Ce este econometria ?

1.1 Scurt istoric privind aparitia si dezvoltarea econometriei

Un moment important in constituirea si dezvoltarea ECONOMETRIEI ca disciplina
economica de frontiera aparuta in domeniile de interferenta ale teoriei economice statisticii si
matematicii se considera anul 1!"# $%! decem&rie' cand s(a infiintat la Cleveland Societatea de
Econometrie $Econometric Societ)' avandu(i ca initiatori pe* Irvin+ ,isc-er ( presedinte .. /.
0ort1ie2icz R. ,risc- 3. 3otellin+ .. Sc-umpeter N. 4iener si altii.
Un rol deose&it in dezvoltarea si popularizarea econometriei 1(a avut revista acestei
societati 5Econometrica6 care apare trimestrial incepand din ianuarie 1!"".
Et-nolo+ic termenul de econometrie provine din cuvintele +recesti* ei1onomia
$economie' si metren $masura'. El a fost introdus $1!%7' de catre Ra+nar ,risc- economist si
statistician norve+ian prin analo+ie cu termenul 5&iometrie6 folosit de ,r. 8allon si 9. :earson
la sfarsitul secolului ;I; care desemna cercetarile &iolo+ice ce utilizau metodele statisticii
matematice.
<ar nu cei care au introdus termenul si au infiintat Societatea de Econometrie au si
5inventat6 aceasta disciplina.
Su& aspect istoric studierea cantitativa a fenomenelor economice este mult mai vec-e.
:rintre precursorii econometriei moderne pot fi citati* ,. =uesna) 4. :ett) 8re+or) 9in+ >.
Cournot .eon 4alras E. En+el >. Mars-all R. >. ,is-er 9. :earson si altii.
In perioada contemporana contri&utii importante la dezvoltarea econometriei au fost
aduse de*
in domeniul analizei economice a cererii* M. ,riedman T. 3aavelmo R. Stone 3. 4ald
s.a.?
in domeniul functiilor de productie* C. 4. Co&& :. 3. <ou+las 9. @. >rro2 8. Tintner?
in domeniul modelelor macroeconomice* >. S. 8old&er+er O. Onicescu .. /.
9antarevici .. R. 9lein @. Tin&er+en 3. T-eil?
in domeniul metodelor de analiza a datelor sau al econometriei 5fara modele6* T. 4.
>nderson @. :. 0enzecri 3. 3otellin+ R. >. ,is-er si altii.
In momentul actual impulsionata puternic de revolutia te-nico(stiintifica ( cu realizari de
varf in domeniul calculatoarelor electronice ( econometria a devenit un instrument metodolo+ic
de
&aza indispensa&il teoriei si practicii economice pentru investi+area ri+uroasa a fenomenelor si
proceselor
economice.
222.referat.ro
1.% <efinitiile econometriei
<ezvoltarea rapida a econometriei a +eneral formularea mai multor definitii cu privire la
domeniul acestei discipline economice. Totusi marea maAoritate a acestora poate fi incadrata in
urmatoarele trei +rupe*
a' Bdefinitia istorica?
&' Bdefinitia restrictiva?
c' Bdefinitia eCtinsa.
a' <efinitia istorica a econometriei a fost formulata de R. ,risc- in primul numar al
revistei
5Econometrica6in ianuarie 1!""* 5eCperienta a aratat ca fiecare din urmatoarele trei puncte de
vedere al statisticii al teoriei economice si al matematicii este o conditie necesara dar nu si
suficienta pentru o intele+ere efectiva a realitatilor cantitative din economia moderna? unificarea
lor
este aceea care asi+ura eficienta. Econometria este tocmai aceasta unificare 6.
