MASTER STIINTE PENALE APROFUNDATE

INSTITUTIA AGENTULUI GUVERNAMENTALPENTRU CJUE

Masterand Av. Tîru Sorin

Conf.univ.dr. Gheorghe Carmen

1
 Cuprins

Institutia Agentulului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ...... 3

Reglementari anterioare ...................................................................................................... 3
Atributiile actuale ale Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene .............................................................................................................................. 4
Activitatea actuala de reprezentare a României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene .............................................................................................................................. 5
Reprezentarea României în cadrul fazei precontencioase a acţiunii în constatarea
neîndeplinirii obligaţiilor reglementate de art. 258 TFUE ................................................. 6
Reprezentarea României în cadrul Cererea având ca obiect pronuntarea unei hotarâri
preliminare - art. 267 TFUE ............................................................................................... 8
Acţiunile pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi al Curţii de Justiţie
a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb .......................................................................... 9

2
Institutia Agentulului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene

Institutia Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii

Europene este reglementata in present de dispozitiile pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 71
din 28 martie 2013, dispozitii prin care s-a introdus art 12 ind 1 in cadrul Ordonanţei de
Urgenţă nr. 96 din 22 decembrie 2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în
cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative in
cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit acestor dispozitii cuprins in art 12 ind 1 in Legea ORDONANŢĂ DE
URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012 Agentul Guvernamental pentru Curtea de
Justiţie a Uniunii Europene functioneazea in cadrul Ministerului Afacerilor Externe,
agentul guvernameal fiind numit fiind numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-
ministrului, la propunerea ministrului afacerilor externe si avand rand de subsecretar de
stat.

Reglementari anterioare

In urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009) au fost

modificate atât Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE – care şi-a păstrat
denumirea), cât şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE – care a devenit
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)).
In aceste conditii Uniunea Europeana (UE) a dobândit personalitate juridică şi s-
a substituit Comunităţii Europene.
Anterior reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie şi a Tribunalului UE
era reglementata de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2006 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1042 din 28 decembrie 2006, cu
modificarile şi completările ulterioare (OUG nr. 133/2006). Deasemenea activitatea de
reprezentare a Romaniei inaintea Curtii de Justitie se realiza in raport de Metodologia
3
privind reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a
Tribunalului de Primă Instanţă şi a celorlalte instituţii comunitare, în cadrul
procedurilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. j) din OUG nr. 133/2006, aprobată de
Guvernul României, prin memorandum, în data de 6 mai 2009.
Potrivit art. 61 alin. (1) din OUG nr. 133/2006, institutia agentului guvernamental
a functionat in cadrul în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) si
avea ca si competente reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor
Europene (CJCE), a Tribunalului de Primă Instanţă (TPI) şi a celorlalte instituţii
comunitare, în cadrul procedurilor enumerate la art. 3 alin. (1) lit. j) din OUG precizata
anterior.
In raport de dispozitiile art. 62 alin. (2) din OUG nr. 133/2006, DAE, prin agentul
guvernamental, avea ca atributii coordonarea, supraveghează fundamentarea, de către
autorităţile şi instituţiile publice, a poziţiilor naţionale ce urmează a fi comunicate
instituţiilor comunitare, respectiv a fi transmise şi/sau susţinute înaintea instanţelor
comunitare.
Potrivit art. 63 alin. (1) din aceeaşi OUG, în activitatea sa, agentul guvernamental
va acorda prioritate soluţionării aspectelor problematice, evitând declanşarea litigiilor
în care statul român are calitatea de pârât în faţa instanţelor comunitare.

Atributiile actuale ale Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie

a Uniunii Europene

Potrivit dispozitiilor art 12 ind 1 in cadrul Ordonanţei de Urgenţă nr. 96 din 22

decembrie 2012 Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
asigura reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii
Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a
Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.
In acest sens Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii
Europene asigura reprezentarea Romaniei in cadrul procedurilor prevăzute la art. 2
alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului
Afacerilor Externe astfel:
- procedura reglementată de art. 218 alin. (11) TFUE privind avizul Curţii de
Justiţie a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat
cu dispoziţiile tratatelor;

