spre adevaruri absolute,fara ca acestea din urma sa fie atinse,in
special in stiinta economica.
♦ Cunoasterea stiintifica,are un continut complex,relevat de termenul epistemologie.
♦ Obiectul de studiu al epistemologiei(stiinta cunosterii) nu se rezuma numai la teorie ci
cuprinde si studiul metodelor de cunoastere,metodologia cunoasterii stiintifice.
♦ Metoda: methodos
– meta=dupa si odos=cale,drum.Methodos = un drum,o cale anume,nesubiectiva si deci
nearbitrara. - Sistemul teoretic(legi,principii,teorii,concepte) sta la baza formularii sistemului de
principii si norme metodologice (coerente,riguroase,asemenea oricarui sistem). Convertirea
sistemului teoretic in sistem de norme si metodologii nu inseamna o transpunere mecanica,ci
corespondenta speciala a principiilor si legitatilor in domeniul metodologiei.
- Metoda opereaza in fiecare domeniu,in mod nemijlocit,prin intermediul ipotezelor si teoriilor
anterioare.Metoda le ordoneaza si le orienteaza in directiile fecunde ale cunoasterii stiintifice.
- Metoda vizeaza intreaga amploare a demersului cunoasterii,miscarea activa,ordonata a
cercetatorului catre fenomenul cercetat,indicand directia si traseele de urmat.Metoda este deci
o abstractie a miscarii reale,atotcuprinzatoare in timp ce teoria este o miscare a abstractiei
teoretice partiale.Rezulta ca metoda este structura intregului (Hegel).
♦ Alcatuirea metodei si metodologiei (3 nivele)
- Maxima generalitate
- Nivelul de granita-comun mai multor stiinte particulare
- Nivelul specific-diferit de la o disciplina specifica la alta
♦ Metoda consta in acele reguli sigure si simple,gratie carora oricine le va urma fara a se abate
de la ele,nu va lua niciodata nimic fals drept adevarat si va ajunge la cunoasterea adevarata de
care este capabil (Descartes).Totusi o ghidare prea severa si folosirea rigida a metodelor devine
anevoioasa si daunatoare stiintei,astfel incat stiinta ar deveni dogmatica si mai putin adaptabila.
♦ Metodologia cercetarii stiintifice economice poate fi considerata un indrumar,definita ca un
ansamblu de etape,subetape,metode,tehnici si instrumente de investigare stiintifica a
fenomenului economic. Cunoaşterea empirică
♦ Rezida intr-o reflectare a obiectelor si proceselor studiate de un cercetator.
- Metodele specifice cunoasterii empirice sunt observatia si descrierea
- Are un pronuntat caracter senzorial
- Culegerea,observarea,descrierea faptelor si datelor contin manifestari exterioare,
fenomenale,proprietati ale obiectelor si fenomenelor cunoscute.
♦ Procesele de cunoastere empirica se structureaza,in special in senzatii,perceptii si
reprezentari
♦ Cunoasterea teoretica este o treapta superioara de adancire a cunoasterii prin intermediul
gandirii abstracte,realizandu-se patrunderea in esenta proceselor si fenomenelor
economice,identificarea legaturilor interne,cauzelor si mecanismelor lor de existenta, a legilor
care gverneaza.
♦ Cunoasterea teoretica are loc pe baza prelucrarii datelor si cunostintelor empirice, cu ajutorul
analizei si sintezei,inductiei si deductiei.
♦ Cunoasterea teoretica presupune elaborarea de teorii care sa explice procesele si fenomenele
economice,cu ajutorul notiunilor,categoriilor judecatilor si rationamentelor,al ipotezelor,al altor
teorii sau legi
♦ In cadrul cunoasterii stiintifice teoretice se realizeaza - distantare de cunoasterea
comuna,intemeiata mai mult pe bun simt - depasire a automatismelor mentale,derivate d
Cunoaşterea ştiinţifică
♦ Cunoasterea stiintifica rezulta din imbinarea observatiei empirice cu activitatea de gandire a
intelectualului
♦ Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare:
 Sa aibe coerenta logica,enunturile teoretice sa sa se afle in stare compatibila reciproca
 Sa fie deductibila,adica enunturile sa decurga logic unul dintr-altul
 Sa aiba completitudine (saturatie),adica teoria stiintifica sa acopere explicativ intreg domeniul
la care se refera
 Sa fie verificabila,respectiv orice teorie stiintifica sa fie legata de practica,de viata
economica;sa fie testabila,verificabila pe cale experimentala,de laborator sau in practica, pe
scara larga.