Conform acestei definitii sustinatorii ei considera ca prin econometrie se intele+e
studierea fenomenelor economice pe &aza datelor statistice cu aAutorul modelelor matematicii.D
&' <efinitia restricts propusa de Co2les Commission for Researc- in Economics
$C-ica+o 1!E#(1!F#' considera ca nu eCista econometrie daca investi+area fenomenelor
economice nu se face cu aAutorul modelelor aleatoare $stoc-astice'.
Sustinatorii acestei definitii .. R. 9lein E. Malinvaud 8. Rottier includ in domeniul
econometriei numai cercetarile economice care utilizeaza metodele inductiei statistice ( teoria
estimatiei verificarea ipotezelor statistice ( la verificarea relatiilor cantitative formulate in teoria
economica cu privire la fenomenele sau procesele economice cercetate.
Conform acestor definitii un studiu econometric presupum*
( eCistenta preala&ild a unei teorii economice privind fenomenul procesul sau sistemul
economic cercetat pe &aza careia se construieste modelul economic care reprezinta formalizarea
ipotezelor teoriei economice cu privire la fenomenul procesul sau sistemul investi+at?
( posi&ilitatea aplicdrii metodelor inductiei statistice la verificarea ipotezelor teoriei
economice? construirea modelului econometric si rezolvarea acestuia.
>ceasta definitie restrictiva eCclude din domeniul econometriei cercetarile economice
care nusefundamenteazape*
( o teorie economica ( implicita sau eCplicita privind modelul econometric al fenomenului
procesului sau sistemului studiat?
( o interpretare aleatoare a modelului respectiv.
>stfel analiza seriilor cronolo+ice modelul lui .eontief $0...R.' ca si statistica
economica $care se fundamenteaza pe metoda &alantelor' nu intra in sfera de cuprindere a
econometriei* prima deoarece eCistenta unei teorii economice nu este necesara iar ultimele
doua fiindca nu permit aplicarea metodelor inductiei statistice.
c' <efinitia eCtinsa a econometriei promovata de economistGG din tarile an+lo(saCone tine
seama de puternica dezvoltare aparuta dupa 1!F# a metodelor cercetarii operational* teoria
optimului teoria stocurilor teoria +rafelor teoria deciziilor teoria Aocurilor etc.
:rin econometrie in sensul lar+ al termenului se intele+e econometria definita in mod
restrictiv adica include domeniile mentionate atunci cdnd ea este inteleasd in sens restrictiv la
care se adau+d metodele cercetarii operationale. In prezent in domeniul econometriei se includ
si te-nicile moderne de analiza a datelor sau analiza marilor ta&ele.
<eoarece inca nu s(a cristalizat o conceptie unitara privind 5frontierele6 econometriei in
manualele sau tratatele de econometrie autorii de re+ula isi mentioneaza conceptia pe &aza
careia si(au structural lucrarile.
In tara noastra atat in literatura de specialitate desi rareori se fac precizari eCprese cat si
prin structura planurilor de invatamant de la facultdtile economice econometria este conceputd
si aplicatd ca metoda +enerald de investi+are cantitativd a fenomenelor si proceselor economice
(adica in acceptiunea lar+a a termenului.
Un domeniu mai putin a&ordat atat teoretic cat si practic il constituie metodele
econometriei in sensul restrictiv al termenului respectiv modelele aleatoare $stoc-astice'.
Modelele deterministe utilizate in mod curent si de multa vreme in teoria si practica
economica din tara noastra sunt de multe ori inadecvate pentru a eCplica si mai ales pentru a
pro+noza pertinent evolutia fenomenelor proceselor sau sistemelor economice elemente
dinamice prin natura lor.
<e asemenea in studiile mult mai recente se insista asupra faptului ca studiul seriilor de
timp privind evolutia fenomenelor economice nu poate fi independent de teoria economica. Se au
in vedere in acest sens nu atat determinarea si eCtra+erea econometrica a tendintei cat si
aspectele le+ate de efectul intarziat in timp propa+area impulsului unor varia&ile eCo+ene asupra
varia&ilei pro+nozate natura oscilatiilor de diferite frecvente etc. >cestea sunt motivele care au
determinat ca modelele dinamice ( &azate pe analiza evolutiei in timp a fenomenelor economice (
sa(si +aseasca locul in arsenalul modelelor econometrice prezentate in acest curs.
