REFERAT LA DISCIPLINA

DREPTUL EUROPEAN AL DREPTURILOR OMULUI

ROLUL AGENTULUI GUVERNAMENTAL

IN PROCEDURILE CEDO
 AGENTUL GUVERNAMENTAL

1. Consideratii generale

Prin ratificarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, Romania a acceptat

jurisdictia Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Participarea Romaniei la procedurile desfasurate in fata Curtii a impus crearea
unei noi institutii – Agentul Guvernamental – care sa o reprezinte in relatiile cu
Curtea.
Institutia Agentului Guvernamental joaca un rol important in mecanismul de
protectie a drepturilor omului.

Agentul Guvernamental are rolul de avocat permanent al statului in fata Curtii

Europene a Drepturilor Omului.
Conform art. 11 din Hotararea de Guvern nr. 65/1997, numirea si eliberarea din
functie a Agentului guvernamental se face prin decizie a Primului Ministru, la
propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul Ministrului de Externe. 1
Hotararea Guvernului nr. 440/1990 mentiona ca: “ Reprezentarea intereselor
statului roman in procedurile jurisdictionale, in procedurile de rezolvare pe cale
amiabila si in procedurile jurisdictionale in fata Curtii Europene a Drepturilor
Omului si a Comitetului Ministrilor se face potrivit, Conventiei pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, amendata prin Protocoalele
aditionale la aceasta, ratificate de Romania prin Legea nr. 30/1994 si prin Legea
nr. 79/1995 de catre Agentul Guvernamental.2
Agentul Guvernamental este asimilat magistratilor, ocupand functia de consilier
al Ministrului Justitiei, avand rang de secretar general al Ministerului Justitiei.
El conduce un compartiment de specialisti din cadrul Ministerului Justitiei numit
“Directia Agentului guvernamental si drepturile omului”.
1
H.G.nr.65/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, art.11;
2
H.G.nr.440/1990 privind Agentul guvernamental pentru Consiliul Europei, art.1;
 2. Structura “Directiei Agentului guvernamental si drepturile omului”

Directia are in componenta sa doua organe si anume:

- Serviciul Agentului Guvernamental si
- Biroul pentru drepturile omului.

Conform art. 60 al Regulamentului de organizare si functionare a Ministerului

Justitiei, Serviciul Agentului Guvernamental are urmatoarele atributii:

- elaboreaza raspunsuri, observatii, informatii si puncte de vedere in numele

Guvernului Romaniei, in cadrul procedurilor aplicabile cauzelor aflate pe
rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului; in acest scop, directia
colaboreaza cu celelalte directii competente din Ministerul Justitiei, cu
Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, cu
Parchetele de pe langa instantele judecatoresti, precum si cu alte
Autoritati si Institutii publice, solicitand puncte de vedere si note de
fundamentare, mijloace de proba, precum si orice alte elemente
concludente reprezentarii judiciare a statului roman in fata Curtii Europene
a Drepturilor Omului;

- participa la intocmirea sau avizarea proiectelor de acte normative, care

contin reglementari in materia drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, colaborand in acest scop cu directia legislatie si avizare;

- asigura informarea conducerii Ministerului Justitiei, a instantelor

judecatoresti, a Parchetelor aflate pe langa instantele judecatoresti ori a
altor institutii sau autoritati publice , dupa caz, asupra problemelor de fapt
si de drept din reglementarile si practica judiciara ori administrativa a
 Romaniei, care fac obiectul dezbaterilor in fata Curtii Europene a
Drepturilor Omului;

- asigura informarea conducerii Ministerului Justitiei, a instantelor

judecatoresti, a Parchetelor ori a altor institutii sau autoritati publice, dupa
caz, cu privire la solutiile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor
Omului, in scopul initierii procedurilor de modificare legislativa sau de
armonizare a practicii judiciare, colaborand in acest sens cu Directia
studii, elaborarea actelor normative, integrarea europeana si euroatlantica
si documentare, Directia judiciara si directiile de organizare a instantelor si
Parchetelor;3

- sesizeaza din oficiu, direct sau in colaborare cu Biroul pentru drepturile

omului, neconcordantele existente intre reglementarile interne in materia
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si instrumentele juridice
internationale ratificate de Romania si propune masurile corespunzatoare
pentru armonizarea legislativa;

- elaboreaza sinteze ale practicii judiciare a Curtii Europene a Drepturilor

Omului pentru informarea Ministerului Justitiei, a instantelor judecatoresti,
a Parchetelor, a Directiei Generale a penitenciarelor sau a altor institutii ori
autoritati publice;