4
 - procedurile reglementate de art. 256 alin. (1) TFUE privind acţiunile directe care
sunt în competenţa Tribunalului;
- procedurile reglementate de art. 256 alin. (2) TFUE privind acţiunile formulate
împotriva deciziilor tribunalelor specializate;
- procedurile reglementate de art. 256 alin. (3) TFUE privind cererile preliminare
care sunt în competenţa Tribunalului;
- procedurile reglementate de art. 258-260 TFUE privind etapele precontencioase
şi contencioase ale acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor;
- procedurile reglementate de art. 263 TFUE privind acţiunea în anulare;
- procedurile reglementate de art. 265 TFUE privind acţiunea în constatarea
abţinerii de a acţiona;
- procedurile reglementate de art. 267 TFUE privind cererea având ca obiect
pronunţarea unei hotărâri preliminare;
- procedurile reglementate de art. 268 TFUE privind acţiunea în repararea
daunelor, în conformitate cu art. 340 TFUE;
- procedurile legate de aplicarea art. 270 TFUE privind litigiile dintre Uniune şi
agenţii săi;
- procedurile litigioase reglementate de art. 271 TFUE privind obligaţiile care
rezultă din statutul Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul
Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, măsurile adoptate de Consiliul
Directorilor Băncii Europene de Investiţii, precum şi în legătură cu îndeplinirea
de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care rezultă din aplicarea TFUE
şi a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale;
- procedura prevăzută la art. 272 TFUE, atunci când CJUE este competentă să se
pronunţe în temeiul unei clauze compromisorii,
- procedurile jurisdicţionale înaintea Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a
Liberului Schimb.

Activitatea actuala de reprezentare a României înaintea Curţii de Justiţie a

Uniunii Europene

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 149 din data de 1 martie 2011 a
fost publicata Decizia primului-ministru nr. 23/2011 pentru eliberarea domnului Razvan-
Horatiu Radu din functia de agent guvernamental pentru Curtea Europeana a
Drepturilor Omului, cu rang de subsecretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor

5
Externe, precum si Decizia primului-ministru nr. 24/2011 pentru numirea domnului
Razvan-Horatiu Radu in functia de agent guvernamental insarcinat cu reprezentarea
Romaniei in fata Curtii de Justitie si a Tribunalului Uniunii Europene, cu rang de
subsecretar de stat in cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene.
Prin Decizia Primului-ministru nr. 58 din 18 ianuarie 2013, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 41 din 18 ianuarie 2013, domnul Răzvan-Horaţiu
RADU a fost numit în funcţia de agent guvernamental pentru CJUE.
In activitatea de reprezentare a Romaniei inaintea CJUE autorităţile publice
competente în domeniile care fac obiectul acţiunilor declanşate colaborează strâns cu
agentul guvernamental, în vederea elaborării şi transmiterii poziţiilor României în
cadrul procedurilor prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013.
În acest context:
- participă la reuniunile organizate de agentul guvernamental,
- comunică punctele de vedere, înscrisurile şi informaţiile solicitate de agentul
guvernamental, precum şi orice alte informaţii considerate relevante,
- realizează demersurile stabilite de comun acord cu agentul guvernamental.
În conformitate cu art. 121 alin. (8) din OUG nr. 96/2012, autorităţile publice sunt
obligate să trimită agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta,
toate actele, datele şi informaţiile solicitate.

Reprezentarea României în cadrul fazei precontencioase a acţiunii în

constatarea neîndeplinirii obligaţiilor reglementate de art. 258 TFUE

Acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană

împotriva României pot avea ca obiect:
- fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia UE;
- fie cazuri de aplicare incorectă a normelor de drept UE;
- fie neîndeplinirea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de
transpunere a directivelor UE.
Pe baza punctelor de vedere ale autorităţilor publice competente în domeniile care
fac obiectul acţiunilor declanşate, precum şi a tuturor celorlalte acte relevante în
contextul respectivelor acţiuni, agentul guvernamental elaborează şi transmite Comisiei
Europene, prin intermediul bazei de date INFR, răspunsurile României la punerile în
întârziere/avizele motivate/alte documente procedurale comunicate de instituţia UE.