1." Notiuni si concepte fundamentale ale econometriei
Metoda modelelor sau metoda modelarii reprezinta principalul instrument de investi+are
econometrica a fenomenelor econometrice.
<ar modelarea sau metoda modelelor nu constituie o noutate in stiinta economica.
Ta&loul economic al economistului fiziocrat ,. =uesna) $1H"I' le+ile lui En+el $1IFH'
coeficientul de elasticitate formulat de Mars-all $1I!#' reprezinta momente istorice de la care
cercetarea economica trece de la etapa descriptiva la etapa de eCplicare formala a cauzelor si
formelor de manifestare ale fenomenelor economice.
In +eneral MO<E.U. reprezinta un instrument de cercetare stiintifica o ima+ine
conventionaleG -omomorfa simplificata a o&iectului supus cercetarii.
,iind o constructie a&stracts in care se ne+liAeaza proprietatile neesentiale modelul este
mai accesi&il investi+atiei intreprinse de su&iect aceasta fiind una din eCplicatiile multiplelor
utilizari pe care modelul le are in epoca contemporana.
Utilizat in economie modelul ( ima+ine a&stracts formala a unui fenomen proces sau
sistem economic ( se construieste in concordanta cu teoria economica rezultand modelul
economic.
Modelul economic reproducand in mod sim&olic teoria economica a o&iectivului
investi+at prin transformarea sa in model econometric devine un o&iect supus cercetarii si
eCperimentarii $verificarii' de la care se o&tin informatii noi privind comportamentul
fenomenului respectiv.
In acest mod reprezentarile econometrice spre deose&ire de modelele economice care
eCplica structura fenomenului sau procesului economic de pe pozitia teoriei economice au
intotdeauna o finalitate practicd operationald ele devenind instrumente de control si diriAare de
simulare si de previziune a fenomenelor economice.
/>RI>0I.E.E care formeaza structura unui sistem econometric dupa natura lor pot fi*
a' varia&ile economice?
&' varia&ila eroare $aleatoare' u?
c' varia&ila timp t.
a' /aria&ilele economice de re+ula se impart in varia&ile eCplicate rezultative sau
EN<O8ENE J
i
iK1...n si varia&ile eCplicative factoriale sau E;O8ENE ;
A
AK1...1
independente de varia&ilele endo+ene H ? $n ( numarul varia&ilelor rezultative? 1 ( numarul
varia&ilelor factoriale'. In cazul modelelor de simulare sau de pro+noza varia&ilele ;A se mai
impart in varia&ile eCo+ene predeterminate $varia&ile de stare a sistemului ( capacitatea de
productie a unei intreprinderi sau cu la+ K C
t(1
)
t(1
si varia&ile instrumental sau de comanda
economica $do&anda impozitul pe profit etc.'
&' /aria&ila >.E>TO>RE u sintetizeaza ansam&lul varia&ilelor cu eCceptia
varia&ilelor ;
A
care influenteaza varia&ila endo+ena J
i
dar care nu sunt specificate in modelul
econometric. >ceste varia&ile $factori' pe &aza ipotezelor teoriei economice sunt considerate
factori intamplatori $neesentiali' spre deose&ire de varia&ilele ;A care reprezinta factorii
determinanti $esentiali' ai varia&ilei J
t
.
<e asemenea varia&ila eroare reprezinta eventualele erori de masura ( erori intamplatoare
si nu sistematice ( continute de datele statistice privind varia&ilele economice.