- intocmeste studii de drept comparat privind reglementarile existente sau

promovate in statele parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului,
pentru asigurarea compatibilitatii dreptului intern, practicii judiciare si a
celor administrative cu obligatiile impuse;

- urmareste, impreuna cu Directia Judiciara, Directia organizare, resurse

umane pentru Parchete si relatia cu Ministerul Public si Biroul pentru

3
Bogdan Adrian, Protectia internationala a drepturilor omului, Ed.Universitaria Craiova 2003, pag. 125;
 drepturile omului, modul in care instantele judecatoresti si Parchetele
respecta in activitatea lor prevederile Conventiei Europene a Drepturilor
Omului , informand despre aceasta conducerea Ministerului Justitiei si a
Ministerului Public si intocmind, dupa caz, rapoarte destinate prezentarii
Consiliului Superior al Magistraturii;

- intocmeste studii de drept comparat privind reglementarile existente sau

promovate in statele parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului
pentru punerea in executare a obligatiilor pecuniare sau de alta natura ce
decurg din hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului, in scopul
initierii de propuneri legislative adecvate;

- participa, in conditiile legii, impreuna cu Biroul pentru drepturile omului la

negocierea documentelor juridice internationale care contin norme in
materia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; 4

- analizeaza impreuna cu Inspectia Generala, Directia Generala a

Penitenciarelor si Biroul pentru drepturilor omului, sesizarile adresate
organizatiilor interne si internationale privind incalcarea drepturilor omului
in mediul penitenciar si verifica veridicitatea acestora, propunand masurile
de rezolvare cu caracter individual sau general, compatibile cu normele
internationale in acest domeniu;

- intocmeste anual si ori de cate ori este necesar evaluari, prognoze sau
statistici referitoare la cauzele aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor
Omului, cu accent pe institutiile juridice definitive intr-un numar mai mare
de hotarari ale acesteia;

- creaza baza de date privind jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor

Omului pe materii, institutii si probleme;

4
Bogdan Adrian, Protectia internationala a drepturilor omului, Ed.Universitaria Craiova 2003, pag. 126;
 - intocmeste lista publicatiilor necesare desfasurarii in bune conditii a
activitatii Directiei si care urmeaza a fi procurate prin Serviciul de
Documentare din Directia studii, elaborarea actelor normative, integrare
europeana si euroatlantica si documentare;

primeste, analizeaza si solutioneaza plangerile , sesizarile si orice alte solicitari

adresate de cetateni, potrivit competentelor proprii; 5

3. Atributiile Agentului Guvernamental

In desfasurarea activitatii sale, Agentul Guvernamental are urmatoarele atributii :

- sa intocmeasca actele si apararile necesare in fata Curtii Europene a

Drepturilor Omului;
- sa infaptuiasca oricare alte acte de procedura;
- sa ia masurile necesare pe plan intern legate de reprezentarea intereselor
statului roman la Curte;6
- sa sesizeze Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu o cauza
interstatala;7
- sa intervina in cauza aflate pe rolul Curtii in care reclamantul este
cetatean roman, iar paratul este un alt stat decat Romania ( aceasta
interventie sa face numai cu acordul Ministerului Justitiei ); 8
- face propuneri Ministerului Justitiei pentru deesemnarea unui judecator
ad-hoc;
- propune Ministerului Justitiei o persoana pentru ocuparea postului de sef
de compartiment etc.

5
Bogdan Adrian, Protectia internationala a drepturilor omului, Ed.Universitaria Craiova 2003, pag. 126;
6
O.G.nr.94/1999. art.3;
7
O.G.nr.94/1999, art.4, pct.1;
8
O.G.nr.94/1999, art.4, pct.2;
 4. Consiliul consultativ

In activitatea sa, Agentul Guvernamental este ajutat de o serie de colaboratori

precum:
- coagentul guvernamental,
- asistentii agentului guvernamental,
- consultantii agentului guvernamental,
- colaboratorii externi ( de exemplu traducatori, experti autorizati).

Coagentul guvernamental are sarcina de a actiona in conformitate cu

instructiunile date de Agentul guvernamental, acesta este subordonat Agentului.
Desemnarea Coagentului guvernamental se face de catre Ministerul Justitie la
propunerea Agentului guvernamental. Aceasta desemnare trebuie notificata
Grefei Curtii Europene a Drepturilor Omului, intrucat Coagentul guvernamental
este imputernicit sa sustina o anumita cauza sau sa participe la o anumita
procedura orala dintr-o cauza.9
Asistentii Agentului guvernamental sunt persoanele, care au o reputatie
recunoscuta in domeniul ce formeaza obiectul unei cauze. Ei sunt desemnati de
catre Agentul guvernamental cu aprobarea Ministerului Justitiei.
Consultantii Agentului Guvernamental sunt tot personalitati cunoscute in
domeniul care formeaza obiectul cauzei, ei fiind folositi in cazuri exceptionale,
atunci cand complexitatea cauzei impune acest lucru.
Colaboratorii externi sunt reprezentati de traducatori si interpreti autorizati.
Consiliul consultativ este compus din fosti Agenti guvernamentali, care au rolul
de a sfatui Agentul guvernamental cu privire la anumite probleme ridicate de
activitatea acestuia.
Consiliul Consultativ este prezidat de Agentul guvernamental.