6
 Acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană
împotriva statului român constituie cea mai mare parte a procedurilor în care agentul
guvernamental asigură reprezentarea României.
Sub aspect procedural aceasta actiune în constatarea neîndeplinirii obligatiilor –
prevazuta de art. 258 TFUE cuprinde doua etape - precontencioasa si contencioasa;
Etapa precontencioasa se deruleaza în 2 faze, punerea în întârziere si avizul motivat:
1. punerea în întârziere
În cazul în care apreciaza ca un stat membru UE nu si-a îndeplinit obligatiile care îi
revin în temeiul Tratatelor, Comisia declanseaza actiunea în constatarea neîndeplinirii
obligatiilor, comunicând statului membru o punere în întârziere.
2. avizul motivat
În cazul în care, dupa primirea raspunsului la punerea în întârziere, Comisia apreciaza
ca încalcarea persista, institutia UE emite un aviz motivat. În acest document, Comisia
prezinta detaliat argumentatia sa si stabileste termenul în care statul membru UE ar
trebui sa se conformeze obligatiilor care îi revin.
Etapa contencioasa
În cazul în care, la expirarea termenului prevazut în avizul motivat, Comisia apreciaza
ca statul membru UE nu s-a conformat obligatiilor pe care aceasta le considera
încalcate, institutia UE poate sesiza CJUE, declansând etapa contencioasa.
Pe rolul CJUE, actiunea se deruleaza în 2 faze, scrisa (depunerea de memorii) si
orala(audierea pledoariilor).
1. Faza scrisa
Memoriile care sunt depuse într-o actiune în constatarea neîndeplinirii
obligatiilor în aceasta faza sunt urmatoarele:
a. Cererea introductiva a Comisiei Europene - documentul procedural prin
care se declanseaza etapa contencioasa;
b. Memoriul în aparare – raspunsul statului membru pârât la cererea
introductiva;
c. Memoriul în replica – raspunsul Comisiei la memoriul în aparare;
d. Memoriul în duplica - raspunsul statului membru la replica;
e. Memorii în interventie, daca este cazul.
2. Faza orala
CJUE poate decide sa organizeze o faza orala pentru a audia partile din litigiu
în legatura cu sustinerile din faza scrisa. Faza orala poate fi organizata si la cererea
motivata a oricareia dintre parti. În cazul actiunilor privind necomunicarea masurilor
nationale de transpunere a directivelor, Comisia poate solicita Curtii obligarea statului

7
membru la plata de sanctiuni pecuniare (o suma forfetara saupenalitati cominatorii).
Curtea nu poate stabili sanctiuni pecuniare mai mari decât cele propuse de
Comisie.

Reprezentarea României în cadrul Cererea având ca obiect pronuntarea unei

hotarâri preliminare - art. 267 TFUE

Curtea de Justitie este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la

interpretarea tratatelor, validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile,
organele, oficiile sau agentiile Uniunii Europene.
1. Cu privire la interpretarea tratatelor si a actelor UE
Orice instanta nationala, în cadrul unui litigiu cu care a fost sesizata, poate sa
adreseze CJUE o întrebare privind interpretarea unei prevederi a dreptului UE, în
masura în care apreciaza ca interpretarea îi este necesara pentru solutionarea litigiului
dedus judecatii.
În situatia în care hotarârea instantei nationale din litigiul cu care a fost sesizata nu
poate face obiectul unei cai de atac interne, respectiva instanta este obligata, în
principiu, sa sesizeze CJUE pentru obtinerea unei interpretari a normelor UE, cu
exceptia cazului în care exista deja o jurisprudenta în materia respectiva sau a cazului în
care interpretarea normei de drept în cauza este evidenta.
2. Cu privire la aprecierea validitatii actelor UE
Orice instanta nationala trebuie sa adreseze o întrebare Curtii în situatia în care
are îndoieli cu privire la validitatea unui act al unei institutii, al unui organ, al unui
oficiu sau al unei agentii a Uniunii, indicând motivele pentru care apreciaza ca actul
mentionat ar putea fi lovit de nulitate. Atunci când exista îndoieli serioase cu privire la
validitatea unui act al unei institutii, al unui organ, al unui oficiu sau al unei agentii a
Uniunii, pe care se întemeiaza un act intern, instant nationala poate în mod exceptional
sa suspende temporar aplicarea acestuia din urma sau sa ia orice alta masura provizorie
în privinta sa. În aceasta situatie, instanta nationala este obligata sa adreseze Curtii
întrebarea privind validitatea, indicând motivele pentru care apreciaza ca actul
mentionat nu este valid. Procedura în fata CJUE cuprinde o faza scrisa si, de regula, o
faza orala.
În toate cererile preliminare trimise de instantele române, Guvernul României
transmite observatii. În ceea ce priveste cererile trimise de instante din alte state

8
membre, România transmite observatii doar în cazul în care exista un interes identificat,
de regula, de catre institutiile de linie responsabile în domeniu.

Acţiunile pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi al Curţii de

Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

Pe baza punctelor de vedere ale autorităţilor publice competente în domeniile

care fac obiectul acţiunilor pe rolul celor două instanţe, precum şi a tuturor celorlalte
acte relevante în contextul respectivelor acţiuni, agentul guvernamental elaborează şi
transmite grefelor instanţelor toate actele de procedură (observaţii scrise, cereri
introductive, memorii în apărare, replici, duplici etc.), susţinând în faţa acestora poziţia
României.
În anumite situaţii, principalele elemente ale argumentaţiei României în cadrul
diferitelor proceduri se aprobă de Guvern prin memorandum, elaborat în comun de MAE
şi de autorităţile publice competente în domeniile care fac obiectul respectivelor acţiuni.