:e &aza acestor premise economice se accepta ca varia&ila aleatoare 5u6 urmeaza o le+e
de pro&a&ilitate .$u' in acest scop formulandu(se o serie de ipoteze statistice cu privire la natura
distri&utiei acestei varia&ile ipoteze statistice care vor tre&ui testate cu teste statistice adecvate
fiecarei ipoteze.
c' /aria&ila TIM: t se introduce in anumite modele econometrice ca varia&ila
eCplicativa a fenomenului endo+en J
-
imprimandu(se acestora un atri&ut dinamic spre deose&ire
de modelele statice.
<esi timpul nu poate fi interprets ca varia&ila concreta $economica' se recur+e la aceasta
varia&ila eCplicativa $fictiva' din doua motive*
( in primul rand timpul ca varia&ila econometrica permite identificarea unor re+ularitati
intr(un proces evolutiv ceea ce constituie un prim pas spre specificarea precisa a unor varia&ile
care actioneazaintimp?
( in al doilea rand el reprezinta masura artificialL a acelor varia&ile care actioneaza asupra
varia&ilei J care fund de natura calitativa nu pot fi cuantificate si ca atare nici specificate in
modelul econometric. Un eCemplu cunoscut in acest sens il constituie functia de productie Co&&(
<ou+las cu pro+res te-nic autonom*
= K> 9
M
.
N
e
ct
u $1.".1'
unde* = K volumul fizic al productiei?
9Kcapitalul?
. K forta de munca?
e K numarul natural?
t K timpul?
u K varia&ila aleatoare?
> M N si ct K parametrii functiei ct reprezentand masura
econometrica a influentei pro+resului te-nic asupra volumului productiei.
Sursa de date ( /aria&ilele economice se introduc intr(un model econometric cu valorile
lor reale sau empirice $) K )
1
)
%
... )
n
? C K C
1
C
%
... C
n
? n K numarul unitatilor o&servate'. >ceste
valori ale varia&ilelor unui model se pot o&tine pe doua cai* fie pe &aza sistemului informational
statistic $&anca de date' fie prin efectuarea de o&servari statistice special or+anizate ( de tipul
anc-etelor statistice.
O pro&lema fundamental care se ridica in aceasta etapa o reprezinta calitatea datelor
statistice respectiv autenticitatea si veridicitatea acestora. <aca un model economic se
construieste cu date false sau afectate de erori de masura el va capata aceste deficiente fiind
compromis su& aspect operational.
<eoarece pro&lema autenticitatii datelor economice tine de domeniul statisticii
economice ne vom rezuma numai a aminti ca datele statistice care privesc varia&ilele economice
specificate in model tre&uie sa fie culese fara erori sistematice de o&servare si de prelucrare
indeplinind conditiile de omo+enitate. Omo+enitatea datelor presupune*
( colectarea lor de la unitati statistice omo+ene?
( reprezentarea acelorasi definitii si metodolo+ii de calcul cu privire la sfera de cuprindere
ale acestora in timp sau in spatiu?
( descrierea evolutiei fenomenelor intr(un interval de timp in care nu s(au produs
modificari fundamental privind conditiile de desfasurare a procesului analizat?
( eCprimarea varia&ilelor in aceleasi unitati de masura conditie care se refera in mod
special la evaluarea indicatorilor economicG in preturi compara&ile sau preturi reale.
5Materia prima6 pentru calcule economice o constituie seriile cronolo+ice $serii de timp
sau serii dinamice' mai rar seriile teritoriale ale varia&ilelor economice respective preluate sau
construite pe &aza &ancii de date statistice eCistente.