9
Bogdan Adrian, Protectia Internationala a drepturilor omului, Ed.Universitaria, Craiova 2003, pag.128;
 5. Etapele procedurale privind solutionarea unei plangeri adresate
Curtii

Etapele procedurale ale solutionarii unei plangeri de catre Curtea Europeana a

Drepturilor Omului sunt urmatoarele:

- inregistrarea plangerii,
- comunicarea sa Guvernului,
- prezentarea observatiilor Guvernului cu privire la admisibilitatea si
temeinicia plangerii,
- solutionarea admisibilitatii plangerii,
- incercari de solutionare pe cale amiabila,
- prezentarea observatiilor complementare ale Guvernului, in scris sau oral,
- pronuntarea unei hotarari pe fondul cauzei.

OBS. In cazul in care se constata repararea pe planul dreptului intern, a

prejudiciului pretins, se pronunta o hotarare de radiere de pe rol. Daca se
constata o incalcare a drepturilor reclamantului, se trece la faza urmatoare,
- executarea hotararii de condamnare,
- verificarea modului de executare a hotararii,
- constatarea incheierii executarii,

OBS. Aceste ultime trei activitati fiind de resortul Comitetului de Ministrii.

Activitatea Directiei Agentului Guvernamental s-a axat in ultima perioada pe
sustinerea specificitatii cauzelor romanesti aflate pe rolul Curtii Europene.
Din analizele efectuate s-a observat ca plangerile au la baza incalcarea unor
drepturi fundamentale precum dreptul de acces la justitie, dreptul de proprietate,
libertatea de exprimare, dreptul de a executa o hotarare judecatoreasca
irevocabila.10

10
Bogdan Adrian, Protectia Internationala a drepturilor omului, Ed.Universitaria, Craiova 2003, pag.129;
 6. Concluzii

In cele ce urmeaza gasesc utila prezentarea unor cauze ce s-au aflat pe rolul
Curtii si care au fost solutionate de aceasta.

6.1. Cauza “Anghelescu contra Romaniei” judecata de Curtea

Europeana a Drepturilor Omului.

Prin cererea numarul 29411/1995 reclamantul, ANGHELESCU STEFAN, sustine

ca hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a adus atingere dreptului la
respectarea bunurilor sale.

Situatia de fapt este urmatoarea:

In anul 1950, invocand Decretul de nationalizare nr. 92 /1950 statul a intrat in

proprietatea unui bun imobil apartinand parintilor reclamantului, imobil compus
din patru constructii si teren aferent.
In aprilie 1994 mama reclamantului, doamna E.A., a sesizat instanta de fond cu
o actiune in revendicare a bunului aratand ca nu au fost respectate dispozitiile
Decretului nr. 92/1950, motiv pentru care statul nu a dobandit un titlu valabil
asupra imobilului. Prin sentinta de fond din 7 iulie 1994, instanta de fond a admis
actiunea, a recunoscut dreptul de proprietate si a dispus ca statul roman sa lase
in deplina posesie imobilul revendicat.