O serie cronolo+ica se construieste prin o&servarea varia&ilelor J si ;pe perioade e+ale
de timp $t K l%..Tt reprezentand luni trimestre ani' la aceeasi unitate economica*
t 1 % ... T
C
t
C C
%
... C
T
)
t
) )
%
... )
T
In comparatie cu aceasta o serie de spatiu rezulta prin o&servarea varia&ilelor J
si ; intr(o anumita perioada de timp ( luna trimestru semestru an ( la un anumit numar
de unitati socio(
economice omo+ene i a On n ( numarul unitatilor de acelasi profil ce apartin aceluiasA
sector economic etc. O astfel de serie se prezinta de re+ula su& urmatoarea forma*
Intr(un model econometric un fenomen economic ; K i K1...n poate fi introdus
cu urmatoarele valori*
1' /alori reale sau empirice C
i
K $C
1
? C
%
...C
n
' valori eCprimate in unitati de masura
specifice naturii fenomenului ; ele fiind marimi concrete si pozitive deci apartin
sistemului numerelor rationale. /ectorul valorilor lui ; C
i
K $C
1
? C
%
...C
n
' poate fi definit
prin doi parametri*
( media aritmetica a varia&ilei ;
( a&aterea medie patratica a varia&ilei ;
<e o&icei se considers
ca varia&ila ; urmeaza o
distri&ute normala de medie C
si de a&atere medie patratica
P
C
*
%' /alorile centrate *
>ceste valori sunt tot marimi concrete dar ele apartin sistemului numerelor
reale avand atat valori pozitive cat si ne+ative.
Se poate demonstra usor ca aceste valori centrate au media e+ala cu zero iar
dispersia lor este e+ala cu dispersia valorilor reale*
"' /alori centrate si normate sau a&ateri standard*
.
Media si dispersia acestor valori este*
In plus fata de aceste doua proprietati .$C' K N$#?1'
%
a&aterile standard sunt
marimi a&stracte $adimensionale'. >ceste calitati conduc atat la diminuarea calculelor
statistice cu aceste
valori cat si la efectuarea de comparatii intre distri&utiile mai multor fenomene
economice de naturi diferite.
Un model econometric poate ft format dintr(o sin+urd relatie sau dintr(un sistem
de relatii statistice. >ceste relatii pot ft* relatii de identitate sau deterministe relatii de
comportament relatii te-nolo+ice si relatii DinstitutionaleD.
Relatiile de identitate sunt de tipul ecuatiilor de &alanta folosite in 5Sistemul de
&alante ale economiei nationale6
Relatiile de comportament sunt acele ecuatii stoc-astice care reflecta si
modeleaza un proces de luare a deciziei care incearca sa descrie Draspunsul varia&ilei
endo+ene J su& forma deciziei la un set de valori ale varia&ilelor eCo+ene. <e eCemplu
intr(un model macroeconomic relatiile de comportament se refera la dependente privind
consumul investitiile importul si eCportul sistemul de preturi cererea monetara etc. D
Relatiile te-nolo+ice descriu atat imperativele de ordin te-nolo+ic privind
productia cat si relatiile te-nico(economice eCistente in productie forta de munca si
fondurile de productieDale unei unitati ale unei ramuri sau ale economiei nationale.
>ceste relatii te-nolo+ice sunt reprezentate de cunoscutele functii de productie de diferite
tipuri.
Relatiile institutionale sunt folosite pentru a eCplica in mod determinist sau
stoc-astic fenomenele care sunt determinate fie de le+e fie de traditie sau fie de
o&iceiuri. <in randul acestora fac parte de eCemplu ecuatiile care eCplica sta&ilirea
impozitelor sau a cotizatiilor in functie de venit.
Tipolo+ia modelelor econometrice este eCtrem de vasta. Totusi un model
econometric poate fi construit prin intermediul unei sin+ure ecuatii de comportament
te-nolo+ice sau institutionale sau cu aAutorul unui sistem de ecuatii de +enul celor patru
relatii mentionate mai sus denumite modelecu ecuatii multiple.
Testele statistice sunt instrumente de lucru indispensa&ile investi+atiei
econometrice. Necesitatea utilizarii acestora este determinata de faptul ca demersul
econometric consta intr(o insiruire lo+ica de ipoteze privind semnificatia varia&ilelor
eCo+ene a calitatii estimatiilor o&tinute a +radului de performanta a modelelor
construite. >cceptarea sau respiun+erea ipotezelor formulate in econometrie se poateDface
cu aAutorul mai multor teste cele mai uzuale fiind* testulQ testul t testul ,ete.
:e lan+a aceste teste statistice in practica curenta in diverse domenii se foloseste
frecvent un test denumit 5testul erorii6. In +eneral aplicarea acestui test presupune
compararea a doua valori*
# K valoarea o&servata sau estimata?
T K valoarea teoretica asteptata sau pro+nozata.
:e &aza celor doua valori se
definesc*
(
eroar
ea a&soluta
( eroarea relativa
Se construiesc cele doua ipoteze*
Sta&ilindu(se ar&itrar o valoare a&soluta $E
a
' sau relativa $E
r
'
de ec-ivalare a celor doua valori $#' si $T' re+ula de $ale+ere' decizie a celor doua
ipoteze este urmatoarea*
( este acceptata ipoteza 3
#
daca
sau
atunci cele doua valori $#' si $T' sunt ec-ivalente adica diferentele dintre
ele sunt intamplatoare si nu sistematice?
( este acceptata ipoteza 3
1
daca
sau
atunci cele doua valori $#' si $T' difera semnificativ si nu pot fi considerate ca
ec-ivalente respectiv eCtrase din aceeasi urna sau dintr(o colectivitate omo+ena.
>cest test al erorii este utilizat in mod curent in domeniul analizei statistico(
economice a variatiei in timp siQsau in spatiu a unui fenomen economic dar poate fi
aplicat si in domeniul econometriei dar cu discernamant si nu in mod eCcesiv.
1.E .ocul si rolul econometriei in sistemul stiintelor economice
>paritia si rapida afirmare a econometriei tre&uie inteleasa si eCplicata prin
prisma raportului dialectic dintre teorie si practica a coneCiunii inverse pozitive ce se
manifesta intre elementele acestui raport.
<ezvoltarea continua si dinamica a fortelor de productie su& impactul pro+resului
stiintific si te-nic modifica conditiile si interdependentR din productie repartitie
circulatie si consum ceea ce pe plan teoretic si practic creeaza pro&leme dificile privind
eCplicarea siDdiriAarea evolutiei fenomenelor economico(sociale catre anumiti indicatori
tinta formulati si urmariti de o anumita politica economica.
Necesitatea ela&orarii unor instrumente de investi+are si de sporire a eficientei
metodelor de or+anizare diriAare si conducere a economiei pe de o parte si succesele
metodelor statistico(matematice in alte domenii ale printer fizica c-imie astronomie etc.
pe de alta parte an determinat adoptarea de catre stiintele economice a acestor metode.
Econometria s(a format si se dezvolta nu in urma unui proces de diversificare a
stiintei economice ci prin inte+rarea dintre teoria economica matematica si statistica.
In cadrul aceastei triade teorie economica ( matematica ( statistica locul central
il ocupa teoria economica. <esi penetrarea stiintei economice de catre metodele
statistico(matematice reprezinta un pro+res calitativ nu tre&uie uitat faptul ca fenomenele
economice pe lan+a componenta lor cuantifica&ila contin aspecte care nu pot fi
reprezentate prin cantitate. >ceste particularitati ale fenomenelor economice constituie
in +eneral limitele econometriei in sistemul stiintelor economice.
<e remarcat ca raporturile econometriei cu stiintele economice nu sunt numai de
dependents
Intr(adevar un model econometric nu se poate ela&ora daca nu s(a constituit o
teorie economica a o&iectului cercetat. Similitudinea sa formala cu o&iectul economic
investi+at depinde de nivelul de a&stractizare a teoriei de definirea univoca si
operationala a notiunilor si cate+oriilor economice de scopurile urmarite de teoria
economica ( scopuri euristice sau de diriAare privind o&iectul studiat.