Apelul introdus de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti,

administratorul imobilului, a fost respins ca tardiv introdus la 14 septembrie 1994
de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti, sentinta fiind definitiva si irevocabila.
Doamna E.A. a inceput sa plateasca impozitele si taxele aferente acestei
proprietati.
La data de 2 decembrie 1994, doamna E.A. a donat bunul catre fiul sau,
reclamant in plangerea de la Strasbourg , prin inscris autentic.
La o data neprecizata, Procurorul General al Romaniei a introdus recurs in
anulare in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie motivand ca in examinarea
Decretului nr. 92/1950 judecatorii au depasit atributele puterii judecatoresti.
Doar doamna E.A. a fost citata in fata acestei instante. Inainte de deschiderea
dezbaterilor asupra fondului, reprezentantul parchetului a cerut introducerea in
cauza a reclamantului. Avocatul doamnei E.A. a cerut amanarea dezbaterilor si
introducerea in cauza a reclamantului aratand ca E.A. nu mai este proprietara
imobilului. Admitand ca E.A. nu mai este proprietara , I.C.C.J. a respins cererea
de amanare ca fiind inutila, aratand ca dezbaterile asupra fondului vor dovedi
cine este proprietar. In aceeasi zi, I.C.C.J. a admis recursul in anulare , a casat
hotararile anterioare, iar pe fond, a respins actiunea in revendicare a
reclamantei. La data de 31.05.1995 dreptul reclamantului a fost radiat din
registrul de impozite si s-a inscris dreptul de proprietate al statului.
Doamna E.A. a decedat in iulie 1995.
In anul 1998 reclamantul a sesizat cu o noua actiune in revendicare instanta de
fond. Prin sentinta din 28 martie 1998 s-a admis actiunea in revendicare a
reclamantului, a fost confirmat dreptul sau de proprietate asupra imobilului si s-a
dispus ca statul sa lase in deplina proprietate si posesie imobilul in cauza.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a renuntat la apel. Prin Decizia
Tribunalului Bucuresti din 17 martie 1999 Sentinta judecatoriei devine definitiva
( se ia act de renuntarea la apel).
Primaria Municipiului Bucuresti a introdus revizuire impotriva deciziei Tribunalului
Bucuresti.

In fata Curtii, reclamantul sustine ca decizia I.C.C.J. incalca art. 6 paragraful 1

din Conventie, care stabileste ca “orice persoana are dreptul la judecarea in mod
echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o
instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil….”.
De asemenea, reclamantul reclama ca Decizia din 30 mai 1995 incalca art. 1 din
Protocolul aditional al conventie: “orice persoana fizica sau juridica are dreptul la
respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat
pentru o cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de
principiile generale ale dreptului international.”
eclamantul sustine ca intreaga situatie este imputabila Guvernului parat.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis in unanimitate ca a existat o
incalcare a art. 6 paragraful 1 din conventie, sub aspectul inexistentei unui
proces echitabil, sub aspectul negarii dreptului de acces la justitie.
Astfel, Decide in unanimitate ca a existat o incalcare a art.1 din Primul Protocol
aditional la conventie. De asemenea, obliga statul roman sa plateasca
reclamantulul despagubiri materiale si morale.

6.2. Cauza „Cucu contra Romaniei” prin care Curtea a respins cererea
acestuia

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului roman

decizia  pronuntata in cauza Cucu împotriva Romaniei, prin care cererea
reclamantei a fost respinsa ca inadmisibila.
Reclamanta – Viorica Cucu, a  invocat in fata instantei de la Strasbourg
incalcarea articolului 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţie şi a articolului 6.1
din Conventie, sustinand ca instantele de judecata din Romania nu au judecat în
mod echitabil cererea sa de restituire a unor obiecte de aur confiscate in temeiul
dispozitiilor Decretului - Lege nr. 210/1960, interpretand in mod eronat normele
legale in materie de prescriptie extinctiva si ca, din 1981, de cand i-au fost
confiscate aceste bunuri, este victima unei privari continue de proprietate,
oficializata prin hotararea pronuntata de instanta in actiunea sa în revendicare.

Curtea a constatat ca art. 40 din Decretul – Lege nr. 210/1960

conferea  posibilitatea de a contesta procesul – verbal de contraventie in baza
caruia au fost confiscate bijuteriile din aur cumparate, insa reclamanta nu a uzat
de acest drept. Totodata, Curtea a statuat ca nu se poate substitui instantelor de
judecata romane pentru a cenzura modul in care acestea au aplicat dispoziţiile
referitoare la prescriptia extinctiva, atunci cand au respins actiunea ca prescrisa.
In analiza admisibilitatii acestei cauze, Curtea a dat dreptate Guvernului si
a  constatat ca nu exista nici un element de natura sa puna la indoiala legalitatea
masurii confiscarii obiectelor din aur ale reclamantei in 1981, aceasta
necontestand la acea epoca, in baza dispozitiilor legale aplicabile, procesul –
verbal de confiscare, astfel incat nu poate pretinde ca are un „bun actual”, in
intelesul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si nici o „speranta legitima” sa
obtina un asemenea bun. In aceste conditii, toate capetele de cerere invocate de
reclamanta au fost declarate incompatibile cu dispoziţiile Conventiei, evitandu-se
astfel o condamnare a statului roman.

Bibliografie:

 H.G.nr.65/1997 privind organizare si functionarea Ministerului Justitiei;

 H.G.nr.440/1990 privind Agentul Guvernamental pentru Consiliul Europei;
 O.G.nr.94/1999 ;
 Bogdan Adrian, Protectia Internationala a drepturilor omului,
Ed.Universitaria, Craiova 2003.