Modelul astfel construit reprezinta o veri+a intermediar) intre teorie
?
i realitate. El
reprezinta o cale de confruntare a teoriei cu practica sin+urul mod de eCperimentare pe
&aza caruia
?
tiinta economica i
?
i poate fundamenta ipotezele din moment ce o&iectul sau
de cercetare poate fi numai o&servat nu si izolat si cercetat in la&orator.
:rin aceasta eCperimentare miAlocita de modelul econometric stiintele
economice valideaza renunta sau ela&oreaza metode noi isi confrunta pro&lemele de
semantica si semiotica economica im&o+atindu(si in felul acesta sistemul de informatii
privind structura si evolutia o&iectului economic.
In prezent tipolo+ia metodelor econometrice utilizate de stiintele economice este
eCtrem de vasta. ,olosirea din ce in ce mai ampla a acestor modele la investi+area
fenomenelor economice se datoreaza pro+reselor insemnate facute in domeniul
metodelor de estimare a parametrilor modelelor si al testelor de verificare pe care se
fundamenteaza acestea si nu in ultimul rand al utilizarii calculatoarelor electronice care
permit rezolvarea operativa a celor mai compleCe modele econometrice.
:articularizand le+aturile econometriei cu unele dintre disciplined economice este
necesar sa su&liniem corespondenta dintre modelarea econometrica si previziune.
:reviziunea macro sau microeconomics reprezinta un domeniu care utilizeaza in mare
masura rezultatele simularii si mai ales ale predictiei econometrice. >ctivitatea de
previziune a economiei este aceea care 5ofera6 o serie de elemente utile ela&orarii
modelului privind indeose&i etapa de specificare a acestuia. In aceasta etapa
previziunea delineate varia&ilele endo+ene $rezultative' si pac-etul varia&ilelor eCo+ene
corespunzatoare o&iectivelor urmarite in functie de informatiile statistice eCistente.
Econometria la randul ei contri&uie la o&tinerea variantelor economice oferind
informatii cu privire la comportamentul varia&ilelor endo+ene in diverse alternative de
actionare a par+-iilor economice. In acest fel previziunii economice i se ofera o
perspectiva in le+atura cu ceea ce s(ar putea intampla in viitor fie si in linii mari in
raport cu diferitele variante ale politicii economice care ar putea fi aplicate.
Mentionam de asemenea le+atura econometriei cu sistemul financiar(conta&il
domeniu in care modelarea patrunde tot mai mult ( vezi modelele >RC3. <e asemenea
tre&uie remarcat faptul ca la ela&orarea modelelor econometrice se recomanda cu o tot
mai mare insistenta introducerea relatiilor financiar(&ancare ca fiind deose&it de
semnificative pentru descrierea mecanismelor economice.
<omeniul cooperarii economice international ca de altfel si eel privind comertul
interior domeniu in care previziunile sunt +reu de realizat altfel decat cu aAutorul
metodelor statistice reprezinta de asemenea sectoare ale economiei ce pot &eneficia de
rezultatele econometriei in ceea ce priveste planificarea si eficientizarea activitatilor
desfasurate. Este totodata necesar sa su&liniem frecventa tot mai mare a aplicarii
metodelor econometrice in lucrari din domeniul &iolo+iei medicinei demo+rafiei si in
special in domeniul mar1etin+ului mana+ementului sau viitorolo+iei.
In concluzie se poate retine ideea ca metoda econometriei este metoda modelarii
sau metoda modelelor. Modelul econometric ( eCpresie formala inductiva a unei le+itati
economice (reprezinta un miAloc de cunoastere a unui o&iect economic iar modelarea
econometrica este o metoda care conduce la o&tinerea de cunostiinte sau informatii noi
privind starea structura $coneCiunile dintre elemente' si evolutia unui proces sau sistem
economic.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate