Sunteți pe pagina 1din 189

Politica democratici in Parlamentul European

Pentru cd Parlamentul iiuropean cuprinde politicieni din diferite tiri, culturi, limbi, particle nalionale qi nledii instituiionale, se poete crede ci politica din Pariament este profunC fragmentatX ;i imprerizibild. Studiind ma.i bine de rz.ooo de voturi inregistrare intre 1979 qi 2oo41 aceasti carte demonstreaz5. contraliul: partide)e

transnalionale din Parlanrentul European sunt foarte coezive iar dimensiunea clasici dreapta - stAnga domini comportamentul la vot. Niai mult, coeziunea partidelor din Parlamentul .Europcan a clescut pe misurX ce an crescut Ei competenlele Parlanrellrilui. Aulorii ngereazi cir mcitivul principal pentn.l acesl,e evoiuiii estc aceja ci. parlamentarii cu aceleaqi preferinle au rtrliulli pitte;.'nice rle a ibnna organizalii de partid transnationale stabile ;i tle a utiliza aceste organizalii in competilia pentru deter-minarea cursrilui politicilor Uniunii Europene. Autorii afirmi ci acesta este un binevenit pas inainte pentru viitorul responsabilitiiii democratice le ;rivelul Uniunii Europene.

Simon Hix este profesor de Politiczi EuropeanX qi Comy;rllatd in Depafiamentul de Gouernment de la London School ofEconctniics and Politicel Sciences. Abdul G. Noury este profesor asociat ia Departainentril de -C,ct.'nomie qi la Institutul de Studii Europene de la Uniuersiti Libre de
Brucelles.

G6iard Rcland este plofesor in Depai'tamentul de Econc'rie -tiniuersitA of C(ilifonia, Berkeiel;. $tiinfe Politice dela

qi

Multumiri
Independent unul de cel5lalt, Simon ia Londra, G6rard qi Abdul la Bruxelles au inceput sX colecteze registrele de vot ale membrilor Parlamentului European ln 1998. Abdul qi Simon s-au,,descoperit" unul pe celXialt la Conferinla Asocialiei Americane de $tiinle politice de la Washington D.C din septembrie 2ooo, cAnd au

prezentat iucrdri aproape identice care anaiizau climensiunile de vot din Parlamentui European. Am decis repede s[ ne unim eforturile ,gi am inceput s[ lucr[m la colectarea intregului set de date asupra votului prin apel rrominal din iulie tgTg pAndin iunie 2oo4. Acest lucru s-a clovedit mai dificil decAt il anticipaserXm. Registrele de vot ale primelor trei legislaturi au trebuit introduse de pe copiile fizice ale anexelor proceselor verbale ale sesiunilbr
plenare ale Parlamentului. Acest lucru
scanarea fiecdrei pagini qi aplicarea unui soft scris special pentru acest lucru pentru a trasforrna textul in bazd de rlate. Pentru legislaturile a patra qi a cincea, am accesat

implicat

tlocumentele electronice originale


liuropean.

de la

parlamentuj

Aceasti cercetare nu

<:odul pentru computer, ceea ce ne-a permis sE tlansformdm kilometri de text in iinii de cod numeric. ( )iacomo Benedetto, a coordonat scanarea documentelor pentru primele douX legislaturi qi a introdus o cantitate irnensX de date despre fiecare membru al parlamentului si despre fiecare sesiune de vot. Vicenzo Verardi a scanat
17

sr-rportul cAtorva oameni. Georges Destr6e, de la Centrul rle Calcul al UniversitXlii Libere din Bruxelles a scris

ar n fost posibil5

fdrh

Politica democratic[ in Parlamentul Europezrn

registrele de vot pentru

treia qi a patra legislaturl.^Bjorn HJyland a introdus informaliile referitoare la fiecare ."ri.rrr" d"e vot din prima qi a cincea legislaturi' Elsa Roland a ajutat la integrarea bazelor de date pentru legislaturile a treia qi a patra. Michiel van Huiten ne-a oferit acces la fiqiereie electronice ale celei de-a cincea legislaturi iar asiitentul s}.u, Ruud Verschuur a oferit un sriport inestimabil trimilAndu-ne fiqierele. Maria.Elvira Triccitto, d.e la parlamentul European ne-a oferit date extensive asupra fiec[rui membru ai Parlamentu]ui. Pat Cox, care a fost preqedintele Parlamentului European intre zooz qi zoo4, ne-a invitat in zoo3 s[ ne prezentXm cercetS.rile in Parlament. F[rX ajutorul 1or, aceastx cercetare nu ar fi fost Posibili. Suportul financiar necesar a fost asigurat de Economic ond. social Reseorch unit din Marea Britanie (Nr. Lzrg 25 zotg), de Fundalia Nuffield (Nr' SGS/ooSBZ/G), de Lerzerhulme Trust (Nr':
a

John Carey, Micael Castanheira, membrului pE Richard Corbett, Cristophe Crombez, David Farell, Matt Gabel, Bjorn Hoyland, Simon Hug, Amie Kreppel, Charles Lees, Chris Lord, Iain Mclean, Keith poole, Tapio Raunio, Howard Rosenthai, Michaei Shackleton, Roger Scully, Erik Voeten qi Hellen Wallace.
Simon, Abdul qi G6rard

Rc/'B/zoooloo4z), de un grant ACE de ia Comisia European[ qi de un grant ARC de ia Communautd

fost franqaise de Belgique (Nr' ooloS-252). in plus, am ..rorotoEi s[ putem petrece cea mai mare parte a anului

Califurnia, Berkeley, pentru a incheia aceastX carte' Am vrea sd le mulpmim lui Bruce Cain, Hedd.v Riss Ei Liz Wiener, d.e l; Berkeley Institute of Gouernmental lor in organizarea stagiilor lui Studiesi, pentru ^Simon.ajutorul i'entru stagiu, Simon a primit premiul Abdul qi Distinguished_ Fellou de la I/s-uI( Fulbright commission iar Ab"dul a primit o burs5. din partea Belgian-American Education Foundotion. Le suntem recunoscxtori acestor institulii qi oamenilor care lucreazS. acolo pentru suportul
generos pe care ni l-au acordat. Dbrim de asemenea s[ le mullumim urmS'toarelor

academic ioo+-zoos impreun[,

la

Llniuersity of

persoane care au fhcut comentarii asupra diferitelor


r8
19

Introducere
,",\m ajuns la concluzia ch, dacX ar

rezultatul

fi s5. votlm ast5.zi, nu ar fi unul pozitiv nici pentru institutiile

europene, nici pentru proiectul european. AvAnd in vedere aceste circumstanle, am decis s[ nu supun spre aprobarea dumneavoastr[ o nou[ Comisie, voi avea nevoie de timp pentru a analiza aceastS. problemd, pentru a mX consulta cu Consiliul qi mai apoi cu dumneavoastri astfel incAt noua Comisie s[ beneficieze de o suslinere mai puternic5.... Aceste ultime zile ne-au ardtat cX Uniunea Europeani este o construclie politic5 solidi qi cd acest Parlament, ales prin sufragiu popular la nil'elul tuturor statelor membre, are un rol vital in procesul de guvernan{X al Europei". Josd Manuel Comisiei Durd,o Barroso, pregedintele desemnat Europene

aI

,,Astdzi aceastd Casd de pe rAul Rin s-a inillat qi mai falnic. Voinla ei a fost pus[ la incercare, voinla ei a triumfat ... Domnule Barroso, ali sugerat ieri cX a vota impotriva

Comisiei dumneavoastrd a fost un gest antieuropean...ldar] azi euroscepticismul pierde pentr-r-r cX vocea democraliei in Europa s-a ridicat cu o octavi gi s-a fdcut auzitd in toate capitaiele nafionale qi chiar mai departe". Graham Watson, Liderul Alian[ei Liberalilor Si DemocrafiIor din Europa (partidul liberal in Parlamentul European)
La z7 octombrie 2oo4, Parlamentul European a refuzat alegerea noii Comisii, puterea executivd a Uniunii Europene (UE;. Sesiunea de vot nu s-a mai des{Xqurat intrucAt, cu 7,ece minute inainte de vot, preqedintele desemnat al
21

Introducere

Comisiei, Jos6 Manuel DurSo Barroso, a anunlat retragerea echipei sale de comisari. Pur qi simplu, aceasta nu ar fi intmnit numdnrl necesar de voturi: Partidul Socialiqtilor Europeni (PSE), al doilea partid european ca numdr de locuri in Parlament dupi alegerile din zoo4, era sprijinit in demersurile sale impotriva alegerii Comisiei de grupurile mai mici ale liberalilor, verzilor qi de cel al radicalilor de stAnga. Aceastd coalifle numXra 37t din cei 7gz de membri ai Parlamentului European depiqind, astfel, uqor, numirul suslin[torilor Comisiei - formali din cei z68 de membri ai Partidului Popular European (PPE) qi cei z7 de membri nafional- cons ervatori. Dacd tot era atAt de clar c[ Parlamentul European (pE) va respinge Comisia, de ce nu qi-a retras Barroso Comisia mai deweme? Se qtia de ceva \Teme cd mulli membri ai Pariamentului din rAndul liberalilor, socialiqtilor qi verzilor erau nemulgumili de numirea lui Rocco Buttiglione pentnr portofolilul justiliei qi afacerilor interne, pe motiri cX acesta era considerat a fi un catolic devotat cu vederi ultraconservatoare in ceea ce priveqte domenii ca imigralia, drepturile femeii qi homosexualitatea. Barroso qi guvernele s-au gAndit cX pot forla Parlamentul si voteze imediat, aqteptAndu-se ca acesta si sprijine o Comisie formatd din politicieni numili de guvernele celor doudzeci qi cinci de state membre ale UE, a$a cum o mai frcuse qi inainte. Parlamentul nu are dreptui de a respinge comisari nominali, avAnd doar dreptul de a respinge intreaga echipd, iar acest drept a fost vizut ca fiind ultima modalitate prin care parlamentul ar fi incercat sb. blocheze procedura de investire a Comisiei. in plus, o coalilie a mai multor partide de la nivelul Parlamentului il votase pe Barroso in iulie, iar Comisia pdrea sX reflecte un echilibru rezonabil pentru parlament intre conservatori, social democrali qi liberali. Mai presus de toate, Barosso nu ii incredinlase lui Buttiglione un alt
22

portofoliu qi nici nu a impus guvernuiui italian numirea altei persoane intrucAt guvernele erau convinse ci iqi vor putea forla europarlamentarii s[ suslin5 Comisia. Totuqi, de aceastd datX, Parlamentul European nu s-a ldsat influenlat de voinla guvernelor. Cu doar c noapte inainte de vot, era clar faptul cd majoritatea copleqitoare a membrilor Parlamentului European va trece mai curAnd de partea iiderilor partidelor lor supranalionale din parlament decAt de partea liderilor par[idelor lor nalionale care, de aitfel, frceau lobby intens pentru suslinerea Comisiei. Era acum prea tArziu pentru o remaniere a echipei. Atunci Barroso a decis ci amAnarea vofului era singura opliune.
Mass-media a salutat aceastd cedare a lui Barosso qi a guvernelor ca pe momentul fundament6rii democraliei la nivel europeanl. O coali$e de partide politice supranalionaie a fost capabilX sX iqi rnobilizeze forlele in Parlament pentru a bloca decizia guvernelor presupus suverane ale celor z5 de state-naliuni. Cu partide solidare, independente de presiunile guvernelor nalionale, competentele formale ale Parlamentuiui European de a aduce amendamente legislaliei qi bugetului, de a alege qi cenzura Comisia, erau acum o realitate. politica democraticd prinsese, in sfArqit, contur la nivelul UE. Cea mai mare parte a analiqtilor a omis sX observe faptul cd partidele qi s{era politic5 la nivelul pE erau in plin proces de dezvoltare. incd din t979, de la primele alegeri directe, deparle de atenlia mass-mediei qi a alegdtorilor, chiar qi de atenlia majoritXlii guvernelor statelor membre,
' (N.a.) De exemplu, Wolfgang Munchau semnala in The Financial Times cI acest moment a fost ,,o zi m5.rea!d pentru democralia europeand,, (zB ctombrie 2oo4, pag.t7). Adrian Hamilton in The Independent sciia: ,,Liderii europeni ... nu mai pot sd nu ia in serios institutiile ,gi alegitorii... insd cealaltd mare leclie invd1at5. in aceastl sIptdmAn5 s-ar putea sd se dovedeascd a fi benefici pe terme' l'ng... observdm din actiunile lParlamentului Europeanl ci se pun bazele partidelor transnationale qi a politicii cu rS.spAndire european[" (zB octombri e 2oo4,pag. 41).

Introducere

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

membrii Parlamentului European au inceput s[ pund treptat bazele unui sistem de partide bine organizat qi puternic competitiv la nivel european. Ceea ce s-a

intAmplat, de fapt, in octombrie zoo4, tine de clasa politic5 a Europei care a fost forlatd sX se trezeascX la o nouX realitate, in care politica supranalionalX a partidelor juca un rol cheie in procesul de infHptuire a politicilor publice 1a nivelul structurii europene aflate in plini dezvoltare. in aceastl carte, incercS.m sd explicdm care a fost evolulia acestui proces: in primul rAnd, vom vedea de ce membrii Parlamentului European au ales si se organizeze ca partide supranalionale la nivelul PE, de ce aceste partide au evoluat, mai apoi, ca actori influenli in procesul de stabilire a agendei, de ce votui in baza afilierii partinice supranafionale a inlocuit treptat votul in baza afiiierii partinice nalionale ca tip de conduitl dominant[ la nivelul Parlamentului. in cele din urm5., r'om vedea cum a apat'ut politica democraticd la nivelul singurei institulii alese in mod directia nivel european. ArgumentS.m c5 sporirea puterilor PE a al'ut o influenld cruciald in procesul de colfigurare al partidelor supranalionale care il compun2. Intr-o perioad[ de timp relativ scurtl, mai degrabX de cAteva decenii decAt de secole, Parlamentul European a evoluat de la o entitate cu rol consuitativ care nu era aleasd prin rrot, la una dintre cele mai puternice adundri alese prin vot din lume. Ast[zi, mare parte din legislalia din domeniul social qi din cel economic

politicd a instituliei care deline inifiativa legislativd: Comisia European5. Susfinem cd aceast[ creqtere a puterilor a ficut ca Parlamentul European s5. arate tot mai mult ca un parlament obiqnuit cu partide coezive care concureazd, intre ele pentru a obline cAt mai multe rezultate legislative qi care formeazd coalilii cu alte
gmpuri de partide in acest sens.

qi direc{ia

Rezumatul argumentirii concluzii

Ei

principalele

Vom analiza toate cele aproape 15,ooo de voturi inregistrate de fiecare dintre membrii Parlamentului European (voturi prin apei nominal) in timpul primelor
cinci legislaturi alese prin r.ot direct pe perioada de z5 de ani cuprinsS. intre tgTg Ei 2oo4. Vom ardta cd sistemul de vot in Parlamentul European a ajuns si fie din ce in ce mai structurat. Contrar unei perceplii populare larg rdspAndite, acest proces de str-ucturare se bazeazd, pe partidele europene transnalionale qi nu pe cele nagionale. Un membru consen'ator german va vota mai degrab[ cu un conservator portughez decAt cu un social-democrat german sau cu un reprezentant al verzilor din Germania. Comportamentul ia vot al membrilor PE este, prin urmare, bazat mai degrab[ pe partid decAt pe nafionalitate. Am elaborat o teorie pentru a explica de ce se intAmplX acest lucm in cazul Parlamentului European, precum qi in cazul altor democralii. Argumentarea noastr[ se bazeazd.pe ideea conform cireia, intr-o democralie, federalismul este fbrmula care contribuie la solulionarea conflictelor politice (legate de redistribulie, legislalie, etc.) din interiorul parlamentului intre reprezentanlii unor unitXli teritoriale
25

la nivelul state]or membre ale UE este adoptati mai curAnd la nivel european decAt ia nivel
care se aplic[

nafional. Parlamentul European nu numai c5 are puterea de a aduce amendamente qi de a respinge cea mai mare parte a legislaliei UE, el poate de asemenea influenla configurarea

t (N.a.) Pentru un studiu referitor la

creqterea

puterilor Parlamentului

European, consultali in special Rittberger [zoo5).

24

Introducere

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

diferite; cu alte cuvinte, conflictele se pot solufiona printrun transfer corespunzdtor de competenle cdtre unitiqile teritoriale atunci cAnd conflictele sunt stringente. Costurile implicate de acest transfer pot fi minimizate prin menfinerea unor puteri la nivel central, cum ar fi jurisdiclia in ceea ce priveqte comertul liber qi alte domenii (de exemplu, cAteva competenle cheie ce lin de mediu), in cazul cdrora impactul asupra unitdlilor teritoriale ar fi unul semnificativ qi cu efecte negative in cazul descentralizXrii. (Sus{inem cX este mai dificil qi mai pulin eficient sX se organizeze transferul de competenle cXtre grupuri socioprofesionale, citre sectoare economice sall cdtre alte grupuri de interese care funclioneazX la nivelul economiei, intrucAt este posibil ca aceasta sX atragX dupX sine consecinle economice negative. Dac[ transferul de competenle asigurS. mai degrabl solulionarea neinlelegerilor intre unitXli teritoriale decAt a conflictelor dintre grupuri economice, atunci ceea ce urmeazi in mod normal s[ obsen'[m in ceea ce priveqte natura conflictelor de ia nivelul parlamentelor nalionale sau al iegislaturilor federale este cd acestea sunt conflicte intre grupuri socioeconomice. Aceasta explic[ de ce partidele se formeazd in jurul axei stAnga-dreapta qi nu in baza criteriilor teritoriale. Teoria se aplic[ qi in cazul altor democralii mai avansate, precum qi in cazul Parlamentuiui European. Ar5tdm cd nivelul coeziunii de partid a crescut odat[ cu creqterea

sd voteze in baza afilierii partinice europene. Aritim, de exemplu, cd aceastd coeziune la nivelul partidelor nu scade, in cele din urm5, nici chiar atunci cAnd partidele devin din ce in ce mai eterogene din punct de vedere ideologic. Tohrgi, fragmentarea ridicatd a partidelor europene este asociati cu o coeziune intrucAtva mai scizut[. Cu alte cuvinte, este mai greu s[ se ajungd la o pozilie comunS. atunci cAnd partidele europene sunt formate in cea mai mare parte din delegalii de partide nalionale mici decAt atunci cAnd partidele europene sunt formate din cAteva delegalii nalionale mai mari qi cAteva mai mici. Coeziunea partidelor europene este surprinzdtoare din motive variate. In primul rAnd, nivelul controlului exercitat de liderii de partid europeni asupra agendei este mai limitat decAt in cazul majoritilii parlamentelor nalionale. lntr-

iniliativi legislativ[ in

adev[r, Comisia Europeand are dreptul exclusiv de ceea ce priveqte aproape toatd

prerogativelor Parlamentului. Aceasta sugereazd cd existenla unor mize mai mari in procesul de luare a deciziilor face ca acei membri ai Parlamentului European cu preferinle politice asemdndtoare sd fie incurajali si solulioneze problemele iegate de acfiunea constanth
colectiv6 in interiorul Parlamentului, s5. formeze partide cu acoperire european[, s[ delege puteri crescAnde cdtre liderii acestor organizalii, sX vin[ cu pozilii unitare, sX concureze cu celelalte partide europene qi s[-qi disciplineze membrii
z6

legislalia UE. Prin urmare, legislalia care este prezentatd Parlamentuiui European eman[ din -afara Par]amentului qi nu de la nivelul coaliliei majoritare din Pariament. Aceastl incapacitate de a controla agenda ar trebui sX reduc[ nive]ul coeziunii de partid intrucAt liderii partidelor din Parlament nu pot pur qi simplu exclude propunerile in legdtur5 cu care membrii par[idelor respective au o opinie politicX divergentS. Descoperim, astfel, cAteva dovezi care pun in evidenld o coeziune de partid mai sc[zuti cauzatd de faptul cd Parlamentul European nu define controlul asupra agendei - de exemplu, pariidele sunt uqor mai solidare atunci cAnd r.ine vorba de chestiuni ce nu lin de domeniul legislatir', care sunt inifiate in interiorul Parlamentului, decAt atunci cAnd vine vorba de cele legisiative care sunt iniliate in-afara acestuia. Totu,gi, se g[sesc qi dovezi care si ne arate cX partidele europene sunt capabile sd depXqeascd aceasti lipsX de capacitate de control asupra agendei qi sX voteze solidar. De exemplu, descoperim cX un partid

Introcluccrr:

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

european este la fel de solidar in cazul vofului pentru ,,un amendament "ostil" (in cazurile in care un amendament este propus de cXtre un alt partid pentru un act normativ pentru care primul partid este raportor) ca qi in cazul tuturor celorlalte voturi. Un alt motiv pentru care coeziunea ar trebui sX fie mai sc5zut5la nivelul Parlamentului European line de faptul c[ partidele europene nu au la dispozilie instrumente pentru a-$i disciplina membrii. Ele nu controleazX seleclia candidalilor la alegerile pentm Parlamentul European intrucAt aceasta este controlatX de partidele nalionale care formeaz[ partidele europene. Acestea din urmX nu delin nici controlul asupra carierei ulterioare a membrilor Parlamentului European intrucAt tot par[idele nalionale sunt cele care controleaz[ alocarea portofoliilor ministeriale sau a aitor sarcini la nivel intern precum qi seleclia comisarilor europeni. Singurele instrumente de care dispun partidele europene pentm a-qi disciplina membrii sunt legate de alocarea calitXfli de membru in cadrul comisiilor parlamentare, a funcfiei de raportor sau a altor pozilii de

europene. Acestea din urm[ sunt capabile s[-qi mobilizeze membrii in sensul participirii la sesilni de vof mai strAnse qi a cdror rezultate sunt considerate mai importante in termeni de concuren!6. Prin urmare, suslinem cX stimulii care au stat labaza

formdrii formdrii qi menlinerii unor organizafii de partid transnalionale este, in mod fundamental, legatd de concurenla politicX pentru direclionarea rezultatelor politiciior UE cAt mai aproape posibil de preferinlele ideologice (de dreapta - de stAnga) ale membrilor
Parlamentului European qi ale partidelor nafionale. MeritX

sd existe coeziune intrucAt aceasta creqte qansele unui


partid de a se reg[si in tabXra cAqtig[toare a unei sesiuni de vot qi, astfel, de a avea o influen!5 asupra rezultatului sXu final. Este, prin urmare, normal, ca creqterea competenlelor Parlamentului European, s5. duc[ ]a o structurX mai puternicX qi mai democraticd a sferei politice la nivelul PE, o sferi politici axati pe conclrrenla dreapta-stAnga intre partide europene veritabiie.

influen![

in

cadru] Parlamentului European. Aceste

Structura

cirfii

instrumente sunt relativ slabe dac[ ne gAndim la puterea 1or de disciplind. Ele sunt cu siguranld mai slabe decAt cele pe care le au la dispozilie partidele in regimurile parlamentare. Totuqi, in mdsura in care partidele nafionale sunt cele care au pozilii comune la nivelul partidelor lor europene, tot partidele nalionale sunt cele care joacd un rol cheie in punerea in aplicare a disciplinei de partid europene. La nivel individual, membrii Parlamentului European voteazi aproape intotdeauna cu delegalia nalionalX a partidului din care pror,'in, indiferent de preferinlele proprii. Dacd la aceasta ad5ugdm faptul cd rareori se intAmpld ca un partid nafionai sd voteze impotriva partidului sXu european) vom inlelege, astfel, ci partidele nalionale joac5 un rol esenlial in determinarea nivelului de coeziune al partidelor
zB

Capitolul I prezintd cAteva materiale de fond, esenliale, referitoare la dezvoltarea puterilor partidelor in cadrui Pariamentului European. Capitolele z qi 3 prezintX, mai apoi, douX elemente de bazd ale teoriei noastre: qi anume, ch partidele politice sunt esenliale pentru funcgionarea politicii democratice qi cX aceste organizalii politice apar mai degrabi in contextul afilierilor ideologice (dreapta stAnga) decAt in contextul afilierilor teritoriale. Restui cXr,fii conline o serie de r,erificdri empirice ale ideilor noastre pe baza utilizXrii unei baze de date unice, alc[tuitd din toate voturile prin apel nomina] la nivelul PE intre anii 7g7g Ei 2oo4. Capitoiui 4 cuprinde o primd par[e a anaiizei, urmS.rind creqterea niveluiui de participare al
29

Introducere

partidelor politice. Introducem un indice de coeziune pentru a m5sura coeziunea la nivelul partidelor qi al delegatiilor nafionale. ArdtXm cd, in timp ce votul in baza afilierii partinice transnafionale a crescut, votul in baza afilierii partinice nalionale a sc[zut. Mai apoi, investighm factorii care determinS. coeziunea de partid descoperind c[ partidele transnalionale sunt din ce in ce mai unitare, chiar dac5. gradul de diversitate ideologic[ Ei nalionall din interiorul fiecireia dintre aceste organizalii este in continud
creqtere. Ludm in discutie, apoi, douX posibile explicalii pentru o politicd partizanS. crescAnd[ la nive]ul PE. Capitoiul 6 adreseaz[ intrebarea dac5 partide]e transnalionale din PE pot impune disciplina de partid prin controlul asupra

europarlamentarilor la voturile prin apel nominal qi modul in care acesta a variat in funclie de tema vofului odati cu creqterea puterilor PE. Am descoperit o creqtere gradual[ a nivelelor de participare, cu un nivel de participare mai accentuat in rAndul partidelor mai bine organizate qi in cazuriie in care puterea de decizie a PE este mai mare. Urmdtoarele trei capitoie se axeazd pe politica de partid in cadrul PE. Capitolul 5 abordeazi problema ,,coeziunii"

agendei. Aritdm c[ partideie sunt mai predispuse la coeziune atunci cAnd delin parte din controlul asupra agendei, spre exemplu in cazul deciziilor care nu au un caracter legislativ. Pentru cX drepturile de stabilire a agendei se impart intre partide qi pentru ci dreptul de iniliativX legislativ5 aparline Comisiei, acest control limitat asupra agendei la nivelul PE ar trebui s[ ducd la o coeziune mai scdzutX decAt cea pe care o observXm. De asemenea, ar[tdm ci partidele nu sunt mai putin coezive atunci cAnd se confrunt5 cu amendamente ostile la actele normative pe care le sprijin[. Prin urmare, exist5 o dovad[ puternic sugestivi conform cXreia grupurile politice europene sunt

membrilor lor chiar qi atunci cAnd nu controleaz5 agenda. Capitoiul 7 se axeazd pe problema rolului dominant in controlul membrilor Parlamentului European, investigAnd specific mecanismele de control ale partidelor nalionale, respectiv ale grupurilor politice europene. Ardtdm ci sunt Sanse mai mici ca un europariamentar si voteze impotriva partiduiui nalional din care provine decAt impotriva grupului politic european. FdcAnd un bilan!, comportamentul la vot al unui europariamentar este determinat in proporlie de o treime de grupul politic european, celelaite doud treimi fiind condilionate de partidul nalional de provenien![. Prin urmare, politica de partid transnalionalX, in creqtere la nivelul Parlamentului European, trebuie explicatd pornind de la partideie politice nafionale. Deqi mai existd inc[ diferenle de pozilie vizar.i de politicile comunitare intre partidele membre in cadr-ul fiec[rui grup politic european, partideie nalionale au decis si formeze partide poiitice transnalionale tot mai puternice qi sX inv'esteascd aceste organizalii cu puteri de conducere qi de stabilire a agendei. Urmitoarele douX capitole abordeazd structura ideologici a politicii de la nivelul Pariamentului European, in cadrul qi intre partidele europene. Capitolul B se axeazd pe formarea de coalilii intre partidele europene. AnalizXm proporlia in care majoritatea din cadml fiecdmi grup politic :r votat la fel cu majoritatea din cadrul altui grup politic. Vom ardta cd aceste coalilii de ia nivelul Parlamentului liuropean se contureazi din ce in ce mai puternic in jurul <limensiunii stAnga-dreapta. De asemenea, analizdm care sunt factorii care determini formarea de coalilii Iescoperind cd distanlarea ideologic[ stAnga-dreapta dintre oricare douX grupuri politice reprezintX un factor cheie in l)r'ognozarea situaliilor in care acestea se vor alia la vot in rnod punctual sau permanent de-a lungul timpului .
<

3o

31

Introducere

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Capitolul 9 analizeazX dimensiunile votului la nivelul Parlamentului. Am aplicat o metodi scalari de misurare a voturilor prin apel nominal, descoperind cd dimensiunea principalX a votului in Parlamenful European este tocmai clasicul conflict dreapta-stAnga atAt intre cdt qi in interiorui partidelor.europene. Cu alte cuvinte, cu cAt un membru al Parlamentului este mai departe de preferinlele medii de dreapta-de stAnga ale partidului european din care face parte, cu atAt sunt mai mari Eansele ca acesta sau aceasta s[ voteze diferit fa![ de aili membri ai partidu]ui. Deqi mai pulin proeminentX, cea de-a doua dimensiune surprinde preferinlele membrilor Parlamenfului European in ceea ce priveqte integrarea europeand, precum qi conflictele intre partidele din Parlamentul European qi partidele reprezentate in Consiliu qi in Comisie. Urm[toarele douX capitole fac o analiz[ suplimentarX qi complementarX studiilor empirice anterioare bazAndu-se pe

doui studii de caz detaliate. Capitolul 10

analizeazia

competenlele de control ale PE asup.a executir,rrlui pdn studierea comportamentului la vot ai europarlamentarilor in cazul a patru sesiuni cheie de vot derulate in timpul celei de-a patra legislaturi (tgg+-tggg) legate de investitura qi cenzurarea Comisiei Santer. Ardtim c[ sfera politicd a PE incepe sd se polarrzezein funclie de dimensiunea ,,opozi{ieguvernare": este cazul in care partidele europene care dominX la nivelul Comisiei tind sd sprijine Comisia, pe cAnd partidele care fie nu sunt reprezentate la nivelul Comisiei, sau sunt marginalizate in cadml acestei institulii tind s[ se opund acesteia. Din aceasti perspectiv5, in prima perioadX a Comisiei Barroso, in zoo5, exista ,,o guvernare unificati" in cadrul UE, la nivelul c[reia Comisia, Parlamentul qi Consiliul erau dominate de o coalifie de centru-dreapta. Capitolul rr studiazd competenlele legislative ale PE prin analizarea comportamentului la vot al membrilor Parlamentului European din cadrul ceiei de*a cincea

iegislaturi (rggg-zoo+) in cazul Directivei privind ofertele pubiice de cumpXrare 2oo4f z5lCE. Concluziile aratd cI qi atunci cAnd mizele politice sunt extrem de ridicate, partidele europene qi preferin{ele de dreapta-de stAnga au o influen!5 semnificativd asupra compor[amentului europarlamentarilor. In cazul in care o chestiune supusS. votului este extrem de importantd pentru un anumit stat membru, este posibil ca europarlamentarii din acel stat s[ voteze in bioc impotriva partidelor europene din care fac parte. Toflrqi, cum aceast5 situalie se aplicd doar la unul sau doud state membre in cazul oricirui proces de rrot (ctim s-a intAmplat in cazul europarlamentarului german in leg6turi cu Directiva privind ofertele publice de cumpXrare) qi pentru cd acest lucru se intAmpl[ doar in cazul unui numdr rnic de sesiuni de vot pentru orice act normatir', poziliile partidelor europene qi preferinlele de dreapta-de stAnga ale europarlamentariior sunt principalii factorii ce determin5 rezultatele iegislative la nivelul Parlamentului European. Capitolul \2 este dedicat concluziilor, care pun in evidenlX implicaliile argumentdrilor Ei descoperirilor noastre, fiind un punct de plecare pentru cercet[ri viitoare.

Terne de reflec{ie pentru qtiinla politicfi Ei

pentru politica europeani

atAt pentru qtiinla politicX, in general cAt qi pentm subdomeniul politicii europene. Le vom prezenta pe scurt
aici, urmAnd a ie detalia pe parcursul c5rlii. Din punctul de vedere al qtiinlei politice, cartea noastr[ contribuie ia studierea comportamentului legislativ dintr-o perspectivX comparativd. O primi intrebare importantd se referd la rolul partidelor in democralii. De ce se observX, in general, formarea de partide in democrafii? ln baza cdror

Cercetarea prezentatd

in aceastd carte confine

repere

Introducere
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

diferitele dimensiuni ale aceiteia.

afilieri se formeazil? care este efectul sistemeror de partide in procesul de luare a deciziilor? in capitolul z, prezeirtdm o sintezd a acestor intrebdri qi facem o analizd sistematich a avantajelor aduse de sistemele de partide puternice in democrafii, in comparalie cu sistemet. a. purtide slabe qi fragmentare. se face diferenla intre rolul pariidelor in solulionarea problemelor legate de acliunea colectivx in exteriorul qi in interiorul legislaturii arese. problemele leqatg de acliunea colectivx in exteriorul iegisraturii se _ referd la politicile electorale. partidele joacd .,n roj crucial in mobilizarea eiectorafului la vot, un aspect cheie in domeniul Etiinlei politice. Acestea vin cu nume care sunt deja un brand, care au platforme binecunoscute qi .,qo, de recunoscut qi cu o reputalie pe care alegdtorii o apieciazd, care, prin urmare, trebuie consen,ati qi care intensificX nivelul de incredere in politicieni. protremele legate d.e acliunea colectivd in interiorui iegislatr-rrii se relferx la politicile legislative. Partidele coezirl reduc'olatilitatea qi cresc predictabilitatea deciziiior legislative. Acestea permit ca parlamentarii sd se speci alizeze in anumite domenii, ceea ce duce la imbunxti{irea calitilii actelor normative. ireqte qi eficienla reglementirii prin depistarea gi renunlarea la aceie programe care se dovedesc a fi inehciente, care ar aduce beneficii doar unui numlr restrAns de grupuri, in ,j*p.ce ar impiica,-de_fapt, costuri pentru p,,Lli*l lu.g. Coeziunea la nivel de partid reduc, d; asemenea, amplitudinea sferei politice prin crearea unor corelatii intre

Contribuim la teoria partidelor propunAnd o teorie, prezentat5,pe scurt mai sus, care expiicd de ce, in cazul democraliilor stabile, partidele se formeazd, in pincipal, in jurul axei dreapta-stanga qi nu in jurul criteriilor teritLriale. Teoria noastrh vine in completarea ,,teoriei clivajelor" a lui Lipset qi Rokkan. Teoria clivajelor nu se intreabi de ce partidele nu se formeazx, in general, pe criterii teritoriaie,
34

exceptAnd acele ![ri ale cdror granile qi^ organizare teritoriald a statului incd mai sunt contestate. In contextul Parlamenfului European, este mai mrilt a""ai i"tporturrt.x incercim sx rdspundem ra aceastd intrebare. -fe de arte parte, teoria clivale]o1 de confinut expricafiei noastre parridele se formeaze p" ..'it..iin .r"giorrui. :::l:_1* "1*1? teritoriale. gt nu pe cnterii oameni de qtiin![ din domeniul poriticii au inregistrat un progres semnificativ in ultimii ani incercand sx inlEleagd ce duce la un anumit tip de i" "omporta*""i1"^*, interiorul legislaturilor alese. parlame-ntul European este o institulie interesantd pe seama cdreia se pot verihca teoriile qtiinlei politice. Ardnd in vedere cx are mimbri din murtiple state-naliuni, care sunt organizali atat ra niverui ,,nor partide politice nafionale cai qi transnalionare, cJ au ar,ut loc schimb[ri semnificative in ceea ce priveqte puterile instituliei, Parlamentul European este un iaborator unic pentru testarea teoriilor generale ale partidelor politice qi a comportamentuiui legislativ. cea mai mare parti a teoriilor de qtiinld politicx referitoare la partide tu poriii"il" ii n ormative s-au dezvoltat in contextdinstitulional e rip ul fi-Congresul SUA sau Camera Comunelor ii ".ifl "", :"T Marea Britanie. Dacd aceste teorii sunt cu adevirat u. t."u"i ,e , poatd fi verificate qi in cazur pe. Teorii diferiie pun in evidenlx caL'ze variate care dtrc la coeziunea de i".tia. Multe teorii tradilionale pun accentur p" prritilu de ,,recompensare qi sanctionare" folositd d. ionducerea partidelor pentru a-qi disciplina reprezentanlii in sensul supunerii fa!5 de partid. o teorie arternativd, asociatd mai ales cu Keith Krehbier, pune accentul p" p."i".irrt"l" membrilor qnui partid. Cbeziunea Ia vot'este- leg';;T; fa{d g:. preferinlete potitice qi ia"Ziogi"". lplgpt"r".l Politicienii se afiriaid ra unrr*'it" partide in bu"u preferinlelor lor, iar aceasti afiliere este cea care duce, in mod fundamental, la coeziune. o alt[ teorie, ransatlGtr-o
JJ

Introducere

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

carte recentd de c[tre Gary Cox qi Mathew McCubbins, pune in evid.en![ roiu] pe care controlul asxpra-a-gendei ii are in a explica coeziunea de partid. Partidele se folosesc de controlul isupta agendei legislative pentru a inainta doar acele acte noimative pentru care existX un sprijin puternic din oartea nartidului lor din Parlament. in a""ust[ carte, vom ardta c5. formarea coeziunii de explicat[ recurgAnd doar la ideologie partid ^Chiut nu poate fi dac6 partidele europene tind sh formeze coalilii in baza apropierii ideologice, varialia coeziunii la nivelul acestor pa{ide nu este legatd de varia$a preferinlelor ideologice. ln mod asemdndtor altor legislaturi, par[ideie europett" delin un control relativ sc[zut asupra agendei' Cu toate acestea, coeziunea este relativ puternici. De asemenea, este imposibil s5. trecem cu vederea peste concluzia conform clreia partidele europene sunt capabile sd iqi disciplineze reprezentantii la nivelul PE. Totuqi' analizele noistre sugereaz5 c5. aceste aspecte se datoreaz5 in principal influenlei partidelor nalionale care, in mod voluntar, decid sX facd parte din partidele europene pentru a-qi promova propriile scopuri politice, iar mai apoi s[ aclioneze coiectiv pentru a se asigura de atingerea acestor
scopuri.

nominal din intreaga istorie a Congresului SUA este un punct de plecare standard in orice analizd a politicii
americane. Cercetarea noastr5 ilustreazl faptul cd PE nu poate fi inleles ca un actor unitar, angajat in jocuri strategice cu Comisia qi cu Consiliul. Lucrarea de fa!5 va elucida cum qi de ce coeziunea partideior europene s-a schimbat de-a lungul timpului. De asemenea, vom vedea cd axa stAngadreapta este dimensiunea central[ a dezbateri]or la nivelul PE, dar qi cX a ap5rut o a doua dimensiune strAns legat[ de

viteza qi natura integrXrii europene gi de luptele intre

Mai mult, Parlamentul European este extrem de imporlant pentru viitorul UE qi pentru guvernanta democratic5 in Europa. Pentm cea de-a doua jumdtate a
secolului XX, UE a fost probabil cea mai semnificativX inova$e institulionalX din lume in ceea ce priveqte modul de organizare a sferei politice qi a statului. Totu,gi, la inceputul secolului XXI, au apXrut ingrijorXri din ce in ce mai mari legate de faptul ci un eventual eqec in a o responsabiliza din punct de r.'edere democratic, ar pune sub semnul intrebirii r.iabilitatea acestei organizalii pe termen lung. Parlamentul European are o pozilie unic5, fiind singura institulie aleas[ in mod direct la nivel european care funclioneazi ca \/oce a oamenilor la nivelul sistemului de guvernanld al UE. Dacd poiitica democraticd nu existd ia nii,elul PE, atunci l'iitorrl UE poate fi incert. Cu toate acestea, dacd politica

Parlamentul European, Consiliu qi Comisie.

Din perspectiva politicii europene, lucrarea noastr[ se axeazb.pe cercetari realizate de specialiqtii in acest domeniu in ultimii zece ani. Aceqti cercetXtori nu numai c[ au observat indeaproape funclionarea Parlamenhilui European, dar au qi cules mostre de date referitoare la procedurile de vot pentru a inlelege mai bine care sunt hodelele de comportament la vot. Prin centralizarea qi publicarea tuturor datelor referitoare la procedurile de vot prin apel nominal in intreaga istorie a PE, sper[m ca ^cercetdrile legate de PE sd se ridice la nivelul celor legate de sfera politici americanX. in cazul acesteia din utm6, folosirea datelor legate de procedura de vot prin apel
36

democraticd a inceput s[ apard in cadru] PE, fundamentAndu-se in jurul partidelor politice care articuleazd divizXrile ideologice clasice ale politicii

democratice, atunci poate c[ democralia dinco]o de statulnaliune este, in cele din urm5., posibild. Aceste aspecte sunt cu atAt mai importante dacd le erbord[m din perspectiva eqecului constitulionai cauzat de lespingerea prin referendum, in Franla qi Oianda, a
e-

Introducere

proiectului Tratatului de instituire a unei Constitulii pentru Europa. S-au inaintat argumente conform cXrora Tratahrl Constitu$onal a mers fie prea departe, fie nu a mers suficient de departe in ceea ce priveqte procesul de integrare european[. Tohrqi, este indoielnic c[ un nou proiect de constitulie va beneficia de mai mult suport la nivelui

1.

Evolufia Parlamentului European

populaliei europene dac5. acesta nu r[spunderea democraticd a instituliilor

capaciteaz5

comunitare.

Parlamentul European este singura institulie aleas[ in mod direct ia nivelul UE. Deqi deseori criticat sau defhimat de anumili politicieni de la nivelele nafionale sau de massmedia na!ional5,, nu trebuie s[ uitdm cd PE este institulia in care cetXlenii au cea mai mare incredere. in "r-,rop"ute sondajul de opinie Eurobarometru organizat in toamna anului 2oo4, SZ% din respondenlii din cele z5 de state membre qi-au exprimat increderea in Parlamentul European, in timp ce doar 5z% qi-au exprimat increderea in Comisia EuropeanS. qi 4z% in Consiliul European - format din qefii de guvern ai statelor membre. S-ar putea argumenta cX aceste cifre sunt relativ mici, dar studiul nostru va ardta c[ existS. motive serioase pentru care cet[lenii s5, aib[ incredere in Parlamentul European! Parlamentul European este un parlament veritabil, cu partide veritabileqi cu o politic[ democraticX veritabili.

Scopul urm[rit in acest capitol constd in furnizarea unui material de fond, esenlial pentru facilitarea inlelegerii argumentelor qi a dovezilor ce vor fi prezentate pe tot

Ne vom concentra pe trei aspecte ce privesc Parlamentul European: (r) principalele competenle ale instituliei qi modul in care acestea s-au modificat; (z) modalitatea in care partidele politice qi sistemul de partide politice a evoluat; qi (S) de ce ,,legXtura electorald" dintre cet[leni qi membrii Parlamentului European este destu] de slabd in ciuda ceior qase runde de alegeri pentru
Parlamentul European desfrqurate pAnd acum. Capitolul se incheie cu o discufie privind votu] prin apel nominal in cadrul Parlamentului European, aceste date fiind folosite pe tot parcursul cX4ii pentru a ilustra modul in care sfera politici s-a schimbat in interiorul PE. Votui prin apel nominal reprezinti inregistrarea deciziei de vot I fiecdiui membru al Parlamentului European. inregistr[rile votului prin apei nominal sunt publicate in anexele la procesele-

parcursul cXrtiit.

verbale incheiate

la finalul

sesiunilor plenare

ale

Parlamentuiui European. in prezent, aceste iniegistr5ri pot fi g5site qi pe site-ul Parlamentului Europeanr.

comprehensivd scris5. de cdtre Corbett, Jacobs qi Shackleton (zooS). ' (N.a.) Site-ul Parlamentului European este www.europarl.europa.eu. La secliunea ,,sesiuni plenare",_ se pot accesa procesele verbale (in funclie de datl), alegAnd data dorit5. inregistrdrile voturilor prin apel nominal pot fi vizualizate in format MS Word sau pdf.

' (N.a.) Un instrument foarte util pentm in{elegerea funcfiondrii Parlamentului European este reprezentat de cartea detaliatl qi

S8

39

Parlamentului EuroPean

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

r. 1.

Cornpetentele Parlamentului European

C5'rbunelui qi Olelului, care a suslinut prima qedin![ 1a data de 10 septembri e rgl2, este instifulia precursoare aParlamentuiui Eiropean -od"rn. Odat5 cu instituirea Comunitdlii Econbmice Europene (CEE) in 1958, ,,Adunarea" a inceput s[ fie numitd ,,Parlamentul European", un nume acceptat frr[ prea mult entuziasm de cdtre cei qase membri CEE (Belgia, Franla, Germania, Italia, Luxemburg qi O1anda), d"t i*it" consfinlit[ prin Aclul Unic European (AUE) din
,uA.dunarea" Comunit[1ii Europene
1985. PAnX

Republicii Cehe, a Ciprului, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei qi Sloveniei in zoo4. Sporirea competenlelor Parlamentului European nu a fost mai pulin esenliald. De-a lungrrl unei pbrtj importante a istoriei sale,^ Parlamentul a fost doar o institulie consultativd. insd, de la mijlocul anilor 'Bo, Parlamentui a ajuns sd aibd puteri sporite in ceea ce priveqte cele doui aspecte tradilionale pentru autoritatea adunXrilor alese: controlul puterii executive ,gi promulgarea de legi. Schimbdrile majore in ceea ce priveqte aceste dou[ aspecte
sunt rezumate in tabelul r.r.
1.1.1. Prerogativa de

control asupra executir,'ului: un

in anui 1g7g, Parlamentul European era compus din membri delegali ai parlamentelor nalionale' La inceputui anilor 1'g7o, ca parte a planuiui de revigorale a integririi europene, guvernele au decis ca Parlamentul Eur|pean s[ fie aleJ direct de c1tre cet[leni. Primele loc la ,,aiegLri directe" au arut loc in iunie 1979, e1e avA-nd fi""ir" cinci ani de atunci. cea de-a Easea rund[ de alegeri
va avea loc intre ro qi 13 iunie 2oo43.

model hibrid
Puterea executivX din cadrul Utr, inleleas5, ca qi putere de stabilire a agendei politicilor comunitare, este impX4itd intre Consiliul European qi Comisie. in timp ce Consiliul European, care reuneqte qefii guvernelor statelor membre, stabileqte agenda politicilor pe termen lung, Comisia

parlamentul a inceput cu 78 de membri; a crescut \a t4zin 1958, ajungAnd la r9B odat5 cu aderarea Marii Britanii, ritanaeiqi ianemarcei qi crescAnd, mai apoi,la 4ro membri in t979. bupd aceea, Pirlamentul s-a m5.rit succesi' odat5. d""u." nbu[ extindere a Uniunii Europene ajungAnd la "r, 434 membri dupd aderarea Greciei in rg8r; la 5rB membri a"pe aderarea Portugaliei qi Spaniei in 1986; la 567 dup[ .,nifi"ur"u Germaniel in ryg4; ia 626 dup[ aderarea Austriei, Finlandei qi a Suediei; qi \a 7gz dupd aderarea
3

M[rimea parlimentului s-a modificat considerabil.

stabileqte agenda politicilor pe termen scur[ prin intermediul unui monopol formal asupra dreptului de iniliativX legislativd. Parlamentul European are o putere foarle redusd de influenlare a conduitei Consiliului European. Cu toate acestea, incepAnd cu Tratatul de la Roma din 1958, Parlamentul European poate dizolva Comisia prin inaintarea unei moliuni de cenzur6 impotriva Comisiei in intreaga ei componenld. Prima prerogativd a Parlamenhriui European a fost conturatd in mod intenfionat pe baza modalit5lii de funclionare a procesului de guvernare la nivel nalionai in statele europene in cazul
cdrora una dintre principaleie puteri ale parlamentelor este acea de a destitui guvernul (Rittberger, 2oo3). insd, puterea Parlamentului European asupra executivuiui UE nu este exercitat6 exact ca in cazul modelului parlamentar, unde o

;;#

(N.t) La data aparitiei cdrlii in original, inci nu a\r,rsese loc cea de-a qasea J; aleg"ri, motiv pentru "o." do"l,*.ntul original vorbeqte despre u".urta la viit"or. irle.rliotr'am cd suntem in pragul celei de-a qaptea runde de alegeri pentru PE care va avea loc in perioada o4- o7 iunie zoog)'
4o

Evolu{ia Parlarncntului l)urupca

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland


European (rS8Z) procedura cooperXrii. Parlamenhrl European beneficiazi de doud

majoritate parlamentar5 poate ,,desemna qi demite" executir,rrl. Comisia nu este aleasd printr-o majoritate de voturi in Parlamentul European chiar dacd, incepAnd cu
Tratatul de la Maastricht, Comisia trebuie aprobatX printr-o majoritate de voturi in PE. Acesta din urmd are puteri reale in ceea ce priveqte demiterea Comisiei, dar acest lucru necesit5 intrunirea unei majoritXli de dou5. treimi, lucru care face dificild utilizarea unei proceduri asemdnitoare cu cea a ,,votului de incredere" pentru a cenzura Comisia. Dar s[ expiicXm aceste aspecte in deta]iu. Tabel r.r. Principalele modificdri legate de competenlele Parlamentului European
Eveniment (data)

lecturi ale proiectelor (de lege) inainte de promulgarea actului normativ de cdtre Consiliu (pentru majoritatea legisla{iei referitoare la piala Tratahrl de la Maastricht (tggS)
Noua proceduri de investituri a Comisiei. Consiliul European trebuie sd ,,conslilte" Parlamenhrl European
cu privire la comunX ). Este introdusii procedura codeciziei. Seva intmni un

"Comitet de conciliere" in
cazul in care Parlamenhrl

Controlul zrsupra
executir,'ului

La nivel legislativ

nominalizarea
Procedura consultXrii. Consiliul trebuie sX consulte Parlamentul European inainte de promulgarea maj oritilii legislafiei.
Sesiunea de deschidere a celei de-a patra legislaturi a PE

Tratatul de la
Roma (1958)

Procedura de cenzuri a Comisiei. Parlamentul European poate destitui Comisia printr-o ,,majoritate dubld": o majoritate
absolutX a membrilor

preqedintelui Comisiei. Mandatul Comisiei


este reformat pentru a

coincide cu mandatul de cinci ani al PF,

European qi Consiliul sunt in dezacord, ins[ Consiliul poate veni cu o nouX propunere daci inci nu s-a ajuns la un acord (inlocuind procedura de cooperare)

Parlamentul European
voteazd in legdturX cu

Parlamentului plus dou[ treimi din voturile acordate. Tratatebugetare (r97o qi 1975)
Noua proceduri bugetar5. Parlamentr-rl European
poate respinge bugetul

Parlamentril respinge Directiva privind


serviciile de telefonie de
voce. Parlamentul

alegerea preqedintelui Comisiei- Parlamentul

(iulie rgg+)

il voteazi pe Jacques Santer (z6o in favoare vs. z3B impotrivX), stabilind un precedent

European respinge

pentru prima dati un act


legislativ al UE, instituind precedentul conform

UE qi poate amenda

in sensul in care
Parlamentuil are

ciruia
Consiliul nu poate acliona unilateral prin prisma procedurii de
codecizie.

anumitelinii debuget
(excluzAnd, in principal

agricultura' qi .itAtolaif L resionale). Primele alegeri

pentru Parlamentul
Eurooean frozqJ Achrl Unic 42

Parlamentul European dobAndeqte o sursd de legitimitate independentd guvernele qi parlamentele nalionale.

drephrl de a vota candidatul nominalizat de guverne pentru preqedinlia Comisiei. Moliunea de cenzurd impotriva
Comisiei Comisia demisioneazd.

fati

de

intreaga Comisie
Santer demisioneazX
43

Este introdusX

Evolutia Parlamentului European


(martie rggg)

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

dupfce apare un
raport al Parlamentului
European care aduce critici Comisiei qi inainte de prezentarea uneimo{iuni de cenzur5 din partea

investihui al
Parlamentului
European deoarece se prevedea respingerea Comisiei de citre

Parlamentului (lucm
care era iminent).

Parlament.

Tratatul de la Amsterdam

Este

reformati

(rsss)

procedura de investiturX. Parlamentul European are drept de vot in ceea ce priveqte persoana
desemnatX de

Este reformatX procedrrra de codecizie. Se stabilegte un sistem bicameral autentic intre Parlament qi Consiliu ( a cop erin d maj oritatea

politicilor socioeconomice).

Consiliul European pentru pregedinSa


Comisiei qi in ceea ce privegte Comisia in intreaga ei componen{d.

Prin Tratatul de la Roma, presedintele Comisiei era ales prin unanimitate in Consiliul European dintre qefii cte guvern ai statelor membre. Ceilalli membri ai Comisiei erau numi$ de cetre fiecare guvern in parte qi aprobali t)rin vot unanim de c5tre Consiliul European. l)arlamentul European nu avea un rol formal in acest l)roces. insi, dupd primele alegeri directe, Parlamentul a tlecis sX organizeze ,,un vot de incredere" informai pentru l'iecare Comisie propuse. AceastX practici a fost investitl cu valoare legalX prin Tratatul de la Maastricht, care lrermitea Parlamentului European sX fie ,,consultat" in
(:eea ce priveqte alegerea preEedintelui Comisiei qi irrtroducea dreptul de veto al Parlamentului impotriva (lomisiei in intreaga ei componenle, modificAnd nrandatui Comisiei la cinci ani pentru a corespunde cu nandatul Parlamentului European.
r

Tratahrl dela Nisa

(zoos)

Iiste reforrnat5 procedura de

investituri.
Consiliul European alege preqedintele

Comisieiqi Comisiain
intreaga ei componen[X

prin majoritate califi cati (in locul turanimitX$), sporind, in acestfel,


influenla Parlamenhrlui in procesul de votare.
Respingerea Comisiei (octombrie zoo4)
Este rekasl echipa de

comisari. Banosoiqi retraqe Comisia proousi

interpretAnd dreptui sXu de a fi ,,consultat" in ceea ce 1rr:iveqte alegerea presedintelui Comisiei in sensui unui rlrept formal de veto (Hix, zooza). Parlamentul European ;r introdus votul public la desemnarea preqedintelui (lomisiei. Guvernele puteau ignora rezultatul acestui vot. (lind acest tip de vot a ar,ut loc pentru prima oare, in iulie tL)94, nominalizatul la preqedinlia Comisiei (Jacques Sirnter) a recunoscut faptul cd, dacd Parlamentul ar vota irnpotriva numirii sale, el qi-ar retrage candidatura, tlcoarece un preqedinte al Comisiei nu ar putea guverna r'f icient tdrd suslinerea Pariamentului. Acesta este dreptui
45

Parlamentul European

a mai frcut un

pas,

44

Evolu{ia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

de facto al Parlamentului de a vota impotriva alegerii preqedintelui Comisiei, care a fost investit cu valoare legald prin Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare in
1999.

cXror lideri il suslinuser[ pe Santer in Consiliul European (Gabel qi Hix, zooza).

Dupi Tratatul de la Maastricht, Parlamentui

Europe^an a introdus aud.ierea

in comisii a candidalilor

nominalizali pentru funclia de comisar. Modelul acestor audieri a fost imprumutat din Senatul Statelor Unite, unde ele se organizeazd pentru persoanele nominalizate s[ fac[ parte din cabinetului prezidenlial. Cu toate acestea, spre deosebire de Senatul Statelor Unite, Parlamentul European nu are prerogativa de a respinge candidalii nominalizali pentru funclia de comisar, ci numai Comisia in intreaga ei componenld.

faptului cX o coalilie a unei majorit5li calificate in Consiliul European este mai mic[ decdt o coalilie unanim[, Consiliu] European este acum mai pulin
capabil sX impunh Parlamentului pentru preqedinlia Comisiei sau
componenlX a acesteia.

Tratatul de la Nisa a schimbat starea lucrurilor in februarie 2oo3, introducAnd in Consiliul European votul prin majoritate calificat5 pentru alegerea preqedintelui Comisiei qi a Comisiei in intreaga ei componenlX. Acest lucru a sporit semnificativ puterea Parlamentului Iiuropean de a influenla componenla Comisiei. Din cauza

s[ impuni

o anumitX

persoand intreaga

Prin Tratatul de la Amsterdam, pentru cd preqedintele Comisiei qi Comisia in intreaga ei componen![ erau inc[ numili prin unanimitate de
Consiliul European, capacitatea Parlamentului European de a influenla alegerea Comisiei rdmAne limitath. it practicd, dacd prim-miniqtrii care suslineau Comisia in Consiliul European reueau sd-i conving[ pe membrii Parlamentului din cadrul aceluiaqi partid cu al lor s[ suslin[ qi ei, la rAndu] 1or, Comisia in Parlament, acest lucru ar fi insemnat, aproape sigur, ci preqedintele qi echipa de comisari propuqi de Consiliu ar fi beneficiat de sprijinul majoritar in Parlament. De exemplu, in iulie rgg4, chiar dac[ majoritatea membrilor Parlamentului din rAndul socialiqtilor, liberalilor, verzilor qi radicalilor de stAnga, s-au opus nominaliz[rii lui Jacques Santer (un politician de centru-dreapta din Luxemburg), acesta a fost validat de c[tre Parlament cu 260 de voturi ,,perltru" qi z3B de voturi ,,impotrivX", intrucAt a fost suslinut de toli membrii de centru-dreapta ai Parlamentului qi de aproape toli europariamentarii ce proveneau din cadrul unor partide socialiste nalionale aflate la guvernare ai
q6

a fost vizibil odat[ cu hipta pentru Romano Prodi la preqedinlia Comisiei. Mulii dintre candidalii buni pdreau a proveni din aripa de centru-stAnga sau din cea liberal5. Cu toate acestea, Parlamentul nou ales in iunie 2oo4 a ar,ut o majoritate de centru-dreapta, iar Hans-Gert Poettering, liderul celui mai mare grup politic (Partidul Popular European), a insistat ca guvernele sX propund un candidat din aripa de centru-dreapta, in acord cu practicile standard aleunei guverniri parlamentare. De asemenea, celelalte state rnembre au respins acordul franco-german care urmdrea alegerea ^lui Guy Verhofstadt, primul-ministru liberal al l3elgiei. In cele din urmd, probabil impotriva dorinlei Irranlei qi Germaniei, o majoritate calificati a guvernelor a suslinut alegerea lui Jos6 Manuel Durdo Barroso, primul-ministru conservator portughez. Barroso a fost suslinut in Parlamentul European de c[tre o coalilie de centru-dreapta/ liberal[. ins5, aqa cum am discuiat in partea introductivd, Parlamentul European se preg5tea, ler acea dati, sd respingd echipa de comisari propusi. Acest lucru a reprezentat o ameninlare credibiii, cel
Acest fapt
succesiunea

lui

Evolulia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

parte din minoritatea perdantS. in Consiliul European, nu au fost interesali s[ suslind Comisia. Tratatul Constitulional a propus introducerea unei clauze ambigue prin care Consiliul European ,,ar lua in considerare rezultatele alegerilor europene" in momentul nominalizXrii unui preqedinte al Comisiei. Acest lucru ar putea fi interpretat nu numai ca o continuare a practicilor curente, dar qi in sensul alinierii la un model standard de guvernare parlamentard in care qeful statului, precum monarhul belgian sau danez, sau pregedintele german sau italian, il ,,desemneazd" in mod oficial pe liderul partidului care a cAqtigat alegerile ca fiind persoana responsabild cu formarea guvernului. Cu toate c[ au existat miqcXri in senstil adoptS.rii

pulin parlial din cauza faptului cd membrii Parlamentuiui European din grupul socialist german qi din grupul conservator francez, ai cdror membri de partid au fhcut

modelului parlamentar in procesul de alegere ft, preqedintelui Comisiei, acesta din urmd are foarte pulini libertate de acliune in ceea ce priveqte alegerea celorlalli membri ai Comisiei. De obicei, aceqtia sunt propuEi de cdtre qefii guvernelor nalionale fiind, mai apoi, acceptali de cdtre proasplt numitul preqedinte al Comisiei.
Episodul Barroso, menlionat in partea introductivd a cX4ii, a reprezentat un prim caz in istoria instituliilor UE cAnd Parlamentul European a forlat un preqedinte al Comisiei sd retragd un comisar european considerat de PE ca fiind inadecvat. Astfel, voinla Parlamentului European a prevalat in fala dezideratului guvernului italian.Dacd pentru aprobarea Comisiei este nevoie doar de o majoritate de voturi in Parlamentul European, procesul destituirii ei de c[tre Parlament este mai dificil. Regulile existente pentru inaintarea unei moliuni de cenzuri fac dificiiS. adoptarea unei asemenea moliuni doar pe baza simpiului fapt c[ majoritatea parlamentarX
qB

Ai,'ind in vedere compozilia aritmeticX a partidelor in r';rrlrul Parlamentului European, acest prag al dublei rrra.ioritSli poate fi atins, in practicd., numai dacX lrrincipalele partide de st1nga qi de dreapta ar vota rrnpreunS., lucru care s-ar putea intAmpla doar din raliuni rron-politigsa precum corupfia, managementul defectuos r;;rtr incompetenla. in consecinlX, aceasta se aseamdnX rrriri mult cu puterea Congresului SUA de a-i imputa lrrcEedintelui SUA ceea ce Constitulia Americani rrrrrneqte ,,infracliuni qi delicte majore decAt cu puterea rn:rjorit[lii unui parlament nalional din Europa de a-qi rctlage sprijinul acordat guvernului. Chiar dac[ acest l)r'ag este destul de lnalt, se pot aduce argumente rrrrpotriva unui prag mai scizut. Dach este prea uqor si se r oleze impotriva unui executiv intr-un parlament, acest Irrr:r'r-r ar putea duce la crize guvernamentale inutile qi la 1rr:r'ioade iungi de viduri de putere. Aceste situalii sunt t'r itate in unele !dri, precum Germania, printr-un ,,vot de rrrr:redere constructi\r". Acest vot presupune c[ executirml lroate fi demis prin majoritate parlamentard numai in cirzul in care parlamentul alege un guvern alternativ in scopsl inlocuirii executivului demis. Nu este surprinzitor cd valoarea foarte ridicatd a lrlagului necesar pentru adoptarea moliunii de cenzurd irnpotriva Comisiei a {hcut ca nicio moliune de cenzurd sd rrr-r fie adoptatd in ciuda unor incercdri menite a realiza ircest iucru. Parlamentul European a fbst cel mai aproape rlc o asemenea situa{ie in martie rggg, cAnd Comisia <:ondusd de Jacques Santer a demisionat in mas[ inaintea
t

rrrr mai susline politicile Comisiei. Un vot de cenzurd ,,majoritate dubl5": o majoritate de doud treimi l;r vot care trebuie, de asemenea, s[ fie o majoritate rrlr.solut[ (So la sutX plus t) a membriior Parlamentului.
rrcr:esitX o

(N.t.) Sensul este aceia de politici publice/politici comunitare


49

Evolulia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

unui vot de cenzure ce se prevedea a cenzurd impotriva Comisiei numai

fi

impotnva

Comisiei. De asemenea, acest caz confirmi ideea conform cdreia Parlamentul European poate inainta o moliune de

din motive nepartinice. Trebuie armt in vedere, in acest sens, cd acuzaliile de management defectuos qi nepotism aduse administraliei Santer au fost cele mai serioase acuzalii aduse vreodatd Comisiei, lucru care a dus la formarea unei largi coalilii transpartinice care a suslinut moliunea de cenzurd impotriva Comisiei. Capitoiul 10 are ca tem[ centrai[ tocmai votul de incredere qi moliunea de cenzur[ impotriva Comisiei. Cu alte cuvinte, relalia dintre Parlamentui European
qi Comisie reprezintX o form[ hibrid[ de guvernare. Ca qi in modelul de guvernare parlamentarl, Parlamentul European are un cuvAnt din ce in ce mai important de spus in ceea ce priveqte alegerea Comisiei, alocAndu-qi dreptui exclusiv de a demite Comisia in intreaga ei componen![, dar neavAnd dreptul de a respinge sau destitui comisarii la nivel individual. Cu toate acestea, ca qi in cazul modelului separXrii puterilor, Comisia nu poate dizolva Parlamentul European qi nici s[-i ameninle pe membrii Parlamentului cu noi alegeri dac5. aceqtia ar refuza sd sus!in5. o propunere legislativX cheie. IntrucAt este necesard o majoritate dubld pentru a destitui Comisia, este pulin probabil ca odati instalatS., aceasta sd fie demis[ inainte de finalizarea mandatului.

putere de decizie ca qi minigtrii guvernelor prezenfi in Consiliu in ceea ce priveqte principaleie domenii legislative. Prin Tratatul de la Roma, s-a acordat Comisiei drept unic de inifiativh legislativX in toate domeniile. in ceea ce priveqte Parlamentul European, Tratatul de la Roma stabilea aqa-numita ,,procedurd de consultare", adicd Parlamentul European urma si fie consultat in ceea ce priveqte iegislalia propusd de Comisie inainte de a fi adoptat5 de c[tre Consiliu. DacX Parlamentul European propune amendamente legislafiei, nu existd nicio obligativitate din partea Comisiei sau a Consiiiului de a accepta aceste amendamente. O hotdrAre din rg8o a Curlii Europene de Justilie a confirmat faphil c[ legislalia nu

si iqi exprime punctul de vedere, lucru care a permis

poate

fi adoptatd de Consiliu frr5.

ca Parlamentul European

r.r.z.Puterea legislativl: de la lobby-ist la co-legiuitor


Parlamenhrl European delinea inilial doar dreptul de a fi consultat in ceea ce priveqte legislalia comunitarS.. Tohrqi, pe ia finalul anilor'9o, Parlamentul European avea aceeaqi
5o

Parlamentului s[ exercite o oarecare influenld impus[ prin ameninlhri care fhceau trimiteri la posibile intArzieri legate cle emiterea poziliei sale. insX, in practic5, prin prisma procedurii de consultare, Parlamentul European nu este rnai mult decAt,,lobby-istul" Comisiei qi al Consiliului. Prima evolulie majord in ceea ce priveqte puterea legislativX a Pariamentului European a fost introducerea in t97o qi rgTS a unei noi proceduri de adoptare a bugetului anual al Comunitdlii Europene. Limita veniturilor aflatX la dispozilia Comunitd$i a fost fixatd de cdtre statele membre. lnsX, in cadrul acestei limite globale, cheltuielile anuale Lrrmau sX fie determinate impreun5 de c5tre Parlamentul liuropean qi Consiiiu. Parlamentul avea acum puterea de a respinge bugetul in ansamblu, de a creaqte sau a reduce <:heltuielile, intre anumite iimite, qi sd redistribuie veniturile intre capitolele stipulate in buget. Cu toate acestea, puterea de a amenda bugetul se aplica cloar in cazul ,,cheltuielilor neobligatorii", a acelei p54i a bugetului care exclude marea majoritate a cheltuielilor UE referitoare la cheltuielile alocate in sprijinui agriculturii sau
51

l',vol rr{i;r

I'rr rll_r r rt.r

I I rr

lrr

l,ir

rrrpt'rr

European au fost extinse in mod substanlial prin prisma tratatelor de reformd din anii 'Bo qi '9o. in Lg}i,Actul Unic European a introdus ,,procedura de cooperare,,. Aceastd procedurx a acordat Parlamentului European posibilitatea de a realiza doui lecturi ale propunerii legislatiie, reducand capacitatea Consiliului de a ,,respinge" amendamentele propuse de cdtre Parlament. Acesta din urm[ avea pentru prima datd o oarecare putere de a stabili agenda legGlati'i chiar dacd aceastx putere era condilionatx de spiiiinirea amendamentelor de cdtre Comisie ,gi de gdsiiea unei majoritdli in Consiliu pentm a susline propunerile pa-rlamentare (Tsebeiis, 1994). procedura de cooperare se aplica doar in cazul a zece articole din Tratat, acestea incluzand tohrqi marea majoritate a domeniilor iegate de qiala comund , de programeie specifice de cercetire, de deciziile referitoare la fondurile structurale qi de anumite reglementXri sociale qi de mediu. In 1993, Tratatul de la Maastricht a inlocuit efectiv procedura de cooperare cu ,,procedura de codecizie,,. in cazul procedurii de codecizie, dacX parlamentul European qi consiliul nu ajung la un acord dupx doud lecturi aie propunerii legislative la nivelul fiecdrei institufii in parte, se conr,'oac[ un comitet de conciliere compus dintr-un numir egal .de_ reprezentanli ai parlamentului European qi ai consiliului. un acord stabilit la nivelul .o*it"tolui d" conciliere este, mai apoi, supus ratificirii, frr[ nici un fel de

d_ezvoltxrii regionale. De asemenea, dimensiuni lcr lrr rgctr,rlui uE sunt relativ mici in comparatie cu bugetele guvernelor nationale, constituind aproximativ t% drn ptg-ul UE, reprezentand aproximatl 3% din cheltuielile pubiice totale ale UE. Cu alte cur,'inte, in comparalie cu ^parlamentele nafionale, puterile formale ale Parlamentului European de a impozita/taxa qi cheltui r5mAn limitate. Cu toate acestea, puterile legislative aie parlamentului

,,rrt"";;;;
stip'latx de Maastricht precizeazd faptui ^cd, dac5 l'arlamentul European qi consiliui nu poi ajung"'tu .,r, ircord in cadrul comitetului de concilierl, consiliul poate 'l'ratatui de
liuropean,gi in Consiliu. cu toate acestea, procedura de codecizie

la

furnizirii de relele deschise telefoniei rrocale). Acesta a fost llrimul caz in care Parlamentur European a biocat cu succes rqn a9t legislativ al uE stabilind, astfel, precedentul conform ciruia procedura de codecizie se t^ermind, practic, in rnomentul in care nu se poate conveni ur,rp.u unui text

impg!1iva propunerii legislative, amendAnd astfel posibilitatea ca institulia consiliului sd mai actioneze unilateral (este vqrba_ despre cazul Directi-,,ei urrrpru

l)ropunerea respecti"d tI promova integrarea europeani (fsebelis, tg96; cfm. scullf 7gg7b). procedura de cod-ecizie se^aplica la inceput in cazul marii majorit[li a legislaliei .eferitoare la piala comund , care linuse de proc"iura de cooperare, precllm qi in cazul unor noi domenii introduse prin Tratatul de la Maastricht, precum domeniile sinitdtii publice, proteclia consumatorului, educa$e gi cultuJ. Cu toate ace-stea, prima datd cAnd' reprezentantii I)arlamentu-lui qi ai consiliului nu au reuqit sx ajungx la un ircord in cadrul comitetului d.e conciliere iir coniihu] a,zat, Iu incipient5, de dreptul siu de a repropune r.arianta ? Ille -stabilitd initial de guverne, parlamentul a votat imediat

tlominante deoarece, cAnd parlamentul primeq'te o llopyle-re de genul ,,accepli sau nu accepgi,i din partea (lonsiliului, r'a fi inclinat mai degrabd s$ sprijine'noua lcgislalie uE decat sx i se opund, in"special in cazur in care

l)ropune incd o datd textul convenit de cdtre guverne inainte procedura de conciliere. Dacd acest rucruls-ar intampla, l)^rlamentui European nu ar putea decat rd u.."pi" ru" ,x rcspingi noua propunere. Aceastx prevedere a fost inseratd rle cxtre guverne pentru a le permiti menlinerea unei pozilii
<le

52

Evolulia Parlamentului Euro

comun in cadrul comitetului de conciliere. (Hix, 2oo2a). In consecin![, in t999, guvernele au reformat procedura de codecizie aliniind, in mod efectiv, reglement[rile Tratatului la practicile deja intrate in uz:, acelea cd legislalia nu poate fi promulgath fXr[ acordul unei majorit[fi calificate in Consiliu qi al unei majorit5li simple in Parlament' Tratatul de la Amsterdam a extins procedura de codecizie pentru a acoperi aproape toate reglementXrile referitoare la piala comund a UE (precum politicile comunitare referitoare la protecfia mediului, sdnXtate qi securitate, politica sociald qi lrmonizarea standardelor) qi unele domenii ale politicilor comunitare referitoare la libera circulalie a persoanelor, imigralie qi dreptul la azil. Ca urmare a acestor reforme, principala procedurd legislativ[ a UE este reprezentat[ actualmente de o proceduri bicamerall veritabi]l, conform

cdreia Consiliul qi Parlamentul European dispun de egale (cfm. Crombez, zoor). Tratatul prerogative -Constitutional, respins in cadrul referendumului francez qi
olandez, a propus generalizarea procedurii de codecizie ca principalX procedurd legislativi in cadrul UE. AvAnd in vedere noile prerogative legislative ale PE, nu

este surprinz[tor faptul cd b[t6liile dintre Parlament qi Consiliu se intensificX tocmai pe niveiul adoptXrii legislaliei
europene.

exclusiv de iniliativd legislativi, Parlamentui este o institulie aleasi in mod direct, independentd in raport cu executir,ul qi care iqi manifestX aceastd independen!5. Au fost nenumdrate ocaziile in care Parlamentul s-a manifestat ca institufie independenti qi in reiafia cu Consiiiu]. Parlamentul European nu este, in mod clar, doar o prelungire a autorit[lii unui executiv care deline majoritatea parlamentar5. La nivel nafional, in Europa, acolo unde guvernele dispun adesea de o majoritate pariamentar[, arareori se intAmpl[ ca legislalia sd fie amendath de cdtre pariamente impotriva voinlei executir,ului. Prin comparatie, aproximativ 5o la sut[ din amendamentele legisiatir,'e propuse de c[tre parlamentul
European sunt aprobate (cfm. Tsebelis et al., zoot; Kreppel, zooza). De fapt, pentru cd maioritatea din Parlamentul European nu este obligati sI sprijine tot ceea ce propune Comisia sau Consiliul, nu este exagerat daci sd afirmim cd Parlamentul European este una dintre cele mai puternice camere legislative din lume.

legislaturi a Parlamenfului European a respins acordul din Consiliu referitor la Directiva privind ofertele publice de cumpbrarecare ar fi liberalizat normele privind preluirile abuzive, aqa cum vom ardta in Capitolul n. Pe scurt, Parlamentul European a dobAndit prerogative autonome semnificative in ceea ce priveqte amendamentele legislative qi stabilirea agendei. Deqi Comisia de{ine dreptul

Cu toate acestea, fhri o majoritate guvernamentalS solidi in Parlamentul European, care ii poate forla pe parlamentarii fXr[ rang din cadrul propriu]ui pariid (backbenchers) s[ o suslind, coaliliile din Parlamentul European pot pendula inconsecvent de la o propunere legislativi la alta. De exemplu, in cazul adopt[rii Directivei privind vehiculele scoase din uz din anul 2ooo, care a introdus reguli de reciclare a vehiculelor, o majoritate de centru-dreapta din cea de-a cincea legislaturd Gqgg-zoo4) a a scos de pe agend[ proiectul legislativ susfinut de c[tre majoritdlil" lroqil-terzi; din Consili*u qi Comisie. intre timp,
54

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Evolutia Parlamentului Euro

in Parlamentul European: un;istern ,,d'e d'oui qi mai rnulte partide"


1.2. Partidele politice
Regulile qi procedurile interne ale Parlamentului European au evoluat ca ca urmale a modificdrilor la legislative qi de control asupra nivelul prerogativelor -d.iscutate anterior. (in special, Kreppel, executiirului 2oo2b; Corbett et al., zoo5). Mai precis, Parlamgntul organizatS, E;;;il"" a stabilit o diviziune a muncii bine la nivel intern' Analizarea legislaliei qi propunerea de amendamente sunt sarcini impxrlite intre comisiile permanente. ln mod simiiar, munca de organizare a organe de ;;;;d;i este imphrlit5' intre un numSr de c6nducere, precum Biroul, compus din preqedintele Pariamentuiui, cei t4r'icepreqedinli qi cinci chesto-ri (care ilf p;[torii de cuvAnt ai membrilor indir,'iduali ai Parlamentului c[rora ]e qi protejeazi interesele)'

CAnd Adunarea ComunX a Comunitdfii Europene a Cdrbunelui qi Olelului s-a reunit pentru prima dati in data de ro septembriergs2, nu existau grupuri politice bazate pe ideologii. UrmAnd tradilia altor adun5ri internalionale, precum Adunarea ConsultativX a Consiliului Europei, membrii AdunXrii s-au a$ezat in ordine alfabetic[. in acelaqi timp, pe durata intAlnirii constituente a Adunirii Comune, a existat un numdr de decizii care indica faptul cX noua Adunare se va organiza mai curAnd in jurul afilierilor

nalionale decAt ale celor ideologice sau partinice. De exemplu, s-a decis asupra numirii a cinci vicepreqedinli astfel incAt fiecare stat membru sX fie reprezentat in Biroul Executiv al noii AdunXri, fie printr-un presedinte sau

pe diviziunea muncii in cadrul Parlamentului European lunt ,,grupurile politice" (cfm' Hix. et a1', zoo3)' Aceste

Cu toate acestea, cele mai importante organizalii axate

preqedintelui Parlamentuiui, ilil; controleaz[ alegerea ce a preEedinlilor de comisii, hot[rAnd, de asemenea' i" 'membru ""u legisiatirr, scrie un anumit raport

al iarlamentr,rlui ,ru lua cuvantul in d.ezbaterile plenare Ei cdt va dura "irr" pled.oaria, cum vor vota membrii Parlamentului in ceea ce aflat[ in dezbatere, precum qi iriveqte -ur"pru ii".ur" chestiune oric[rei chestiuni importante legate de activitatea Pariamenhrlui European. Astfel, grupurile poli-t19e din parlamentul Europea^n sunt similare partidelor politice din cadrul parlamenielor nalionale din Europa - qi sunt' p."f"Uif, mai puternice -.decAt grupurile ,d:^ culise hemocratice qi reiublicane d.in cadrul Congresului Statelor Unite.
56

a existenlei diviziunilor transnalionale a partidelor in cadrul Adundrii nu s-a realizat pAnd in ianuarie 1953. in timpul disculiilor qi dezbaterilor privind Regulile de Procedurd ale noii Aduniri, s-a sugerat ca desemnarea membrilor comisiilor parlamentare sX incerce sd contrabalanseze atAt reprezentarea diferitelor state membre cAt qi a ,,diferitelor tradifii politice". Acest moment a fost hotdrAtor, iar pAnX in martie 1953, s-a realizat o diviziune de facto in cadrul grupurilor de partide politice: creqtin-democrafi, socialiqti qi liberali. La acea dat5, acestea erau principaiele familii politice ale Europei de Vest continentale. Aceastd existenld de facto a grupurilor politice a dus la derularea de cdtre Comitetul de Regiementare a unui studiu privind efectele formdrii grupurilor de partide politice qi la formularea de sugestii legate de direcliile de acliune. Raportul Comitetului de Reglementare, adoptat in iunie 1953, accentua rolul cruciai al partidelor politice in ceea ce priveqte organizarea internd a Adun[rii. Raportul indica faptul ci, practic, aceste grupuri erau deja formate qi cd tot ce mai era necesar sd se facd era sd li se dea o
57

vicepreqedinte. Prima recunoaqtere formal5

Evolu{ia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

recunoaStere formald. AceastS. recunoaqtere a luat forma unei anexe la Regulile de Procedurd, in care se preciza faptul cd togi membrii Adun6rii pot forma grupuri in funclie de ,,convingerea politic6". Pentru formarea unui grup era nevoie de o declaralie de constituire care sd includ[ numele

Social-democra;ii

- Grupul Socialist, care in tgg2 a devenit Partidul Socialiqtilor Europeni (PSE),

gmpului, executi'vrrl s5.u

Singurele condilii impuse se refereau, in primul rAnd, la faptul cd aceste grupuri trebuiau sX se constituie in baza criteriilor politice qi nu in baza celor nalionale; in al doilea rAnd, acestea trebuiau s[ aibl cel pulin nouh membri; qi, in al treilea rAnd, nicio persoanX nu putea face parte din mai

qi

semn[turile membrilor.

mult de un grup politic. incepAnd din acest moment, grupurile politice au ajuns s[ fie principalele entitdli de organizare colectivX din cadru] Parlamentului European. Grupurile primeau ajutor financiar. Fiecare grup qi-a organizat un secretariat in mod independ.ent qi u ptl-it r.l'tt birou in cadrul sediului Parlamenfului European de la Strasbourg qi, mai tArziu, de la Bruxelies. Dezbaterile din Parlament au inceput qi ele sX fie organizate pe principiul poziliei oficiale a grupului qi nu in baza deciaraliilor membrilor individuali. La data primelor alegeri europene, in t979, grupurile politice dominau toate aspectele lucr[rilor parlamentare, de }a a decide cine este ales in funclia de preqedinte al Parlamentului pAnX la numirea pozi$ilor ocupate in cadrul comisiilor qi pAnd la organizarea agendei lucrdrilor
olenare. in ceea ce priveqte echilibrul de putere intre grupurile politice, a$a cum se prezintd in Tabelul 1.2, se poate spune

incorporAnd principalele partide sociaiiste, socialdemocrate qi muncitoreqti din Europa, fiind in mod constant grupul cel mai numeros. Centru-dreapta - in contrast cu unitatea de care au dat dovadS. sociai democrafii, grupul de centrudreapta s-a fragmentat in mai multe grupuri creqtindemocrate, consera/atoare qi nalionaliste, dar in 1999 (in cadrul celei de-a cincea legislaturi) majoritatea acestor partide erau deja unite in jurul Partidului Popular European-Democrat European (PPE-DE), cu un numXr mic de conservatori qi nalionaliqti rdmaqi in Uniunea pentru Europa Natiunilor (UEN). Liberalii - intre aceste dou[ mari forle principale, al treilea partid ca importanli care se nume$te, in

ultima sa variant5, Alianla Liberaliior

qi

'

cd incepAnd cu primele alegeri europene, a existat un numir mare de grupuri, iar apartenenta la acestea, precum qi denumirea lor s-au schimbat in mod continuu'Totuqi, Existd 6 ,,familii" politice principale care au r5'mas relativ
constante pe toat5 durata celor 6 legislaturi alese:

Democralilor pentru Europa (ALDE), aduni laolaltd diferitele orientXri liberale, de centru, precum qi partide democrate europene. Radicalii de stdnga -la stAnga social-democrafilor, diferitele orient[ri socialiste de stAnga, ex-comuniqti, precum qi alte forle radicale de stAnga erau la inceput dir.izate in doud grupuri, dar, odat[ cu cea de-a patra legislatur5, s-au unit sub denumirea Grupul Confederal al StAngii Unite Europene/StAnga Verde NordicX (EUL/NGL). Verzii 6i regionaligfn - partidele verzi qi ecologiste au ales, de obicei, sd se alieze cu regionaliqtii de centru-

stAnga

formAnd in prezent Grupul Verzilor/Alianla Liberd Europeani (V/ALE). Antieuropeniqtii qi gruparea extremistX de dreapta - in final, trebuie sd menliondm ,,colec!ia" de partide

qi cu partidele

nalionaiiste substatale,

SB

59

Evolulia Parlamentului Eu

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland 'ee


io

principalele gruperi de acest fel fiind protestatare, -antieuropeniqtil (atit de stAnga, cat qi de dreapta) care formeazi, in prezent, Grupul Independenld qi Democralie (IND/DEM), qi grupul de extremd dreapt[ care nu are, in prezent, suficiente locuri in Parlament pentru-a forma un rdmAnAnd, astfel, membri neafiliali' erup de partide a ^in ^esen1d, sistemul d.e partide din Parlamentul European poate fi conceput drept un sistem ,,de douS' qi mai multe puttid."". Principalele doud gr-upuri, socialiqtii qi PPEs, au definut, fiecare la rAndul 1or, intre 30 Si 35 %o din totalul locurilor din Parlament in timp ce alte grupuri mai mici au definut intre 3 qi to procente din locuri' In consecin![, cele dou5 partide mari au dominat politica din cadrul Parlamentului European, dar niciuna dintre grup[ri nu a delinut o majoritate categoric[. Dintr-un anumit punct de vedere, componenla Parlamentului European este similar5. Parlamentului Federal German, care cuprinde dou5 grup[ri mai mari, o grupare creEtin-democratd qi .rtru r*iu1-democratfl, qi un partid liberal de dimensiuni mici, aliat adesea ori cu creqtin-democratii, precum qi un mic partid. al verzilor care de cele mai multe ori se altazd cu social-democratii.

i
i

sFi

<

s$c g"ejiljR
,.

*
3

Rd

q frg

?a

Nt

! s* _5*

ei

.-

,d

i-o

a ()
d

-EG *6h* d:9

i +ii
i

i.l

Ei-

- i ie ];G ri*
j

5r

()
O.

o ti
trl

'il E^i.*e TH
i

-{

i?o

rjl

Frl

*i

.-l

o.

-Ee' 6;o
:l

::'s
!

AE r;s ri-

o,

o
!

i 6 i,6 -- ii*

] oq
:

A
6i
t)

le6 i r-

N? =

-o

F
s

, E. -r9s.g ; ag EcigEi,E l;s;


: ci

F-^* * jF;'s

Vom folosi pe parcursul cdrtii termenul PPE pentru a ne referi ia creEtin democrali/ conservatori.
6o

aiiffi a i ?fu 3g;FE33F[FgFff

j
6r

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Atr
SOC PSE

erite grupurilor de

Ddmmiiiltgrupurilor
Grupul socialist

de

Partide

nartide
Qnainl-domnenfi

r.3. Absenta legdturii electorale intr-o carte renumit[, politologul american David Mayhew suslinea cd forla motoare a politicii din

partidul socialiEtilor europeni

(anoe$n rl om nnrnfi ci Con sertlatc, tT'l

PPE

PPE-DE

ADE
UPE

Partidul Popular EuroPean Partidul Ponular European Democrat lliuntu Democratd EuroPea!5 Uniunea pentru EuroPa
Untunea pentnt Europa Naliunilor

UEN
GDE.

FE
r ihorali

Crunul Democratilor EuroPeni Forza Europa Liberalii si Democratii EuroPeq! Grupt t t-ileral European, Partidul Democrat si Reformator I Alianta Liberalilor qt Democrattlor I pentru Europa
cf

LDE ELDR

ALDE
Dn)ionlii;lo COM
SU

Legdtura dintre cetdlenii UE qi reprezentanlii lor in Parlamentul European este extrem de slabd in pofida sporirii puterii de control asupra executirrului qi a puterii legislative a Pariamentului European qi aparilieisistemurui transnalional de partide din cadrul pE. Pulini cetdleni par a fi conqtienli de importanla _ _ Parlamenhrlui European sau a inlelege modui in caie acesta funclioneazd. 9z% dintre cetdlenii UE pretind ci. ,,au auzit
de Parlamentul European"r
.

Congresului Statelor Unite a fost ,,legitura electorald dintre lor aleqi" (Mayhew, tg71). Comparativ, in cazul PE, se intAmpl[ tocmai contrariul.

aleg[tori qi reprezentantii

Grupul comunist
StAnea EuropeanX Unita GruDLri uentrt, stAnga europe444!"itX Grupul pentru StAnga EuroPeand

EUL

EUL/ NGL Verzi sireqionali$ti V

1t)

Unitd/Stinea Verde Yerzi

Nordic[

LiberX

4li
30

V/ALE
RBW ARE
,t-+;-',nnnonii EN

G*p"t V"-ilor/Alianta
Europeani

lll
I
(.)

Grupul Curcubeu Alianta Radicald EuroPeaqa liyfremn dp drp' tnto si indeoendentii


Eurona Natiuniior

rl
198
1

EDD

IND/DEM
DE TGI

Eurona democratiilor Grupul IndePendent[/Delgq!3lq


Dreapta Europeand

5i a diversitd$lqr

r)94

99{)

2i')i}l

anul

Grupul tehnic al DePutalilor Independenti

Figura r.r. Participarea la vot la alegerile pentru parlamentul European

' l,lurobarometml Nr. 58, octombrie-noiembrie zooz.


63

6z

_l'.volrr[iir l'irlltr

rr rt,rr I rr

lrri l,,rrlopt.;rrr ,,all

atitudini aparent pozitive fa!5 de Parlamentul European nu s-au concretizat in acliuni politice. CAnd se pune problema votului pentru alegerile europarlamentare, ma;'oritatea alegitorilor nu sunt motivali de ceea ce se intAmpli in cadrul Parlamentului. Participarea la vot este foarte scXzuti in comparalie cu alegerile nalionale qi scade in continuare in mod dramatic. Cu aproximatl zg% mai pulini cetdleni au votat in cadrul alegerilor europene din iunie 2oo4 in comparalie cu ultimele alegeri nationale generale care au ar,'ut loc in statele membre ale alegdtorilor. Figura r.r prezintd participarea Ia vot la alegerile europene de-a lungul timpului. In mod tradilional, mulli analiqti au sustinut faptul c[ aqa-numitul ,,deficit democratic" din cadrul UE ar putea fi rezolvat prin creqterea prerogativelor parlamentului European (ex. Williams, r99r). Cu toate acestea, in ciuda faptului cX puterile Parlamentului European au crescut constant in ultimii doudzeci de ani, nivelul de participare al cetdtenilor la alegerile europene * singurul element de democratie de tip cet[lean delegat din cadrul sistemului politic al UE - s-a redus. in plus, mulli oameni de qtiinld afirmd cd problema deflciiului democratic nu poate fi qi, probabil, nici nu ar trebui sd fie rezolvatX prin intermediul Parlamentului European (ex.
Majone, 2oo2; Moravcsik, 2oo2).

cel al cetdlenilor care afirmd ce au incredere in parlamentele lor nafionale2. Cu toate acestea, aceste

incredere" in Parlamentul European, un procent similar cu

O pondere cle 57% dintre cetileni alir.nrii ci

Pe de altd parte, motir,rrl pentru care oamenii nu voteaz[ in alegerile europene are foarte putin de-a face cu prerogativele Parlamentului European sau cu lipsa conqtientizdrii diferenlelor intre partidele politice din cadrul
" Eurobarometml Nr. 62, octombrie-noiembrie zoo4. 6q

liderilor nafionali de partid gi a mass-mediei nalionale este c-oncentratX p" lupta pentru obtinerea pozifiei politice dominante in guvernele naSonaie, aiegerile europene ajung sI fie privite ca qi competilii politice nalionale de iang secund desfbqurate in timpul mandatului(Reif qi Schmitt, 19Bo; van der Eijk qi Franklin, Lgg6).Alegerile nalionale generale implich mult mai multe mize decAt cele europene care, din ca:uza sistemului de control institulional din sistemul politic al UE, nu duc, in prezent, la formarea unui ,,guvern european" sau nu au puterea de a schimba in mod considerabil direclia agendei politice comunitare. Acest lucru are doud efecte: in primul rAnd, mulfi alegdtori preferd sX stea acasX cAnd au loc alegerile UE pentru cX privesc aceste alegeri europene ca fiind neimpoftante; in al doilea rdnd, mare parte dintre cei care particip[ la vot cu ctcazia alegerilor europene foiosesc aceste alegeri mai degrabX ca pe o oportunitate de a protesta impotriva partidului sau a partidelor ia putere in cadrul guvernelor nalionale decAt pentru a-qi exprima opiniile r.izavi de partidul care ar trebui sd aibd cele mai multe locuri in Parlamentul European. Acest lucru a fost r-aiabil atAt in cazul primelor alegeri din t979 cdt qi in cadrul alegerilor pentru cea de-a $asea legislatur[ din zoo4. Aceastd absen![ a unei legdturi electorale concrete inseamni, de fapt, cd evolufiile sferei politice din cadml Parlamentului European, precum evolulia grupurilor politice transnafionale, nu pot fi explicate prin existenla Llnor interese colective externe ale membrilor Parlamentului European. AvAnd in vedere faptul ci alegerile pentm Parlamentul European sunt dispufate mai clegrabi de partidele nafionale decAt de partidele politice transnafionale din cadrul Pariamentului European, este 1rulin probabil si existe o conseo'enld a votului la rrrmdtoarele alegeri. Prin urmare, membrii unui anumit
65

Evolutia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

grup politic din PE care au aclionat impreuni sub -auspiciile gruputui politic european pentru a asigura indeplinirea promisiunilor fdcute in mandatul precedent, risc[ sd nu fie iealeqi. De asemenea, este pulin probabilX sanclionarea membrilor PE sau a partidelor transnalionale pentru abaterea de la promisiunile electorale fHcute in mandatul precedent. F[r[ o motivalie extern6, comportamentul politic din Parlamentul European este influenlat cu precXdere de consideralii interne ce lin de instituliile qi de procesul politicilor comunitare. De exemplu, membrii Parlamentr-rlui bu.opeut sunt motivali de evolulia carierei personale, de poribilitat"u de a promo\a in cadrul structurilor Farlamentului sau in cadml sistemului politic nalional, de dorinla de a elabora o legislafie mai bunS-. in plus, precum toti politicienii, membrii Parlamentului European urmXresc
d.ezideratele lor personale sau de preferinlele partidului lor vizar.i de o politicd sau alta. Prin urmare, chiar Ei frr[ o legXturd electoral[, exist[ motive intemeiate pentru ca membrii Parlamentului sd-qi doreascd s[ se organizeze in cadrul unor partide politice care s[ le promoveze obiectivele

politicilor comunitare. Cu toate acestea, dacX politica din interiorul Parlamentului European este deja democratic5, ceea ce i-ar acorda un rol central in cadrul alegerilor europene, va creqte gradul de responsabilizare a UE. De exemplu, daci guvernele statelor membre ar permite desfHqurarea unui conflict intre personalit6ti rivale pentru funclia de preqedinte al Comisiei, iar rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European ar determina care dintre aceste personaiit[li s[ preia qefia uneia dintre cele mai inalte pozilii din cadrul UE, partidele politice din cadml Parlamentului European ar fi motivate sX-qi anunle proprii
candidali pentru preqedinlia Comisiei inainte de alegeri qi, mai apoi, s[ promoveze candidaturile acestora in campania electoral5. Acest lucru ar da alegerilor pentru PE un caracter european clar, promovAnd o adev[rat5 competilie intre principalele partide politice europene pentru a determina care dintre aceste partide ar urma sd stabileascd agenda legislativi a UE pentruurmdtorii cinci ani.

urignru."u unui rezultat politic cAt mai apropiat

de

individuale sau obiectivele politice colective. Acest lucru este cu atAt mai plauzibil dacd deciziile luate in cadrui Parlamentului European pot face ca balanla s[ inciine intro parie sau alta. Aceasta nu se intAmpla in primii ani,- cAnd Pirlamentul European avea doar un rol pur consultativ. ins[, Parlamentul European a dobAndit tot mai multd putere de a influenla executir,'ul UE (Comisia) qi de a modela legislalia UE. Drept urmare, aceste motivatji politice presupun c5, deqi fdr[ o leg[turi directh cu votanlii, Parlamentul European dispune de puterea necesar[ pentm a fi principala aren[ a politicii democratice din cadrul UE. -Alegerile pentru Parlamentul European nu au instituit o legXturd intre cethlenii UE qi procesul de infXptuire a
66

t,4. Baza de date: voturile prin apel norninal in cadrul Parlarnentului European
Comportamentul

la vot al membrilor unei institulii

legislative poate relel'a multe date prir.ind modul de operare

al legislatirmlui in cauzi aritAnd, de exemplu, dac[ votul urmdreqte afilierile teritoriaie sau afilierile partinice, ce tipuri de coalilii sunt formate, care sunt dimensiunile conflictului politic sau daci partideie sunt capabile si controleze comporlamentul membrilor sXi. Studierea comportamentului la vot in Parlamentul European nu este atAt de simpld precum in cazul altor parlamente, unde toate voturile sunt inregistrate. Exist6, de fapt, trei tipuri de voturi in Parlamentul European. ln
6Z

li

Evolu{ia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

mAinii", preqedintele adundrii observAnd pur qi simplu care parte a cAqtigat votul. in al doilea rAnd, existi,,voturile electronice", membrii Parlamentului ap[sAnd butonul ,,Pentru", ,,impotrivd" sau ,,,{b!inere" de la pupitm, iar rezultatul votului este afiqat pe ecranul amplasat in fala s[lii de

primul rAnd, exist[ voturile prin ,,ridicarea

loc cu precddere in privinla anumitor chestiuni de pe zrgend5., insd in detrimentul altora, qi cd acest tip de vot a fbst cerut mai curAnd de anumite grupuri politice decAt de
ar,'ut

qedinle nefiind, ins5, inregistrat modul in care voteazS. fr..ur" membru al Parlamentului in parte. in al treilea rAnd, existX ,,votul prin apel nominal.", prin care decizia de vot a fiec5.rui membru al Parlamentului este inregistratd in

cXtre altele. Cu toate acestea, avAnd in vedere ci grupurile politice sunt predispuse sX solicite votul prin apel nominal in cazul unor probleme importante pentru fiecare dintre ele, este rezonabil si presupunem c5. se recurge la voful prin apel nominai in cazui deciziilor mai importante din Parlamentul European. De exemplu, num[rul vofurilor prin apel

procesele verbale ale qedinlelor. Procedurile Parlamentului European impun votarea prin apel nominal doar in anumite cazuri. Cu toate acestea, un ,,grup politic" sau aproximativ o cincime dintre membrii Parlamentului pot solicita ca orice vot s[ se deruleze prin apel nominal. In practicd, de-abia dac5. o treime dintre sesiunile de vot s-au der-r,rlat in baza votului prin apel nominal. Cu alte cuvinte, avem posibilitatea de a studia in detaliu comportamentr-rl la vot doar in cazul unei treimi dintre voturile din Parlamentui European. De asemenea, intr-r,rcAt partidele politice sunt cele care solicitl aplicarea votu]ui prin apel nominal, se presupune cX tot acestea sunt cele care decid in cazul clror sesiuni de vot se \ra recurge la aceastd procedur[ de vot, motive]e fiind de ordin strategic de exemplu, pentru a demonstra care este pozilia lor vizavi de o anumit[ problemi sau pentru a demonstra cd sunt mai unili decAt un alt grup politic. Acest lucru reprezint[ o potenlial5 problem[ legatX de ,,nereprezentativitatea eqantionului" deoarece comportamentul la vot al membrilor Parlamentului, observabil in cazul voturilor prin apel nominal, nu este reprezentatilz pentru a trage concluzii vizavi de compoftamentul la vot in cazul tuturor sesiunilor d.e vot derulate in cadrul Parlamentului European. intradevir, Carrubba et. al. (zoo6) a sesizat faptul c[, in cadrul celei de-a cincea legislaturi, voturile prin apel nominal au
6B

nominal

crescut odat[

cu sporirea competenle]or

Parlamentului European. Au existat 886 de voturi prin apel rrominal in prima legislatur5 aleasd direct (tgZg-tg\+), zr35 in cea de-a doua legislatur[ (r984-r98g), 2783 in cea de-a treia legislaturi (tg8g-rgg 4), S73g in cea de-a patra (tgg+-

tggg) qi 5265 in cea de-a cincea (tggg-zooq). presupune c[ cetXlenii sunt mai interesali

Se

de

comportamentul la vot al reprezentanlilor aleqi mai degrabi in prir.inla chestiunilor importante decAt a celor mai pulin importante.

plus, studierea voturilor prin apel nomina] ne permite sd inlelegem modul in care membrii Parlamentului

ln

voteazX atunci cAnd procedura de vot se desfiEoar[ public. CAnd procedura de vot este public5., mass-media, guvernele,

grupurile de interese qi cetXlenii au posibiiitatea de

obsen'a modul in care membrii Parlamentului European au votat. Prin urmare, cu toate cX voturile prin apel nominal nu reprezintd un egantion reprezentativcare sX reflecte comportamentui la vot in cadrul Parlamentului European, este interesant de studiat aceastX procedur5 de vot pentru specificitatea sa.

ColectAnd datele referitoare la totalul populaliei implicate in votul prin apel nominal incepAnd cu prima procedurd de vot din prima sesiune plenard a primei legislaturi alese direct, in iulie 1979, pAnd la ultima
6g

Evolu{ia Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

procedure de vot in ultima sesiune plenard a celei de-a cincea legislaturi aiese direct, in mai 2oo4, am ajuns la un total de aproape 15.ooo de voturi exprimate de mai mult de 2.ooo de membri ai Parlamentului European. Pentru a analiza aceste date, am adunat trei tipuri de informalii. in primul rAnd, a fost introdus un singur cod, din qase existente, pentru fiecare membru al Parlamentului in fiecare sesiune de votare: un vot ,,Pentru", un vot ,,lrtrpotriv5" qi un vot ,*{b!inere" pentru cei prezenfi, d.ar care nu au votat (dacd respectir,ul membru al Parlamentului a semnat registrul ziinic de prezenld, dar nu a iuat parte la vot), deoarece au lipsit din Parlament in ziua votXrii sau nu erau numi$ in funclia de membru al Parlamentului in ziua vothrii (membrii Parlamentului pot fi uneori inlocuifi, pe timpul mandatului, de cXtre un suplinitor). Datele legate de sesiunile de vot desfrqurate pe parcursul primelor legislaturi au fost introduse fie prin scanarea documentelor de inregistrare a votului, fie prin descdrcarea inregistrdrilor privind votul de pe site-ul Parlamentului, aceste date fiind mai apoi citite cu ajutorul unui softr.t'are special creat in acest sens, fie de pe fiqierele scanate, fie din documentele de pe internet. Datele celei de-a cincea qi celei de-a qasea legislaturi au fost introduse direct de pe inregistr[rile electronice ale procesuiui de vot, obfinute de la Parlament. In al doilea rAnd, am adunat informalii referitoare la membrii Parlamentului. Aceste informa{ii privesc statele membre de origine ale respectivilor membri, afilierea la un anumit partid nafionai, afilierea Ia un anumit grup politic european, data naqterii, precum qi anul in care el sau ea a dev'enit membru sau membrX a Parlamentului. Aceste date au fost colectate din dosarele individuale ale fiecdrui membru, dosare aflate la Secretariatul Parlamentului

rle vot, regula de vot (dac5 a fost necesard o majoritate simplX sau o majoritate absolut[ pentru ca votul sX treacd), laportorul pentru chestiunea dezbdtutl, ce grup politic a solicitat votui prin apel nominal qi principala problemS. lroliticd supusi la vot. Aceste date au fost colectate din procesele verbale ale sesiunilor pienare ale Parlamentului iir-,rop.un, publicate in seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

la care s-a desfhqurat sesiunea de vot, procedura legislativX

r.5. Concluzii
Utilizarea acestui set unic qi substanlial de date ne permite o analiz[ riguroas[ a modalit5lii in care a evoluat sf'era politic[ de la nivelul pe de la primele alegeri directe riin 1979.. Datele pot fi de asemenea, utilizate pentru a explica cum qi de ce comportamentul politic qi organizarea politicX s-au modificat la nivelul Parlamentului European. Desigrir, aceast[ carte nu reprezint5 un verdict final asupraacestui subiect qi sperS.m ca datele colectate de noi sd poatX fi

fblosite de generaliile viitoare de analiqti interesali de comporlamentul la vot din cadrul Parlamentului, in general, qi de sfera politicd de 1a nivelul PE, in particular. inainte de a analiza modul in care a apXrut gi s-a consolidat politica democratic[ la nive]ul Parlamentului European in ultimele doud decenii qi jum[tate, vom explica mai intAi de ce este normal sd existe o sferd politici
democraticl la niveiul Parlamentului European.

In al treilea rAnd, am adunat informatii legate de fiecare vot exprimat. Acest lucru a inclus, printre altele, data
7o 7r

European.

2. Democralia, costurile de

tranzaclie qi partidele politice


Primii cercetitori sociali, precum Moisei Ostrogoski, Robert Michels, Lord Bryce qi Max Weber, au inceput sX fie interesali de legXtura existentd intre democralie qi partidele politice odatd cu aparilia politicii democratice in Europa la inceputlrl secolului XX. Ar fi imposibil qi neadecvat din partea noastr5 daci am trece in revist5 toatd munca derulatd cu privire la acest subiect pAnX in prezent. Pe scurt, incepem disculia din acest capitol prin identificarea a douX abordXri contemporane r.izar.i de politica democraticX, fiecare dintre acestea reprezentAnd, in fapt, conceplii
cliferite iegate de rolul partidelor politice. Comparilia itcestor doud perspective ne \ra ajuta in prezentarea poziliei
noastre.

O prim[ perspectivi susline faptul cd reprezentanlii irleqi trebuie si apere, mai cu seamd, interesele corpului clectoral. Potrivit acestei perspectir.e, un parlament este predispus la fragmentare in mai rnulte corpuri electorale leprezentate in cadr"r-rl s[u. Cu cAt este mai mic corpul t:lectoral (circumscriplia electoral5) cu atAt acest lucru este

qi mai omogene pot fi mai bine suslinutede cdtre reprezentan$i lor. Potrivit aceleiaqi logici, pozilia
leprezentanfiior aleqi trebuie sX fie cAt mai strAns legatS. de interesele corpului electoral. Dimpotrivd, partidele ar trebui lrrivite cu suspiciune, deoarece ele au tendinla de a crea o rlistan!6 intre reprezentanlii aleqi qi cet5leni. Numim irceastd perspectivd ,,democralie de tip cetdlean delegat.
ao

rnai benefic pentru democralie, deoarece grupurile mai mici

l]gl,lt,tjt!!,t,

t.rrstrrr.ilc tlt: lr.;rrrz:rr:(it: q;i p:rr.tirlr:lr.polrlrlr,

fnaorin{ impreund gradul de eficienlX u p.o..rrrlrri de infhptuire a, politicilor pubrice. Numim u""ur'ia f.r$ecti'x democralie bazatd pe partid. Aceste conceplii sunt, desigur, simplific5ri ale unei "de vasJe prii'ind sistemul partid" qi a"mt"ra!ia. Il"rql*i Ele ilustreazi doux perspective total diferit" ,"f".ituu." larolul qi scopul partideloi politice qi au o releranti-directd in modul in care noi inielegem democralia, in gl""rul, qi dezvoltarea sferei politice- qi a parrideior i"., Parlamentului European, in particular. "uar.,t

Partidele insumeazi qi clarificd pozifiile adoptate a" o politicd sau. al_ta qi faciliteazx stabiliiea de aJorduri "iru"i eficiente lntre drferrtele grupuri reprezentate in interiorul unui partid. Acestea di. la o pr"dl.tubiiitut" qi stabilitate solidi

A .doua perspective considerd cx pa.ticrcr. politice puternice sunt fundamentale pentru buna f.unctionare a democraliei. partidele reprezirit[ intermeaiu*f-r"J i.rtre IotulF- ql procesul demouatic de luare a deciziilor.

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Negdtorii

.eprezentanfii 4leqi sd nu devieze sau sx devieze cat mai pulin de la preferinlele corpului electoral. cu alte cuvinte, trebuie pus pe problema principald a relagiei ^ccentul rnandant-mandatar existentd intre votinli qi reprezentanfii lor aleqi (ex. Ferejohn, 1986; Fearon, rgggiV"igman et ai., 3oog). votanlii deleg[ cdtre reprezentinlii lor ircina de a le apira interesele, dar aceqtia din urmd s-ar putea sd aibi propriile lor interese, diferite fald de cele aie votanfilor.

2.1. Democra{ia de

tip ceti{ean_delegat

solutionatX este sX vedem


74

_ Principalul aspect pus in disculie de perspectiva depogralie de tip cetilean-delegat este faptul trebuie sd fie cAt mai r"p."r"irtutivd posibil. "e'Je*i".utiu d;il;;; presupune ca poziliile exprimate de reprezentanfi in parlament sd fie cat.mai apiopiate de preferinlele electoral. Ideea impliciti este cd aceste corpuri ffiului elect^orale sunt omogene qi au preferinle similar" .ur] cel pu{in cd preferintelor este mai puternicl de lu ,r.,' :1T]11, electoral la un altul spre deosebire de varialia "o.p acestor preferin{e in cadrul aceluiaqi corp electoral. Acolo unde se aplicd aceasti idee, este normal ales sd fie "i."p."r"ntanful perceput ca un delegat al corpului sdu electoral. aceastd perspectivd, principala problem5 ce trebuie , Pi" "r- se poate face ca

.eprezentanlilor qi pedepsirea acestora pentru rea 'otanli purlare. Iati de ce transparenla este importantS. comportimentul la vot, precum qi alte acliuni cum ar fi prezenla in parlament qi implicarea in anumite comisii qi subcomiiii, ar trebui s[ aibd o mai mare vizibilitate. Aceste informatii ar trebui si poatd fi accesate uqor de cdtre pubiic p"ni.u a putea fi folosite in campaniile electoraie in 'ederea recompensirii sau pedepsirii unui legiuitor. perspectiva democratiei de tip cetdfean_delegat, .Din pariidele qi formarea acestora repreiintd doud lucruri privite cu suspiciune. partidele sunt rrdzute ca un instrument conspirativ care produce o distanlare intre votanfi qi reprezentqfii lor. partidele sunt, in consecinld, percepute ca avand un rol determinant in accentuarea problemelor din relafia mandant-mandatar. partidul devine, astfel, un alt mandant al reprezentantului ales, iar interesele acestuia ar putea intra in conflict cu cele ale votanfilor din diferitele _corpuri electorale qi poate chiar qi cu interesele votantilor din majoritatea corpurilor clectorale. situalia este qi mai complicatx atunci cand

<lificil[ ajunge si fie monitorizarea de citre

leprezentantul care equeazx in apdrarea interes^elor ior prin .eflzul de a-l sau a o mai vota pentru un nou mandat. cu foate acestea, multe dintre acliunile intreprinse de cdtre leprezentanli trec neobsenate de cxtre votanli. cu cat sunt .rai uqor de intreprins acliunile de culise, cu atat mai
a

ar urma, in mod normal, sd pedepseascd

Democralia, costurile de tranzac{ie qi partidele politice

partidele delin controlul asupra selecliei candidalilor sau

isupra ordinii candidalilor pe listele de votare. in

circumscripliile cdrora le sunt alocate mai muite locuri in legislativ , dacd un partid are $ansa de a define trei sau patm locuri,este aproape sigur ci primul candidat de pe listX va fi ales. Astfel, in cazul in care candidatui nu este popular printre alegdtori, atunci votanlii ^au pierdut opliunea de a exclude acel candidat de pe listi. In concluzie, existX mult prea puline lucruri pozitive care pot fi menlionate despre partide daci privim lucrurile din aceast[ perspectivi a democra{iei de tip direct. O parte a experqilor in democralie urmeaz[ teoria democraliei de tip cet[lean deiegat, argumentAnd c[ par[idele nu trebuie sX fie puternice, intrucAt ar submina capacitatea votanlilor de a-qi moniloriza aleqii in mod individual. Sartori afirmd, de exemplu, c5. ,,partidele" reprezintd, prin definifie, un blocaj in calea form[rii conqtiinlei democratice deoarece acestea incearcd sI

promoveze

comunitXlii decAt binele comunitdtii in ansamblu (Sartori, t976: r-r8). Aceste idei au o istorie lungi. in momentul in care democralia a inceput s[ prindd contur in Anglia, in secolui al XWII- lea, Henry St. John Bolingbroke (t97t [rZSB]: roz) a afirmat c5.: ,,Gul'ernarea prin intermediul partidelor ... trebuie mereu s5. se finalizeze prin guvernarea unei fracliuni ... Partidul reprezintd un riu politic, iar dezbinarea este mai rea decAt toate partidele la un loc". in mod similar, proiectul elaborat de James Madison pentm Constitutia Statelor Unite, pe principiul reglementXrii alegeriior qi a concentrdrii acestora pe candidat (pentru funclia de preqedinte qi pentru Congresul SUA), poate fi interpretat ca un model anti-partid inspirat de opera lui Bolingbroke (Dahl, 1956 4-33), tn strAnsS. leglturd cu aceste perspective, conform teoriei inovatoare a lui David Mayhew (tgZ$ privind sistemul american de guvernare,
z6

mai degrabX interesele unei ,,pXrti" a

De aceea, intr-un legislatir. cu mai multe sute de reprezentanli, este logic imposibil ca o decizie sd produci mereu rezultatul cei mai apropiat posibil de preierinlele fiecireia dintre circumscripliile elecfora]e. se rra intampla, mai degrabd, contrariul. Este foarte pulin probabil ca, intr-o legislaturd tipic5, un reprezentant it"i tu i"tamplare sd se do'edeascd a fi elementul pivot intr-un regisiativ. chiar 'ot dacx reprezentantul sau reprezentanta insistiin oblinerea unei decizii optime pentru corpul sdu electoral, pozilia sa este irelevanti din perspectiva deciziei finale ^luate de majoritate.Acest lucru este cu atat mai varabii in cazul parlamentelor mai mari care au un numdr mare de reprezentanli qi multe districte electorale mici. .. Pi".perspectiva democrafiei de tip cetdfean-delegat rimane inci deschis[ intrebarea referito]re la modalitatea de cumuiare a voturiior individuale; cu alte cuvinte, este

tocmai,,legdtura electorald" dintre un membru independent al congresului qi alegdtorii din districtul acestuia iste cea care modeleazd. (qi ar trebui sd modeleze comportamentul politic de la washington, qi nu ideologiile politice generale qi nici interesele de partid. Perspectiva democraliei de tip cet5lean-delegat este uqor de inleles. Ea capdtd ,gi mai muit sens d-acd este contexfualizatx in relalia dintre un reprezentant qi un corp electorai. De {apt, in realitate, parlamentele sunf compuse din mai multe sute de reprelentanli. in multe cazuri, deciziile sunt indivizibile, lucru care inseamnX, de fapt, cii aceeaqi decizie se aplic[ in cazui mai mu]torcir cumsciiplii. cu alte cuvinte, dacx trebuie luatd o decizie in pri'u'inla unei chestiuni precum bugetul pentru sistemur ^ national al asigurxrilor de sxn[tate rau a unei chestiuni precum trimiterea de trupe intr-o lari striinx, decizia luatx ai putea a]/ea consecinle dir.erse la niveluldiferitelor corpuri electorale, ins5., r'a fi o decizie care se va aplica tuturor. Nu vor exista decizii diferite pentru corpuri electorale diferite.

Democra{ia, costurile de tranzaclie

rtidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

vorba despre modul in care pozitia fiec5.rui reprezentant duce la luarea unei decizii finale la nivel de parlament. Chestiunea privind insumarea acestor preferinJe pale una dificili, dar, in ciuda acestui fapt, qtiinla politicd a gasit o rezolvare. Este o rezolvare simpld, dar incitant[: o decizie de vot in cadrul unui parlament va corespunde, in mod normal, deciziei preferate de parlamentarul median. Astfel, dac[ am c]asifica toli membrii unui parlament in funclie de in ceea ce priveqte o anumit5 chestiune (s6 pozilia 'tprrtt"-lor de la puterni- impotriv[ la puternic pentru), votantul median se va reg5'si exact la mijloc, marcind diferenla intre mai mult de So% qi mai puJin de 5o%' Aceasta este celebra teoremd a votantului median, dezvoltat[ pentru prima dat[ de Hotelling (tgzg) qi Black (rqs8). Teorema votantului median este surprinzltoare. Pe t ri"a dreptate, s-ar putea crede c[ intr-un mediu democratiJ d." l,rur" a deciziilor, decizia fiec5.ruia ar trebui sX aibi o anumitd insemn[tate. Teorema r.otantului median ne spune exact opusul. Numai preferinlele- votanlilor m ediani conteazd ; distribulia preferintelor celorlalli votanli nu conteazd deloc. Este ca qi cum r.otantul median ar fi ales d.ictator. De aceea, nu este uqor s5' reconciliem a priori teorema votantului med.ian qi conceplia populari privind democralia. Pe de altd patte, dac[ ni s-ar cere s[ r[spundem la intrebarea: ,,cum ar trebui luate deciziile inti-o d.emocralie idealS.?", sunt mari $anse ca rlspunsu] pe care l-am formula sd fie apropiat teoremei votantului median. cel mai important motiv ar fi probabil acela ci astfel se evit[ deciziile ertreme. Dac[ sunt puse in evidenlx disconforhrl sau inutilitatea unei decizii, aceasta este inutilitatea resimlitS. de votantul aflat la polul opus unei anumite d.ecizii, inutilitate care este mereu minimizatatS. de op{iunile votanhrlui median. Evitarea extremismului este, in'mod cert, un important scop asociat democrafiei, iar faptul cd votantului median i se acord[ incredere pentru
zB

valabil5 doar in anumite circumstanle speciale, rareori intAlnitein realitate. Cea mai restrictivd circumstan![ este aceea c[ar trebui sX existe o singurl dimensiune a conflictului. De exemplu, in cazul Pariamentului European, unde exist[ atAt interese nalionale, cAt qi interese ideologice, este greu de imaginat cd doar una dintre aceste douX dimensiuni este prezent5, dar vom analiza acest aspect mai pe larg in Capitolul 9. Daci existX mai mult de o dimensiune, perspectiva democraliei de tip cetXleandelegat nu oferX niciun rdspuns in ceea ce priveqte modalitatea in care ar trebui luate deciziile intr-un parlament. Prediclia mai degrabX nerealistd a teoremei susline faptul cX nu existX un echilibru al votXrii (cfm. Arrow, r95r; McKelr-el', 1976). Motivul este urmdtor-r-rl: imaginali-vX cd un proiect de lege este supus aprobirii parlamentului. Atunci, in cazul in care existX mai mult de o dimensiune, chiar dacd primul proiect este propus la nivelul pozifiei pe care votantul median o are din perspectir.a acelei dimensiuni, se poate veni cu o propunere de amendamentbazatd pe o a doua dimensiune, deschizdnd astfel posibilitatea formirii unei noi majorit5ti favorabile versiunii modificate a proiectului. Cu toate acestea, in cazui in care acest lucru s-ar intAmpla, este foarte probabil ca supunerea la vot a versiunii modificate si fie anulatd prin alte amendamente.
Procesul de luarea a deciziilor ar dura astfel la nesfArqit fhrX a fi luatd o decizie definitir'[. Motir,'ul pentru care aceast[ situatie s-ar putea intAmpla in cazul oric[rei propunei care implicd mai mult de o dimensiune este legat de faptul cd votanlii negociazi diferit de la o dimensiune la alta, fiiind
79

luarea unor decizii permite tocmai acest lucru. prin urmare, la o analizd atentd, teorema votantului median este mai pulin gocantd decAt pare la prima vedere. Cu toate acestea, teorema votantului median este

Democratia, costurile de tranzactie $i partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

astfel greu de stabilit un sistem consistent qi inechivoc de clasificare a opliunilor politice. Pentru a ilustra acest aspect, s[ presupunem c[ existl dou|. dimensiuni ale unei politici publice: preferintele 1-izavi d.e nivelul redistribuliei economice qi preferinlele r.izavi de nivelul conservatorismului social sau al liberalismului social. Procesul decizional ar putea debuta cu un pachet legislativ caracterizat deredistribulie generoas[ qi_ o agendi roiide foarte liberald. Acest ar putea fi amendat cu un pachet mai consen'ator, dar care implicx o cu o redistribulie mai redusX in cazul in care forlele conservatoare suslindtoare ale redistribuliei sunt gata s[ renunle la pachetului legislativ. Acest proiect, la rAndui sXu, ar putea fi anulat de o igend[ qi mai consenratoare implicAnd o mai

importante. Aceste costuri pot fi considerate ca fiind unele din cosfuriie de tranzacfie fundamentale pentru activitatea politic5. Similar tendinlei teoriei neoclasice a echilibrului general de a neglija cosfurile de tranzaclie, teorema votantului median are de asemenea tendinla de a ignora costurile de tranzaclie pe care procesul procesul decizional la nivel politicle implici. Aceste costuri de tranzaclie suntin rnod verificabil,chiar mai importante decAt costurile de tranzaclie economic[. Preg[tirea unei propuneri legisiative este costisitoare cieoarece trebuie luate in calcul mai multe implicalii ale propunerii supuse disculiei. De asemenea, trebuie alrrte in vedere alternative pentru a rredea care dintre acestea sunt cele mai potrir.ite pentrl-r a r6spunde obiectirului vizat prin lespectiva propunere legislativd. Calitatea propunerii clepinde, in mod crucial, de timpul folosit pentru pregXtirea ei. Acest lucru nu inseamnS. cd o propunere de calitate este lipsitd de controverse. S-ar putea ca aceasta s[ defavorizeze anumite interese qi sX favorizeze altele. Oricum, este necesar un indelungat proces de gandire pentru ca o propunere si aduci beneficii majoritdlii qi sd fie mai pulin costisitoare decAt propunerile alternative.l Disculiile din sesiunile plenare pe marginea propunerilor legislative din parlament sunt, de asemenea, costisitoare deoarece se foloseqte din timpul colectiv al mai multor sute de reprezentanli chiar qi in cazui in care ludm in calcul o posibild rati mare a absenteismului. Timpul este prefios qi tocmai din acest considerent ar trebui sd se aloce un timp limitat disculiei pe marginea propunerilor legislative. Din acelaqi motiv, este necesari performarea unei activitdli de monitorizare pentru filtrarea acelor propuneri considerate a
(N.a.) Eficien{a nu e intotdeauna prezentl. Interesele speciale reuqesc de sI schimbe proiectele de lege in favoarea lor chiar daci pentru societate costurile sunt mai mari decAt beneficiile.

aceasta

in

favoarea caracterului

mai consen'ator al

mare redistribulie dacd votanlii iiberali care sunt in favoarea redistribuliei ar fi convinqi si schimbe tabira. Ultimul proiect ar putea, la rAndul lui, s5. fie invils de o

agendi social-liberal[ cu o redistribulie mai redus[. In acest r,otanlii anti-conserwatori ar putea renunla ia

"i", redistributie pentru a O

impiedica impunerea agendei putea fi anulatS' de o agend[ ar consen'atoare. Aceasta social-liberal[ cu o redistribulie mai ridicat[. Practic,
ajungem de unde am Plecat.

asumplie importantX implicat[ de teorema votantului -"dia.t (qi, de asemenea, unul din motivele

pentru care st[rile de echilibru sunt fragile) este faptui cd agenda este perceputa ca fiind foarte competitivx. cu alte orice propunere imaginabili poate fi supus[ "inir,t", d.ezbaterii fhr[ costuri sau restriclii. Nu exist[ o descriere clar|. a procesului prin care se genereazd propunerile. Este ca qi cum propuneiile ar putea fi generate instantaneu fxr5. nici un coit, itAt in ceea ce priveqte pregdtirea propunerii, cAt qi in ceea ce priveqte disculiile ulterioare din parlament pe marginea ei. in realitate, ambele costuri implicate sunt
Bo

multe ori

'

Br

Democrafia, costurile de tranzaclie qi partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

fi nefondate sau nedemne de a fi luate in disculie de cXtre


parlament. Ca urmare a costurilor de pregdtire Si de dezbatere ale propunerilor, agenda nu este atAt de competitiv[ pe cAt considerd perspectiva democraliei de tip cet5lean-delegat. Toate legislaturile concep reguli pentru a decide asupra modalitat[1ii in care propunerile vor ajunge pe agenda parlamentului. DacX se acceptd consideralia potrivit cireia costurile de tranzaclie implicate in preg[tirea qi discutarea propunerilor legislative in parlamente sunt substanliale qi c[ agendele nu sunt atAt de competitive pe cAt susline perspectiva democraliei directe, se poate vedea clar cd partidele joaci un rol in acest context. Dacd accept[m faptul cd aceste costuri de tranzaclie reprezint[ o variabiid important[ in procesul infrpturii de politici publice, t'om vedea nu numai cd partidele joacd un rol pozitiv in democralie, dar qi cX este de preferat sd existe un sistem puternic de partide in locul unui sistem slab cu reprezentare fragmentarS., lucru care ar duce la instabilitate qi ineficien!5..

decid, in mod voluntar, s[ formeze qi s[ suslin5 partide (ex.

Schlesinger,

McCubbins, 1993; Aldrich, 1995). Inainte de a discuta despre rolul partidelor, este util s[ definim sensul in care inlelegem noliunea de partid. Existd o diferenli majord intre partide qi coalilii. Coaliliiie pot fi de doud feiuri. Ele pot fi formate in baza sistemului ,,de la un vot la altul", cum se intAmpli de cele mai multe ori in cazul

tg94t Cox, 1gB7; Stram, rygo; Cox qi

z.z. Dernocratia bazati pe partid


O perspectivi diametral opus5. celei de tip democralie cetXlean-delegat, afirm[ faptul ci partidele sunt esenliale pentru funcfionarea democraliei. Primii teoreticienii care au studiat partidele au argumentat c[ existenla acestora este dezirabil[ deoarece indeplineau,,funclii" esenqiale

sistemelor prezidenliale, sau pot lua forma unei coali$i guvernamentale in care diferite partide impart portofoliile ministeriaie qi prerogativele de stabilire a agendei. Membrii unei coalilii dintr-o democratie parlamentar6 tind s[ voteze in mod coeziv pentru cd delin o arm[ secretX care menline coalilia unitd: votul de increclere. in cazui unui dezacord in cadrul coalifiei, este mereu posibili asocierea votului de incredere la un proiect de lege. Paftenerul care deviaz[ de la linia politicX a coaliliei riscisd fie pedepsit prin destrXmarea coaiiliei dac5. doreqte s[ se opuni liniei adoptate de aceasta pe un proiect de lege. C[derea guvernului reprezintX un efect negativ general la nivelul mebrilor coali$eimembrii coaliliei intrucAt aceqtia pierd, astfel, puterea de a stabili agenda, precum qi portofoliile ministeriale. Singurul context in care s-ar ar[ta mullumili de o eventuald pribuqire a guvernului ar fi doar in cazul in care membrii coaliliei ar intrevedea ocuparea unor pozi{ii mai bune in urmXtorul guvern, lucru care se qi intAmpli uneori. Aceasta sifuafie apare in, cazul in care pribugirea guvernului atrage dupd

sine alegeri anticipate care ar favoriza partidul ce

precum strucfurarea votului popular, integrarea qi mobilizarea maselor, agregarea diverselor interese,

recrutarea liderilor pentru funcliile publice Ei formularea politicilor publice (cfm. Neumann, 1956; Ktg, rg6g). Pe de aiti parte, mai recent politologii s-au concentrat asupra raliunilor pentru care cetXlenii, candidalii qi parlamentarii
Bz

declanqat criza. Partidele care fac parte dintr-o coalilie sunt conqtiente cd electoratul qtiu cX votanfii le pot recompensa sau pedepsi pentru modul in care reprezintd interesele corpului electoral in cadrul coaliliei. Uneori, rdmAnerea intr-o coalifie poate fi mai costisitoare din punct de vedere electoral decAt p[rXsirea provocareaprXbuqirii

ei qi

ltnrrrrr'rir{rir, r'nr;lrrrilr.rll lr';rrrzirr:(it: 5i partidelepolitice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

lista candidalilor la alegeri (cum se intAmpl[ in cazu] alegerilor proporlionale din Olanda sau a alegerilor plurinominaie din Marea Britanie). Acesta reprezintX un
puternic instrument de disciplinare a reprezentanlilor care deviaz5 de la disciplina de partid intrucAt partidul are puterea de a-i plasa pe lista electoralX in aqa fel incAt sd nu mai aibX nicio qansi sX fie realeqi. Listele de partid sunt privilegiate ca instrumente de disciplinare in literatura din qtiinlele politice, frri a fi insd singurele instrumente prin care partidele pot sd iqi disciplineze membrii.Partidele alocd preqedinliile comisiilor parlamentare qi statuhrl de membru in parlament. in plus, partidele aloc5 portofoliile ministeriale gi funcliile executive. Ca urmare, intr-o democralie, partidele tind sd fie cele mai coezive maqinirii colective de mobilizare a electoratuluiqi, in acelaqi timp, de adoptare Ei implementare a poiiticilor publice. In disculia noastrd, este important sd facem diferenla

|{u1'r-i'irulni. l,oiirlit:rLca fald de coalilie dureazd atat cat r lrrlr.rrz;t 6i irrtt:r'csele ralionale ale liderilor de partid. l)ist.iplina intr-o coalilie, chiar qi in cazul unei grrvcmirri parlamentare, este mereu mai pulin puternic[ clccAt disciplina de partid. in momentul in care politicienii se aldturd unui partid, se aqteaptd ca aceqtia sX fie activi in interiorul partidului, sX contribuie la politica acestuia qi la campaniile electorale urmAnd indeaproape disciplina de partid, in special atunci cAnd voteazX in parlament. Partidele delin o serie de ,,instrumente" de recompensare qi sanclionare pentru a asigura aceastX disciplinX. Responsabilii cu disciplina (,,r,r'hips") din cadrul partidelor supravegheazd prezenla qi comportamentul la I'ot al membrilor parlamentului. Partidele controle az6, de obicei,

independent nu este motivat in niciun fel s5 voteze pentru votul exprimat de allii. AceastS. problemd a acliunii colective nu se referX doar la rezultatul votului, ci ,si ia sanclionarea ocupanlilor unor pozilii sau la alegerea Lrnor reformatori promildtori. Partidele joacX un rol fundamental in mobilizarea electoratului qi in competilia pentru acordarea de voturi platforme politice. Politica legislativd, pe de altd parte, se referd la o alt5 problemd de acliune colectir,'X, aceea a reprezentanlilor aleqi in parlament. Un reprezentant nominal in parlament tr:ebuie s[ facX falX unor probleme asemXndtoare cu cele intAmpinate de un votant nominal la alegeri. Probabilitatea ca el sau ea si fie elementul principal intr-un singur vot este destul de mic[, el sau ea putAnd, de asemenea, sd si se adapteze la actilitatea legislatir.d a celorlalli. Astfel, qi in acest caz, partidele joacX un roi fundamental in rezoh,'area ,,problemei acliunii colective interne" din politici. Este necesar si facem aceasti distinclie intre cele dor-rd roluri jucate de partide deoarece, a,ga cum arn discutat qi in Capitolul r, partidele europene nu joacd efectiv nici un rol in politica electoralX a Parlamentului European. Cu toate acestea, partidele joacd un rol important in politica legislativd a Parlamentului European. Studierea Parlamentului European ne permite sX inlelegem rolul ,,esenlial" al partidelor in rezolvarea acfiunii colective interne in politic5, separat fali de problema externd. Vom discuta mai intAi primul aspect qi, mai apoi, pe cel de-al doilea.
cX poate conta pe

tntr-adevir, democraf,ia nu poate funcfiona fhrX participarea masiv5 a electoratuluiinsd, un votant

spre deosebire de politica legislativ[. Po]itica electorald se referX la modul in care politicienii reusesc sd depdqeascd ceea ce se numeqte ,,problema acliunii colective exlerne" in politicd.
8q
8S

intre rolui jucat de partide in politica electorali

Democratia, costurile de tranzaclie $i partidele politice

qr.g!

Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

z.z.t. Partidele qi politica legislativS., infiptuirea Politicilor Publice


Primele partide politice modern a ap[rut la inceputul secolului XIX, cu mult inainte de aparifia sufragiului universal qi de dezvoltarea politicii electorale de mas[ (LaPalombara qi Weiner, tg66). Precum federaliqtii qi republicanii la inceputurile Congresului SUA,,,partidele parlamentare" timpurii din Europa includeau liberali (whigs) qi conservatori (tories) in Camera Comunelor din Marea Britanie, nafional-liberali Ei progresiqti in Reichstagul german, partidul conservator qi cel de stAnga (Venstre) de ia nivelul parlamentelor scandinave. Aceste partide erau formate din grupuri de personalit[licu scopul de a oferi politicienilor cu viziuni similare posibilitatea de a se organiza pentru a-Ei promova interesele Ei ideile (in special Weber, 1946lrgt9l; Duverget,lg54 [rgSr]). De exemplu, in timp ce partidele liberale timpurii organizau campanii pentr-r-r a promo\ra libertXli politice de baz[, comerlul liber qi extinderea dreptului de vot, consen'atorii timpurii c[utau sX apere interesele statului, biserica qi aristocralia ftinciar5. Aceste partide au inceput s5. pund bazele organizaliilor iocale de partid numai odat[ cu extinderea graduald a sufragiului la sfArqitul secolului al XWIIlea, avAnd drept scop recmtarea de membri qi coordonarea campaniilor electorale. Cu alte currinte, partidele politice timpurii erau organizate in adun5.ri reprezentative interne; majoritatea acestor parlide (sau mai degrab[ succesoarele acestora) reprezentAndincd principalele partide politice de astlziPartidele socialiste, care s-au format in Europa odatd cu extinderea sufragiului in rAndul clasei muncitoare, au fost primele partide care au pdqit in ,,exterior" prin mobilizarea in mas[ a electoratului.

l)incolo de politica electoral[ de mas[ existX patru motiv-e complementare pentru care sistemele de purria. sunt de dorit in politica legislativd. intai, partidele reduc caracterul volatil al politicii _ _Mai pu-blice crescand astfel predictabilitatea sferei politice (cfm Riker, rg8o; Aldrich, 1995). Dacd existd mai mult de o dimensiune, atunci politica public5 poate fi instabili, lucru pe carel-am explicat mai sus in disculia privind democralia de tip direct. Totuqi, aceastX instabilitate poate fi depXqitd prin delegarea unor prerogative de stabilire a agendeic{tre lnur]le instanlX legislativi sau un grup de instanle legislative. Motivul pentru care partidele au redus caracterul volatil al politicii publice sunt explicate in caseta z.r, in cazul cdruia, in loc sd avem in vedere existenla unei agende competitirre, abordim problema din perspectiva unui Iegiuitor care are prerogati'ede stabilire a acesteia. cu alte cur.inte, pentru fiecare proiect de lege, unui legiuitor i se conferX dreptul de a formula propuneri care.,o. fi, mai apoi, supuse la'ot . Pentru a simplifica, se presupune ci cel care stabileqte agel{a poate propune propria sa i'ersiune asupra rrnui proiect de lege qi poate g[si o majoritate in favoarea sa. Aceasta s-ar intampla dacd status quo-ul oblinut in cazul .espingerii proiectului ar fi defa'orabil majorit[fii. Este un tapt qtiut c[ cu cAt status quo-ul este mai defavorabil, cu atAt ii este mai uqor celui care stabileqte agenda si o rnanipuleze in favoarea sa (McKelvey, tg76; Romer qi I{osenthal, ry78). O altd asumplie se referd la faptul cd probabilitatea de a fi cel care stabileqte agenda est6 direct propor,tionalX cu mdrimea unui partid in parlament; ;rceasti asumplie se face, de obicei, in cazul modelelor claborate de qtiinla politicd care se bazeazd, pe o anume cantitate de materia-l empiric. (a se vedea, spre cxemplificare, disculia din Diermeier qi Merlo, 2ooo).
BZ

86

l)ctttocntIilt, (]osturil(: rlc lllrrrzlrr:(it: qi p:u tirlt'lr. ;rulil ilr

Sirnon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

volatilitatea politicii publice. DacX oricine

In acest caz, fragmentarea parlanl(lltrrlrri rra cluce la dispersarea prerogativelor de stabilire a agenclci. La o primd vedere, acest lucru ar putea pXrea un lucrLr pozitiv pentrLr cd, altfel, mulli reprezentanli ar avea $i ei o oarecare $ansir de a stabili agenda. Cu toate acestea, acest lucru duce la

ar

avea

prerogative de stabilire a agendei, politiciie ar varia extrem de mult. Acest lucru creeazd.inconstanli la nivelul deciziilor referitoare la politicile publice Aqa cum se poate vedea in caseta z.r, cAnd reprezentanlii se reunesc pentru a forma un partid, nu numai cX au o qansX mai mare de a stabiii agenda, dar de asemenea proiectele politice pe care ei le propun \ror reprezenta o opliune de compromis in raport cn

opliunile preferenliale ale fiecdruia dintre aceqti reprezentanli. Astfel, formarea paitidelor reduce inconstanta qi eviti extremele in politicd. Aceast[ raliune de reducere a nesiguranlei determini formarea unui num[r
mic de parlide politice mari. Caseta z.r. Partidele qi reducerea caracterului volatil al politicii publice
Pentru a in{elege rolul jucat de particie in momentul in care sunt implicate costuri de tranzaclie in stabilirea agendei legislative, vom presupune cd propunerile iegislative sunt intocrnite de cel care stabilegte agenda. Sd presupunem, de asemenea, ci prerogatir.ele de a stabili agenda se alocd la intAmplare qi in raport cu puterea delinutd de fiecare partid in parlament. Acest lucru inseamnl ci, dac[ un partid are de doud ori mdrimea unui altui partid, probabilitatea ca acest prim partid si fie cel care stabileqte agenda este de doui ori mai mare. SI presupunem, mai apoi, cd fiecare reprezentant are preferinle care se distribuie dupd o funclie euclidiani: adicd utilitatea unei politici publice reprezinti o funclie negativd a distanlei pdtratice dintre politica public[ aleasd xi qi ,,opliunea preferen{ialX" a celui care inflptuieqte politica publici respectivd xio : -( xi-xio)z . ps
88

in cazul fiecdrei sesiuni cstc atit de i'dezirabil incat cel care ,tubffi"^ug"rrau 1r'.tc obline mereu o majoritate in favoarea op$une predllectd. l.rr li'al, pentru a ilustra rolul partideror, sE. pr"*p"""ri-Jexiste rkrr.r' $as- reprezentanli, da la r la ;, d"' ;t;;; -ofli,rrri 1r'.1'cren!iale corespund numdrului lor. plecand de la o si'tualie .xt.cnrd in care nu_existd partide, fiecare reprezentant are lf 6 ,;;rrrsc de a de'eni cei care stabileqte agenda. uiilitatea t*r"ii"a u lit'cirrui reprezentant este prezentald in a doua .oiou"a a _ l;rl*lului. Pentru a ilustra aceit lucru, prezentim l('l)r'czentantul t: "ui""tr,i f"rrt.., -r/6_(oz + 12 + 22 i 3z + 4z + gz) = lSS/6. l)rrpai cum se poate vedea, reprezentanlii c' opliunipiefereiliale .rl.cme au cea mai joasi utilitate teoreticl. Acest lucru se rrrtfunplS ca urmare a dista'lei pdtratice qi a faptului cd situalia ''r'ir mai problematicd penti'u reprezentanlii din extreme este ;rl r rnci cAnd politica pubiicir se aflila poiul opus.

rl. vr[

il.scnlonca, prc.supullcll c5 status quo-ul

Cinci Pahrr $ase Trei Trei partide partide particle partide partide

DouI
partide (r23, -51/6

Utr[tatea
teoreticir a l(r 'prezent:rnhrhri

(r, 2,3,

(rz,:1,
+,

(t2,3,
4, s6)

4,5,6)
-55/o

s.6)

(tz, s4
56)

(t23,4

-s4 sl6

-54/6

s6) -5s.5/5 -52.s/6

l(t llrczentantulul 2

-:tr/6 -r9/6
19/6

-30.s/6 -tB.5l6

-30/6 -29.6/6 -zB.s/6


-rB/6 -rB/6 -r7.5/6
-r7.516

-27/6

l(t )rczentantulu lir )l llezentantuJui 4


Itr )rezentantilul s

-t6.5/6

-r5/6 -r5/6
-27/6
il

-r8.s/6
-30.516

-t6.9/6

-:tr/6

-30/6
-54/6

-29.s/6 -zB.sl6

licpr zentantrilru 6 -5s/6

-54.5/6

-$.s/6 -52.s/6

-5r/6

. Sd _presupunem acum cd politica publicd a unui partid cu rrai mulli reprezentanti reprezintd media opliunilor p."i".*1iut" ;rlc reprezentanlilor. Dacd reprezentan{ii t qi u. t"r-u1-pr"""a rr' partid, in timp ce ceilalti ar r-[mane " separali, ri"""rrrt r.prezentanlilor r qi z ar fi mai mare, dar la fel se iniimpl[ gi in t'.zul celorialli reprezentan{i, asa cum sunt prezentai" r*i".ii" i"
B9

Democralia, costurile de tranzactie $i partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

coloana a treia. Urm[toare]e trei coloane ilustreaz[ aite scenarii cu patru, respectiv trei partide. in final, ultima coloand prezinti situatja in caie reprezentanlii r, z qi 3 formeaz[ un partid, in timp ce reprezentanlii 4, 5 qi 6 formeazd un altul. Dup[ cum sP poate vedei, succesul tuturor celor implicali este mai bun intr-un sistem bipartidic. Motir.rrl pentru care acest lucru se intampld const[ in faptul cd partidele reduc in acest fel caracterul volatil al procesului de luare a deciziilor, lucru extrem de valoros atunci cind mandatarii sunt reticenli la risc.

moment, intrd in joc avantajele specializlrii. Precum muncitorii din fabrica de ace a lui Adam Smith, politicienii au de cAqtigat de pe urma diviziunii muncii in rAndurilelor. Unii vor investi in informarea asupra celei mai bune politici de mediu, allii vor reflecta asupra politicii de educalieqi aqa mai depar[e. FSrd partide, reprezentanlii indir.iduali s-ar strddui sd inleleag[ care sunt mizele unui vot anume
depunAnd, mai apoi, eforturi pentru a inlelege urmXtoarea problemi supusd vofului, etc. Mai muit ca sigur, aceqtia ar ajunge sd voteze la intAmplare in cazul anumitor probleme clin cauza lipsei timpuiuinecesar pentr-u inlelegerea mizelor implicate de vot. Astfel de politicieni ar ajunge, mai mult ca

necesari pentru a acumula asemenea cunoqtinle.

in

acest

Aqteptarea ca partidele sd faciliteze politici publice stabile este la fel de veche ca qi formarea parlidelor De exemplu, Edmund Burke, care a fost parlamentare. ^membru al Camerei Comunelor din Marea Britanie la finalul secolului al XVIIIlea, vedea organizaliile de partide parlamentare ca ,,mijloctrl perfect fpentru politicieni] de a-Ei p.tn" in practicS" planurile lor comune, cu toat[ puterea qi iutoritatea statului" (Burke, t9gg lt77o): +zS-6). Burke nu era cu siguran{i un democrat radical. Cu toate acestea, el a fost probabil primul care a adus in disculie faptul ci gurr"*at"a poate funcliona mai eficient dacd existi partide parlamentare stabile decAt atunci cAnd acestea sunt privite lu amenintlri aduse stabilitdlii qi consensu]ui politic (Sartori, 1976). Un al doiiea avantaj asociat formdrii partidelor in parlament este faptul c[ pariidele parlamentare oferX ivantajele specializdrii (in special Rohde, r99r; Kien'iet qi McCubbins, 1991; Cox Ei McCubbins, 1993).Am presupus, mai sus, c[ cei care stabilesc agenda pot, fdr[ s[-qi asume niciun risc, si aleagi o propunere de politici publicl care s[ corespundX preferinlelor lor. Totuqi, aceasti presupunere unJ realistd. Este necesar un efoft considerabil ,r.r "tt" pentru a inlelege Ei evalua diferitele opliuni de politici publice. Reprezentanlilor aleqi, la fel ca oric[rui alt individ, ie lipseqte eipertiza in toate domeniile politicilor publice. in plus, le lipseqte timpul, le lipsesc resursele qi atenlia
9o

clepiqeasci aceast[ problemd. Fiecare reprezentant indiiidual se specializeazd intr-o anumitX problemX de politicd publici den oltAnd, mai apoi, o expertizl r'aloroasi
pentru intregtil partid. Membrii partidului se speciaiizeazl, intr-o problemd qi formuleazi pozilia partidului in ceea ce priveEte acea problemd apeiAnd la ajutorul unui personal specializat care lucreazd non-stop in acest scop. Pozilia partidului este, mai apoi, adoptat[ de c[tre reprezentanlii partidului care nu sunt specializali, dar care au incredere in membrii lor de partid cd aceqtia din urm[ au in'uedere irrteresul partidului. Specializarea ajut[, astfel, la imbundtifirea pregdtirii pozifiei in ceea ce priveqte o

sigur, s[ voteze impotriva intereselor electoratu]uisau a grupuriior de interese care ii sprijinX. Acest lucru ar putea trece neobsen'at, dar existd qi o qansd ca acest lucru s[ fie descoperit qi sX le umbreasc5, pe viitor, cariera politic5. Beneficiile specializirii permit parlamentarilor sX

anumitl politicl publici sau alta. Cu toate

acestea,

specializarea creeaz5, de asemenea, o problemd de acliune intre membrii partidului. Cum poate un reprezentant sd fie sigur cd politica propusd de citre expeqtii partidului este cea rnai bund pentru partidul din care face parte? Cum poate un
9t

_11

"1_91Lttli,t,

t:o.strrrilt: tlc tnrrrzlr:Iit:.;i pru.t itlt,lt'polrtrr.r,

partidului este influentatd de interesele proprii


exper,tilor?

reprezentant se previne situalia

in carc tr.usaluu poziliei


ale

Caseta z.z. Partidele Ei bunurile generale versus bunurile publice locale


Sd luim, din nou, in considerare cazul in care am avea 6 reprezentanli. Sd presupunem, mai intAi, o situatie in care, cu resursele bugetare date, cel care stabileqte agenda ar putea asigura o redistribu{ie de roo pentru corpul sdu electoral qi de 5 cdtre aite doui corpuri electorale pentru a forma o majoritate. SI ludm apoi in considerare alte aloc[ri bugetare, in care fiecare dintre primii trei reprezentanli ar avea o redi.stribulie de 5o. in arnbeie cazuri, opoziFa beneficiazd de o redistributie zero. pentru a simplifica lucrurile, sd presupunem cI doar aceste doui opliuni legate de o politicd sau alta sunt disponibile.
Repre Repre Repr Repre- Repre- Repr V:rloa- Valoazenta zenta ezen zentan zentan ezen re rea ntul ntLrl tant -tuI tul teurt totalS teore1

1rc'tru ci, astfel, va putea asigura o redistribulie de roo pentru t',rpul s[u electoral. cu toate aiestea, valoarea total[ a pacfietului t,.ste egali cu 11o, mai mic[ decat redistribulie de r5o din al doilea lr.chet de p_olitici publice. observali cd, dinir-un p"unct de vedere ('I antg' al doilea pachet de politici publice este mii bun deoarece ,lcrd fiecdrui reprezentant o redistributie de z5 spre deosebire de r,3 gi o treime ca in cazul primului pachLt. cu toate acestea, avand irr vedere faptul cd cel care stabileqte agenda are drepiuri de rrr,nopol asupra acesteia, va prefera m"r"., primul pu"h"t odatd lc este ales sd fle cel care stabileqte agenda. .Pe de altd parte, dacl reprezentanlii r, z qi 3 formeazi un lrirrtid, este clar faptul cx partidui ur p..f..u..x propunn al doilea lrchet de politici publice care ii acordd o r,aloaie totali qi o *rloare teoretici mai mare. Motir,ul este dat de faptul cd partidul r;i insuqi, astfel, interesele unui corp electorir rnai mare in 'a ..rnparalie cu cazul in care nu existii partide. Acest lucru ii ;rl.cteazd alegerile pe care le face in carlitatla sa de actor principal r rr.e stabileqte agenda qi duce ia oblinerea unor rezultate mai ,'llciente in ceea ce prir.eqte furnizarea de bunuri pr_rbiice.

Llt e

4
o

ul
.6

nca
110

Pachetul
de

1c)c)

rB

r/3

politici publice lara partide Pachetul


de

5o

5o

5o

150

25

politici publice
cu

partide

in
92

primul rAnd, intr-un scenariu frrd partide, cel

care

stabileqte agenda preferd mereu primul pachet de politici publice

sunt mari $anse ca rispunsul la aceste intrebiri sd fie r liticil de oblinut dacl a'em in recrere fhptul cd interesele rrprezentanlilor partidelor sunt prea clifeiite. comunitatea r lc interese poate reprezenta o for{x importantd care sx membrilor de partid lrcrrmiti s[ beneficieze de pe urma rrvzrntajelor specializdrii. Daca interesele sunt prea^ diferite, ;rLunci monitorizarea op{iunilor politice ui* expeitiloi lrartidului devine o sarcini dificil[ qi costisitoare. costurile legate de acliune ar putea fi partial sau total .ontrabalansate de beneficiile specializ[iii. prob]emele lcgate de delegare in cadrul unui partid reprezintd, astfel, rrn factor care limiteazd mdrimea unui partid. un ait treilea avantaj reprezeniat de sistemere de lriirtide este faptul cd paftidele pot s[ suslind mai bine in 1r^rlament ceea ce numim ,,bunuri publice generale',, in

a, costurile de tranzaclie qi

opozilie cu ,,bunurile publice locale" (cfm. sghattschneider, tgOo). gunurile pub5le generale reprezint[ bunuri publice dL car" beneficia^z5 o mare parte a populaliei. De exemplu, acesta este cazul apdririi sau al protecliei mediuhri, al programelor d,e asisienq[ socialS. qi de educalie. Pe de altd comunit[li iart"e, de bunurile publice locale beneficiaz[ qcolilor qi cazul este acesta exemplu, iocale restrAnse. De s[ fie ulma ar pod care poliliei iocale sau a construcliei unui utilizat cu prec[dere de cet[lenii unei comunit5li anume. Pentru a ilustra acest aspect, s5' lu[m spre exemplu status quo-ul este egal cu caseta 2.2. S[ presupune"i zero. Fdr[ partide, dac5 ce] care stabileqte agenda este ales la intAmpLre dintre diferilii reprezentanfi, ne pgtem imagina uLr rezultat politic ca acela in care cel care stabileqte ug"idu propune un pachet de politici publice i" 9Y4 clruia (i) s^[u electoial beneficiazl de un bun pubiic locai de "orp.,l importan!6, (z) el sau ea formeazd o majoritate o--ur" al[turi de reprezentanli care primesc bunuri publice locaie, fiecare dintie acestea ar.And o yaloare foarte micl (deqi strict pozitird) Ei (S) minoritatea nu primeqte. nimic' Acest mai mic5" pentru de politici ptrblice ar a'ea o pachei -electorat 'aloare in ansamblul s[u fa![ de un pachet de pe urma c5.ruia mai multe bunuri publice genelale se vol afla in beneficiul unei majoritdti imple de corpuri electorale. Cu toate acestea, daci acest dtim pachet are o valoare mai mici pentru cel care stabileqte agenda fa![ de cel expus iar anteri^or, bunurile publice generale nu \"or fi propuse, rezultatui ul. .onriu intr-un pachet ineficient de politici publice de pe urma c5'ruia aibeneficia, cu precS'dere, cel iare stabileEte agend.a, dar nu qi ceilalli reprezentanli.

Dintr-o astfel de situalie

nemultumi$, dintr-un punct de vedere ex-ante, pentru cd, astfel, p.obabllitatea ci ei sd fie cei care stabilesc agenda este d6stul d.e micX. Reprezentanlii sunt, de asemenea' motivali sd formeze partide intrucAt acestea propun bunuri
94

toli reprezentanlu ar leql

Aceasta este o caracteristicd importantd, deoarece srrgereazd faptul ci partidele pot mdri eficienta procesului rle luare a deciziilor, spre deosebire de parlamentele mai {i'agmentare. Un mod de aborda acest aspect ar fi analiza t'omparatir.S a rolului grupurilor de interese intr-un sistem rle partide puternic qi in unul mai slab. in cazul celui din rrlm5., grupurile de interese vor incerca sX facd lobby pe lingi anumili reprezentanli nominali cu scopul de a-i t'onvinge sau mitui (prin mijloace legale sau ilegale) s[ voteze intr-un anume fel. Sistemul de guvernare din Statele t inite reflectX perfect aceasti situaqie. in cazul partidelor lriirlamentare slabe, cei care fac lobby ii au in vizor pe

corpurile eiectorale ale unui partid qi, probabil, chiar mai rnult decAt atAt. CAt de bine iqi insuqesc partidele interesele corpurilor lor electorale depinde, in mod evident, de regulile lor interne, dar nu este ieqit din comun s[ credem t:X un partid ce ocupd aproximativ jum5tate din locurile din pariament ar propune mai degrab[ bunuri publice generale <lecAt ar face-o un reprezentant individual care are in vedere <loar interesele restrAnse ale corpului sdu electoral. Situalia in care partidele pot propune un set mai bun de bunuri lrubiice determinAnd astfel ex ante o creqtere a bundstXrii rnai mare decAt ce agteapti electoratul, ar permite oblinerea rrnui avantaj electoral in fala candidalilor care nu fac parte rlin partide. Prin urmare, ar trebui sd vedem partidele ca rrvAnd mai mult sllcces din punct de vedere electoral atunci t'ind au aceastl abilitate de a furniza bunuri publice de pe rrrma cbrora sX poati beneficia categorii mai largi ale populaliei. Aceasth concluzie este mult mai cuprinzitoare decAt pare, intrucAt merge mai departe de exemplul prir.ind lrrrnurile publice locale qi generale qi sugereazd cd partidele pot mdri eficien{a procesului de luare a deciziilor prin insuqirea unei categorii mai ample qi mai stabile de interese.

Democratia, costurile de tranzaclie

Si

partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

membrii nominali ai congresului, in sensul influen!5,rii majorit[lii in favoarea unui anume proiect de lege. Intr-un

nu este competitiv5. Este emblematic, totuqi, cd intr-un parlament fragmentar caracterizat de dispersia
agenda competenlei de stabilire a agendei, gradul de amplitudine al politicii poate rimAne ridicat. Este oare acesta neap6rat un aspect negatir'? Ar putea fi. Se presupunem un scenariu in care fiecare reprezentant iqi asumd doar o dimensiune a st'erei politice qi este complet indiferent fald de celelalte climensiuni. Acesta este desigur un exemplu extrem, dar ne ajut5 sd clarificdm argumentarea. in acesf caz, fiecare dintre

sistem puternic de partide, nu ar avea sens sd se faca iobby pe lAng[ reprezentanlii nominali intrucAt aceqtia ar urma i*t*J1i""iie de,rot i*pn*e de c[tre liderii lor d'e partid' in acest caz, cet care fac lobby ar trebui s[-i aibf in vizor pe

liderii partidelor pentru a-i con'inge s5. !a pozitie intr-o anumit[ chestiune. Liderii de partid sunt abordali de c[tre

un numfir destul de mare de persoane care fac lobbl'. Existd o probabiiitate destul de mare ca dezideratele celor care fac loLby sX nu fie convergente. Prin urmare, liderii de partid trebuie sX aib[ in vedere un numir destul de mare de dezid.erate contradictorii atunci cAnd adoptl o anumitd pozifie. Acest lucru ii determinx sd-qi insuqeasc[ un numlr mai'larg de interese decat un lobby-ist care joac[ un ro] cruciai [entru o cauzlparticularl, dar nu qi pentru a]tele. prin urmare, astfe1re.,q"." partidele puternice, la modul cel mai general, si sporeascx eficienla in procesul de luare a deciziilor.

t:ei care particip[ la stabi]irea agendei qi-ar limita


preocup[rile

la

dimensiunea preferatX, avAnd

toturqi

amplitudinii sferei politice. DupS cum am discutat anterior, cAnd. sfera politic[ are mai mult de o singura dimensiune, teorema r.oiantului median nu mai este valabi15.. Nu mai existl echilibru la Vot Ei inten.ine ciclicitatea in procesul de luare a deciziiior. Acest lucru reprezinta unul dintre cele mai evidente puncte slabe ale perspectivei ,,cetd!eand.elegat". A,ga cum ardtam anterior, odatd cu introducerea costirilor de tranzaclie problema ciclicitdlii procesului decizional inceteaz[ s['maifie relevant[, pentru c[ intregul ansamblu al procesului de vot urmeaz[ logica teoriei privind stabilirea agendei, in cazul cdreia ciclicitatea dispare
^d"our"""

in al patrulea rAnd, partidele ajut[ ]a reducrerea

cel care stabileqte agenda are oricAnd posibilitatea d.e a inainta propuneri legislative. Chiar qi atunci cand nicio propunere legisiativ[ nu are succes, rezultatul va fi status quo-ul fhr[ apirea niciun fei de ciclicitate, deoarece

posibilitatea de a formula propuneri qi la nivelul celorialte rlimensiuni, a ciror calitate ar putea fi imbunit[litX prin t'omunicare qi deliberare cu ceilalli reprezentanli.multd ineficienlX qi incertitudine O asemenea situatie ar provoca rnult haos qi de asemenea ineficienld, ihri a contribui 1a la sporirea predictabilit[tii procesului de ]uare a deciziilor. Din contri, partideie ajuti la reducerea amplitudinii sf'crei politice. Ele realizeazX acest hrcru prin luarea de lrozitie in anumite chestiuni politice qi plin lalierea la ;rceste pozifii. I\u exist[ o conexitine logici intle poziliile lrlivind redistribu{ia qi cele privind avortul, de exemplu. Cu Ioate acestea, cAnd existi un numir mic de partide politice ;i apare o noud problem[, fiecare partid incearci si-Ei slabileascd pozilia r.izavi de respectiva chestiune. in acest lcl, poziliile sunt corelate in mod sistematic. Corelarea lcduce amplitudinea. Prin urmare, chiar dacd poziliile rtlative la redistribulie qi avort sunt chestiuni complet rliferite, o atitudine pozitivd in ceea ce priveqte redistrbulia sc coreleazi cu o atitudine favorabil5 opliunilor alternative lir.iceversa. Atitudinile se coreleaz[ intrucAt intregul partid adoptd o anumiti pozifie , pe care membrii de partid demonstreazd cii o respectd prin comportamentul lor la vot. Partidul tlebuie desigur sX fie capabil sX impund o anumitd
97

96

Democralia, costurile de tranzaclie qi partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

discipiin[ de partid intrucAt este posibil ca anumili


reprezentanli sb nu fie de acord cu unele dintre poziliile asumate de c[tre partid. AceastX diminuare in amplitudine m[reqte predictabi]itatea procesului decizional democratic, sporind astfel eficienla acestuia. Oare aceste avantaje ale sistemelor de partide sugereaz[ de la sine cd ar trebui sX putem observa sisteme puternice de partide in orice legislatur[? Nu neap5rat. Existenla unor sisteme puternice de partide va depinde in mare mdsurd de interesele politicienilor qi de procedurile institulionale in cadrul cdrora aceqtia iqi desfdqoari activitatea. Asemenea interese sunt totuqi prezente pretutindeni.Printr-un compottament coeziv neintrerupt, grupurile de politicieni care impXit[qesc in iinii mari aceleaqi scopuri qi preferinle pot avea o infltienll tnai puternic[ decAt facliunile dezorganizate sau grupurile de interese..

in joc atunci cAnd atribuie unor candidafi insemnele


par[idului.

2.2.2. Partidele Ei politica electorali


Aiegerile democratice de masi flinclioneazi mai bine in prezenla partidelor din dou[ motive principale. In primul

rAnd, partidele oferd echivalentul pentru politicieni


electorata ceea ce ,,denumirea de

qi

brand" este pentru firmele (cfm. Dotrns, 195i. FirX mari Ei pentru consumatori par[ide, aleg[torilor le-ar fi greu si-i deosebeasci pe candidalii competenli qi serioqi de cei mai pulin competenli sau serioEi. Alegdtorii au aceeaqi problem[ in privinla candidalilor ca qi in cazul produselor ap[rute pe piald pentru prima datd. Recunoaqterea calit[1ii unui candidat reprezintd o preocupare majorX pentru aiegXtori la felcum, de altfei, qi recunoaqterea calitilii unei maqini, a unui computer sau a unui aparat de fotografiat reprezint[ o problemS. pentru consumator. Precum brand-urile care servesc drept garanlie a calitdlii, partidele pot acliona ca o garanlie a candidalilor in alegeri. Partidele iqi pun reputalia
9B

i:andidalii independenli intrucAt au capacitatea de a rnobiliza electoratul. Este necesar ca alegdtoriisi fie
rnobilizali pentru a participa la rrot. Max Weber a fost unul rlintre primii care au punctat rolul partideior in mobilizarea clectoratului in contex[ul sufragiului universal.,uA.ceste lirrme de organizare moderne sunt urmaqii democrafiei, ai sr-rfragiului universal, ai necesitdlii de a cuceri masele qi de a

Mai mult decAt garantarea calit6gii qi onestit5fii unor poiiticieni, insemnele de partid (,,party label") oferh imediat llegdtorilor oportunitatea de a-qi face o pirere asupra posibilelor pozilii politice adoptate de candidalii unui ;rnume partid. Partidele vor sprijini doar candidalii ale t'irror pozilii ideologice se aliniaz[ la politica partidului. lfrirX partide, alegXtorii ar trebui s[ afle, iar politicienii sX o{'ere o cantitate mare de informalii referitoare la pozilia licrchrui politician vizavi de o chestiune importantd aflat5. in rlczbatere. in schimb, odati cu aparilii insemnelor de partid, costurile de informare, atAt in ceea ce-i priveqte pe rrlegdtori cAt Ei in ceea ce-i prir-eqte pe politicieni, sunt cousiderabil reduse. Odatl ce s-a stabi]it brand-ul de partid, r otanlii stint reticenli atunci cAnd vine vorba de schimbarea lrrand-ului preferat cu un altr,rl care nu a fost nici incercat, rrici testat. Astfel se explicX par{ial conceptul de ,,identificare crr partidul"." (cfm. Campbell et al.. 196o). Astfel se explic[, rlt' asemenea, de ce gradul de r.olatilitate electoralX este tlcseori foarte ridicat in cadrul noilor democralii: alegitorii iu.r la dispozilie foarte puline infolmalii referitoare la comportamenh-rl qi preferinlele anterioare ale padidelor lrlezente la alegeri. Este unul din motivele pentru care rrceqtia decid sd-qi modifice r.otril la urmXtoarele alegeri oclat5. ce descoper[ semnificalia diferitelor etichete de lrartid. ln al doilea rAnd, partideie au un anumit avantaj fa!5 de

Democralia, costurile de tranzac{ie qi partidele politice

$nqor Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Nalional[, constmiti cu sprijinul relelelor locale de politicieni qi care avea drept scop principai alegerea lui Jackson. in mod explicit, nu a existat o platformd politicd,
candidaturii lui Jackson, din cauza dificultd$i de a subscrie unei asemenea platforme la nivelul diferitelor relele care compuneau alianla. Acesta a fost prima dati in alegerile din Statele Unite cAnd un aparat organizatoric atAt de impresionant a fost concentrat pentm mobilizare. Obiectilul a fost ca respectiva campanie s5. se infiltreze cAt de mult posibil in rAndurile electoratului qi s[-l cAqtige de partea lui Jackson. Rezultatele au fost spectaculoase.
asociatS.
100

le organiza, de a dezvolta suprema unitate a conducerii qi o disciplinX cAt mai strict[" (Weber, 1946ltgl9]: roz). Teoria privind participarea la vot ne spune cd fiecare alegXtor are doar o qans5. infim[ de a fi determinant pentru rezultatul votului, ceea ce inseamn[ cd beneficii]e care ar putea decurge in urma exercitirii dreptului de vot sunt foar[e mici, chiar,gi atunci cAnd sunt implicate mize considerabile. Astfel, alegdtorii nu sunt in general motivali si suporte costurile exercitXrii dreptulr-ri de vot, oricAt ar fi acestea de mici, avlnd in vedere faptLrl cd beneflciul aqteptat e unul atAt de redus (Tullock, 196). De aceea, candidalii trebuie sd cheltuiascX multe resurse pentru a atrage atenlia aleg[torilor qi pentru a-i conringe s[ ia parte ]a vot. Nu al'em, de fapt, o foarte bunX teorie a mobilizirii, dar, dupd cAte se pare, in practicl, ea joac[ un rol important la alegeri. De exemplu, Aldrich (1995: g7*r21) explicX faptul ci mobilizarea a drn la creqterea considerabilX a particip[rii electoratului ia alegerile pentru preqedinlia Statelor Unite din 1827. in r8z7, Martin Van Buren, un politician din Nerv York, care mai tArziu a devenit al optulea preqedinte al Statelor Unite (1837-r84r), a lansat proiectul de creare a unui partid de masd, Partidul Democrat, pentru a mobiliza suportul public pentru candidatura iui Andreu' Jackson. El a pus bazele unei coalilii extinse, numiti Alianla

l)articiparea la vot la alegerile prezidenliale din r8z4 a fost z4 de procente ,gi a crescut pAni la 56 de procente la irlegerile prezidenfiale din 1828. Acest context a marcat .aqterea partidelor moderne de mas[ in Statele unite, iar rrcestea s-au r[spindit u]terior in toate democratiile. Pe scurt, am identiflcat $ase motive pentru care lrartidele puternice sunt benefice pentrl-r democratie. in plirnul. rAnd, partidele au o ,,etichetd de brand'; qi o lcputatie pe care trebuie si o protejeze pentru a-gi putea trrm[ri interese]e pe termen lung. Acestea oferd votanlilor o mai bunx garan{ie a calititii si competenlei candidalilor, precum qi o bund apreciere a lrozitiei politice a candidalilor in ceea ce priveqte rrrajoritatea chestiunilor in dezbatere. parlamentele l..gmentare au mai puline garanlii pe care le pot oferi
<le

lrriliticilor publice. Parlamentele fragmentare tind si sporeasci caracteml r-olatil al procesului de luare a r krciziilor, acesta putand der.eni destul de haotic in sensul c1e
;raralizare a acestuia. ln al patmlea rAnd, partidele permit parlamentelor si lrrneficieze de pe urma specializirii, aceit lucru sporind

rrgajamentelor. In al doilea rand. partidele pot exploata economiiie cle st'ari in mobilizarea votantilor. parlamentele fragmentare ,'rr paftide slabe sunt asociate cu o rati slabx de piiticipar:e lrr r-ot qi cu un grad reclus de mobilizare a votantilor. in al treilea rAnd, partidele reduc caracterul qi 'olatii sl)oresc predictabiiitatea in ceea ce priveqte infiptr_rirea
;r

votanlilor o mai redusi putere de ur.,*ur"

specializXrii reduse.

t':rlitatea pachetelor de politici publice dezbitute in lrarlainent. Parlamentele fragmentare tind sd reducd .alitatea procesului de luarea a deciziilor din cauza

ln al cincilea rAnd, partidele mXresc eficienta p.ocesului de infHptuire a politicilor publice. partidele iqi
101

Democratia, costurile de tranzac{ie qi partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

insuqesc beneficiile qi costurile programelor publice adresate grupurilor largi ale populaliei qi renunlX la acele programe ineficiente de pe urma cdrora ar putea beneficia gruiu.ile restrAnse in detrimentul celot iargi. in parlamentele fragmentare, coaliliile sunt construite de la caz la caz. Costurile de tranzaclie mai mari pentru construirea coaiiliilor permit iobbiqtilor puternici care reprezintS. interese concentrate s[ cAqtige de pe urma
intereselor publice difuze. in al qaselea rAnd, partidele reduc amplitudinea politicii prin crearea de corelalii intre diferitele dimensiuni ale sferei politice. Pariamentele fragmentare vor tinde sX prezinte o mai mare amplitudine, ceea ce va ingreuna crearea de majoritili stabile qi exercitarea unei guverniri
efective.

in serios procesul de costurile de tranzaclie implicate in implementare al unei politici democratice, atunci nu ar
Putem, astfel, concluziona c[, dacX s-ar lua

trebui pierdut din vedere faptul cX pentn-r ca o democralie s5" funclioneaze eficient, este nevoie de partide politice puternice. Modeltil de democralie idealizat, c1e tip

,,democratie de tip cet[lean-de1egat", care ignori costurile de tranzac{ie, ar duce la o democra$e disflinclionali.

2.3. Parlamentele f[r5. partide puternice: o istorie a eqecului


Experienla istoricS. oferX nurneroase exemple in ceea ce priveqte consecinlele negative pe care sistemele slabe de partide le-au ar,rrt in diferite contexte istorice. Vom discuta pe scurt douX dintre aceste doui exemple: Congresul
LO2

Statelor Unite la inceputul secolului al XIX-lea qi A Patra l{epublicd Francezd de la mijlocul secolului al XXlea. Aldrich (tggS) descrie efectele formdrii pariidelor ilsupra votului exercitat in Congresul al Statelor Unite. in lrrimul (tZ9g-tZgr) qi cel de-al doiiea Congres (r79r-t7gg), t'irnd par[ide]e stabile nu erau rnc[ formate, procesul de vr)tare era instabil qi haotic (Grant, 1g7il.Este uqor de obsen at faptul c5. grupurile faclionale erau reunite in jurul rrnei probieme supuse spre dezbatere fiind, de altfel, qi pr:rioada in care incepuseri s5-qi fac[ aparilia doui. lirlmaliuni: federaliqtii qi jeffersonienii. Unele voturi au fost ;rcordate in funclie de afilierile partinice, altele urmlreau criteriile geografice. Nu numai ci votul era extrem de {r'ugmentat, dar multe dintre proiectele legislative au fost l)r'opuse de mai multe ori ar.And rezultate diferite c1e fiecare rlatl, aqa cllm s-a intAmplat in cazu] asumirii de cltre grn-ernul federal a datoriei statelor, . Fir[ partide coerente r,;i ('oezir.e, legislalia era greu de adoptat, ial reprtzentanlii tlt:buiau s5. ia parte la negocieri prelungite ilerntrlr a , rlsaniza tranzaclii cu r.oturi caie de cele mai mi,rlte ori nu se rnaterializau din cauza asumirii unor angajameute liniitate. \plicAnd o tehnologie scalarl tuttiror r-oturilor din (bngresul SUA (asemenea celei aplicate de noi in cazui I'zu'lamenfului European in capitolul 9), Poole qi Rosenthal (.rt1971 au obsenat cX dimensiunea partinicX a politicii in cndrul primului Congres a fost deitul de slabt, d.ar c[ aceasti dimensiune a devenit mult mai puternic[ in cadrul r:elui de-al treilea Congres (Aldrich, rggs 86-gz). Detaliind lrutin, trebuie sd spunem faptul cd doar doud din zece r.oturi in primul Congres reprezentau voturi partinice (voturi in

cazul cdrora majoritatea unui partid a votat impotriva rnajoritdlii unui alt partid), in timp ce opt din zece voturi in
1N.a.) Statele americane acumulaserd datorii mari in istoria timpurie a in acest sens, Alexander Hamilton a inaintat un plan de itsunare a datoriei cu scopul de a consolida puterea guvernului central.

Statelor Unite.

'

103

Democratia, costurile de tranzactie Ei partidele

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

cel de-al treilea Congres reprezentau voturi partinice. In primul Congres, Alexinder Hamilton, Iiderul federaliqtilor qi-a folosit puterea referitoare la stabilirea agend_ei pentr-u a coordona cbmportamentul la r''ot al suslin6torilor sdi Ei a oblinut succes legislativ pentru multe dintre proiectele de lege pro-federaliste. Ca r5spuns, ThomasJeff'erson qi J^ames Uldison au organizat o opozitie uniti, republicanii. In cel de-al treilea congres, federaliqtii qi repr.rblicanii der,eniseri partide legislative destul de bine structurate. in sistemele parlamentare, partidele instabile au o influen![ negativ[ asupra stabilit[iii guYernului. Acest lucrtr af-ecteazi in mod negativ activitatea iegislatiYx deoarece ggyernele sunt cele care aL1, de cele mai m11lte ori, priterea c1e a stabili agenda. in momentul in ('are guyel'uele cad, activitatea legislativi este de obicei te'rgiversatl pan[ la constittiirea unui nou guvern. Introdr-r{rel'ea nnot' proiecte de lege este intArziati pAnX la forrnarea lnei noi coalilii. Cea c1e-a Patla Republici Franc:ezii ester un btin exernplu in sprijintrl iclerii cor1form cflreia pafticlcle instii[i]e prodrrt' gi.-..r" instabile. Cera de-a Piitr:r Re.pr.rlilir:ii Iir:rncez5. a ilrrrat cle }a inceputr,rl anulut 1947 pirrir ltL incerprittll anului 1958.A avut 21 de gu\rerne, to:rte {iirlcl gLr'"el'ne de coaliiir' Asitel, grn'ernele ar-i rezistat, in medie, 6 lnni. Clalitatea de: membru intr-un padicl parlapental' tla, c1e asenene2, foerrte instabil[. Cel pplin zo% dintt'e parlamentari att schimbat partidele, ce1 pulin o clat[, in tin-rpul celei de-a Patrra Republici Franceze (cfm. MacRae, t967). In cazul particleloi slabe, r'otul in Adunarea Nalional5. era bazat pc mai multe dirnensiuni qi destul de fragrnentar (Rosenthal qi Voeten, 2oo4). Acest lucru era in opozilie clar[ cu a]te sisteme parlamentare din Europa de Vest, in perioada de clupX rizboi, unde partidele singulare sau - coaliliile g,.o'".t u*entale erau relativ stabile, iar partidele erau Iapabile s[ impun[ o disciplin5 de partid permilAnd astfe] g,ivernelor s[ promulge reforme importante. Partidele
1r]4

slabe din Franla au ar.ut un impact negativ major asupra procesului politic. De exemplu, inflalia a reprezentat o probiemi mai grav5 pentru Franla anilor '5o decAt pentm rnarea majoritate a celorlalte !5ri din Europa de Vest. De asemenea, guvernele fi'anceze succesive au fost incapabile si facd fa!5, in mod eficient, procesului de decolonizare din Vietnam qi Algeria.

2.4. Implicatii pentru Farlarnentul

European
Parlamentr,rl Enropean are toate c:aracteristicile pentru fiagr-r-rentar parlament din lume. Are rc;rrezentanli aleEi din z5 de tiri:r care volbesc mai mult de :5 de limbi diferite. Existir rnai mult de r5o de partide

;r fi cel mai

iurtionale reprezentate in Piirlamentul Enropean. Daci cxisti r:n parlament c:rle intrrr.neqte toate condiliile pentru a st apropia de perspectir':r .,r1c.mocra{ici cle tip cetileranrlclegat', acesta este Parlantenti-rl Fiuropeau. Ca urmiire, lrlefelinla personarlii llntrLr paitide puternice sllu) r lirnpotrir.i, pentru nnele fi'agmentiite, \'a afecta masjr' ir rrlecilile asupra Parlanrentnlui Eulcpean. Din perspectiva .rlemocratiei de tip cet5lean-delegat", formarea partidelor tnlnsnalionale in Parlzrmenti,rl Er-rropean ar trebui asprli crilicatX. Din perspectir-a democlaliei reprezentatir-e, ;rparilia unor asemenea organizalii ar trebui primitX cu lrrrcurie, in special in ceea ce prir,eqie eterogenitatea lrreferintelor intr-un parlament atAt de numeros qi dir.ers. Cercetdtorii au studiat evoiulia partideloi llansnalionale in Parlamentul European incepAnd cu
, (N.r) Momentul de referinti este anui zoo4. incepAnd cu I ianuarie zoct7, ,'rlrrti cu integrarea RomAniei qi a Bulgariei, PE r-cunegte reprezentan!i din z7

,lr' state membre. 105

Democralia, costurile de tranzaclie qi partidele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

momentul apari-tiei lor in cadrul a ceea ce se numea Adunarea Comund a Comunitifii Europene a CXrbunelui qi Otelului (in special Van Oudenhove, rg6S). Cercethrile privind organizarea qi comportamentul unor asemenea organizalii s-au inmullit considerabil imediat inainte Ei dupd primele alegeri directe pentru Parlamentul European dintgTg (ex Fitzmaurice, L7TS; Claeys qi Loeb-Mayet,lg7g; Henig, tg7g; Pridham qi Pridham, 1981; Niedermeyer, 1983; Bourguignon-Wittl<e et al., tqBS). La \iremea respectir,'X, atitudinea dominantX printre cercetXtori qi comentatori a fost, in general, una optimist[ cu pririre la
dezvoltarea unor partide transnalionale autentice ca rezultat ai alegerilor directe. De exemplu, Walter Hallsteiri, fostul preqedinte al Comisiei Europene, a afirmat cI st' aqtepta ca alegerile olganizate in Europa pentru Parlament ,,s[ ofere candidalilor ca]'e au ieqit rictorioEi din alegeri ur-r mandat cu ader-irat ettropean din padea alegXtorilor; ceeit ce ar incr-rraja :rparilia particierlnr politice europenc autentice" (FIallsterin. t97z:74). Pe ltn filon similar, Davicl Marquancl (tqZ8) a rlermonsirat c[ rezu]tatele alegeriior' pentru Par'latnentul E,r-rropealr tllr dr,rs la apari\ia treptati a unei Europe a partidelor ( o ..Fluropi a partidelol transnalionale"), cerl'e va inlor:r-ri Europi. patriilor (,,Europlt
statelor-natiune"). intr-o perioadd scuftX de timp, a ar.ut loc o schimbare a stirii de spirit tinziirdu-se sile o atitudine pesimisti. A1egerile pentru Parlamentul European nu au dus la formarea de partide transnalionale coerente, capabile sil mobilizeze electoratul astfel incAt acesta s[ le sprijine in campanii qi s[ le suslind platformele de poiitici comunitarc european[. in schimb, conceplia general5 in Europa a fost faptul c5. aceste alegeri reprezentau pulin mai mult decAt ,,disputele nalionale de ordin secundar" axAndu-se mai degrab[ pe probleme nalionale decAt europene, reliefAnc] mai curAnd problema per{ormanfei partidelor nalionalc
ro6

lnterior (ex. Reif and Schmitt, 19Bo; van der Eijk qi liranldin, Lg96). Principala problemd a partidelor
tlansnationale a fost faptul cX partidele nalionale jucau deja 1n'incipaiele doui roluri politice pe scena electoralX, aqa ('um am menlionat anterior. Alegdtorii inleleseserd deja qi sc identificaserl cu ,,etichetele de brand" ale paftidelor rrationale pe care se ardtau cam reticenli si le inlocuiasci cr.r ;rltele care s[ defineascd niqte partide europene de mari rlirlensiuni, incd noi qi necunoscute. in plus, partidele rrirtionale a\reau qi maqindrii sofisticate de campanie ,'r pabile sX-qi m obilizeze suslinitorii. Cu toate acestea, 1a inceputul anilor '9o, politologii au rrrceput s[-qi indr:epte atenlia cdtre er.olr-rtia partidelor 1rolitice in cadrr,rl Parlamentului European. $i, pentru prima ,l;rtl, cercetzitorii alr inceprit s[ adune date cu pririre la ,rlsaniZ&rera qi compoftamentul acestor partide, utilizAnd rrrctode sofistic':rte pentm a inlelege qi descoperi noi ,r:r1recte, relationAncl aceste descoperiri cu studiul genelal 1'rir-ind partidele in legi-slaturi. De exemplu. Fuh'io Attini 1 1r;eo, 1992) a fost plinrr.tl care a colectat, in ntocl sistematic,
r

rlecAt a par[idelor eluopene, aqa cum am arXtat in capitolul

"si rrrisura coezitinea la vot a gri-rpurilor politice tlansnalionale t, lrn. Zellentin, 1967; Quanjel qi Wolters, rgg3; Brzinski, r,r,)5). Vom detalia acest lucru in capitoiul S. in rriod ,irrrilar, ca pafte a nnui mare proiect international prirind ,,r,r,anizarea partidelor politice intr-un cadru democratic, | ,rrr:iano Bardi (tggz, rgg] a catalogat, sistematic, trrrcturile organizatorice interne de luarea a deciziilor din ,.,,h'ul grupuriior politice din Parlamentul Europena qi a t:rbilit cd aceste grupuri sunt aproape identice cu partidele 1'; r rlamertare din alte parlamente democratice. Mai recent, dou5 studii ample au aplicat cAteva dintre

,l;rtc prirind votul prin apel nominal la niverlul l'rulamentului F,uropearn a creat un indice pentm a

r,l,'ile teoretice generale privind moti'v'ul pentru

care
to7

l)umocratia, costurile de tranzaclie qi par{idele politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

partidele se formeazS. in legislaturile Parlamentului European. S-a elaborat, astfei, un studiu privind comportamentul politic qi organizarea din Parlamentul
European, ca parte a curentului principal de cercetare din domeniul politicii cotnparate. Mai intAi, Tapio Raunio (tggn a obser-vat comportamentul partidului Si pe cel al membrilor din cadrui celei de-a treia legislaturi a PE (tg8grgg4), analizAnd dir.iziunea intern5 a muncii in cadml partidelor, coeziunea partidelor qi comportamentul coaliiiilor in ceea ce priveqte votul prin apel nominal qi

sir putem colecta intreg ansamblul de date referitor la voLurile prin apel nominal care au arrut loc in parlamenful l,,uropean de la primele alegeri directe din t979. Am arut, ;rstfel, posibilitatea de a studia in detaliu modalitatea in care politica qi paitidele au evoluat la niveiul acestei adundri din ,'c in ce mai impoftante. Faptul ch am ar.ut acces la aceaste st:rii de informafii face ca unele din descoperirile noastre si

;rrrl descoperit cX existX

{ie desftr] de diferite fald de cele anterioare. De exemphi, noi

accentuale mai curAnd

t'oncurenlei decAt a cooper[rii intre partide.

interpel5rile scrise ale membrilor Parlamentului citrc Comisia Er-rropeani. Rar-rnio a conciuzionat c[ partidele din Parlamentul European reprezinti organizalii coerente carc
au scropuri politic.e bine definite Ei sunt capabile sX modelezt' comportzrmentul m ernbrilor lor. in al doilea rind, Amie Kreppel (zoozb) s-a concetrtrirl

2.5. Concluzii
Guvernanta democratici {hri partide politice ar fi rrosibili numai in cazul in care aleger.ile;i pl.ocesul de luare ;r rleciziilor ar fi complet lipsite dc crosturi. ExistI, tottirsi, ,'rrfit'iente costuri de informerre ,si dc, triirizai'tie iirplicate in 1,r oceslrl electoral ''si in infiptuire'a poiiticilor publice. Lrperienta istorici ne dovederste faptril c.l p:l"lamentele firX lrrrrtide pnternice au suferit de pe rll'r_rra instabilitilii, ir*'ficie'tei qi a paralizirii procesul*i i1c l'are :i deciziijor. \slfel. ne situim in acord cr-r faimosril dictulr ,,democratia ('str de neimaginat thr[ partide politice", lansat de lk'hattschneider (r942: r). Politica la nivelr-rl Parlamenti-rlui Eulopean nu face crcep{ie. Chiar qi firX un puternic stimi-rlent electoral extern ,';ire s[ rinX in sprijinr,rl formirii partidelcr transnalionale (rlin motiveie explicate de noi in capitolul r), partidele lrolitice sunt de dorit in cadrr-rl Parlamentului European t lcoarece, daci ar acfiona pe cont propriu, membrii l'arlamentului ar trebui sd faci fald unui mediu politic Iraotic, nesigur qi costisitor.

aslrpra irnpactrtlui pe care puterea legislativi sporlt:i a Parlatncnti-rlr-ri Eulopean il are asttpt'a grupr.rrilor poliiit'r'. Ea a ar-ializat orgirnizarea interni a partideior, inflttt'ti\a acestora asllpra li'gislaliei LIE, evolutia reglementirilol parlament-aler dc' pt occdut'ir, in special modul in cat'e act'stert se aplicii ir-r t'itzttl partidelor politir:e', precr-lm qi comportamentrtl nrernbrilot' Parlamentulr.ri qi a coaliliilor' partinice in cac'h'ul votlrlui prin apel nominal (r,rtilizind <r metodi scalari sinrilari celei utilizate de noi in capitolul q).La moCr-rl general, Ift'eppel a conchrzionat ci spoi'it'eil competenlelor legislative ale Parlamentului a dus la creqtereacentralizdrii in cadrul grupurilor politice qi la extinderea compromisului ideologic, astfel incAt partidelc au fost oarecllm fortate ,,sX solulioneze lucr-urile". Analiza noastrd se sprijin[ direct pe cercetXriie anterioare referitoare la Parlamentul European care au obsen'at qi explicat care a fost evolutia poiiticii qi a partidelor in cadrul acestei institulii. Spre deosebire de cercetltorii menlionali anterior, am fost destul de norocoqi
roB

109

3.

Politici ideologici, nu teritoriali

cAnd procesui de infbptuire a politicilor publice implic[ nigte costuri de tranzaclie. Totuqi, disculia a fost sdraiX in solulii atunci cAnd a venit vorba despre dimensiunile in baza cdrora ar trebui si se formeze aceste partide. in sistemele democratice, suntem obignuili sd ne gAndim la lrartide in baza djmensiunii stAnga-dreapta, cu tbate cd qi irlte dimensiuni joacX, uneori, un rol secundar. insd, nu am tliscutat motivul pentru care partidele ar trebui neap[rat s[ .st: formeze in jurul axei stinga-dreapta, ParliCele ar putea, teoretic, si se {ormeze in jurui .r'iciror chestiuni politice sati in jurul cricdror interese societale. Ele pot, de exemplu, si se constituie in jur-ul unor .r.iterii teritoriale qi nlr in iuru] Lrnor criterii sociot'conomice. in cazul Parlamentului European, particlele .onstituite in jurul fragmentdriior de tip national/ teritorial t'xistente intre statele membre Uh, ar putea pirea mai li'eEti decat cele bazate pe interese sau'alori ideologice lransnationale. Persoanele neinfbrmate din afara pE l)r'esupun, de multe ori, ci procesul de vot din interiorul l'itrlamentului se desfEqoari in baza afilierii nafionaie, un t'xemplu in acest sens fiind reprezentat de consen,atorii ll'arncezi care iqi aliniazi mai degrabd sociaiiqtii 'otul scandina'i. cu l'trncezi decat cu conservatorii intr-adevdr, lrerceplia publicd dominanti este c[ sfera poiitici a UE se lcrzumd la conflictele dintre !dri: de exemplu ,,Marea liritanie" se opune votului prin majoritate calificatX in ceea cr: priveqte aspectele legate de impozitare, ,,Fran!a', se o[)une, mai departe, reducerilor privind cheltuielile din

In capitolul anterior, suslineam ideea conform cdreia cste bine ca sistemul de partide sx fie untri puternic atunci

tr

rl i l

ir':r rr li'ol,,r,,ir';r, l ll l (,r.il ( )l;tl,l

ri'aiizeazd intre ele, cu prec[dere, in baza criteriilcir. ideologice, conflictele teritoriale jucind doar un rol minor.. Odatd_ ce vom inlelege motir.r-rl pentru care se int6.mpli acest lucru, vom putea, de asemenea, inlelege cle ce st, observ[ acelaqi fenomen ]a nivelul parlamentului European, in cazul c[r-uia ne-am putea gAndi a priori cX principalelt, motive conflicfuale sunt cele teritoriale.

curand de axa stanga-clreapta clecat clc critelii teritorialr, a-stfel, similar majtn'itatitii crelorlalte parlamentt, democratice. o intrebarc di'la sine inteleasi esie: cle c,e ir,. trebui ca partidele si se fornteze l-.c criterii icleologice qi nrr pe criterii teritoriale? Acea.sti intrebare este m,.r'lt mai generalX de.:it pat.t,. Nu suntern obiqnuili si rcr prinern o asemcne:r intrcb;ri.,' pentru cd in majoritatea der'ocratiilc.rr, preci-rm gi in cacL.t, de organizor" politi.S ample qi dispci'sai" g"ogrnfic 1 ca 5i, bundoarX SUA sau India), partidele se iormeazd qi

lucru nu se intampl[. sfera politicd clin parlamerrtrrl European se constituie, i,' p.incipal. pe criterii ce tin rniri

agt'ic:rrltrrrir;;i ,, 1)lrrrt:nurrlll tlolr';tt'stlrrrrlirrtlr,rlr. 1rr.9[r:t:tit'lr rnediultri nteri inaltc. Acoaslii pcrrccp[ic "sc lxrzt..rz.-r, in linii mari, pe dezbaterile clin flonsiliul European la nirrelul cirnri:r sunt reprezentali doar qefii de stat qi de guvern, ceea c(. inseamnd c[ orice diferen!5 de pozilie r.a ]isa impresiar, irr mod necesar, c5. apare mai curAnd intre statele membr.t, decAt intre ideologii. Dach sfera politici a UE este, in mod esential, influenlat[ mai curanci de criterii nalional/teritoriale decrlt de criterii ideologice, partidele din parlamentul Europearr ar trebui sd reprezinte coalilii stabile de membii ai Parlamentului din fiecare stat meml-iru (partidul franccz, Partidul englez etc.) -sau din blocr-rri de state (partichrr scandinar-, Partidul meditelanean etc.). Aqa cum am demonstr.at in capitolele anterioare, acr-sl

fiind,

Principalul argument pe care il dezvoltdm in acest .rrpitol se referi la ideea conform cdreia conflictele politice rrt.e regiuni sau intre entitxlile teritoriale pot fi de clle mai rrrLrlte ori rezolvate prin transferul adecvai de competenle r iitre entitdlile teritoriale. vom demonstra cd, deqi exisid r;rliuni suficiente pentru descentralizarea procesului de Irr.re a deciziilor la ni'elulentitd!ilor teriioriale, existx rrroti'e mai pr-rline atunci cAnd vine clespre o 'o.ba la ni'elul ,lt:scentralizare similari a a luxrii deciziei irrtereselor sectoriale qi profesionale. in democraliile ;rrilnsate, odati ce tirile au gxsit raportul acleo'at intre t't'ntralizare gi descentraiizare, majorititea conflictelor care ,*' obsen'i la nivel centlal sunt conflicte dintre interesele: r,t'.toriale qi cele prof'esionale. Astf'el, partidele s-ar fbrma iri ;r.'rd cu aceste constelalii de interese care coresp*ncrr, i' 1,r'incipal, dir.iziunii normale stAnga-dreapta. In serctirrnr:a 3.1 \-om prezenta concepte ne{rosal'., rrrtclegei'ii acestei problerne : indirizibilitirlile, exter.naiitiiile: :;r .eclistriirutia. in.secliunea 3.2, \.om elabora [ecri:r fr.,.an,] la r-rtiliza't'a ace.sto. concepte. i' stc.tiLrn",, .;.1, ,-,rrr., 'lr' ('()rnliara teod:r noastr'5" cn teoria tradilionali a clir-ajelol in ,:rznl formirii partidelor. in sectiurrea car.e 3.4, \rom :;r rni inflLren{ele asrrpra FarJanrerrttil European. 'eclea

g.r. Conflict politic, indivizibititdli, externalitXti qi redistributie


conflictele politice implicx, de obicei, indiiizibilitxli, qi redistribulie. Acestea reprezinti trei concepte economice ca-re joaci un roi important in ,'r:onomiile pubiice qi in qtiinla politich.

,'xternalitx{i

i" irrdivizibilit5lilor. Indir.izibilitatea in deciziile politice lste lr.ezenti in momentul in care o anumiti decizie politicd se
113

Am introdus

d-.".fl

capitolul anterior conceptul

Politic[ ideologici, nu teritoriali

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

aplicd tuturor sau cAnd este dificil s5. excludem anumi$ indivizi de la aplicarea respectivei decizii. Indivizibilitatea se leagi de doi factori: (t) indivizibilitatea votului qi (z)

indivizibilitatea

legat[ de aplicarea unei

decizii.

Indivizibilitatea unui vot este uqor de inleles. Ea se referd la faptul cd in momentul in care un proiect este supus spre aprobare unei adun[ri legislative, acesta este fie adoptat, fie respins. Decizia este una qi indivizibil[ chiar dac5. un membru a votat pentru sau impotrivi. Indii'izibiiitatea legat[ de decizie reprezint[ o chestiune diferiti. Nu toate deciziile legislative implicX, in mod obligatoriu, indir.izibilitate. Decizia privitoare la cheltLrielile bugetare

acordate unei anumite regiuni implicd un caracter indivizibit restrAns. Pentru a da un exempltl extrem care clarificiacest aspect, s[ ne imagindm cl parlamentul decide construirea unui pod peste un rAu care trece prin mijlocul unui anume oraq Ei hot.lrdqte ca numai cetitenii acelui oraq sI trezrcir peste acel pod qi sX aibd beneficii de pe urma lui. Mai depar[e, sX ne imaginS.m ci in timp ce trocuitorii respectivului orars au beneficii de pe urma podultii, numai aceqtia au de cAqtigat de pe urma construcliei podrilui, iar beneficitrl economic al oraEului nll are impact aslrpra econonriei din-afara olaqului. In cazul in care costurile construcliei podului sr-rnt supottate numai de citre cetilenii oraqului in disculie, decizia constmirii podului ii priveEte numai pe cetilenii respectivului oraq qi nu ar trebui sd reprezinti o preocupare pentru cei din-afara oraqului. Cu toate acestea, dacd nu se percep taxe rutiere la trecerea
peste pod sau podui nu are bariere de niciun fel, este dificil sd opieqti cet[1enii din alte orage sX treac[ peste pod. in acest caz specific, decizia de a construi podul implici o indivizibilitate in raport cu cetdlenii oraqului respectiv, dar nu implici indivizibilitate in raport cu cet[fenii celorlalte orase.
rL4

Indivizibilitatea se referS, cu precddere, la caracterul de ,,bun public" al cheltuielik-rr. Un bun public este un bun sau un serviciu caracterizat atAt de non-rivalitatea consumuluicAt qi de imposibilitatea excluderii. Un bun este caracterizat de afunci cAnd consumul sau utilizarea sa de citre o anumitd persoan[ nu impiedicd consumul sau utilizarea sa de cdtre aite persoane. Majoritatea bunurilor .sunt rivale: alimentele, vehiculele etc. Cu toate acestea, rnulte bunuri sunt lipsite de rir,alitate in consum. Acesta cste cazul podului din exemplul menlionat mai sus. Este, de irsemenea, cazul drumurilor publice, precum qi a multor altor bunuri, precum bazinele de inot, parcurile, puritatea luerului qi a apei, securitatea qi apdrarea. Acelaqi lncru este valabil in cazul informaliilor care joaci un rol din ce in ce mai important in economiile post-industriale. VAnzarea irifoimaliei de cltre o anumit[ persoanX cltre o a]ta nu il irnpiedicd pe vinzitor sd vAndi infor'malia din ritu. Bunurile publice pure sunt acele blrnuri care snnt ('.1r'acrerizate atAt de lipsa rivalitilii in ccnsurn cAt ;i de irriposibilita.tea excluderii. Oamenii nn pct fi inrpiedicali si lespire un aer curat sau sX bentficieze de pe uuma .sen'iciilor comune de apirare qi securitate, de exemplu. Ctr loate acestea, oamenii pot fi impiedicali si traverseze un pod daci reftizX sd pldteascX o tzrx[ rutier-i. Informaliile pot li linute secrete qi pot fi exclusive in raport cu ceilalqi, aceqtia neputAnd beneficia de pe urma lor dac5. nu plitesc o ^nu anumit[ tax5. in general, bunuri]e pr-rblice pure sunt bine alocate de cXtre sistemul de pialX pentru cX a-cest criteriu al imposibilitelii excluderii iiaeiermini pe oameni s[ refuze si pldteascd de bun[ voie pentru ur ?rurrrit bun creAndu-se, astfel, problema referitoare la cine pl[teqte pentll aceste bunuri. In timp ce indivizibilitatea tinde sd fie asociatd in mod natural cu bunurile publice, ea poate fi creat[, in mod artificial, de cXtre deciziile legislative. Astfel, de exemplu,
115

Poiitici ideologicS, nu teritoriali

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roiand

decizia de a aloca o anumitd sumd drept subvenlie pentm fermieri este indir,'izibil5 in sensul ci acest lucru ii priveqte pe tofi fermierii. Cu toate acestea, nu exist[ nimic in mod intrinsec indivizibil in ceea ce priveqte aceast[ decizie. ca respectiva decizie legislativX Nimic nu impiedic5 faptul ^unui cunoicut. ln singur fermier, s[ aloce o subvenlie 'legislative nu este in decizii]e consecinll, indir.izibilitatea neapirat asociatX bunurilor publice. Ea poate fi asociat[ cu ceea ce noi numim ,,bunuri private furnizate public".

De ce concepte precum indivizibilitdlile, externalitXlile qi redistribulia sunt relevante in disculia noastrd legati de partidele politice ,si democralie? DupX cum vom vedea, arceste concepte implici faptul c[ paftidele ar trebui sX se constituie qi si concureze in jurul afilierilor ideologice qi nu in jurul celor teritoriale.

3.2. Solutionarea conflictelor politice


un diminuarea inclir.izibiiitd{ilor sau, ci-l alte ctwinte, prin a dil.iza creea ce lroate f r dirizat. in primul rAr-rd, ce \Tem si spunem plin ,,conflict politic"? Ne r,om concentra cu precidere asllpra conflictelol lrolitice din parlamente. Un conflict apare de fiecale dati cind dif'eritele coaiitii cle interese au mize opozabile in ceea t'r prir,egte rezultatul unui vot legislatir': unii beneficiarz:i de l)e Lrrma votulr.ri ,,pentlu", in timp ce al1ii beneficjazir de pe ru'ma celui ,,impotlir,i". Nu existi conflict atunci cAnil toiite pirlile beneficiazir cle pe urnta unei decizii iuate. Vorn i.rtiliza rrceasti formi restransi a conceptului (de conflict) qi irr ceea

indivizibilitatea creeazi

un potenlial conflict pentru

cir

probabil, unei intregi populatii in timp ce costurile qi beneficiile respectivei decizii nu sunt implrtite egal intrir acegtia. in timp ce conceptul de bunuli pilblice este bint' cunosc.ut in Etiinla politici., conceptul der inclivizibilitate a
deciziilor politice este mai pr.rttn cunoscut. Arn discutat pe larg conceptLil cle indir-izibilitaie irr deciziile publice. Astfei, ar mai fl de l:ilriprii dor-ri cgncepttr: erxtelnalitXlile qi reclistribu!ia. F,xternaljtilile pot fi r'izute ca o fornti a. indii"izibilititii. E1e leprezinti efecte ale anr.ruritol decizii :rsllpf il celorlaltt' decizii sar-r medii. Externalititile pot fi pozitive sau negative'' L.fn exemplu de ,.externalitate negativti" ar fl poltlare'it cauzatir de procesul industrial de prodriclie care reprezinti o rlale problemd a societXlii noastre. Din contr-[, tltl exemplu de ,,eKtetnalitate pozitir-i" este reprezentat dt' construclia de autostr[zi care sX fac[ legXtura rutierd intrt' economii locaie invecinate. Se poate vorbi despre redistribulie de fiecare dati cAnd prin decizie politicd se recurge la resursele, venituriie sall

dec.iziile propuse se ap1ic5. unr-ri grup larg der aleg[torisar-r,

conflict poate fi

Primul argument in aceastd direclie este faptul

minimizat prin

ci

cc urmeazX.

beneficiile anumitor grupuri pentru a le acorda altol grupuri. Redistribulia este, in general, o surs5. posibil[ dtr conflict, cu exceplia cazului in care este asociatX cu creqteri mari ale eficienlei de pe urma clrora ar urma sX beneficiezcr
toatX lumea.
rr6

Transferurile redistribr-rtive sunt o fbrma de indirizibilitate creati politic qi implic5, de obicei conflicte, rlcoarece a\/em de-a face, pe de-o parte, cu beneficiari neli i;rr, pe de-alta, cu contribr-rabili neli. Aceste conftricte nu al' .xista {Eri trans{enrrile pubiice (care aloci resurseie in rr-iod rlirect) sau thri regler.nentlri (care aloci resursele in ntod irrdirect). Acest lucru nu ar trebui inleles ca un argut-nent lrcntru eliminarea cheltuielilor sau a reglementirilor lrLrblice existente, deoarece acest lucru ar crea. de ;rsemenea, un conflict (unii ar beneficia, iar allii ar pierde de l)o urma unei schimb[ri a status quo-r_rlui). De fhpt,
t77

Politicd ideologic[, nu teritoriali

argumentul nostru nu implicd nimic mai mult decAt afirmalia pozitiv[ conform cdreia crearea unei noi politici
publice cu efecte redistributir,'e este susceptibilX de a genera conflict politic. Cu toate acestea, chiar qi atunci cAnd sunt implicate indivizibilitSli reale, acestea pot fi minimalizate in multe feluri. Se revenim la exemplul podului. Podul implicir indir.izibilitate doar pentru populalia local[. Pot apirea conflicte inutile in cazul in care construclia acelui pod face: parte dintr-un proiect nalional sau european din cauza implicaliilor redistributive : intreaga populalie este chemati

s[

contribuie

ia un bun public de pe urma ciruia va

beneficia doar populalia unei singure localitili. O asen'ienea

redistribulie poate fi considerati dezirabil5 dac[ glndinr din perspectiva redistribuliei, dar existi mari qanse ca ea sit duci la izbucnirea unui conflict politic daci o rnajoritatc din-afara localit5lii nu doreqte si plitearscl pentnt constmirea acestui pod. Dacd de pe urma podului beneficiazi numai respectiva localitate, se creeazi rul conflict inutil prin faptr-rl cX decizia privind constluirea unr.ti pod local se ia la un nir,el mai inalt de gur,ernare. Rezu'ltatr"rl ar putea fi ineficient in sensul cl podul nu s-ar constrlti niciodati. intr-adevir, localitatea ar fi principalul beneficiar' net in tirnp ce restul societ[1ii ar reprezenta contribuabi]rrl net. Proiectr,il ar fi, astfel, re-spins printr-un vot niajolitnt' ul
societ5lii in intregul ei. In consecin!5, se poate minimaliza indirizibilitaterir dacX se perrnite localitilii respective sd decid.l Ei. implicit, si pliteasci constructia podr-rlui. Dac5. asemenea chestiuni locale sunt decise la nir..el local este mult mai probabili oblinerea unor rezultate eficiente. in plus, se va reduct' probabilitatea apariliei conflictului politic prin minimizareit indivizibilitllilor. Chiar qi aEa, este posibil s[ minirna]izlnr qi mai mult indivizibilitatea prin instituirea unei taxe dt' drum la traversarea podului. in acest fel, persoanele din
rrB

pliti mai muit pentru construclia lui. Dar oare acest lucru inseamnd cX ar trebui si se renunle la deciziile pubiice in prirrinla podului, in ansamblu, qi ar trebui sd se meargi rtumai pe mAna unor firme private? Asemenea idei au fost lirspAndite in anii 'Bo in timpul guvernirilor lui Thatcher qi l{eagan. Nu trebuie sd se intAmple chiar" aqa intrr_rcAt s-ar instaura un monopol privat care ar incasa ta-xele de lraversare a podului. in plus, acest monopol qi-ar putea rrtiliza puterea economici pentru a se irnpotriri conducerii ,rlaqului gi a o face si adopte decizii in fhr.oarea firmei. Acest Irrcru se numeqte ,,oblinere de foloase necuvenite". Pentru a rezuma disculia noastr.i de pAni acurn, rninimalizarea indivizibilitililor poate dirninua conflictele. ( ) implicalie fireasc[ a discutiei noa-stre este faptul c[ lrotenlia'lele conflicte dintre entit[1ile regionale sunt cei mai lrine rezolvate prin gisirea niveh_iiui adeo'at de r lcscentralizale (cfm. Oates, ry72; Ale-sina qi Spoloare, :roo3). Prin urmare, de ce sX transferirn cornpetenlele ce
vor
t

lin de politicile publice c[tre niveh:l err.rropean in ace]e irzuri in care nu existd indirizibihtiti sau externalitxli rraturale puternice la ni'n.elul statelor membre (Majone,

t996;Alesina et al., zoor)? Unui clin nrotive ar.fi dorinla de ;r beneficia de pe urma efectelor reclisiributive ale unei irsemenea decizii luate la nir.erl etrroperirn. De ce si nu r.clistribuim de ia bogali citre siraci? O rlaioritate a celor ,;iraci ar putea dori a-sta. Ar fi ai:eqtia caltabili si impuni un ;r,scmenea rezi-rltat prin I'ot majoritar? Probabil cX nu. Motir.Lrl este dat cie fhptul ci, intr-o ,lt'mocralie, opliunea de secesiune all- r-educe nivelul rcclistribuliei intre entitXlile regionale (Bolton Ei Roland, t997).Pentru a inlelege de ce se intAmpli acest lucru, si ne rrrragindm o situalie in cadrul unei organizalii politicein care ,'xistd o majoritate formati din regiuni shrace. procesul ,lt:rnocratic ar duce la un vot majoritar in favoarea unei
119

Politic[ ideologicS, nu teritorialir

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rarcl Roland

redistribulii ample de la bogali citre siraci. Astfel, regiunile bogate ar putea ameninla sX se separe (un exemplu ar fi regiunea Lombardiei din Italia). Drept urmare, regiunile sirace nu au nicio putere in ceea ce prir.'eqte impunerea redistribuliei. Cu toate acestea, secesiunea s-ar putea dovedi ineficienti atAt pentm regiunile bogate cAt qi pentru cele s[race. Astfel, ar putea exista mai puline in ceea ce priveqte furnizarea de bunuri publice. Executarea unui contract ar
Reglement[ri]e ar putea fi utilizate pentru a crea forme de proteclionism mascat etc. Aceste conflicte qi ineficienle ar putea fi er,'itate printr-un proiect constitulional care si limiteze puterea guvernului central qi si creeze o structurl

sensul impunerii unor cote de impozitare mai mari pentru minoritatea de state care au cote de impozitare mai mici. Aceasti constmclie institulional5 limiteazX in mod drastic puterea UE qi limiteazX, de asemenea, posibilitatea conflictelor teritoriale intre statele membre. Aceasta nu inseamnX cX nu putem sesiza prezenla redistribu\iei intre

statele UE. inseamni doar cX, dacX se

se-sizeazX

putea fi mai pulin eficienti pentru unele ![ri.

(f'ederali) descentralizat[ cu o alocare adecvati a competenlelor intre niveiul supelior gi cel inferior, o chestiune prioritarX in acest sens fiind pi'er,enirea oricirei

r-edistribr.rlie la acest nivel, ea este cu siguranli rezultatul unui acord la care s-a ajuns prin unanimitate qi care sen'eqte tuturor interese'lor. De exemplu, programele de cheitr-rieli aje UE sunt rezultatul unor negocieri pe pachete in cadrul c[rora progresele integririi economice e]-iropene r1u fost asociate cu compensa{iiie comune acordate lrosibililol perdanti ai acesLei integrAli sub folma Politicii

Agricole Comune qi a Fotrdurilor Structurale

(ex.

fbrme de proteclionism intre lXri. Acest aspect referitor la nivelul trdecvat de competentt' este cu atit mai valid in context european. UE reprezint[ urt sistem descentralizat de gtn'ernit'i. Cu toate ci piala la nivel continental este reglementati la nivei comunitar, impozitarea qi cheltuieli'le sunt menlinutc, intr'-o majoritatc copleEitoare, la nir.el national. Bugetul LIL, este utilizat cu lrrecidere pentru a of'eri compensatii statelor membre calt' au puline lucrui'i de cAEtigat de pe'Lrrlna integririi pe pia\a unicd. Suveranitatea fiec[rui stat tnembru este, astf'el, pS.stratd prin impunereii unei cerintt' confbrm cireia regultt votului prin unanimitate este utihzati in Consiliul UE irr domenii in care statele suspecte:rzi faptul cd votLrl prin

semnificative in ceea ce priveqte redistribulia nalional/ teritorial5.. Este cazul impozit[rii unde, dacd s-ar utiliza reguia majoritilii calificate, Consiliul ar vota probabii irr

rnajoritate calificat[ ar putea duce la

schimbXt'i

constituie principala sursi de conflict politic in cadrr.tl legislaturilor democraliilor avansate la nivelul cirora, dupi cAte se pare. s-a dezr,oltat in timp o simbioz5 adecvati intre centralizare qi descentralizare. Acest lucru nu inseatnn[, insX, c[ nll \:orn obsen'a aparilia unor conflicte intre regiuni. Competentele care rdmAn centralizate pot genera r:onflicte intre regiuni. Chiar qi in statele federale preclim l',elgia, Canada, Spania, India sau Brazilia, inci mai exist[ conflicte in ceea ce priveEte competenlele de la nivel federal. Argumentul nostru se referS, pur qi simplu, la faptul ci oportunitatea transfemlui de competente deschide o alt[

Moravcsil<, 199r, r99B; Pollach. 1995). Dincoio de aceste platforme de negociere, nu a. erxistat nicio orientare citre l)rograme de ledistribr-rlie directi ]a nivel european. Br,rgetul total UE reprezint:i aproximritir. un procent din PlB-uriie combinate ale statelor membre. in cazul in care conflictele dintre entitilile regionale sunt rezolvate cel mai bine printr-o constructje cronstitulionali o-asi-federali, atunci este pulin probabil ca rucele conflicte dintre legiuni qi entitXlile teritoliale si

PoliticX ideologici, nu teritorialii

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

oportunitate, aceea de reducere a nivelului de conflicte pbliti"" dintre entitilile regionaie prin gXsirea unei ii..rbior" adecvate intre centralizare qi descentralizare. O implicalie a argumentului anterior este aceea c[, in democraliile avansate care au ar'-ut timp s5' dezvolte forme adecvate de federalism, este putin probabil[ formarea partid.elor pe baza unor criterii geografice' Intr-ader'[r, ior111ur"u partidelor irrplici coalilii stabile aflate in puncte diferite ale sferelor de conflict din legislaturile democratice. Astiel, ca reguli, nLl ar trebr.ri sX privim formarea partidelor' in democralii din perspectiva afilierilor geografice. Aceast[ prediclie este, in general, r'a]idatd dc democraliile puter-nic industrializate in cazr-rl c.Irora, ilt ciuda prezenlei unr-ri grup mic de pafiide regionaliste 5i secesioniste, fbrmarea partidelor apare, in general, in jtilrl afilierilor ideologice. Spre deosebire de ceie men{ionatt' anterior, aparilia pattidelor regionale se poate obsen'al cttt precidele in ![ri]c in cat'e descentralizarea nu a inregistr;rt .,n p.,rg.". rizibil qi Lrncle interesele regionale su.nt destul tlt' divergente (ex. Chhibbcr. Ei Kollman, 2oo4; Brancati. zooZj. Cr-r toate acesteit, existi un numir de ldri in cal'<' sistemul de partide, dacf, existd unui, se bazeazi, in special, pe afilie|i teritoriale sau etnice. Aceast[ situalie se regS"serstt' in cazul multor ![ri din Africa (Corven qi Laakso, 2oo2). Aceasta nu contrazic.er, totttqi, teoria noastr[. Cele mai multt' dintre lir.ile acestea replezinti den'rocralii de dati recentl Si putem argumentacl orgari izaliile teritoriale ale ac:estor .stat t t' qi granifele ior geografice ntl iiu fost inc[ regiementate' Intr'ideYer, granilele mu'ltor st;rte africane reprezint[ moqterlriri artificiale aie perioaclei coloniale (Herbst, 2ooo). Plirr urmare, existd mari qanse ca situalia actual[ sd fie uttrr instabili. S-ar putea ca nrulte \[ri africale sX nu iEi poertir conser\/a instituliiie democratice. Este de asemenea posibil ca acelea dintre ![rile africane care iqi pot consellir institutiile democratice s5 experimenteze miqcdri suU
].22

trrnsiuni secesioniste care pot duce la disolulia autorit[lii rrrernului central. Un alt exemplu ar fi Belgia, unde conflictele sociale qi t'r:onomice crescAnde intre comunitXlile vorbitoare de olzrndezX qi cele vorbitoare de francezl, in anii '6o qi rrrceputul anilor '7o, au. dus Ia formarea a douX partide mari lnzate pe criterii teritoriale qi ideologice: Volksunie (VIJ) in lrutea rrorbitoare de olandez[ a lirii qi Front D6mocratique ,lcs Francophones (FDF) in pXrliie vorbitoare de francezX ,rlc fXrii. Aceste dou[ partide au cAgtigat imprer.rnX mai mult rlt' 2o(% dintre voturi la alegerile parlamentare din Belgia tlin t)7r qi t9Z+.Cu toate acestea, ca Llrmare a reorganizXrii :;lutului belgian pe criterii federale gi a descentraliz5rii unei rrrari marje a cheltuielilor publice cdtre nivelul regional, r o[urile pentru aceste doud partide au scizut deoarece ,'lcctoratul gi-a reindreptat suportul citre vechile partidele r,lt,ologice. In cele din urmi, pAn[ ia alegerile din zoo3, \rU ri FDF au dispXrut, membrii \rU al[turAndu-se fie ,,or:ialiqtilor flamanzi sau creqtin-democralilor, in timp ce rrrcmbrii FDF s-au alXtr,irat iiberalilor yorbitori de francezi. t'rr alte cuvinte, a luat naqtere un conflict teritorial care a ,rllctat vechea impXr{ire ideologici stAnga-dreapta dintre 1,r'ir-rcipalele partide clin BelgL. insd," desceirtrajizarea ;r'ocesului de infXptuire a politicilor publice a inlXturat, in rrrod efectiv, necesitatea existenlei unor paftide politice Ir;rzate exclusiv pe conflicte teritoriale. PAni in acest moment, am demonstrat ci alocarea rrrlecvat[ a autorit5lii in ceea ce priveqte procesul de rrrfitptr-rire a politicilor publice, intre guvernul central qi cel l, rt:al reprezinti cel mai bun mijloc de a limita conflictele rrrtre entitilile teritoriale. in cazul in care se intAmpli asta qi ,l;rcd s-au dezvoltat forme adecvate de federalism, , onflicteie regionale ar trebui sX aparX mai rar pe parcursul ,rlt:gerilor qi in parlamente la nivelul central al procesului de 1',(r\,,ernare. Astfel, existX puline motive pentr-u ca partidele
r,,r

t2:l

l'olil it.;r ir lcolor,,ir.;r, nrr lt,r iloli;rl;r

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland


r.csi1;11111,r

socio-economice?

argument similar in legdturx cu confli"tele dintre grupurirt, o -I

n!lr6.1at cx partidele ar trebui si se formeze in j.r.rrl afilierilor ideologice. Nu este oare posibil sd invoca* ,,,,

parlamentului central. chiar qi astlel acerista nu i'seanrrrii ,

sit se lblnrozc in bazai intcrcsclor.

tlin

caclr.rrl

competenle

descentralizath a competenleror .ht.. gr'purilc profesionale qi categoriile- socio-economice ar duce la sufocarea cornpletd i .or.".,."ntei, deoarece unul dirrtr. scopurile principale ale grupurilor profesionale de interesc este asigurarea puterii de monopol inlxturarea ,si amenin{irii_reprezentati de .orr..,..rrti. C' alte cur.inte, externalitdlile la nivelul sectoareror qi piofesiilor sr_rnt foarte puternice, iar alocarea alocarea capaciixlii de a lua decizii in mod autonom cdtre sectoare qi profesii tinde, astfer, rx a.r.x la un proces ineficient de infhptuire a poriti.iio, p.rbii"". Se insemne acest iucru cd descentraiirarea de

Argumentul care poate fi invocal imediat in acest sens s(, referi la- faptul cl este mai uqor sX se i*p;"t baza t localiei decat pe baza statutLrlui socio-ecoiomic.'Totuqi, acest lucru nu este utal conving[tor pe cum pare la prinla -f.'".*n'' vedere. Dac[ dreptur + de a dec]de in probtim" sen'iciiie de ed'calie sau de sinxtate poate fi 'acordar locuitorilor unei localitili, de ce ar fi mai ain.ia u"o.du..n acestor drepfuri unor profesii precum doctorii, profesorii sau qoferii de taxi? _ Ur argument mai bun pare a fi faptul ci alocareir

Dacd descentralizarea procesur'i p'bric de l*are rr deciziilor cxtre entit[lile regionale reprezinti o sarcini uqoar5, nu ia fel de u,goari este deJcentralizarea un.r. prerogative decizionale crtre gr'puri socio-economicc.

curopeani

rnai evidente fiind legate de administrarea mediului qi de lroluarea aerului qi a apei. Probabil una dintre cele mai defectuoase externalitili transteritoriale este faptul ci unitXlile teritoriale tind sX lirvorizeze proteclionismul local, in condiliile in care este important sX se impund comerful liber la nivelui entitdlilor tcritoriale intr-un mod centralizat. Nu este o coinciden![ laptul ci succesul federalismului american s-a bazat, in rnare parte, pe clai-rza de comer! interstatal prin care guvernul federal are autoritatea de a garanta qi reglementa r:omertpl dintre state. ln mod similar, in...s,-tiUEi-a bazat pe abilitatea sa de a asigura comerlul liber pe piala unicd

gi de a depiqi o

indelungatd perioadi de

externalitdli? Nu, lucmrile nu stau deroc astfei. Existd serie intreagd de externalitdli intre unitxtile teritoriale,
124

c[tre unitilile teritoria]e nu

produce
o

""1"

rnarginaliziri" la care face referire teoria organizdrii industriale. Astfel, monopolurile in lan! tind s[ exacerbeze rceasti problemX intr"ucAt Lln monopol in amonte nu ia in considerare efectele acliunilor sale asupra monopolului in rrval. Monopolurile in lan! duc la preluri mai mari qi la un

inrplicarea fundamentalX a Organizaliei N{ondiale a (lomerfuiui (OMC) in economia globalX qi motir.Lrl pentru t'are ldrile puternice ca SUA ar trebui sX invele s5. se t:onformeze autoritai{ii OMC-ului in chestiuni legate de t,omerful international. Proteclionismul promorrat de entitXliie teritoriale lcprezinti o sursX sernnificativi de ineficienli intrucit tinde si promoveze monopolurile locale qi sI duci astfel la sciderea drastici a randamentului. Proteclionismul adoptat rle anumite sectoare reprezint[, de asemenea, o sursX irnportanti de ineficienli qi poate fi o problemi chiar mai .serioas[ decAt protec;lionismul dintre anumite !Xri. intrrrcler'5.r, acest lucru ar putea determina crearea unei inl[nluiri secventiale de monopoluri. Monopolurile ,sectoriale in lan! reprezintX o problernd mai gravi decAt un rrronopol singular a$a cum susline conceptul ,,dublei

protecfionism. Acesta este motivr-rl pentr-u care se urmXreqte

725

l'olitit:ii irkrologit:i, nu tcritoriali

randament redus spre deosebire de un monopol integrat (Tirole, 1989). Este de relinut faptui cX sectoarele ,si grupurile socio-profesionale au, in general, puteri de autoregiementare, dar acestea sunt mult mai pulin exhaustivt' spre deosebire de cele acordate entitXlilor regionale. $i aceasta pe bunX dreptate, intrucAt acordarea de puteri miri mari unor sectoare sau grupuri socio-profesionale ar duce l:r ineficienle majore in ceea ce priveqte dtrbla marginalizare. Acordarea puterii de legiferare unui anumit grup dc interese de la nirreiul socio - economic ar putea fi chiar mri gravX dac[ ne gAndim ]a faptul cI ar apdrea legi qi reglemenXri inconsistente. SX ne imagin[m o situalie irr care muncitorii qi asocialiiie oamenilor de afaceri ar legifelrr separat pe marginea anumitor probleme cum ar fi condiliik' de muncd. Din moment ce munca qi capitalul sunt necesiu'(, in egali m[surX in procesul de produclie, este, in mod logit', imposibil sd avem seturi diferite de reglementXri referitoart' la condiliile de munci. O asemenea situalie ar prodlu'r' haos. Aceste reglementXri tind si fie indivizibile qi nu pot {i
legiferate separat.

legislative privind interesele sectoriale qi profesionale ar trebui centralizate. in misura in care aG-enea decizii creeaz[ conflicte intre diferitele grupuri socio-economice, ele ar crea o dimensiune conflicfuali majori in parlamenteie centrale (sau federale). Alianlele electorale ar trebui, astfel, s[ se formeze in jurul unor asemenea conflicte. Iatd de ce formarea partidelor ar trebui sX apar5 rnai degrabd in jurul dimensiunii legate de interesele socioeconomice.

Teoria dezvoltatfl aici recurge la argr:mente din teoria t'conomicd de bazd prir.ind federalismul fiscal, dar ridici, de :rsemenea, intrebarea plivind dimensiunea principali a

privind formarea statelor (a granilelor statale)


lirderalismul fiscal cu teoria privind formarea partidelor.

{brmhrii partidelor.

in

consecinli, plrnem lablalt5-teoria


qi

g.B. Teoria clivajelor

Argumentul anterior vine in sprijinul ideii confolrrr cXreia existX o asimetrie, care nu trebuie neglijati, intlt' descentralizarea puterilor politice c5.tre entitS.lile regionl k' qi descentralizarea lor citre sectoare sau grupuri de intelcsr de la nivelul socio-economic. Acesta este cazul specific irr care s-ar putea erita ptoteclionismul intre entititik' teritoriale in baza unor acorduri privind conerlul libcr'. Este, prin urmare, desturi de clar cX descentralizan';r puterilor legislative citre sectoare creeaz[ mai mrrllr externalitdii decAt descentralizarea acestora citre regirrrri Acest ralionament este detaliat uiterior in anexa aceslrri
capitol.

in politica dernocratici

Pentru cea mai mare parle a trltimilor {o de ani, teoria clivajelor a leprezentat explicalia principalX a conflictelor ;rpirute in sistemele de paftide, in special in mediul politic ('Lrropean. La o primd impresie s-ar putea presnpune cit rnodul in care inlelegem noi conflictele socio-economice qi tcritoriaie este divergent cu aceastX abordare. Cr-r toate ;rcestea, lucrurile nu stau aqa. Teoria noastr[ ar putea fi lrrir.itd ca fiind complementarX cu teoria clivajelor. Aceast[ tcorie nu iqi pune intrebiri referitoare la lipsa clivajelor
(N.a.) Acest ra{iorrament reprezinti mai degrabd o simplificare deoarece, in capitolul 2, ar putea exista qi persista rrstitutii ineficiente. cu toate acestea, in acest caz, ineficientele ar.fi qi ele , ,nsiderate dimensiuni intmcAt ar fi dificil si ne irnaginirn cum ar puiea fi lrrrbil un asenlenea sistem, chiar ,si pe termen scurt.
,rsir cum am prezentat lucrurile
727

Implicaliile argumentului nostr-u se referi la faptul t';r DatoritX ineficienlelor pe care le-ar implica, alocarea rl,' competenle de legiferare cXtre diverse sectoare ar trclrrrr
r26

Politicd ideolosici, nu teritorialir

Simon Hix, Abdul G. Noun', G6rard Roland

teritoriaie in cadrul sistemului de partide. Interpretarea pe care noi o dim form[rii partidelor se situeazX, oarecum, 1a un nivel mai abstract decAt permite teoria clivajelor. Pe de altd parte, teoria clivajelor oferd Lln conlinut ,ulionJ-entului nostru legaf de conflictele funclionale. in plus, expectanlele empirice ale celor dou[ abordXri sunt destul de similare. Seynour Martin Lipset qi Stein Rokkan (1967) qi-au lansat pentru prima datd teoria intr-un articol renumit in anii '60. Ei demonstrau cX ,,clivajele" politice dintre grupurile sociale au fost rezultaful unot ,,conjuncturi critice" ap[rute de-a lungul evoluliei istorice a societXlii. MeritX amintite trei asemenea conjuncturi: in primul rAnd, experienla creS.rii statului-na$une a dus la conflicte: teritoriale/ etnice intre grupurile ce se aliniau noilol' institulii centrale qi grupurile aliniate institr-rtiilol subnatjonale sau structuiiloi etnice. in al doilea rinc1, perioada ,,revoluliei democratice" qi liberalizarea impliciti a societX\ii Ei a statelor, la sfArqitr-rl secolului al X\rtrIl-lea ',si inceputul secolului al XIX-lea, au produs un conflict intrt' r.oui clasX de mijloc, preponderent urbani, qi intereseltr tradilionale religioas", ttotil" qi funciare. in ai treiiea rAncl,

revolulia industriall qi aparilia societdlii industriale, irr ultima parte a secolului al XIX-iea, a creat un conflict intlt' mlrnca industrial[ organizatd qi delin[torii de capital' Lipset qi Rokkan au sulinut ci aceste conflicte au fost
,,inghetate" in cadrul sistemelor de partide rezuitate in urmit introducerii sr,rfragiului universai la inceputul secolului XX. Partidele politice de masX au ap5'rut pentru prima datii pentru a organiza campanii electorale sub o formi nouit. Aceste paitide noi au cS.utat sd se mobilizeze in jurr.rl conflictelor de interese qi a ideologiile existente in societatc. Ca rezuitat, diviziunile ,,latente" din cadrul societ[1ii au fost

partidele conservatoare qi creqtin-democrate ap[rau intereseie statului, ale aristocraliei funciare qi ale bisericii. Partidele liberale promovau interesele claselor de mijloc qi ale profesiilor iiberaie. Partidele socialiste promovau interesele clasei muncitoare din industrie in timp ce diverse paitide rurale, regionale qi etno-lingvistice apXrau interesele rninoritifilor subnalionale care fuseserX marginalizate in procesul de formare a statelor. Nu aducem in discuSe acest aspect pentru a insinua faptul ci nu s-a schimbat nimic in ultimril secol. in primul rAnd, au apir-ut conflicte sociale noi de Ia prima ,,inghe!are", a sistemelor de partide. De exemplu, odatX cu clezvoltarea societilii post-industriale, au ap[rut partidele rrerzi pentru a articula noile valori ,,post-materialiste" ale clasei de mijloc in continu[ creqtere ]a nivelul sectorului ptiblic (Inglehart, rg77,199o). De asemenea, odatX ce multe tairi europene au devenit mai degrabX societXli imigrante decAt emigrante qi odati ce partideie social-democrate s-au indepXrlat de sprijinul tradilional acordat clasei muncitoare pentru a se adresa votanlilor clasei de mijloc, au apirnt noi partide de extremX-dreapta (Ignazi, 7gg2; Kitschelt, 1995). OdatX cll dez','oltarea integririi europene qi cll leorganizarea irnplicitX a statului pe baza unui nou nivei de ,qllvemare, apare o nou[ ,,conjunctu.rd critici" care oplrne grupurile aliniate noilor institulii de la nivel european, grupurilor aliniate vechilor institulii nalionale (Hix, 1999; l3arlolini, zooS). In al doilea rAnd, s-a inregistrat o erodare gradual[ a tlivajelor sociale tradilionale intrucAt societatea a derrenit

tot mai complexX. Expansiunea sectorului public qi inlocuirea economiilor manufacturiere cu economiile lrazate pe sen.icii au produs o nouX clasd de mijioc in
,,istemele de padide, odatl forn'rate qi consolidate.

transpuse in conflicte ,,manifest" in cadrul sistemului clt' partide qi la nivelul noilor parlamente democ.ratice. Astfel,
rzB

|lrtide

(N.t.) De subliniat, aici, in.rportantar teoriei ,,inghetdrii" sistemelor de lansatd de Rokkan qi Lipset cale aboldeazi continuitatea intre
129

PoliticX ideologicX, nu

teritoriali

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

continue crestere, in cadrul sectorului privat qi public, precum qi o mobilitate sociald in den'oltare (ex' Bell, 196o). Aceasta a dus la accentuarea caracterului volatil al procesului electoral, a frcut ca identificarea partidelor de iXtre electoratsX inregistreze un declin. Clivajele clasice reliefate de Lipset qi Rold<an nu mai explici comportamentul 1a vot qi pozilia paitidelor, aqa cum o fi.ceau odinioard (ex. Dalton et a1., tg94; Franklin et al.,

Cu toate acestea, clasicele ,,familii de partide" identificate de Lipset qi Rokl<an incl mai domind

rgg2; Karwonen qi Kuhnle, 2oo1).

principalele sisteme de partide democratice de astizi,la mai mult de 1oo de ani de la stabilirea sufragiului universal, in majoritatea acestor sisteme. Acest lucru se datoreazl, in parte, abilit[1ii partidelor, in calitatea lor de organizalii, de a se adapta circumstanlelor politice in schimbare. Acest aspect se datoreazd, totuqi, qi faptuh-ri ch multe dintre aceste

conflicte tradilionale incX exist5 in zilele noastre. De exemplu, luptele privind cotele de impozitare, ratele inflaliei, cheltuielile alocate in cazul qomajului, prevederile privind asigur[rile socia]e qi sistemr.rl public de asiguriri de s[n[tate, toate reprezint[ versiuni moderne ale clivajelor dintre clasa mr.rncitoare qi delinitorii de capital (cfm. Dahrendotf, tg1g; Lipset, 1959). in mod similar, dezbaterile referitoare la egalitatea de gen, avort, proteclia mediului, rnulticulturalism, dreptr,rl homosexualilor la cisS.torie sau cercetdrile privind celuleie stem, toate reprezintd. versiuni moderne ale clivajelor dintre clasa urban[ de mijloc qi interesele r-urale funciare care sunt mai tradilionaliste qi mai religioase. Ca rezultat al acestor diviziuni continue,

rlleapta (cfm. Finer, rgBT; Bobbio, 1996 [rqqS]). De irsemenea, qi partidele de masXincipiente , sociale, iiberale ,srrtt consenratoare, puneall bazele unor olganizatii care si le r;prijine in mobilizarear din diversele districte geografice (ex.
lrrnctionale decAt interese non-teritoriale. intre timp, ,'onflictele teritoriale qi partidele care reflectd aceste conflicte nu au fost subsumate dimensiunii moderne
r;t

socialiqti qi verzi sau intre iiberali qi conserwatori) decAt intre aite blocuri. Ca rezultat, dimensiunea ,,stAnga-dreapta" a r[mas dimensiunea dominantX a conflictului in alegeri qi parlamente in toati lumea democratd (ex. MacDonald et al., t99r; Budge et al., 2oou Benoit qi Laver, zoo5). Acest lucru este, in mare parte, explicabil prin prisma rnaleabilit[tii noliunii de axX stAnga-dreapta, care a fost capabil5 s[ absoarbX noile probleme. Cu toate acestea, conflictul slAnga-dreapta are inci o insemnXtate deosebiti, fiind un rnijloc eficient de comunicale a diferitelor pozilii politice asociate in ochii ct-t noliunea de ,,stAnga", respectir. ,,dreapta". Conflictul stAnga-dreapta, in r,alianta sa contemporan5, surprinde douX seturi de dimensiuni politice: economici (inten'entia statului vs. piala liberX) qi social[ (libertate vs. autoritate) (ex. Kitschelt, rgg+). in plus, aceste doui conflicte sunt atdt sociale cAt Ei t:conomice, astfel incAt impart grupurile sociale de-a lungr:l rrnor direclii mai degrabd funclionale decAt teritoriale. r\stfel, partideie care au apirut ca rezultat al sufragiului ruriversal de la inceputul secolului al XX-lea, concentrate in irrrul acestor dou[ clir.aje sunt astfel situate incAt, in mod irleal, exprimX clar principa'lele pozilii pe axa stinga-

l3artolini, 20oo; Caramani, 2oo4). De fapt, aceste partide s:ru autodefinit mereu ca promovAnd mai degrabi interese

echilibrul voturilor intre partidele de dreapta qi partidele de stAnga a rXmas uimitor de stabil timp de mai mult de uu secol (Bartolini qi Mair, 1990). De fapt, mare parte a caracterului volatil al procesului electoral a ap[rut mai curAnd in cadrul blocurilor de stAnga qi de dreapta (ex. intrcr
130

inga-dreapta.

,lt'sfhqurat5

Politica democratici democrati, cel pulin cea in cadr-ul entitdlilor politice cu granile
131

I'oli ticir iclcologicii, nu tcritoriald

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

reglementate qi cu o alocare stabil5 a autodtdliiintre nivelul local qi central, r'ine in sprijinul reconcilierii diferenlelor dc interese intre unitXlile teritoriale, aspect care nu are nimit' de-a face cu un posibil conflict intre acestea din urmi. Faptul ci. Uniunea EuropeanS. a fost creatX prin acorrl voluntar unanim, incheiat intre statele-naliune ale Europei, potenliaiele conflicte teritoriale au fost rezolvate prin insirSi arhitectura constitulionald de baz[ a UE. Astfel, conflictelc nat-ional-teritoriale sunt prezente in cadrul negocierilor' constitulionale qi bugetare, dar lipsesc ,,in cadnrl activit[qilor legislative de zi cu zi a]e UE. Prin urmar(', politica la nivel european, la nivelul Parlamentnhri European, qi chiar din cadml procesului european clt' infiptuire a poiiticilor" pubiice, este foarte posibil sX 1lt' similar[ cu politica de la nir.ei nalional din Europa, untlt'

dimensiunea stAnga-dreapta surprinde interesele ;i


preferinlele socio-economice de bazd.

tlreapta nu este singular5. Vom discuta mai in dehliu t.oriile existente ref'eritoare la arnplitudinea sferei politice a tlil in capitolui 9, unde vom pune accentul pe misurarea t limensiunilor procesului de vot din Parlamentul European. l'r.incipalele aspecte urmXrite de aceastS. lucrare merit[ s[ f ic sintetizate aici pentru a evidenlia contrastele existente rntre teza suslinutX de noi qi tezele anterioare. Gar1, Marl<s rji i\4arco Steenbergen (zooz) ar_r identificat mai rirulte rnodele structurale de conflict in cadr:ul sferei politice a UE. l'r'imul mode1, pe care Marl<s qi Steenbergen il nlrmesc ,.rnoclelui relaliilor internalionale", este cel care se opune, in r;l.ra politicr a uE este dominati de conflicte intre statele rrrcrnbre UE. Aceste conflicte ar putea fi de naturX r,t'opoliticd, precltm luptele prir,ind suvelanitatea nationalX r,i interesele nalionale (Hoffmann, 1966). in rnod similar, rrt'este conflicte ar putea fi economice, precum luptele lrrii'ind contribuliile la bugetele nationaie seru ce state rrrcrrbre cAqtigi sau pierd de pe urma pielei unice sau Ir rpteleprir.ind uniunea economici qi monetari (Morar,csii<. rt;98). In oricare dintre situatii, potrivit acestei perspective, , onflicteie sunt in primul rAnd de natur[ teritoriald in timp ('(' conflictele socio-economice transteritoriale sunt
,

sprijinul ideii conform cdreia conflictele stAnga-dreapta .structureazX conduita la nivelul Consiliului UE (Maftiia qi l,ane, 2oo1; Mattila, 2oo4). Cu toate acestea, perspectiva conform cXreia sfera lrolitic5 a UE ar trebui sX fie dominatX de axa stAnga-

rrroclul cel mai direct, tezei noastre. Conform acestui modei,

8.4. Implicalii pentru Parlarnentul European


Teoria noastri implici faptul ci dirnensiunea stAngir dreapta ar trebui sX fie principala dimensiune de conflict irr Parlamentul liuropean qi, de asemenea, principala axi tk' formare a partidelor qi coaiiliilor. Teoria implic[ qi faptul t'rr partidele ar trebr-ri si se formeze de-a lungui acestci dimensiuni, iar concurenla qi formarea coaliliilor intrr' partide ar trebui s[ urmeze mai degrabX dimensiunt'rr stAnga-dreapta decit pe cea nalional-teritoriald (aqa cum s,' intAmpli, mai mult sau mai pulin, in cazul integrririr politice qi economice europene). Aqa cum am discutat Ei irr capitolul anterior, cercet[rile recente prir-ind Par]amentrrl European sugereazX faptul cX incepe sd prindX contur act'sl model de comportament. Exist[, de asemenea, dovezi irr
732

r,('crundare sau poate chiar inexistente.

;rtit de direct, dar r.in cu cAterra diferenlieri. De exernplu, l,icsbet Hooghe qi Gary Marks demonstreazd faptul ci
,

Celelalte modele nu se opun tezei noastre intr-un mod

(llooghe qi Marks, rggg).

1'r'incipala dimensiune a conflictului la nir.el european este r'it legati de ,,capitalismul reglementat" qi ,,neo-liberalism"
r33

in mod similar, Fritz Scharpf

I'r'1j11,.,, irlr.ololrr,.r, rrrr lr.r rlor r,rl,r

luptele dominante fi intre interesJso,,i,, 'or economice qi seturi de valori. Intr-o fbrmi intrucAtva cliferiti, tot*qi, ,,rnodelul IIrx rele-,.i faptul ci atAt climensiun"o ,iarrgu_dreapta !or,9" t,rrt qi dimensiunea pro/anti integrarea in uE &istx ri-r,i,.,,r european (Hix and Lord, 7gg7; Hix, 1999). in pius, aqteptiri confor-m cdrora aceste doux 'ai*""iiii"iexistl strrrr ortogonale deoarece rror exista co'flicte atat 1n a.rpa ,t,, stanga cat qi in cea cle dreapta in ceea ce prir.eqte u.d.:yt de integra_re economici qi politicn ii .ni*t nil'r'rrrr al uE - asemdndtoare combinatiei c1e co.fricte fo'ri,, io,,i,, economice qi teritoriare din cadrur unor sisteme politi.r, precum Belgia, El'elia qi Canacla. pe de alti partJ, ac,,,,t model se identifici cu perspecti'a noastri pr-in fapt.r r,;r aceste conflicte socio-economi"e qi teritoriale sr-rnt, i, ,rr,,,t ftrndamental,^diferite qi nu pot fl r.,u..r,nui" i;;;;i;r-q,,,,,, dimensiuni. in timp ce ne-am aqtepta ca clime'si.rt,;r stanga-dreapta sd fie dominanti, se pre'ede ci cere c,r'rrir dimensiuni sunt mai mult sau mai ptrlin acestui model. "gui"-ir. "^r,,t final, o idee mai degrabi clif'eriti pr.ine in e'ide.(ir ^ i_ncx faptui motir-*l existenlei politicii ,1" .iar,gu-Jr"upt,, ni'elul uE ar fi mai curand ^structura institulionutx'u I,, rrt,: decAt structura inerentd a intereselor pr"f".,a.,l,,, Ei politicienilor aleqi la ni'er european (cfm. Bindseil arrrr
1:11

presupun

cu demonstralia noastrx intrucat


ci

( J;rr.r.ctt (.,<loo) llrevedeau tirltIrrl t:ir iutctsLc r:olrllir:Ir, \,()l.it\,(.it t:tr [(:lrri-l rrivclrrl de relementn.cj cle pe pi^ta ,nicir intr.r: ,,.t,.,, ii .,,..,'p,..,[,,,, standarde elrropene inalte pe scard largd (precr*'grip,,, it,, de consumatori, partidele sociariste qi verzii ql .Jr,,r,,t,, scandina'e) Si actorii.. .r.. p..f".i siandard" Lr,:u1,,,,,,, inalte la o sca'a redusd (precunr ..-,nr ."i'*,.";,,'in,,,,,it,, interese de afaceri, partidere riberale qi consenaioo."^ii ,,r,,, state precum Marea Britanie). Aceste modele sr-rnt simirrrr.,,

(t999)

(it'olgt' 'l'st'lrt'lis .1i ( jt,ollrr,r "si

Simon Hix, Abdul G. Nonry, G6rard Roland

ambele pe.rf".tir,,

sd urmhreascii climensinnea nalionar-teritoriari conflictului. c, toate acestea, ar fi in interesur.i.^i.gi. 'r l'irrlamentului E.ropean sii .e' detaq;r;^f'",x ^r l? orrtiil ar" t.''rsiliu pundnd in discr_riie o noui ai"*"ri"";o;;; , -stArga-d.eapta,.ca'e ar for;a Consiliul .t";6;;i.'a._o """ '' lrr'gul acestei noi. dimensiuni qi, --o.Gi"ii"i" p.t-uoirit-".a-qi "*." rrodifice pozilia'izari de o.o,.a.l_foarte ^ -'^ ' se ; jLrnsese in legxtur[ cu o politici sau a]ta in" con.iii,r. cu toate acestea, asa cum .'om demo;*t"'il;itorele r r.mdtoare, aceastd explicalie bazatx pe irrstitulionali nu aduce ^argumente suficient""o.rJt.,,.tiu drt;;ii; ;rllernati'i implicx faptur .x, ir, prir.eqte cleciziile rronJegislative, precum rezoiuliile "."u "" elabori," Ji" i"rt*,ira 1'r'oprie ( de exempru.cele iegate de cor'baterea SIDA in ,\li'ica impotrivirea tllX de rizboiul.,i air. l.uB, 9.at1_de rrrembrii pE nu ar trebui si'r.oteze strategic, aSa cum r,teazd in cazul probremelor legislatir.e rrrDt negociate cu Consiliul. Dacdatunci cdnd acestezt ,,ader.dratel"i-'to.
r

t'''siliului

ce:-a-ajuns laun o.ord i" Co;f'-rf.ri, "ua..,t si lrrrlin probabil ca parramenftil European "rt" mai poati ceva in cazur acestui acordl d ;;# o..rt"u, 'rt'himba I'lrlamentul European_ ar.putea modifica situatia de rrrgociere cu consiliur daci confrictur ii'"iii,r, .., r;rfiuni care lin de o nou[ dirnensiune. ";;irt"^ (cfm. Riker., rg86). l)ir moment ce gu'ernele _nalionale ,.ir.', ,"ir")"rrri," i" ( l'nsiliu, este foafte probabir ca acorciur clin cadrul

ll:rntke, Lgg). Aceastd explicalie incepe de la observalia cd |'r'agul majoritar in consiiiu este mai inalt decat acela din l';rrlament, fiind vorbl dg o majoritate calificatd sau de rrnanimitate in consiliu in comparalie cu o maj;ritate r;i'rpl5 in parlament (in marea majoritat" u "ur'rritor). "\.esta este cazul clasic in sistemele regislative rri.u''?ur" qi rrrseamnd, in mod,inrrariabil, cX acea cimeri u." f.ugrt rlr vot cel mai inart poate domina camera "o." cu pragul de vot rrrai scdzut (Tsebelisqi Money,_ 1gg.4.Aplicat caa-rrt.ii UB, ,,tlatd

135

PoliticX ideologicd, nu teritoriald

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

preferinle pun in evidentX fapturl. c[ nalionalitatga conteazl '*ui *.rlt decAt ideologia, atunci ar trebui s[ obserw5m cX membrii Parlamentulu"i voteazi in jurul afilierii nationale atunci cdnd vine vorba de rezoluliile non-legislative. Insi, am reliefat, acest luc.r_nu se intampl5.. Statele ;;;il *"*bt", teritoriul sau nationalitatea nu sunt factori determinanli puternici in ceea ce priveqte comportamentu) la vot in cadril Parlamentului European' Pe de alt[ parte' exist[ d.ovezi nenum[rate care ne arat5 c5. preferinlele dc stanga-dreapta sunt factorii dominanli i1 ceea ce priveqtcr ."-i"rt"-entu1 membrilor Parlamentului European $i a1 puJia"f"i r,,izavi de toate chestiunile abordate in cadrtrl P arlamentului EuroPean.

g.5. Concluzii in capitolul


precedent, am explicat de ce partidele
irr'

ceea ce priveqte viitonrl democragiei la nivel european. Perspectiva noastri, relativ optimistd, este in contrast atAt cu optimismul nejustificat ce inconjoard aparilia alegerilor europene, precum qi cu uneie perspective recente, ceva mai sceptice, privind r-iitorul democratizirii UE (ex. Majone, 2oo2i Moravcsik, 2oo2). S-ar putea ca adev5ratele partide rnari cu acoperire european[ si nu ia fiin!5 in cadrul alegerilor europene pentru ceva timp de acum incolo. Cu toate acestea, partidele competitive qi coezive qi-au fHcut aparilia in cadrul Parlamentului European qi, dupi cAte se l)are, vor continua sX se consolideze. Acest lucru e-ste benefic nu nnmai pentru buna funclionare a procesului de infiptuire a politilor comunitare ci qi din pelspectiva lirspunderii democratice a guvernanlei UE. Vom rer,eni la ;rcest aspect in ultimul capitol.

trebuisXseformezeinPar]amentulEuropeanchiardatllr

aiegerileeuropenenureler'iolegituriputerniclinlr't.

;;;;;^-""t"1 ;;;;;;;*entul

in caclrul acestor alegeri' Mai ap'i' la 'ot am ixplicat de ce aceste partide ar trebui organizate 'r.i jn.rrl J"gruba in jurul intereseloi socio - economice decAt in c"ior nalional-teritoriale qi de ce acestea ar trebui slr jurul dimensirrrrii concureze, in principal, mai curAnd in anti integrarea itt pro/ ,ta"j" ar"apta decAial climensiunii naliona1e. Irr Ui;" a1 aitor dimensi'ni bazate pe interese comparAntlrr urrrrXtoa."le capitoie, vom verifica aceste idei le cu comportamentul la rrot a] rnembrilor Parlamentttlttt European din ultimii z5 de ani' Dac[ ipotezele noistre teoretice se dovedesc valabik' :;r dac[ ne.,..*eri* scopul cle a conr-inge cititorul ci aqa sl:rtt lucrurile, atunci pot ipdrea efecte semnificative in ceeit ,',' p.i*Et" pozilia darlamentului European in cadrul UE li rrr
r36
137

membrilor Parlamentului

;i

Politic[ ideologicd, nu teritoria]X

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Anexi: Guvernanla descentralizati c[tre sectoare qi entitili teritoriale


ilustra.,nnl d.itttte punctele principale ale teoriei noastre. qi Sb. ne imaginim o Jitualie cu dou[ entitdliteritoriale-A doux aceste la gandim B qi dou[ sectoare r qi z. sx ne

Vom prezenta aici un exemplu simplu pentru

,""tour" ca fiind, de exemplu, industria olelului

5i

industria constructoare de maqini sau orice alte sectoare care implica faptul ca unul din sectoare s[ cumpere de la altul. in realitate, existi multe schimburi intre sectoare, dar este mai bine s5. ne limit[m }a o analizd simpl[. sit presupunem c[ regiuni]e sunt complet simetrice Ei cx au o iotare sectorialS. egal[. S[ presupunem, de asemenea, cit aceste dou[ regiuni sunt identice in toate privinlele_, ctt exceplia amplisirii lor. SX lu[m in considerare doui"t r"".ruiii, .,r..,1 itr care puterea legislatir'[sunt compltrt descentralizate c5.tre entitdli1e teritoriaie qi unui in cat'c ele sunt d.escentralizate cxtre fiecare sector in parte. Sii presupunem ci autoritalile legislative iau in considerartr rr-r*ul intereseie corpurilor lor electorale' Sd ne concentr[h mai intAi asupra primei situalii irl care autoritatea legislatir'[ este descentralizata cxtIc regiuni. Regiunea A are producxtori din sectoarele r qi z, ln mod evident, are qi consumatori. Din moment cc regiunea A ia in considerare doar propriile interesc, neglijeaza externalitflile dintre regiuni. S[ presupuncrll c["poluarea cauzatd de sectorul industrial din perimetrtrl s5.u trece dincolo de granilele acestei regiuni. In acest citz, atrage o externalitate negativd s asupra regiunii Il' Numim yAr(D) Ei 1Az(D) efectul produs ca urmare ll Dat:it deciziiloi desceniraiizate D din ambele sectoare. * pentrtt utilizdm utiliz[m not5.ri similare pentru B 9i

tliminuarea randamentului pAnd la cote optime. llunXstarea in fiecare regiune, ca rezultat al rlcscentralizdrii, mdsurabil5 prin prisma randamentului
;rstfel, mai redusd decAt cota social[ optimX: ]A(D) vAl(D) + yAz(D) - s < Y"A=)'"At+yxAz. Acelaqi lucru rste, desigur, valabil qi in cazul regiunii B. Ne putem imagina o interpretare qi mai nepl[cutX a rrccstui exemplu simplu, in care iegiuitorii din regiunea A rrrcearcS. sd impun5 mdsuri proteclioniste impotriva rcgitrnii B qi r-iceversa. In acest caz, s poate fi destul de lirlicat. Cu toate acestea, exist[ suficiente motive pentru r';rle acest lucru nlt se intAmpli. Existd mari qanse ca 1r'oteclionismul in industria olelului sX fie respins de t'irtle producdtorii din industria constructoare de maqini ri de cdtre consumatori. Protectionismul din industria r'onstructoare de maqini ar fi respins de c[tre ,',rnsumatori, dar nu este sigur c[ ar fi respins de rrrrlustria olelului. Protectionismui de ambele pi4i ar fi ('u siguran![ suslinut de -citre ambe]e industrii, deqi lonsurtzrtorii s-ar opune. in orice caz, proteclionismul ,lirrtre entit[liie teritoriale ar atrage dupd sine costuri .t'onomic majore. Sd luim acum in considerarea scenariul alternativ, in ,';r r'o deciziile legislative sunt descentralizate cdtre rrrrlustria olelului qi industria constructoare de maqini. in ,r('('.st caz, fiecare sector legifereazd in favoarea propriilor rrrlr.rese. Numim S sistemul de descentralizare sectoriald,
139

optime, avem yAr(D) + yAz(D) > y"Al + y*A2, dar (yAr(D)+ yAz(D)) - (y"Al +y"Az) < s, relalii similare I'iind valabile pentru regiunea B. Cu alte cuvinte, prin rlescentralizare, randamentul produs in diferitele industrii este mai mare decAt acela produs in cazul in care t'xternalit[lile ar fi internalizate. 1ns5, externa]itatea impus[ asupra ce]eilalte regiuni este mai mare decAt

rrct al externalitXlilor primite de la cealaltd regiune este,

soluliile care fac parte din campul soluliilor


$8

sociala

Politici ideo

nu teritorialX

Simon Hix, Abdul G. Nourv, G6rard Roland

+ yBr(S) qi yAz(S) + yBz{S) ca fiintl rand.amentul in cazul fiecflrui sector, rezultat in urmlt acestui aranjament. sectorul r va legifera in favoarerit
avem yAr(S)

t:ntitdlile teritoriale, in timp ce descentralizarea ineficientX cdtre sectoare ar fi, astfel, preveniti. Numai t:onflictele dintre sectoare ar fi, astfel, dezb5tute in
lcgislatura centralX. Principalui argument relevat prin acest exemplueste litptul cd descentralizarea procesului de infdptuire a

acord[rii puferii de monopol, iar sectorul z va legifera tol in favoar& monopolului, acordat de data aceasta acesttti sector. Acest lucru va reduce randamentul qi va creqtt' prelui in fiecare sector in comparalie cu cota _socialii dupd curn Etirn din teoria economicX de bazir' bptimi, aqa -sectorul t impune o externalitate puternir:ii i; plus, z ur.,ptu sectorului prin creEterea costurilor de produclitr. Raridamentul este de data aceasta qi mai sclzut decit dacd ar fi sub un singur monopol integrat (notat cu M) irr timp ce industria constructoare de maqini qi industlirr olelului sunt integrate pe I'erticali: Y>Y'{M)>(lAt(S)
I

yBr(S)) + (.vAz(S) + yBz(S)) = Y(S).

Este plar,rzibil cX ($r(S) +1'Br(S)) + (yAz(S) +yBz(S)) . Ve(n). Cu alte cuvinte, ef'ectele legate tlt' bunS.stare in cazui legislaliei descentralizate cirt.t' sectoare sunt qi mai pulin Vizibile decAt in cazttl
descentraliz[rii c[tre regir-rni PAnX acum, am comparat aceste douX scenarij t'tt scenariul pe care l-am avea ca Llrmale a centralizi'ii cOmplete i deciziilor legislati'e. Si presull.tnem c[ existrr costirri de tranzaclie asociate conflictelor legislative dirr cadrul parlamentului central, aqa cum am discr-rtat irr capitolul anterior. F.lrX a intra in prea multe detalii, sri p."r.,p.,n"m costul conflictuiui ca fiind K qi c[ deciziilr' iuate iub centralizare au dus la un nir,el al randamentultri K. Dac[ K Y*

t'onflictele teritoriale intrucAt descentraiizarea puterii Iegislatir,e cdtre gruprilile de interese transregionale cum ;rr fi cXtre anumite sectoare ar fi mult mai costisitoare din lrLrnctul de vedere al pierderilor de eficienlX. Astfej, dacX rrceste considerente prir.ind eficienla sunt luate in ,'onsiderare pentnr a decide cornbinatia perfectd dintre t'cntralizare qi descenil'alizare, atunci conflictele dintre r.r:c.toarele transregionale sau dintre interesele funclionale lrLmAn in cadrul legisiaturilor, ceea ce inseamni ci lrartidele politice vor avea tendinta de a se baza mai ,lr:grabX pl afinitilile ce lin de interesele qi preferinlele rimptirilor sectoriale sar-r functionale decAt pe afinitX{ile lc tin de grupurile teritoriale. ln consecinli, ar trebui sX ,,bsenrdm faptul ci fblmarea partidelor nu are loc r onform unor afliieli teritoriale, ci conform Lrnor afilieri
,rocrio-economice.

politiciior publice 1a nivelul entitXlilor teritoriale leprezintX un mod nu foarte costisitor de a rezoh,a

descentralizlm deciziile legislatir.e c[tre nivcrlrrl entit5lilor teritoriale, acest lr.rcru fiind eficient in sensttl c[ ar fr a doua variantx dezirabili. Este, astfel, destu] <lt' posibil sX avem Y"-s > Y"-K > Y(S)' In acest ctlz, ionflictele geografice ar fi er.itate printr-o descentraliza|t' eficient[ G dorlu variantS. dezirabild impus[) citrt'
r40
741

4. Participarea la vot
Parlamentului European ar fi poritici-Jni ,,cu lrrrrri"rtate de normd" care sunt pldtili foartell"",-Ju. ;rr)i* rareori la qedinlele plenare. ta baza acestei'conceplii "u." .r'orilte sti faptul ci sesiunile plenare ale parlamentului l"rrrrrpean dureazx doar o sxptxmanx p. l,,.re.--C., tout. ,r.r'stea, membrii pariamentului fac murf mai murt decat sx r "r'lrcasc5. qi sd voteze in sesiunile prenare. o il;t *"ai" u rrrrrri membru al parramentului impli"i o rdptx"ra"x rrrl'rrniri in comisiile parlamentire ra glruxelles,a. o ",rrrtirmani de intruniri de partid ra Bru.xelres, o ,epix*a"a 1,lt..urd la StrasboT,g say Bnxelles, unde de;bai;i;teaza Ir,liislatia qi rezoluliiL,_ qi o sdptimAnd. ,,acas5,, p"rrtr., u ," rrrlilni cu corpurile erectorare qi a rezohra alte chestruni ;r'rlitice locale. Ficand naveta inire strasbourg, n..o"ii", qi .rrsir, membrii parlamenfului sunt mereu cu bigajele la uqd. i, plus, deplas[rile constante a]e membrilor pariam"rrt,t.,i r,rrrrl asociate cu miqcarea a tone de docum"rrt" ,r""Lrur" lrrrrei funcliondri a parramentului European. Din aceastd 1'r'r'spe.ctir'5, se pare cx membrii parramenturui igi ,chimbn I'i'rurile de doui ori pe lund. De aceea, nu este fbarte r'prinzxtor faptul cd majoritatea membrilor parla-".ri.rl,,i '' rrrr rzimAn mai mult de un mandat de cinci ani. Un alt aspect al acestei conceplii eronate porneqte de la . , ,bse.alie_ general rxspanditi ionform cx.eia ,r-i.i ,rlrr'ci cAnd au loc sesiuni plenare, nu toti membrii "hiu, I'rr.lamentului iau parte la vot. ihiu. qi astfel, t.r;
rr

lir

,r.rrbrii

O concepJie comunX eronatX se refer5 la faptul ci

1ir'stioneze agenda, s1 jlce alegeri in ceea ai.i"", a" 'rkrcarea cea mai potriviti a tim"pului de care ""

""i"itr lr,liticieni alegi, membrii parlamentului""trebuie iqi "f.ir,"qt"


r43

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

parlamentatt exemplu, s[ lucreze ia un raport al comisiei tX tl, din care fac parte, si pregXteascd .tt discurs' cu anumite g1-rpuri de interese qr colpt.il'l

intAlneasc[ ^o intrunire de partid' si electorale, s[ puJi"lp" I^ 11 o intrunire rt il;;;;;t"de anumite circetiri, sd participg plenalii comisiei pa.lamentare, sX participe la o dezbatere presiuni'.care s(' ;;;;ti" iuvAntul in plen' iu atAt de multe sutrI exclud reciproc, daci membrii Parlamentului p'' costurile qi beneficiilt ;;;il;""i-rul1io"uil, vor cAnthri pt' iur. t. implic[ participarea la vot,.precum qi pierderile crr comparalie *o-"nt, aut qi cAqiigurile pe -viitor in Memblii pllr"""t"u timpului' r[sire911.ficAnd a]tceva' de vedere' clt' Parlamenttrlui nu t""t aif"ti1i, d'in acest punct aleqi in ci"emocraliiie din intreaga lume' ;ii;6;ntan!i *-'('i i'u o extrem1,""1i"""ra "or.,.i ir. care L1n rrot at'putea cr:ucialzr pentltt d.ecisiv intr-o anumitl probleml legislativir respectivii parte fac oartid.ele nalionale qi"Jt''op""" din care estt' il;;;;i^i'p^-rfu-""tuiui qi in care rezultatul cle 'otului cauz[' irr prea strAns t)ent;r;" " pltt" s[ aib[ cAqtig membnr irl aceastl situalie, existl iari qanse ca orice purtu*""tului sX d.epun[ toate eforturile pentru a lr-ra.partt' par:lamentului arr i;r;i. l)e exemplu,'gtyo dintre mernbrii srltr iirat parte ]a votul din a iulie zoor, lege-rt de aprobarea rlt' oi.rt"l" ptrbtrice ;;;il;"r=u oir".ti""i privind se aju'rge la,n rez'ltitt sesi,,ne incheiatl fhr[ a zT3 "ffie;u.", "impotrir-ir"' deoalece 273 devoturi au fost ,,pentrll" Ei se situeazi extreml' clalaltd La ,ri"nlnd itt ,it ti""ti"' ;; d. intr-rtrr votul asupra unei chestiuni prea putln relevante fel de putere 5t domeniu ir-t .ur" Parlamenttrl nu are niciun predeterminat in cazul cdreia rezultatul r'otului este cl J"our""" existS. suslinere sau opozilie netl in ,ceea chestiune' De exemplu' doar 6z% dintx' ;;it;qi; t"spectiva din zz aprilit' membrii purtu,,'"rriJ.,l u.. participat li votul ;;;; privind un amend'iment minor la o rezoiulit'

rNemenea situalie, in orice democratie normal[, rcprezentanlii aleqi se confrunt5 cu asemenea alegeri in
ceea ce priveqte folosirea

rrmendament care a fost adoptat cu Bo7 voturi ,,pentru" qi ZS de voturi ,,impotrirrX ",qi cu doar 7,,ab!ineri". in acest gen rle situalii, membrii Parlamentului ar putea foarte bine s[ rrib5 lucruri mai bune de fEcut decAt s[ ia parte ia vot. intr-o

l)arlamentul European, este total diferit de marea rnajoritate a celor-lalte aduniri democratice -rnodalitatea in t'are membrii Parlamentul-ri sunt plitili. ln primul rAnd, nu toti membrii Parlamentr-rh-ri sunt plitili la fel, deoarece salariul de bazi al fiecXrr-ri membru este acelaqi cu salariul rnembrilor fiecXrui parlament nertional . in al doilea rAnd, rnembrii Parlamentului iqi comp'leteazi venitul cu o diurni zi'lnici pe care o primesc dacir iau pafte la dezbaterile din l'arlament, la Bn-rxelles sau Strasbor-rrg.in tg94, s-a adus o sc:himbare la sistemtil de ac.ordare a diurnelor ce a presupus ircordarea de stimulente mai mari membrilor l'arlamentului care participX la vot. in ir-rnie 2005, s-a ajuns la un acord privind elabolarea unui sistem comun de plati a nrembrilor Parlamentului prin carre toli membrii ar primi rrn salariu de 7.ooo (aproximatir, B.goo$) pe h-rni (ajustabil odatX cu rata infla{iei). Clr toate acestea, salariul

eficient[ a timpulr.ri. Un alt factor care influenleazir rata participXrii la vot in

rrnui membru al Parlamentului qi noul sistem


iLilie^zoo9.

de

lambursare a cheltuielilor nu vor intla in vigoare decAt in

neobligatorie ,eie.itoa'e
r44

la relaliile

transatlantictr;

acest capitol, vom demonstra ch participarea la votr.irile prin apel nominal din cadrul Par'lamentuiui nu este intAmpldtoare qi poate fi explicat[ prin cAteva asumptii sirnple r.izavi de motivatiile mernbrilor Parlamentului. in secliunea 4.1, \rom discuta anumite teorii generale prir.ind participarea 1a r.'ot precum qi felul in care aceste teorii se aplici in cazul Parlamentului European. in secliunea 4.2, vom prezenta modul in care ratele de participare la vot in
145

In

Participarea la vot

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

cadrul Parlamentului European al'l variat sistematic de-ir lungul timpului, de la un grup politic la altul, de la un stat lir altul. in secliunea 4.3, vom elabora o analizX statisticS. prirr care demonstr[m c5. varialiile participirii la vot pot fi explicate, in mare, prin intermediul diferitelor competen\tr de care a dispus Parlamentul de-a lungui timpului, prirr chestiunile ce se reg[sesc pe agend[ cit qi prin modul irr care membrii Parlamentuiui iqi percep grupul politic t'rr fiind sau nefiind capabil de a schirnba rezultafur] votului. Crr alte cuvinte, departe de a fi politicieni leneqi, membl'ii Parlamentului sunt actori foafie activi qi motivati, aga cuttt sunt, de-altfel, gi omologii lol din alte adun[ri parlamentat't'
ale statelordemocratice
.

Un 1,:n'lamentar ralional va participa ia vot daci qi numai daci

1,,'rreficiul

fix al votdrii, precum ,,simtul datoriei".

ti

.o.

Norrry, 2oo4). In contexl parlamentar, beneficiile qi .sturile fixe ale votirrii sunt destul de diferite fali de i,rrtextul alegerilor de masX. Costurile fixe ale votirii, in
,

Acest model a fost conceput inilial pentru a explica rata 1,;rrticip5rii la alegerile de mas5. Cu toate acestea, modelul 1rort fi la fel de bine aplicat qi in cazul participirii la vot in l,.rlleunente aqa cum sunt Congresul Statelor Unite sau l';rrlamentul European (Poole qi Rosenthal, t9g7: zto-26;

rrrr.joritatea parlamentelor', sunt relatir, reduse deoarece, cle

Parlarnentului European: ccsturile qi beneficiile participirrii la vot


Daci presuplrnem czi metnbrii Par'lamentului iatt decizii strategice cu prir-ire la participarea lor la vot, cornportamentul lor poate fi expiicat printr-o ecualic
renumitS. din domeniul qtiinlei politice (Dor'vns, 1957; Rikerr' qi Ordeshool<, 1968; cfm. Ferejohn qi Fiorina, tg74):

4.1. Participarea la vot

in cadrul

,,lricei, actir.itatea specificl de l.otare se organizeazX in , ;rtllul agendei plenarre, er.itindr-r-se organizarea cle alte rt'Livitili in acelarsi timp (cum ar fi intllniri ale comisiei lrrrlamentare sau intruniri de partid). Pe de altl parte,

l,t'neficiile fixe ale votirii, in marea majoritate il 1,rir'lamentelor, sunt, de obicei, riclicate, deoar-ece este

R=PB-C+D
Unde, R reprezint[ recompense]e nete rezultate de pcr urrra exprimdrii votului, in termeni de beneficii politictr totale dobAndite prin participarea 1a vot. B reprezintir beneficitrl specific al participirii la un anumit vot, in

termeni de utilitate oblinuti prin situarea in tab[ra cAqtigitoare, iar P reprezinti probabilitatea de a fl
,,elementul pivot", in termeni de schimbare a unui rezultat nefavorabii intr-unul favorabil. C reprezint[ costul fix a] vot[rii, precum costul de oportunitate a] r'otului, ales in detrimentul desfrEur[rii unei a]te actir.itXli. Iar D reprezintl
t46

promo\rarea citre pozilii de influenlX in cadr:ul I'arlamentului sau pattiduiui. Dac[ un partid este coezir,in cornportamentul sXu la I'ot, atunci probabilitatea de a fr ;rctor pivot este, de asemenea,ridicatX , cu atAt mai mr-rlt tlaci partidul este unul mare. Costurile specifice qi fixe, precum qi beneficiile irnplicate in participarea directX la vot in Parlarnentul linropean, sunt dificil de mXsurat. Cu toate acestea, putem (blosi anumite aproximXri pentru aceste evaluXri. in prirnul rAnd, cu cAt votul este mai strAns, cu atAt este mai probabil ca fiecare membru al Parlamentului sX aib[ o influen!5 puternic5 in a inclina balanla intr-o parte sau alta. Astfel, un vot strAns este un bun indiciu al probabilitetii ca un anumit membru al Parlamentului sX fie actor pivot daci
r47

lrosibil ca acei membri ai Pailamentului care se prezintX i:r rit s[ fie recompen-sali de citre conducerea partidu}-ri din ,'rrle fac pafie pentru ,,buni purtare", recornpensele putAncl
r

li

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland Participarea la vot

participd la vot. ExistX $anse ca rata participdrii sX fie marr dac[ Parlamentul este imp[rlit in dou[ coalilii echilibr':rlr' de dreapta qi de stAnga qi existd $anse ca aceasta sd fie nr;ri redusi dac[ principalele gr-upuri politice voteaz[ impreuni. in al doilea rAnd, impactul scontat ai unei decizii parlamentare I'eprezintd o bunX aproximare a beneficiilor care pot fi oblintrte prin situarea in tab[ra cAqtigitoare itt momentul r,otului" De exemplu, dach votr-ri priveqte ( chestiune in care Parlamentr-rl European are pnterea dc it ajusta legislalia, impactul pe care rezultatul votului il ar"t' asupra politicii pr-iblice va fi unul semnificatir'. De ilceea, ill trebui s[ ne aqteptlm ia o rat[ de participare mai mare dat'ri Parlamentul are mai multe competenle legislatit'e clcr-;t lungul timpr"riui qi intr-o anumitS. chestiune. Parliciparea l;r vot in Parlament al trebui s[ creascX odat[ cu pr-rtet'ilt' dobAndite de Par-lailent de-a lungtil diferite.lor re{brl't.re lrr tratatele UE, din anii 'Bo $i '9o. in plus, rata patticipirii rrl trebui sX fie mai mare in chestiunile iegiferate plirr codecizie, aviz contorm qi prin procedurzr bugetari, cazuri iit care Parlamenftrl are puteri legislative egale cu cele alt' Consiliului, decAt in cadn-rl procedurii de consuitaLe, ttntlt' Parlamentul are doar puterea de a amAna adoptarea utltti act legisiatir'; rata participXrii in cadrul acestei tiltinrc proceduri ar trebr,ri si fie mai mare decit in carlnrl ,,rezolutiiior proprii" neobligatorii emise de Parlametll.
)

,lirr acest punct de vedere. Conducerea Parlamentului


situalia qi de aceea incearci sX organizeze toate ,,'siunile de vot importante la mijlocul siptXmAnii. Acest Irrcrrl nu reprezintX un stimulent politic de a lua parte la ri('(linte in zilele de iuni qi r.ineri qi creqte costurile de , ,l)oitllnitate implicate in decizia de a rimAne in Strasbourg ;ri' clurata acestor zile in aceste zile. in consecin!5, existi r ru u'i qanse ca participarea la vot si fie rnai ridicati in cazul : r'siunilor de vot care au loc in zilele de marli, miercuri gi 1,ri, decAt in cazul sesiunilor de vot care au loc in zilele de lrrni qi l'ineri (cu toate c[ Parlamentul a renunlat la sesiunile lrlcnare linute in zilele de vineri inci din anul zooo).
rrrl,clege

:lruprd popr-riar creq[in-democlart sir fie trctorii pir.ot ,lloarece reprezint[ grupr-rriie ce]e mai nutneroase, iar lilie'rajii pot avea qi ej acest statut (cel pulin aga s-a
rr LArnpleit in ultima rreme) deoarece ei reprezintl echilibrul tkr putere intre cele doi.rir grupru'i marri. Drept urmare, rceste trei grupuri politice detin -stimulente puternice 1rr:tttm a-gi mobiliza membrii sri participe la vot, r'r)colnpensAndu-i pentru " bunir plulirre", de exemplu, prin lirornoviri in cadrul grupului sau acordarea unei pozilii mai interesante Ei influente in cadrul comisiilor parlamentare. l)e exemplu, aqa cum demonstrirn in aceasti carte, numai cele trei grupuri politice principale plln in aplicare instructiuni stricte ,,de disciplinare" qi prezintS, in
r

1,;rrticipfii la vot clcpind cle grr-rpul politic, din care face lrirte fiecare membru al Perrlamentr,llr-ri. Existi qanse mai rrrali ca actorii pivot in cadrul unei sesiuni de vot sI fie lrlincipaleie trei glupuri politice clin Parlament, nr-l r rripuriie mai mici. Este foade probabii ca socialiqtii qi

In al patrulea rAnd, principalele beneficii fixe ale

(Scully, 1gg7a).

rAnd, cei mai clar cost fix al I'otr.lltli dirr de la Strasbor-rrg este atins in aceit plenare cadrul sesiunilor: zi a sS.ptImAnii in care are loc votul. Pentru ci mernbrii Parlamenttilui trebuie sd cil[toreascd din sALl insplt' Bruxelles qi Strasbourg sau din lara lor de origine cXtlt' Strasbourg la inceputul sau finalui fiec5"rei siptXmAni dc

in al treilea

sesiuni plenare, aceqtia sunt ingrddili de leglturilc trenurilor sau ale artoanelor de luni qi vineri iar
Strasbourg-ul nu este cel mai bine conectat oraq din Europa
r4B

si

consecinli, o coeziune de partid puternicd. Astfel, ar trebui ne aqteptXm ca membrii acestor grupuri sX participe la vot mai rnult decAt membrii grupurilor politice mai mici.
749

Participarea la vot

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

grupului politic este reprezentat de probabilitatea ca tln anumit grup politic sX se regdseasc5' in tabdra cAqtig[toarc in timpul votului. A fi in tabira cAqtig[toare reprezint]l,

Un alt beneficiu fix care funclioneazd la

nivelul

pentru actorii din afara Parlamentului (precum gr-upurile dtr interese qi guvernele din Consiliu qi Comisie), o dovadd a faptului ce grupul politic este capabil sX oblin[ ceea ce iEi doreqte in parlament. Daci un grup politic pierd,e in motl repeiat, este foarte pulin probabil ca acesta sX fle luat in ,.iior la Bruxelles sau la nivelui procesului legislatir.'al ull, Astfel, ar trebui sX ne aqteptxm ca membrii Parlamentului s[ fie mai dornici s[ participe ]a rrot dacfi fac parte dintr-r.ttt grup politic ce se reg[seqte in tab[ra cAqtig[toare intr'-tl sesirine de vot, indiferent dac[ r'otul este caqtigat de tab[rir care este in favoarea sau de cea care este impotrirtit chestiunii supuse votului Ei indiferent de dimensiunilt' politic. gmpului " ^ Existh qi factori externi irnportanli care influenleaztr rata de participare la vot a membriior Parlamentului, factori ce nu fin de-aceste consideralii strategice. De exempltt, anumili membri ai Parlamentulr.ri, in special din Fran{a Ei Italia, sunt membri ai parlamentelor nalionale sau delirr alte functii locale sau iegionale pe lAng[ cea din cadntl Parlamentului European qi, astfel, trebuie si iqi impartii timpul intre aceste ,,mandate duble". De asemenefl' membrii Parlamentului sunt aleqi prin diferite sistemt' electorale Ei fiecare sistem incurajeazf 1n pachet diferit dcr stimulente pentru membrii Parlamentului in ceea cr(' priveqte mod"ui in care aceqtia iqi organizeazi timpul intro sau munca din cadltl -.,n"u de partid (la Bruxelles) (de De exemplu, e_xistir acasi). circumscripliilor electorale tpt" deosebire de membrii PE aleqi de ptl mari qans" "u, listele nalionale de partid, membrii Parlamentuiui aleqi in circumsciiplii reprezentate de c6.te un singur membru, aEit cum s-a intAmpiat in Marea Britanie pAni in 1999, sX-'si
150

rc:spectir.rrlui europarlamentar. Totuqi, aceqti factori externi variazd de la un stat membru la altul, trebuind astfel si ducl rrrai degrabX ia variatii intre grupurile nalionale din cadrul lrariamentului decAt la rrarialii in timp, de ia un grup politic lir altul sau de la un sector politic la altul.

l)ctreacd timpul mai curAnd in cadrul circumscripliei decAt la Bmxelles sau Strasbourg (Borvler qi Farrell, 1993). in rnod similar, cu cat un stat membru este mai departe de Strasbourg, cu atAt mai mare este costul deplasXrii spre Strasbourg Si, implicit, costul participirii la vot a

Pe scurl, dacd membrii Parlamenftrlui European

in ceea ce priveqte participarea la lrot, cornportamentul lor ar trebui sX poati fi explicat prin prisma apropierii in timp a rrotului salt a competenlelor pe ,'ru'e le deline Pariamentul la un rnoment dat, alifurri de lnterile pe cale acesta din urmi ]e are in cadrui unei anume lrroceduri de vot legislative salr non-legislative. Oomportamentul lor poate, de asemenea, s5. depindi de ziua in care se desliqoarX r.otul qi de aparlenenla ia unr.rl din t'cle trei grupuri politice , principale sau la tabXra ciqtigdtoare a sesiunii de vot. In cazul in care participarea la vot in Parlament este fie aleatorie, fie, in primul rAnd irrfluenlat[ de factori externi, cllm ar fi statul membru din crre provine un membru PE, atunci amploarea acestor cf'ccte strategice ar trebui sd fie minimd.
irctioneazd strategic

4.2. Variatiile privind rata de participare la vot de-a lungul tirnpului, la nivelul grupului politic Ei la nivelul statelor
particip5rii la vot a membrilor Parlamentului, \rom arunca rnai intAi o pril.ire asupra unor modele cuprinzXtoare 1l'ivind rata de participare la vot de-a lungul timpului la
151

inainte de a investiga in detaliu efecteie

asupra

Participarea lu

tot-

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

nivelul grrpurilor politice qi . al statelor membre' Vom total[ de participare" ca fiind num[i-ul dc misura ,,rata " membri ai Parlamentului inregistrali ^ in flnclie der

preferinlele exprimate (,,Pentru", ,'Impotrivd' ,satl la iAfri""t"") in cadrul unui vot prin apel nominal, impdrlit respectir'. momentul in PE num[rul total de membri ai

nig.,ru 4.r ilustreazi rata medie totalx de padicipare la rrot irr""udr,.il pE din fiecare an de 1a inceputui prirnei legislatuli alese d,irect. in iulie 7g7g, pinx la finalul celei de-a cinceit l"girlut"rl, in iunie 2oo4 - intrucit fiecare mandat du.reazit ai' t..-,tru iulie a primului an pAn5. in luna iunie a celui de-al medie a participifl la. r'ot irr cincilea ur., o'oro analiza 'ati de qase luni a flec5'ei legislatr-r'i tri-u qi uitima perioadimedic de participare pe fiecare atr pr"r"rriet c1, in plus, r'ata cuprins in aceast[ Perioadi. ' Varialiile in .L"u ." pri'eqte participarea la^ r'ot cle-ir lungul timpulr'ri iiustreazl anumite tipare clare' In prirnul ,Arri., exist^[ o tendi'ii pozitir-i de-a ]ungu1 tirnpului..i' al a"if"^ rAnd, exist[ o dif'erenli semnificativxintre tendinlelt' Ji" p.i-"le trei legisiaturi gi tendinlele din uitimele do.ii legisiattiri. in priireie t'ei legislaturi, a existat. efect.l p.Ldt,, cLe nor,rtate Ei anum.. *t" mari de participare lir inceputul fiec[rei iegislaturi $1 tin declin gradual c.it't' sfAr$itul fiecirei legislaturi. F[cAnd.o comparalie, intre ccrr de-a patra qi cea de-a cincea legislatur[, participalea it ir-r frecare an. Modificarea treptat[ il gradual "c1e "r"*".it participare la vot incepand de la rnijlocui anilor' grud.rl.,i se &plicd^ par{ial prl-n prisma . modificilii 'go ,"gt"-"trtirilor iegate de plata plata indemnizaliei zilnitrt' a-5i de" participur", --odific[ri care stipulau c[, , pentru cheliuielile, europarlamentarii trebuie s[ f1' '.""rip"r" prezlngi nu numai 1a Strasbourg pentru sesiunile plenare t'i qi la sesiunile de vot. Vom m[sura rata de participare pentru fiecare grttlr politic in parte ca numdr.ul membrilor gruptrlui care au luat
152

parte la vot, impXrlit la numdnil total al membrilor grupuiui la momentul respectir'. Figura 4.2 ilustreazd modelele ratei de participare, de-a lungul timpului, pentr-u cele trei grupuri politice principale din Parlament qi rata medie de participare pentru celelalte grupuri politice mai rnici. Aceste rnodele demonstreazd,in primul rAnd, o ratX de participare

rnai ridicatX pentru dou[ dintre cele mai mari grupuri politice. De asemenea, existi o breq[ in ceea ce priveqte rnodeh-rl liberal de participare. in timpr-ri primelor trei
legislaturi, ei s-au compoftat ca qi ceielalte grupuri mici, iar, rnai apoi, in cea de-a patra qi cea de-a cincea legislatur.i, lata lor de participare a urmat modelul de partic\tare al c:elor doui grupuri poiitice mari. Acest lucru nu ne surprinde, avAnd in rredere faptul cX liberalii au devenit partidul pirzot intre cele dou[ grupuri politice mari in timpul celei de-a patra qi a celei de-a cincea legislaturi, aspect pe care ii vom detalia in capitolele B qi 9. lntre timp, grupurile mai mici au beneficiat de mai pr,rline stimulente pentru a participa, fiind oarec.Llm marginaiizate tbn tgTg incoace. Cu toate acestea, rata de participare a grupuriior rnici a inregistrat o creqtere considerabili in c:azul celei de-a cincea legislaturi, cAnd rolul voturilor grupurilor mici a inceput sI cAntireascX substanlial ca rrrrnare a echilibririi raportului de voturi intre stAnga Ei tlreapta (majoritatea medie in cea de-a cincea legislaturi a fbst de 7z%o, in comparalie cu 76%o in cea de-a patra legislaturd).

IJ.')

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

i:{ru;il

'l'iibelul4.1. Rata medie a participerii la vot a statelor membre


Stat membru

Legislatura
't

Legislatura
2

Legislatura
t

.rrxemburg

o.42

o.54

o.44

Legislatura Legislatura q 4 o.67 o.85 o.90 o.84 o.84 o.Br


o.81
o.B1

'inlanda llanda icmrania iulic


o.5B o.54 o.57 o.59 o.57

o.77 o.73 o.5B o.74

o.50
o.41 o.55

iil1ie

19?9 iulir 19s.1

iulie

19s9

i,rlie

1e9l

i99$

ilcctit
iuli*100.1

o.46 o.44

o.46
o.4B

Figura 4.1. Rato medie onuold o participdrii Ia uot-tn P arl amentul Eur o p e an, 1 g 7 9 - 2 o o 4, cu de ui atii s t andar d.
,.,

iclgia
rredia

o.49 o.65 o.40 o.32 o.42 o.58 o.33


o.53 o.33 o.53

o.Bo
o.78 o.77 o.76 o.75 o.74 o-72

f*'" ,.r -IL_


,'

| :: I
i

=-

,:,^-"r1.r

*-i:-itp

"--"

*- Libcrrl - -

'f1,"

S**f

ustria /1-+ ,,/ .I?"^-*ri ,

,. r'
,+

)anen-larca

,,u;l ;..

" o'

*o' + -k ,, lr."*" \ ,'t \ '*-**-i\ t.. \ I \


\r rt i

-.,. '+

+ ,\

\\r.rr i "+ t, t--\--"- \--\


Julr

..'/,/,
.o'u*
-

{ _*nl.

t,

I)anla

o.49
o.55

o.67 o.70 o.47 o.6o o.60 o.40

/lafea

.. ,'
I
r

ilitanie
ifanta 'ortugalia rlanda o.42
o.34

o.32
o.29
o.51

o.34
o.37
o.51

lrlil

t-

:\l

",r Juh l97rl

,r-'
J!h'19r'l-l
Jull"

o.69
o.56

tdia
lq'lrr
lulr liJ04

o.3(]

o.26

lulr l!r81

l9s9

Figura 4.2. Roto medie o participdrii Ia uot a grupurilor politice europene

Tabelul 4.1 prezintd rata medie a participdrii la vot l)entru fiecare delegalie nationalS, in fiecare dintre cele cinci legislaturi. Remarcim, din nou, o tendin!5 ascendentl pentru toate statele membre. Din tabelul 4.r se poate observa cd exist[ o \rarialie considerabi]5. a ratei

cle participare intre diferitele grupuri nalionaie


r54

de
155

l';u lit:ip;rr.t';r l;r voI

ci ltari.-a este singnrui stai ,*,r,r,,.,, care a menlinut un nurnir lnare cre ilembri.r mun,r,,r,, duale care activa'atAt in parlamentul European, cf,t qi irr cel national.
4"8. Explicarea raaodelelor. de participar.c Ia vot
Pentru a exolica rrariatiile ratei cie pzrrticipare la vol de-a Iung.l tim.putrr,i si i; i";;;1i;;" chcsliunile supust, t;r vot, nu este suficient^si anaiiz,lm cloar moderere cumr-ir.tr, in ansamblul lor. in .,or.,.""i,r1i,, \,o1, folosi meto<lrr .-car.,,

qi are o ral;i "*""p1i" m,lt -ui micd decat cerelarte tirrr reprezentate in a cincea legisrat'rx. Ac.est r;",ii; t,.r',',',, explica prin. fhptur
. particip5rii

Italia reprezintd singura

membri ai PE' cu toate acestea, cracii Irriirrr irr r:o'sicrt,r.;rr.r, coloanele de ]a stAnga Ia drrapta, putcm obscr.r,rr (,;r aceastd variatie.-a red.,, in timp re.e p."u -u.iiiri,..,,,1,, intre statel" -"-b,= de-a cincea legisrirtrrr.r

,o

h;i"""r"i

;r

participarea pe t"r-.. rung pri; uruiiru.,,,, acelora care influenleaz.i iata mecli. a. iurti.ip^r. i" ,.,, a grupuriior politice europene. Mai uioi, ,,o*:'orruflr,, factorii care influenleazi p*t;"ipo."u p" termen scurt serrr factorii care influenieazi apariiil unei-r.nai ,rru.i i."o..nq,, a participxrii axandu-ne, in acest sens, pe caracteristicirt, prin apel nominal ca factori care influenteazli 'oturilor participarea. Vom caicula, mai intAi, .";;;;r.rl"'ir,t""." I a r o r d i n Fa Lr a m ;";,;i'ru rop"n,, l.i::u_l:, yijl:lp"'ea timpului pe baza mocrerurui .eg'esiei rinearc. lTgql -4."-i variab.ila dependentx a moderului este participarea mediir a unui

anariza p.incipalii factori ii parrament. vom ut'izrr o abordare duali.. Mai intAi, r,om explica fhctorii ca't. influenleazd
. influen{eazd participarea ra r-ot

regresiei pentru

::

ts6

grup politic (in funclie de numdrul membrilo'

meriti men{ionate. in primr,rl rand, .eformele Tratatelor cie la Maastricht A;Jterdanl'.iir. $i t9?3 !i rgg9, au dus la o participare lh vot mai mare in .adrul Parlamentului European. ifect'l lor combinat este prezentat in modelul r, fhri efecte fixe pentru fiecare

irspectele descoperite

'ariabileEuropean in ''rr.prind sporirea puterilor pariamentul'i l);rza celor trei Tratate de reformi, i'cepand i.flo..rr ,rrrilor'8o: Actul Unic Er:ropean (AUE), Jare ia'aloarea "., o t,('rltru fiecare perioadi pAnd in ianuarie_ir_rnie r9g7 qi r;rloarea r, dupd acea perioadx; Tratatul de ra Maaltricht (Maastricht), care pentru o fiecare perioacld .ia 'aroarea ^r,aloarea 1,;ini in ianuarie-i.]T" rggz qi r, .lufi acea 1rt:r'ioadi; qi Tratatui de ra Arnsterdarn (Arnstlrdai'), care r,r o pcnt.rr fiecare perioacli panh in ianLrarie'.loarea irr.ie 1999 qi'aloarea r, c|_rpX p".i'oac1i. in oi Joit"o ^""r, rrrcl, am inclus doui r.a.iatile de iontrol care surprincl ,lt' cate ori un grup politic a fost in tabdra caqtigntoari" ,1"lungul unei perioade de qase r*ni (tabira taitrgxiuu."l, 'r r)r'.crlm qi mirimea parlamentului in intregtil fiu cle-a lrLngul perioadei i' chestiune (mirimea pp)."in or i.";r.,., am inclus o -serie c1e'ariabile ficti'e p""ir-" fi."u." 'irnd, rli'tre grupr-irile poiiticc. Grupul sociarist sJ excl,de fiind t'ategorie de ref'erinta. in al patrulea .ancl, am inclus clor-ri lipr-rr:i de e'al'iri c;,rre sii surprindi tendinlele inregist.ate i, perioada respectir-i: o'ariabilh a tendinlei (Ten'Jinta), r:.re ia valoarea r in prirna perioadi, z in a doua perioadi a,ga mai departe; qi r,iriabile fictive pentru fiecare 1i. rlintre cele cinci legislaturi (prima legislaturd ," .".1.,d. l'iind categorie de referinti). Tabelul 4.2 ilustreazX rezultatele. CAteva din

lt' \'ot de-a lungul unei perioade de 6 luni. . AT inclus patru seturi de variabile independente. in l,rirnul rAnd, \'om utiliza trei ficti'e care
r

",, ori s-au ablinut) in cadrul tuturor p.L""r"lo. 'rrrpotri'a"

area Ia vot

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6r.ard Roland

dintre legislaturi, qi este de aproximativ 4o%' Sprcr cleosebirel AUE, care a intrat in vigoare in tg97, nu a dus la creEterea ratei de participare la Vot in Parlament. Acesta este, de ur"-en"a, aiociat cu o descreqtere dtr

ts

bo

li

()

f.

c t-

t-

q El fl

t_.

fl

! n

fl I

N G f il I r-

t.

tr .1

ri

al

s 3 q

aproximativ 7%. Practic, acest acest aspect concordi cu opi.tiu conform c[reia Parlamentul incepe sX aiba, in mocl

0
CJ

cinsiderabil, mai multS' influen![ in procesul dc inflptuire a politicilor comunitare, odat[ cu introducereil

C. tr

.q o L]
aJ

t!

:) c Ll al
,:)

1:

tr

TJ

o cl

Cl

L1l

o o T F
L_{

i n

Lf !! L]

Ll

r.i .: n

!_ ql C]

:tr E i

f:l
tat

f'

U:

L:

:!
L:'

r:{
l--r

,:)

L:,

o o

:
L-': L-i:

'-:

rti

r:
-:

{1 r-l

\J

tn ' {
rll

procedurii de codecizie (prin Tratatul de la Maastricht) ,si dup[ modificarea qi completarea ulterioarS. a acesteirt (pii" Tratatul de ia Amsterdam), spre deosebire dt' procedura cooper[rii (din AUE), care se aplica, ]rr

o
L

A.
t+
rl!

r i{
iTl

D]

fl

_:

[:

L\ \1 f! tq

L_i

r'
L1

:i f

il g LI +l ll r-.

an

t'

L-.

\r: ,l

!:

f. !:l :r

E.

,l

!: !:

1:

t11

bn

inceput, unui numir limitat de domenii de politic:i com^unitare. Relevanla Tratatului de la Maastriclit d.ispare in cazul modelelor 2 $i 3 odatX c1 introducereir variabile.tor fictive pentru fiecare legisiaturd in partc, intrucAt intrarea in Vigoare a acestui Tratat a coincis ctt inceputul celei de-a pulr^ legisiaturi, cind a fosJ adoptal noti sistem de diurne care oferea stimulente financiai't' mai mari pentru membrii PE care luau parte la I'ot' Astfel, cota ridicatd de participare la Vot in cazlrl celej c1ea patia qi celei de-a cincea legislaturi este doar parlial explicatl de faptul c[ acestea au coincis cu intrarea itt
vifoare
a

o
cO

=
r:l
r:-1

,:l

a'i

cl

a)

L-il

o .:

ar i;l

(J

E rl
L:)

{ n

:-'

n -: a D tJ a o

t'

u: trl E

'fl .l

L]
-Jl

il

al

rf

ar

:EI
=J r:al
'l.J

L.

t-

n
f)

d c) t: 6 A
c) L .J
,n
r-11

;;l ;'i

l'c. !
=j

tl i

tr cl
an

ll

q.
q{

.l tl
a

;
i

E fa t- .l
E'

'L:ri q f;rl al t- Y ql .1 'Ji r:l r.1 :! ,'l qi ::


t:_,

2,
N P^
aJ c-l

-l
I

i
I

-l
I

{)

_t _t
d' 'ii

tr
c)

i
-_l

*
,tj
l

)a,

f-

f:l

ul

:l d'

C,

+ 'l o
-11

i.:,

.!

!
ol

!: Er

Tratatuiui de ia Maastricht.

L d li

AJ

'l
l

il
t:i
I

rl
.1

f,i, !tl

t-.
'.J

it:' L:

'l

I1

tl

,l
L-

o P
I

g
E Ln
,rl In

tirl

H tl
n E 1L _n

'1

'rl

oi
-;1
fa
)(!

{s
i1
F,n

D*

rl] d
J

c t{ {t
Lrj

[' 3

ql

,_i rI iT ii (j :l fr d ,il c fi
C,

t_!

L-,:

rrj

,t
,1r

l
;lrtl

{
n1

=
|

f.,)

{r

1i

c'

h( nl

fl il
tr

7
rA

:l 7
rTl l:rl:

,n
L-r

il 'a
F
lf,_1

n
F

nr ! 'l

id
U1

tl -l

fl,

l4 qr

t' J

tLt

iTl

*i I

trl

a!

-- U cg ;l

']

158

159

Participarea la vot Notd: Variabila dependenti: rata medie de participare la vot a.untti 1',t rt1' politic in regim slmi-anual. Parametrii modelelor sunt estimati lrr rri iegresi" lineirx cu erori standard robuste. Statisticile-t intre patrtrrlri''
"S?mnificativ de la
t%".
7ooA,

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

x+ Semnificativ de la 5%

,*** Semnificativ tL'

l,t

in al doilea rAnd, analiza noastrX arati ('il apartenenla la tab[ra cAqtig[toare influenleazX in trrorl ptziti' participarea la \/ot exp.s[ de-a lungul tu.tttt,t .specificaliilor antedoare. Acest lucru poate ct't'irir pirticiparea la I'ot cu 74 pa-"i la 76 procente' Atrr

d"s.oplrit, de asemenea, faptul c[ un nllmxr ctescnt tlr' membri intr-o anumite legislaturl (ca rezultat rrl extinderii) redr.rce participalea - crL toate ci efelt:l t rl fundamental al acestlri fapt este destul de redus (nrirr pulin cle o,lYo) qi este semnificativ doar in cazttl
modelului rAnd, semnul qi r,aloarea coeficientil,r pentrlt r-ariabiiele grr-rpului poiitic surprind modt:lrrl Lbsen,at in Figura 4.i. ttlai concret, rata de participartr 1r Vot a socialiEtilor qi a PPE este mai mare dec6.t in caztrl grupurilor mai mici. Singura exceplie constS. in cazttl ri lrupului considerabil mai mic al consen,atorilor britanici dorrrr primele ut utiulltor acestora, aceqtia existAnd doar in

;,;rlticipare la vot punAnd, astfel, in evidenld rolul jucat de ,;rracteristicile voturilor prin apel nominal. Ca qi anterior, ,rrrr calcuiat rata participirii la fiecare sesiune de vot prin lrodelul regresiei lineare. Variabila dependenti a modelului lr;lc participarea unui grup politic la o sesiune de vot. I olosim, mai apoi, dou[ tipuri de variabile independente. in 1'r'irnui rAnd, r.om include un set de r,ariabile care surprinde ,';u'acterul politic qi institulional al I'otului: o variabiii , ontinuX care sltrprinde cAt de strAns a fost rrotul, a cXrei irrloare rta fi o daci vaioarea apropierii la vot este 1oo in ,;rzul in care toli membrii Parlamentr-rlr-ri ar vota ia fel in ,;rclr-ul unei sesiuni de I'ot (Apropiere ia vot) ; o variabiid lit:liv[ care surprinde majoritatea necesari pentru ca o ,lccizie sX fie adoptat5, care \-a avea r.aloarea 1in cazr-rl in

in al treilea

3.

legislaturi. "

valoarea ridicatX a lui R-la p[trat ajustat irr cazul tuturor modelelor demonstreaz[ faptul ci datclt' legate de grupurile politice procesate prin intermeclitrl mare parte din rarialiile legate de ratrr rJgresiilor ""pil"a ia vot de-a lungul timpului. participirii ' iLcontinuare, vom investiga factorii care influenleazir schimbdrile in ceea ce priveqte ratele de participare in cazll yoturilor prin apel nominai pentru I5.OOO de sesiuni de vol organizad intre anii 1g7g qi 2oo4. in acest caz, vom 1i interesali s[ r'edem care sunt factorii pe termen scutt sart factorii cei mai des intAlnili care influenleaz[ rata dt'

in final,

Icgislatirre UE - procedura cocleciziei (COD), ar.izul conform (AVC), procedura cooper5rii (S1N), procedura consr,rltXrii (tlNS) qi procedura br-igetarX (BUD). Cu alte cuvinte, acest nrodel este sirnilar celorlalte utilizate pentru a explica tendinlele temporale, dar, in loc s[ se axeze pe efectul sincronizXrii cu tratatele de reformd, aceastd anaiizX ne permite si ne concentrlm asupra efectului fiecileia din pr.ocedurile legislative qi non-legislative asupra ratei de participare ia vot la un moment dat. Arn calculat modele separate pentru flecare grup politic in par-te. $i, pentn_r cd rezultatele sunt extrem de asem5n[toare de la un grup politic la altul, am calculat, de asemenea, modelul median pentm toate grupurile politice. Tabelui 4.3 prezinti rezultatele medii qi rezultatele inregistrate pentru cele trei grupuri politice principale. in primul rAnd, aqa cum am prer,'5zut, rata participXrii la vot este mai mare in cazui tuturor procedurilor legislative qi al procedurii bugetare decAt in cazul celor non-legislative, t6t

('irre se impune o majoritate absoluti (MA) a tutnror rrrembrilor PE, in locr.rl unei majoritirli simple; qi cinci r rrriabile fictive pentru fiecare dintre cele S proceduri

r6o

l'lrr'tir'i1 r;rrtlr l:r vol

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

.In al patrulea rAnd, tot conform aqteptdrilor, rater particip[rii la vot este mai scxzutd in zilele i"i""i,-i,lneri sAmbdti qi mai ridicat[ in zile]e de marli, *i"r".,ri qi j;. ,si
r6z

In al treilea rAnd, a$a cum prevedea qi teoria, apropierea la vot este qi ea importanti, arrand ."*rr.,l pr.,r. Acest lucm demonstreazi faptul cd., cu cat este mai iro.,, probabilitatea ca un membrrial pariamenfului ,u.r.,r, g..,1, politic si fie actorul pi'ot, cu atat mai stimulat va fi a&sta sd participe la vot.

am $l prevdzut. In al doilea rAnd, nu iu mod surprinzdtor, impuncr.r,;r ,,majoritilii absolute" (prin care un aci legislati , poite t,.,,,,,, doar prin votul maioritir ar tutr-lror mem6rilor pirlamenrrri qi nu prin majoritatea sirnplx a membrilor pE." puiti"ipi, t,, acea sesiune de'ot) duce la c.eqterea ratei de pe'ticipa.c r;r vot in mod semnificatir'. Acest i.,"r., este rezultatul a dorrii efecte. unui este de orclin teh'ic qi consti rufi.,t ,,i, grupurile politice care ar fi interesate ca o decizie sx l'i. adoptatd ar trebui sx mobilizeze meri rnul1i *"rrruri ui.,n,.i cand este ne'oie de majoritatea absoluti. celxlali.fLJ"",,, de ordin politic deoarece-se recllrge la aplicare",r"i"rrt;,tii absolute, mai ales in cazul celei dela doua lectu.i ail .ua,,,t procedurii de codecizie. Drept Llrmare, utilizarea r,'uio.itrlii absolute in cazul unui 1's1 siirprinde ql impofta"1u-l".i"nii de'ot in ceea ce pri'eqte prolesur a" i"npt.,i."'u potiti,,ri comunitare respective.

indiferent cle_perrioacla analizatir. l)c lrst,rrrcn(::r, copli)1.11 rezultatelor din. tabelur 4.2, rata participeirii estc rri, ridicatx in cazul procedurii de codecizie decat in crrzt,r procedurii de cooperare. Valorile diferite ale coeficie'(ikrr pentru principalele proceduri legislatirre demonstreazii, rr. asemenea, ci rata participirii este mai mare in c:itzrrl codeciziei, avizului conform qi al proceclurii bugetare cl,,,,,lt in cazul procedurii de consriliu.",i.,..., pe care, de artf'er,
r

Figura 48 sintetizeazd o paite dintre rezultatele csenliale. Figura ilustreazX doud seturi de rate de lrarticipare pentru cea de-a patra qi cea de-a cincea Iceislaturd. Pentru fiecare din acestea, vom analiza efectul
lrlocedurii legislative (consultare sau codecizie) qi raportul rrumeric de forle in cadrul votului. In medie, a existat o cleqtere a ratei de participare la vot cu aproximativ zo de lrlocente intre a patra qi a cincea legislaturi, fapt care lcflecti o creqtere a influenlei generale a Parlamentului lruropean in procesul de infiptuire a politicilor comunitare, rrrtre anii ry94 qi 2oo4. De asemenea, importanla lrrocesului de infipturire a politicilor comunitare a ar-ut un cf'ect semnificativ in cadrul fiecirei iegislaturi, intrucAt rerta r [e participare la vot a fost cu 5 procente mai mare in ;rmbele legislaturi in runde de vot in care Parlamentul a rrrut puteri legislative egale cu a1e Consiliului (prin prisnra 1l'ocedurii de codecizei), spre deosebire de r.oturile in car.e l'arlamentul a arut doar drept de amAnare sau drept t'onsultatir'(prin prisma procedurii de consultare). in plus. rata participirii la vot a fost mai ridicati mai curAnd atunci cind r.otnr-ile au fost impirlite in jurui dimensiunii stingarlreapta decAt in cazr-rriie in care cele donl partide mari au lirrmat ,,o mare coalilie". De fapt, raportul echilibrat de forle la vot are o influenld mai puternici asupra ratelor de 1r:rfticipare la vot decAt puterea legislatir,S a Parlamentuirii 1i decAt procedura de r,ot. Aceasta se datoreazd faptului cI,

i"

in cazul ambelor

tlisputate in baza pr:ocedurii de constrltare decAt in cazul voturilor simptomatice pentru gradui de autoritate al parlamenftrlui, precum cele desfiqurate prin procedura de
codecizie.

legislaturi, s-? inregistrat o ratX a lrarticipXrii la vot mai ridicat[ in cadr-u] voturilor strAns

r63

Participarea la vot

.E '!

m
ffi i

o il
c

a C) a
C)

ta !

o) ff

+ ti d
ct

(}
1,i

fl f. fl

ff

t. a + at I' ll ri oi .:
I

ct

.' ol
q-i

o d
at

c{)

U]
itj

Y
at "a

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Notd: Variabila dependenti: rata participirii unui grup politic la Irlru'e sesiune de vot. Parametrii modelelor sunt estimali prin regresie lrrrt'rrlri cu erori standard robuste. Statistici-t intre paranteze. :it'rrrnificatirr la to%o -u"Semnificatir' la S% ***Semnificativ la r%.
li{ zultatele pentrrr celelaltc gr-upuri pcilitice nu sunt inregistrate.

li

'I
P

6t

tr
()

r-t

Fi

:
+
ci

t. at a o a o

ff

:l)

tt

.t o o + I". it c o
-1

:!

,:l
a;

i r. :t

)1.

li

D o

+ a c
a 'c

+
Ci

rs

ct
at

+ +

fl

t-

a
c)
P !

'5
.a

g tA ..?

,f)
u '6
+

1
C

5 l-

,ac

a_l

f
1.i

-+

+
,;

t- o

cl al tn ci

il

rl il

CI

it "+ t:
at

hniuhAre + coalilie ft3r

q t. I
it
"i i.

,r ii ll.l

C*deciris

i csalili naE

cenpqldare + divirirne rtAn'ga dreFta

o
li

Ai

Code{irie + diyiriun ntirgiCreaFla

:!

o
lr O.
l-1

4a :1.

c
'9

rt ;o + + l-J ci o o o o. o

; :
o
.i

fJ

ri tl o: -t fl c {i o ct ct
cl
cl

d d
6: (t

d o a o o a

-f f o c 9 ta J o
ct

1.

bo
CJ Fd

ra 'j

'ar t-

,t)

I..

E
(r,
!

fi
c
E

}]

aa

o1

t':

la

+ .i

c al -t t- c, '.) f. G, aa
ci ct

!_C

.a

1l ci
CI

t:

il ti n:

A.
p ! d O.
rcJ

tu

c -'t c
o
ct

,t +
,:.1

a
j

J)

o, g

c
d

c o d

:,

,3

cl c c ,:l
CO

ci

o d -f o I' t: 1i ]c!
)l rl

:t

',.
ar:

a.l

it il
n_l

-t

si C

o d

c) p-a
-L

'.d V)

U=

.l + 9, a

tf)

':l

,.

t'.
cl

,:,

I tf) ai o
1.i.

i.r'

cl

ci
a.l

.;

Parlamsnt

-o

A , rl) 'E
! I

-f il

Figura 4.3. FcLctori cheie care influen{eazd portlctparea tn P arlctnrcntul Eur op eart
al

lct

uot

+
o

*J

ta

a/:)

;;

!1-

+
o

ci

o o: o e

-t +
!

l;

c
d

ta

it
-:

+ c +

aa

PL UY1

,:"\!
' q'J

o
::d Lri r -f I tr
at

E
f !

fi

-\bfd: Folosind rezultatele modeh.rlui median al grr-rpului politic din t:rbelul 4.3, figura ilnstreazX ef'ectul absolut al procedurii legislative qi al votr"rlui strins asupra ratei de participare la vot in cea de-a patra qi cea de-ir cincea legislatur[, pistrind toate celelalte variabiie la vaioarea lor
medie.

ta

+<; U : ar?x

&=
+Pr

t !

E
ti tt

F.d
164

IUU}

4 o
U

'5 'd
?

6 (a

t. (
-!1

(-l

z
T.

z7
.j

-5

33

bl

z. E o

4'a
-?

165

Participarea la vot

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

;,r'irrcipalii factori care influenleazd pariiciparea la vot,


.rtrit de-a lungul timpului, cAt qi in cadrui sesiunilor de vot l,r rrn moment dat. La inceputurile adunXrii alese in mod ,lircc'.t, cAnd Parlamentul avea puline puteri legisiative qi lrrlclii grupurilor politice aveau posibiiitSli restrAnse de

4.4. Concluzii: sfera politicului influen{eaz6 participarea la vot


Ceea ce am descoperit este ci membrii PE surtt politicieni serioqi care aclioneazi strategic. Participarea lir voturile prin apei nominal in Parlamentul European it clescut de-a lungul tirnpului qi, pAni la legislatr-rra dintt't' anii r999- 2oo4, era comparabili cu nivelr-rl de participart' in rlarea majoritate a parlamentelor democratictr elrropene pe palierul votirii unor chestiuni legislativtr importante. De asemenea, r-aria\ia ratei de participare la vot in cazul grupurilor politice, atAt mari, cAt qi mici, qi in

l'irrlamentului in procesui de inflptuire a politicilor t'ornunitare, in special datoritX Tratatulni de la Nlzrastricht. Un alt factoi' cale a motir;at participarea t'Lrroparlamentarilor la r-ot er fost concurenta din ce in ce
rnai acerbi intre cele dou.l gnrpuri politice care urrnirei-iu rlirectionarea rezultatelor legate de o politici sau alta pe linia doriti de fiecarr-e din a.cestezr. AtAt participarea cit Ei rreimplicarea la \.ot z1 membrilor PE din cele doui grupr-rri

rrnci sesiuni de vot, costul de oportunitate al participdrii l;r vot a fost relatir. mai mare in comparalie cu cel legat de 1,r'cluarea unei alte activitili politice. In consec.inli, rata ,lt' participare la vot in aceasti perioad5 a fost mai ,,t'irzutX in cazul majoritilii membrilor PE'qi al tuturor ,'r upurilor politice. Cu toate acestea, europarlamentarii ar.i fost tot mai rrrotivati si participe lar vot pe m[suri ce a spolit putelea

a europarlamentarilor fhr[ rang din cadrul ("backbenchers") in scopui cAqtigirii partid l,ropriului
rrrobilizare

politice mari sunt la fel de importante

in

sensul

ch

cazul tuturor statelor membre, a sc[zut in

mocl

semnificativ. PAn[ ia cea de-a cincea legislatur5, existalt diferenle mici intre membrii Parlamentului in ceea cel priveqte predileclia 1or la vot. Am descoperit, de asemenea, ci anumite decizii strategice ale membrilor PE, legitimate de puterea Parlamentului sau de raportul de forle la vot, sunt
t66

putere ]a nivelul procesului de infiptuire a politicilor comunitare qi cu voturi care se impait tot mai mult in jurul dimensiunii stAnga-dreapta, qansele de a fi actorul pivot in determinarea taberei cAqtigXtoare a unei

colegiior din cadrul grupului politic. $i grr:purile politice rnai mici au inceput s[ fie din ce in ce mai motir.ate sX participe la vot. Cu un Parlament care deline mai mr_rlt5.

af'ecteaz[ qansele de cAqtig ale grupului respectir'. in plus, neimplicarea la vot va atrage dupi sine reactiile mai pr-rlin prietenoase ale responsabililor cu disciplina qi ale

r67

Participarea la vot

importante betilii politice au crescut pentru

toatet

Y
5. Tendinle

grupurile politice din Parlament. Prin urmare, in general, Parlamentul European estc: ca orice altX adunare democraticS., in sensul c[ estimS.ri]c care se fac in leg[turX cu consecinlele votului asupra sferei politicului determinX ratele de participare la vot la nivel individual qi ia nivelul grupului poiitic. Acest lucrtt vine in completarea a ceea ce vom demonstra in capitolele urmitoare referitor la faptul ci interesul politit' modeleaz[, de asemenea, relaliile din cadrul qi dintrcr grupurile politice parlamentare.

ln coeziunea de partid

DacX urmdrim ralionamentul capitolului 2, un sistem cle partide puternic impune ca aceste partide sX fie coezirre. Cu alte cur.inte, aceasta inseamn5 cX membrii aleqi ai aceluiaqi partid voteazX intr-un mod disciplinat urrnAnd Iinia trasatd de liderii ior de partid in parlament. Un partid politic va atrage suslinerea prin asumarea de angajarnente ta!.l de anumite scopuri sau politici care sunt diferite de

angajamentele asumate de celelalte partide. Daci partidul

implementarea de politici, dezamigindu-qi astf'el sustinitorii. De aceea, cercetXtorii in dornenir-rl UE sustin taptLrl c5, pentru ca partidele transnalionale si poati crerste gradul de rXspr-rndere democraticd al UE, ele trebuie sX actioneze coeziv pentru a implementa platformele po'litice anuntate (ex. Attind, 7992; Ander,r'eg, TggS; FIix qi Lord, 1997). Daci sesiunile de vot din cadrul Parlan-rentulr-ri European se desfdrsoari mai degrabX in baza criteriilop
nationaie decAt in baza afilierilor partinice, atunci grupurile politice transnalionale nu pot pretinde ci sr-rnt capabile sX integreze in mod eficient perspectirrele ideologice clasice in cadrul procesului de infrptuire a politicilor comunitare. Testarea coeziunii de partid este primul pas firesc citre inlelegerea eficacitilii partideior. Ca qi in capitolul anterior, in care am analizat factorii care influenleazi participarea la vot atAt pe termen lung cAt qi pe termen scurt, in acest capitol vom analiza factorii care influenleazd pe termen
r6B
169

poate conlucra ca echipl bine organizati, atunci r-a fi capabil sd transforme angajamentele politice in politici lrublice concrete. in cazul in care partidul nu este capabil si-qi ,,alinieze trupele", \ra avea puline qanse si se implice in

Tendinle in coeziunea de partid

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

lung coeziunea. in urm5toml capitol vom examina mai in detaliu factorii care influenleazd coeziunea pe termen scurt. Studiile precedente privind votul prin apel nominal din Parlamentul European sugereazd faptui cd grupurilc politice din PE sunt destul de coezive daci le comparim crt partidele din Congresul SUA (ex. Attind, 19go; Quanjel .si Wolters, 1gg3; Brzinski, rggs; Raunio, 199il. Cu toattr acestea, trebuie s[ avem in vedere faptul cX cercet[riltr anterioare s-au bazat pe eqantioane restrAnse de votut'i, neputAndu-se determina, din acest motir', modul in cartr coeziunea de partid a evoluat in cei z5 de ani care au trecttt de la primeie alegeri pentru Parlamentul Er-rropean din r97g. in plus, studiile precedente nu au analizat factorii cat't' explic[ r'ariatiile gradtrlui de coeziune ]a vot al unui anumit grup politic.

rn;isur5

ce competenlele Parlamentului European au

lrt:SCUt, partideie politice din Parlament au devenit mai ('(xrzive, in ciuda diversitigii ideologice qi nalionale tot mai ;,rr rfirnde intre membrii lor. Cu toate acestea, fragmentarea rr:rtionali a grupurilor politice are un efect negativ asupra ,',rcziunii. Acest lucr-u sugereazi ci aceastd coeziune este rrr:ri curAnd afectat5. de dificultatea in a depXqi problema ,rr'tir-rnii colective decAt de diversitatea ideolo gtcd, per se. in

,,,,'neral, aceste rezultate reprezintX Lrn mesaj optimist l)('ntru politica democratici a UE intrucAt mai multX putere l)('ntru Parlament ar duce la sporirea puterii partidelor p,oI itice transnalionale.

S.1.

Teorii privind coeziunea de partid

in acest capitol r'om utiliza baza noastri de date cr' cuprinde voturile prin apel nominal pentru a analiza irt detaliu schimb[rile produse in privinla coeziunii de partitl in Parlamentul European qi factorii care explich aceslt' schimb[ri. Capitolul este structurat dupi cum urmeazit: secliunea 5.r aduce in disculie anumite explicalii teoreticrt' prir.ind coeziunea de partid, desprinse din ]iteratura clt, specialitate specificX domeniului qtiiniei poiitice qi dirr cercetdrile existente referitoare la Parlamentul European. Secliunea 5.2 prezint[ modu] in care se misoari gradui cltr coeziune la vot la nivelul Parlamentr.rlui Europeatt. Secliunea 5.3 descrie principalele tendinle in coeziunea clt' partid de-a lungul celor cinci legislaturi alese in mod direct. In sectiun ea 5.4 vom examina cauzeie acestor tendinlc, printr-o analiz[ statistic[. Analiza noastr[ relevd faptul cX procesu] de vot itt Parlamentul European se desfbqoari mai degrabX qi din cein ce mai mult pe linia afilierilor partinice decAt urmlncl directiile nalionale. Am descoperit, de asemenea, c[ ptr
!70

Literatura de specialitate din domeniul qtiinlei poiitice rlt'spre instituliiie legislatir-e Ei despre cromportamentul in ,'rrtlrul procesului legislativ sugereazi faptr.rl c5. existX douX tilmri de structuri care influenleazi coeziunea partidelor lrrllamentare: (r) structurile externe, mai precis structura rt'laliilor dintre parlarnent qi executir.; qi (z) structurile irrlerne, mai precis strtictura stimulentelor din cadrul ;rirrlamentului. Din perspectiva structr.rrilor externe, partidele care lormeazd legistatir.ul sunt mai coezive in sistemele ;rirrlamentare decAt in cele prezidenliale (ex. Huber, 9g6a; Shugart qi Caqel', tgg2; Bor,r'ler et a1., rggg; 'l'sebelis, 2oo2, cap. 3). In sistemele parlamentate, in care cxecutivul este asociat unei majoritili parlamentare, rrtrpraviefuirea acestuia depinde, in mod constant, de srrportul majoritar, intrucAt o majoritate parlamentard lroate duce in orice moment ia cdderea guvernului prin rrcacordarea votului de incredere. Acest lucru motiveazX lrLrternic partidele aflate la guvernare s[ incerce sX fie

'fendinle in coeziunea de partid

Sirnon Hix, Abdul G. Nourry, G6rard Roland

avantaje oferite de pozilia ocupati (Huber, tgcldt, Diermeier qi Feddersen, 1998; Persson et al., 2ooo). Guvernele iqi pot recompensa membrii loiali care nu ;rn nici influenld qi nici rang in partid, oferindu-le funt.(ii ministeriale qi ii pot pedepsi, in schimb, pe cei mai prrIirr loiali impiedicAndu-i si ocupe func{ii politice in riitor.s;rrr s5. fie realeqi. $ansele parlamentarilor din partidele aflrtl la guvernare de a fi realeEi sunt strAns legate qi rlt, actir.itatea liderilor acestor partide in cadrr.rl gurrernulrrr
(Cox, rgBZ).

coezive intrucAt acestea nu-Si doresc sX piardX prelioasclr

',,' aseamini mai curAnd cu puterea delinutX de un 1':rliament - intr-un sistem bazat pe separarea puterilor '

1,;rr"lamentare. Comisia poate fi cenzuratd doar de o rrn.joritate dubl[", qi anume o majoritate de doud treimi , , u c trebuie sd constituie o ,,majoritate absolutd" a tuturor rrrlnrbrilor PE. Acest prag inalt inseamnX, de fapt c5, in 1,rrctic5., procedura de cenzur5 din Parlamentul European

Dimpotrirtd,

in sistemelc bazate pe
si

puterilor", in cadrul cirora executir-ul nu poate fi demis


glr\rernare sunt mai pr-rlin capabile

,,separar'('jr
rl,,
l;r

c[tre o majoritate parlamentari, partideie aflate

realegerii reprezentanlilor sii legislatir.i este mult nt;rr decAt in cadrul sistemelor pariamentalt' (Alesina qi Rosenth a7, tg95; Shugart qi Carey, rgg2). Dupi cum ardtam in capitolul r, din punct de vedert' institulional, UE are caracteristicile unui sistem bazat 1tt, separarea puterilor, in cadrul c.lruia executir.ul (Comisiir) nu are nevoie, odati ce a fost ales, de suslinerea unt,i majoritXli in Parlarnentul European pentru a guvernil. Comisia nu poate inainta o moliune printr-un vot clt' incredere in sprijinul Parlamentului European qi nici nrr

irnpunX o disciplirr;r de partid in rindul sustinitori'lor lor din parlamcnl (Rohde, r99t; Krehbiel, r99B; Cameron, zooo). Chiar cLrt.;r partidul care controleazi executivr-rl cle{ine majoritateai rlirr legislatir', loialitatea falX de liderii cle partid din execrrtir este mai pulin importanti din montent ce lipsa disciplint,i nu ameninli suprarietuire;r executir-ului. De asemenc;t, din cauza faptului cd alegerile pentru executiv Ei legislatir 'legdtulrr se desfhqoari separat qi, de obicei, la date diferite, dintre actjvitatea unui parlici aflat la guvernare qi Eansclt'

pulin directi

poate sd-l dizolve pentru a dtice la noi


172

rrrlerilor, structura stimutrentelor din cadrul legislativului 1rorrt duce la consolidat'ea unor organizalii de partid l,rrlernice la nivelul acestuia. Aqa cum ar5tam in capitolul '. rnembrii legisiativr-rlui de la care se aqteapti si aibl 1r'r'f'erin{e similare in ceea ce prir,eqte o politici sau alta, lrot reduce costilrile cle tranzac{ie implicate in formare:r , ,ralitiilor prin infiinlarea unei organizatii de paltici il(iewiet qi Mc.Cr.rbbins, r99r; Cox qi McCubbins, 1993: 83r';6). Aceasti organiziitie de particl reprezintX, de fapt, un contract de cliriziur"re er mLrncii in baza ciruia parlarnentarii lrir'5 influenfi Ei {hrir rang in partid presteazi mnnci ,'l'ectir'5 qi contribuie cu capital (de exemplu, colecteazi irrfbrmalii Ei contribuie cu expertizi in domenir-rl politicilor lrLrblice), in timp ce liderii distribuie funcliile in cadrul comisiilor parlamentare qi fr-rncliile de paitid, cornunic[ ;roziliile adoptate de partid qi pun in aplicare termenii statutului organizaliei de partid. Datoriti unei specializiri rnai bune qi a unor agende cr-rprinzXtoare, partidul se va lrr-rcura de un grad redus al volatilitdlii votului ',si de o predictabiiitate sporitX, de o incredere mai mare din parrtea votantilor qi de o eficienlh sporitX in procesul de luar"e a deciziilor. Beneficiile asociate afilierii la o organizalie de partid
1

lr' ,,a pLrn sub acuzare" preqedintele decAt cu puterea unei ,rr;r.joritili de a demite guvernul intr-un sistem 1,;rllarnentar. Chiar qi astfel . in sistemele bazate pe separarea

alegcri

implicX qi anumite costuri. Uneori partidul adoptd

173

'l't:n<link: irr cocrzitrttca de partid

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

pozitie care ar putea fi nepopular[ in rAndu] electoralrrltti unui anumit mbmbru al legislatir,ului. in aceast[ situirIir', persoana in cauz[ ar putea vota impotriva partiilrrlrrt pentru a semnala sr.rslindtorilor faptul cd pozilia particlrrlrrr nu este suficient de radicald. In acest mod ins[, mertrlrt'ttl partidului respectiv ar putea contribui la infrAng,t'r,''r poziliei adoptate de citre partid f[cind astferl (';r majoritatea s[ rertinX inamicilor politici. Teoriile re(:t'trlr' reconfirmi {hptul ci existi doud motive pentru a tol;t comunicarea qi decizia (Pikettl', 2ooo; Castanheira, 2ott;il in prirnul caz, r'otui este folosit pentru a comttttit,r anumite pret.erinle legate de politiciie publice, ial rn ultimul, r,otul este utilizat pentru a ajuta la fot'tlarea tllr{'r majoritili Ei, astfel, la detinerea ptiterii de decizie. Itr;;t putem presLlplrne liri a greEi c[ atunci cAtrd utr t,I implic[ punerea in joc a mai multor mize, motir.r-rl legltl r l,' delinerera puterii de decizie este mai puternic decAt c't'l rtl comunicirii. I)in n"roment ce UE nu este un sistem parlament:li' I'r, o majoritate la guvelttatre qi o opozi{ie, partidele tratiott;rlr qi europene care c:onstituie Cornisiar qi Consiliul trebuit'r';' formeze coalitii in cadn-rl Pzrrlamentului Europeatt rn funclie cle conjuncturi, de la caz fa caz. Astfel, ne ptttt'ttt aqtepta ca partidele din Parlamentul European s[ fie rrrrrll mai pufin coezive decrAt crele clin sistemele parlamentall(' s5. aibi nivele de coeziune similare cu partidele rlirr sistemele bazate pe sepzrrarea puterilor. Totuqi, pentt'rt t';r Parlamentul European are mai pulinX pr.rtere decAt nrttll,' dintre camerele legislative din sistemele bazate l)(' separarea pr"rterilor (precum Congresul Statelor Unitt'), este de aqteptat ca raliunea de comunicare s5 fie cel prr\irr la fel de importantS. ca qi cea de decizie qi astfel srr submineze coeziunea la nivelul Parlamentului Europeritrr ins[, puterile sporite ale Par]amentului ar trebui s[ ducii l;r o coeziune mai mare a grupurilor de partide intrut'irl
,:,,r

'rrlrlasarea ratiunii de comunicare de cdtre cea de decizie. InsX, se poate intAmpla qi inr.ers. Odatd ce partideie rr,rtionale se bucurX de mai muite puteri, acestea au la nrlt:mAn5. mai multe stimulente prin care sX influenleze lrorlLrl in c.are voteazi membrii ,,lor" din Parlamentul l.rrr'opean, in cazul in care preferin{ele lor' legate de 1',,liticile publice sunt divergente fali de cele ale grr-rpuiui r ulr)pRn de care aparfin. Spre exemplu, studiile de caz l.r',:rte de voturi cu mize mari arati faptul c[, in momentul r r care sunt in jo" interese nalionale impoftante, ,,t'ziunea de partid poate fi subminati, lucru pe care il \ ( )nr demonstra in capitolele ro qi ti (ex. IJix qi Lord. 1996; rirrbel Ei Hix zooza). in plus. mernbrii PE care fac parte ,lirrtr'-un partid la guvernal'e pe screna politicX nationali I'ot resimli o anumit[ presiune, deoarece aceste partide ,rrrrt reprezentate qi in cealaitir rarnur.i :r lergislatir-r-ilui UE t( lonsiliul) qi, astfel, este foarte plobabil sI aibir nrize rrn portante in joc in momentul in cale vote:tzir in | ';rllitntent. Aceste argumente teoretice acorcli prioritate r,trLrcturilor institutionale ca fhctori ce influenleazl r'ornportamentul adoptat in proccsr,rl legislatir'. Am putea ,,ustine c[ aceasti perspectivd subestinieazii rolul jtrcat de lrlef'erintele legate de politici pr"rblice or-i cle ,,ideologie" in r lcterminarea comportamentului de vot al membrilor I'ariamentuluit. Dach ideologia este cea care dicteazi votul legislativ, rrtunci un grad inalt de omogenitate in ceea ce priveqte lrleferinlele in cadrul unui partid pentru o politici seru alta :rl trebui si duci la un nivel ridicat al coeziunii de partid. l'roblema este cX, de multe ori, ideologia qi interesul duc la
(N.a.) in contextul SUA, lucrarea hii Poole 6i Roscnthal (1997) oferi lrclspectivi mai ideologici asupra votului din Congres.
o

ris[enla unor rntze mai mari ar trebui

s[

genereze

L74

775

'li.rrr I itrl r. irr r.or.zirr rrr.;r rlr.

r:rr,l ir

alegeri directe.

""Lo indife.rent de preferinlele legiuitorilor, ,r.,' stabilit. Pe sclrrt, teoria qtiintei politice sugereazi ci cxir;rii eiemente care ii motiveazi pe membr:ii parlanrcrrtrrrrrr European si formeze partide qi si aclioneze in mocl r:rt,zr\. cu toate acestea, este pulin probabir ca liderii po'Li,r,,r,,, din Parlamentul European ^si fie capabili ,,i i,i,1,,,,,,, disciplina de partid ia fel de eficient curn o iac licle:r.ii rh, par-tide de la nivel nalional. in plus, in .,"*o explicarea r.ariafiilor legate de co^cziunea cle pnriial't.,.,,,,, "" f,.^;,,rrr,, 'r.ariairilt, s.gereazi ci trebuie sx luim in calc'l (.ir apropierea ideologicd, eficienla mocrurui c1e o.ganiza'r, ;rr plun*ulqi politic, precum qi evolulia pririncl competcrrqt,l,, PE. Parlamentul European reprezinti nn te.en creosebir ,r,, util pent*r analiza coeziunii in procesul c1e r-ot int.rrr,rrr st^rctr,rrile care ii gur,'erneazi firnctionarea au srrft,r.ir modificdri pe parcursul celor z5 c1e ani c1e lu p.in,,,t,,

fel datoriti faptul*i ci impxrtiqeic aileaqi rolul orga'iza{iilor de partidir ce pri'e,ste

rlin l).n(:t tlt' \,(,(l(,r.(, (,nrr)iri{, (Kr-ehbicl, tgL)s:237). spre exernplu, clzrci'r urr nlurrijr. rn;n.r, de membri ai legislatir,.urui apartina'd a".,r.,i,,fi 1r;r,rrrr voteazd la fel in cadrul uniri vot, se prersrrprrr'rr,,,fl organizalig d9 nartid este cea care a gene,.at irt.r,r*;lrl coezrune' Insi, in cazui in care aceqti regiuitor-i .r.r,.r;r rir
p.cclic:tii cclrivalcrrtt'
p.r,1i,r.irr1r,,

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roiand

J,1
'1i
I

- rlrrx{l'i I,, ;li}l

unde Yi se referi la num.lrul cle rroturi ,,pentru,, {'\l)rimate de citre un g*lp i in cacl.rl *nui'ot anume; Ni rlczinti numirui cle ..abiineri,,. In consecinlir, indicele de consens este egal cu I ,rlrrnci cAnd toli memb.r'ii u'rui pariid r.oteazx imp-reunx qi ':rt. egfll cLr o atunci cind r'e'rbrii un'i pairid s'nt rrrrlriir{rli, ir-r mod egal, int.er toare aceste trei optir-rni ck: rrrt.- ne exemplu, dacii Lrri 1;ar-Lici expiirni 3o c1c r-otn.i rsi trr(i. membrii paltidului r.G1on7i ,.penint,,, este r. ir-roi., ,l;r.ir oplirinile acestur nrer j,lrr i strni clirizate in ro r-otr.rr.i pclltrlt", 1o voturi ,.iri-ri-,i,ti'ir-ii" Ei ro ,.alrtineri,,, indiceje
i,'l
O.

,!'r-eferi la numXrul

c1e

coczirrr,,,,r, o,. p,,t,,,, li

lotr.rri,,impotrit.[',, iar

Ai

rl(' ('oeziune este

nivelul parlamentului European


Pentrrr a rndsura coeziunea de paitid rrom folosi ,,indice de consens" dupi cum urmeazi:
rrrr

5.2. Misurarea coeziunii la

Acest indice de cor:..i.ils e.iie sin'rilar". ciar nil iclentir, i r irlte er':rh-riri ale coc.ziriri: la riir erul parlermerrteior. De ( \('rrpl.r, .,ind'icele de slrilit,.irl.inc a r-oiulu.i" al lui R.ice r r'plezinti difeienta rL'l.i:r,1lr.Ltl ciinile nrrmii.i-rl de votr_rri 1r.lltiLl" qi numilirl cic i'ctii.r'i ,.impotrir-i" exprimate de ,;rh'e rrlembrii unui par'Lid impiltiti ia suma votnr.ilor. lrcntrli" ,si ,,itnpotrir-F." (Rii:e. tgzB)r. Cu toate acestea, 1,r',blerna indicelui ltri iiir,e e-ste cr'L nu poate fi foiosit ,rlrr'ci canti parlame.iarii:rlr do.r't'ei oplir,r'i cle aqa .r.r se intampli in cazui pailanrentr-rlni^Europeanrot, (uncle
(N.a.) Petltltl a tttdsLtt-n cliiclenta intrc nrodr"rl in cale nrenrbr-ii cornisiilor qi ' . il.l1i. nrembri de partid. r'oteiLza iii Cougres'r Statcror- unite, Cox ,ri \lt[]ubbins (1993) a, elaborat c a inclicel.i r"i ii..' p.irina 'ar.iartir .;rst'rni'area'oturilor'" pe ca.e l-au nunrit indicele cle,,difer.euti'rnedie 'rl'srlutii" (MAD- ntean rLbsohLte cri.fference) i'cazr,rr cirreia se face rnedia -iu,t" ,lrl.r'ertei absolnte cli'tre proce'tul co'iinger.rtelor .o,.,.,iriil* o 'r' t'luiagi parlid care a. r'otit ,,pe.t'u" Ei reitur partidului care'a .,,otat '1ri'irtLu" i'cadnrl unei serii de se.siuni de vot. c. irlte cuvinte, acesta este I.t nrili irdicele Rice aplicat niai curlnci clifelen!ei clintre contipge'tel" ,,rnisiilor qi parlide decAt doar intre peutidc.
177

176

'l'cndinte in coeziunea de partid

parlamentarii pot inregiqtra doar voturi ,,pentrtl", ,,impotriva" qi ,,ab1ineri"). In consecinli, Attini (r99o) a dezvoltat un sistem de mflsurare a coeziunii specifit' pentru Parlamentr-rl European, in cazni clruia opliuncit
vot cel mai des exprimat5, minus surta dintre cea de-rt doua qi cea de-a treia optir.rne, se imparte la suma tu.turot' celor trei opliuni. insii, indicele Attina poate genet'a r-alori negatir"e in cazul r.oti.irilor indii'idr-rale deoarece, dacX tttt partid este impirrtit in mod egal intre toate ceie tlt'i oplir-rni de vot, inclicele Attina produce o valoare ir coeziunii de -o.333. Inciicele nostnr cle consetis reprezinth o alternativii ltr indicii lui Rice qi Attini\ care misoari coezinneat de paltirl in cadlul Pat'lanre'ntr-ilui Etit'opean (sar,r in oricrat't' parlament cal'e erre tlei cp{iuni cle vot) deoarece perntilt' lr.rarea in consiclerlir-c a tuturoi' celor trei opliuni de vnt :'i inregistreaz5 r-alorile ciirc i'eflecti coezittnea pe o scalzi tlr' la o la r. in p1us. ai'esie valoi'j date c1e citre indict'lt' nostrn pot fi compiiiate cti ac'ele':t produse cle ceilalti <loi inclici. Rezr-rltatele l-it-riistt'c sunt crorelate perf'et't ('tt vzilorile oblinute de r\ttini, intlr,rcit indicele nostlrt reprezintl, pnr. qi simplu. o schimbare a scalei tlt' misurare de la o ia t. lJe asemenea, rezultatele strrrt corelate cu nivelr-rl o.9B erl r'alolii obtinute de Rice itt crtrt'rt ce priveqte acele:rqi ciate referitoare la Parlamenttrl European. Totuqi, rezitltatele nlr au nicio t'aloit t'r' deoarece indicele nostt.tt qi indicele Rice sunt desttrl tlt' diferite in cazul partidelor c.:rre tind si se ablinX in mitsrr de la vot. De exemplu, dac5 un partid este imp[rlit intlt'
cle

Simon Hix, Abdul G. Nonry, G6rard Roland

rnult de la o perioadX la alta, se poate face cu uqurintd o t'omparalie intre coeziunea unui partid intr-o anumitX lrerioadd gi coeziunea unui partid intr-o altd perioadi. Cu loate acestea, dac.[ dimensiunea globalX a majoritalii variaz5 in nrod considelabil, misurarea nir.elului absolut tic' coezilrne al unui partid poate fi der:utantX, intrucAt t'sic logic fapiul ci par-iiclele r,or fi in mocl ineitrnt mai ("{)ezi\-e clzrci toate vot' r'ota in acelaqi fel (inti'-r-in vot ..lsinietric") dercAt cjaci votr-il va fi divizat in nicrtl egal. liigura g.i ilustrea.z:i faptr.tl cai dimensiunea ntajoritiiii l'rti'lanrerr-riuiui Eriropcan in ansamblul siiu ii lariat ,'rri'isicleriibij inire t9;,9 Si :oo4. Coezirine:L iirti.egr-riui l';ir'larrient a ct'escllT intre r979 qi t987 insir,:i si'.izLLt nrai ;ipr.ri. L\-i erlte r,i-ri'inte..gi'upulile poiitice au aj'.ri.is s.l fie in rrrod inaleirt m;ri soiiclare ir-r cadrul celci cle-a trei:r li'sislatr-ir:i r'ipr'i-t in caclru'l primei sau c.elei dt.,;r cjncr:a

1o rtoturi,,Pentru", 1o voturi,,Itnpotrit'X",si 1oo tlr' ,,Ab!ineri", indicele Rice ar misura partidul ca fiirrrl complet scindat (o, ooo) in tirnp ce indicele nostrtt rtt'

inregistra partidul ca fiind unul destr-rl de coeziv (o,75o). Dac5. varialia in ceea ce priveqte dimensiunile globalt' ale unei majoritdli intr-un parlament nu diferi foarlr'
rz8

ltcnlnt a 1-rr-tiea compara i".:-li.,irlr,, i:are t'i1ec'ti gi'.rii,.i1 cit' tor-:ziune pe par.cui'sri1 ij;iir iicior 1,t'i'io;;.i-ie cit,' e.xisir.irti illc P:irliirnelinlui l,r_u'ope:iin" tit'btrir'. dc:isr"rrreirc:-r, s;i caiculirrn nn inciir:e cie,,r',;cziurie rtlaiir-ii". \,'cnr lacc iic.est li-tct'n prin irnpirrtir ea ini-jicelui 'lt' cctits:ns Deitii'Li fiecare gi'r"rp p<;litic (sar-r gli_rp t'rational 'ri menrl.,r-iktr. PF.) clintr'-o anuniiti perioadl ia inr]icele dc ('on.sens din aceeasi perioadi pentnr Par-i:rnrent in ,rnszrmblul siru. Voni iinpilti apoi valoarea rezultiiti la z rrslf'el incAt valolile indicelr.ri de,.coeziune relativi" sir fie 1,r'c.dominaint intre o gi r, fiind, astfel, comparabile cu r;rlorile oblinute in c:rzul ,,coeziunii absolute". Acest rnoci ,lc a misura coeziunea este mai adecvat dec'arece explici Icgirtr-rra dintre coeziunea grupurilor de partide Ei ,'oezinnea Parlamentului in ansarnblul sdu.
r

Il ii.rlai111'1" Iri'in titi'niLi'e,

17g

'li'ntlirr(t' irr t.or.zirrrrt,;r rlr, prrr.t irl


Simon Hix, Abdul G. Nourr', G6rard Roland

rl ,

r'

'_--.--l

/'\ /'

Tabelul 5.r qi figura S.2 ilustreaz5 trei tendinle clare. in l)r'imul rAnd, in general, partidele politice sunt mai coezi\re rlccAt grupurile nalionale de membri ai PE.
\

1,olitice principale

Tabelul 5.r. Coeziunea relativX medie

a celor

qase grupuri

t979-t984 1984-1989 1989-r994


liocialirsti I'PE o.751

1()94-tggg

1999'
20O4 0.931

o.78r o.85o
o.751)

o.77tt a.7()4
O.7 )l-l

o.iJ31 0.833 0.791


o

o.888
o.Sti3
o.7.93

o.897
0.919

l.ilrclali irlit
1r,r

rrjrE

199|1

,:lj!

qi(l

t irrLrii"sti

o.763

tr.77E o.'/l;1,

7:14

0.787
0.831

Figu,a 5.t. Nitt.lul de cr:eziune ar parranrcrftttr*[ ]iurrpe,rt itt


cuTsenlblul sdtl

:llinga ladicali
Ir'r'zr

o.8i7

o.Bo4
o.75u

0156 o.86o

t).75i'

o.g7r

rr. rrr nirclLrl I'arlar'ertrihri^Eurrirea. in rursambrul sliLr t,,t,,,,,, 1x, 1,rir.u,.rri scsi*'ikri de de#aqurate l.ng.r unei peir,,liclL

.,\i,'rd: At'est glafir: ilu-str-eazir ,,inclicerle der con.st:ns.. rnccliu


cle

'ot mc.,bilii cak'ulat r.ii o nreclie


5."3.

rlouir p.r.iJ,,a".

_cie-a

.t.

fno,: i,,,,i,

Frirrcipalele tendinte: ascensiunea in junul afilierii partinice, cleclinul ,,otrii*;r,*tului irrl.*"rf afiIierii na(ionale
ti-,i t'eJ':rE

-Tabeh-rl s.1 ilustreazd indicele de coeziune rerati'i medie a fieciruia dintre cele qase grr.rpuri politice pri'cipar. in caz*l tnturor sesiunilor dei.ot i..fiq.,.ut" i;t";r]Jiut,,i prin apei nominal qi a fiecdreia dintre cele cinci teglsiatlr,,i din \g7g incoace. Figrra s.2 face o comparatie intr' coeziunea relativx medie a grupuriior politici-ai" n".u,., legislaturd qi coeziunea reiatl'e m"die u n;;;i'"g..,1, national de membri ai pE din fiecare legislatu.a. r-i-rriit,, punctate reprezintx devialiile standard de liaceste medii.
rBo

'J...

Itigura 5.2. Coeziunea relativl medie a gmpurilor politice qi a statelor

membre

.!ase grupuri politice principale din Parlamentul

Valoarea coeziunii reiative medii inregistrate de cele


rBr

Tendinte in coeziunea de particl

Simon Hix, Abdul G. Notiry, G6rard Roland

Enropean pe parcursul perioadei cuprinse intre 1979 qi 2oo4 a fost de o.8o9. Spre deosebire de aceasti t'aloare, coeziunea relatir'[ medie inregistratX de fiecare dintrt' grupurile nalionaie din PIi in parte, din toate cele r5 statt' membre, pe toati aceasti pcrioadi, a fbst de o.6o3, adici o r,aloare semnificatir. mai mici. in al ck:ilea lAnd, in timp ce coeziuuea de partici ir crescut, coeziunea la vot a gmpulilor natioi-iale din PE, it scizut. Coeziunea relatir.i medie a celor qase grupttri poiitice principale clin Pallarttc'nt a crescut c1e la o.8r4, irr prima legislatnri, la o.889. in i't'a c1e-a cincea legislaturi"r. Irrin contrast. coeziuneai relatirit rnedie a fiecrinri gntlr n:rlional din PE in parte a scitzttt de lir o.667, in pt'itrtir legislaturi, la o.589, in cea de'-a cirrc'en legisiiittrri. in al tleilea rind, tabelul 5.t iinstreazi cir cele dorri gr"uptu'i politice mai mari, socialiEtii qi PFE, au fost. irr general, rr-mlt mai coezir-e dec'it particiele nrici. Vzrloat't'tt coeziur-iii relatir,e rneclii a r:elr.,r" do',ri particlr: mari a fr;sl clc o.8zl, in prirna legislatura. Ei ii r:t'e,sci-rt la o.9r4, in {rt'rt cle-a cincea legisl:rturi. Llti tc-rate: acestea, in n-iotl interesant, in crea de-zr patr it Ei in cca ctre-a cincrt'lt legislatur[, r'erzii s-alt dor-etlit a ti inttlt mai coezivi decitt oric.at'e dintre cele clor-ri gi'r-rpriri niari. in genet'al, c.oeziunea de pat'tid a crescnt, iitt' coeziunea na{ionalh a scizttt. In tirnp ce pat'ticlele ntati snnt mai coezi\-e, parlidele tnici stit'it mai pr-rtin coezivt'. Totuqi, ntt pt-ttem spune in baza acestui set de date dat'it aceste tenclinle reprezinti rezultatul scl-iimbirilor'

5.4. Factorii care influenleazi coeziunea de partid in cadnul Farlarnentului

European
Fentru studierea factolilcr care influenleaz5 moclelele: schimbdrii coeziunii in cadnrl fiecirr"ri partid politic, r,crn recurge la o analizi stiitistici. \'om prezenta, mai intAi, variabilele trtilizate in aceasti analizi qi, n-rai apoi, r'om arita care snnt rezr-ritartele olrtinute.

5.4"r Variatrile

sun'enite la nivelul competenlelor


combinate.

grupurilor politice ori dacir se datoreaz[ ambelor I'ariantl

European sau al schinibirii aspectului intern

Parlamentr-rlrri
irl

Var:iabili clependent:i consi5 in incliceie coezinnii relative meclii al fier:iiluiil clintle ceie grupuri politicc =sase principalc, in fiecale dintle perioadele de cAte 56 cle h-ini cuprinse intre iulie tq7g qi itinie 2oa1. Cinci d'intre grupurile poiitice ziu ir;st pr-ezcnte in toate cele cinci legislaturi, in timlr cre riiiir'l cliirtre gn-rpurile poiitict, (r'erzii) a fbst prezr:nt doai' in iratrtr dintre acestea. Acest lncrn ne dir ui-r total de zgo cie eEantioane (5 partide in 5o cle perioade, pius r partid in 4o de perioaicie). Vom utiliza trei tipurl clc' r,ariabiie explicative: (t) caracteristicile votului prin apel nominal; (z) caracteristicile grupurilor politice: Ei (S) o evaluare a puterii Parlamentului Er-rropean. Pentru primul tip cle variabile, r'om utiliza numlru] cle voturi prin apel nominal intr-o perioadi datX (Nr. VAN)3. Includerea acestei variabile ne permite si investigim dach mai multe voturi prin apel nominal ar
reduce sau ar'creqte coeziunea de partid. O frecven![ mai
, (N.a.) Aceasti variabild se inrparle la rooo; in caz contrar:, coeficienlii
"stimati suttt fo:rrle rrici.

r8z

183

'l't:r

rr I i rr

It: i n t:or:ziturcir clc ltar.ticl

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland S;i reprezintd participarea unui partid nalionalT unui grup politic i cu ni partide nalionaie. Aqi ('urn se obsen'5. in figura 5.3, fragmentarea nalionald a r'r'oscut in cadrul celor doud grupuri politice principale. ,,\cest lucru este, parlial, rezultatul extinderii succesive a t lli, incluzAnd state mai mici decAt media gg,+, dar qi rt'zultattil expansiunii acestor grupuri, pentru a includeie rruri multe partide nalionale care anterior fxcuseri parte ,lin cadrul unor grupuri mai mici. Fragmentarea poate fi 1r'ivit5. ca o nrodalitate de solu{ionare a problemei actiunii colective discutate in capitolul z. intr-ader-ir. in cazul lragmentirii reduse, de exemplu, a unui partid cu o rlclegalie ampli dintr-un stat membru Ei cu delegalii mai rrrici din celelalte state membre, se va ajunge mai r_rrsor la rrri acold intmcat deiegalia nalionald rnai numeroasl r'a fi rrrai pulin tentatX sX profite de pozilia sa fa![ de celele]ate ,lt'legatii mai mici. Oricnm, o astfel de delegatie s-al afla rrrtr-o pozilie de hegemonie c.larl qi ar avea ilrteri nrai ;rnrple cle st;ibilire a agendei. Pe de alti parte, in caz;nl rrnei fragmentiri accentuate, cum se intAnrplii in cazr,rl lrartidelor fbrmate din multe delegalii nalionaler miiri din toate statele membre, tendinla r.a fi aceea ca fiecare tlclegalie si linX cu dinlii de pozilia sa fhcAnd, astfel, ca negocierile pentru stabilirea unei pozilii comrine s[ fie

irnpactui rniirirnii gmpului Ei al diversitilii intel't,, nalionale qi ideologice, asupra coezirinii de particl. irr prim,l rAnd, \-om incl.de mirimea gmpr,rlui ca lrr procentai ai tuturol n'ienibriioi' Pallamentului (Mririnrcrr gmpuiui poiitic:)" Fierticlelr lnriri au toate qansele si st, legiisea-sc.l rnai clrs in lindr_il nra3orit.ilii, pur qi siilPlrr clatoriti ir-ririrriii lor'. iiaci se intilmplx astfel, raiirnrild irr far,oa.ea creEterii c,.eziulrii s-ai- putea sir fie ,rri puternicer, rleroaLece lln perii,id care se regdsegte mai cles irr i'inchil rnajoritliitii;ri'e nrai rllrlte mize care ii lioalr, cleternriria rnerll;l ii .sli st,: l'onrr;oltc in mocl coezir'. lii.llrti;r dintre nririmea lin:-:i iriiiiicl Ei nir.eh-il coezmnii nrr ersr. neapiliit o leiatie rronoioni intlucit este posil-.ii cr, ;,,r particle n'iici c1e cent-i'Li sir fie:icior-i pir'otanti mai rres. irr oricare clin aceste ciizuli. mirinrea poate avea un elirt'l

mai multe runde de r-ot. Studierea ca.acte'isticilor gr'pului politic presuLlrrr(, obse^'ar-eer unni nu'rir c1e r-ariabiie care miioa'ir

mare a votllrilor pdn apel nominal ar putea indicir in ceea ce pri'eqte gradul de importantd irl chestiunii dezbitute deoarece, dac5 o -propuner.(, legislatir.d creeaz5. polemici, ne putem aqtepta sX fit, propuse mai rlulte amendamente qi, astfel, sX aibi kr<.
schirnbXri

,Tdg

rrr cadrul

nalionali). Vom folosj metoda de cajcul Rae Gg6Zl pentru a ntdsura unci forle politice, r,rnde grupului politir se calculeazi dupd cLrrn urmeazS.:
nt

In al doilea land, pcntru a m.lsura gracir_rl rlc u'ui gt.,p politic, \,.rrr utiliza nivelul de fragmentare ,," aI gr.upului intr.t, partidele nalionale cal'e il fbrmeazi ( Fragmentarr,ir
dir.ersitate nalionarli din cadrul

pozitiv asr4lra coeziunii.

rnult mai dure.

Fructionareu nutionalitl
184

= r - I.';,
j=r

t (N.a.) Acesta este pur qi simplu un efect mecanic deoarece adiugarea unui grup politic de o m[rirne mai micd decAt media creqte gradul de frac{ionare rndsurat. r85

Tendin[e in coeziunea de partid


Diversitatc ideologici (linii groase)

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

iulie 1979
ianuarie 1982

iulie

1984

ianLrarie 1987

iLrlie 1989

)
I

iarnraric 1992

iulic

1994

ln d treilea rAnd, pentru a mesura profilul ideologic al unui grup politic, vom folosi niqte date exogene consacrate (:are reflectX poziliile adoptate de partidele nalionale in prirtn{a anumitor politici publice: baza de date a Grl-rpului tle Cercetare a Programelor Manifest (Manifestos Research (h'oup dataset) (Buclge et al., 2oo1). Pentru inceput, vom lnaliza situarea pe axa stAnga-dreapta a fiecirui particl nationai din cadml unrii grup politic, in fiecare dintre lrerioadele de gase luni cuprinse intre 1g7g Ei 2oo1s. in baza lrozilionirii partidelor na\ionale pe zr.xa stAnga-dreapta, s-a t'alculat pozilionarea medie pe axa stAnga-dreapta a fiecXrui glup politic prin rnriltiplicarea pozitionilii fiec[rui partid rrational din cacL'ul grupului crr procentajul t'LLroparlamentarilor acelr.ri particl national in cadrul gllrpului. Arn calcr-rlat. ilai apoi, douir variabile: (r) distanla <lintre pozilionarea medie pe axa stAngir-dreapta a grupului lrolitic qi pozifionarear nedie pe axa stAnga-dreapta a l'ar'lanientului Eriropearr in intregLil siu (Ideologia grtrpr-rlui politic) qi (zj tliw'sitatea icleoiogicd interni a glLrpr,rlui politic (Diveisitatea iclerclogici). Aceasta din urtni

ianLrarie 1997

fb-st calculatX

dupi ctril

rtrmeazS.:
ni

iulie

19t)c)

Diuersitctte ideoltx.l ic,i,

=
j-r

NP,

- MIiDIA,

I S;i

ianuarie 2002
Irrac:tionalca nationali

(Iiniile purrctatcI

unde NPj este pozilionarea pe axa stAnga-dreapta a partidului nalional j, MEDIAi este pozilionarea medie
ponderatX a grupului politic i, qi Sji reprezint[ participarea

Figura 5.3. Frac{ionarea na{ional[ qi diversitatea ideologicd in cadrul celor doud grupuri principale (sociatigtii qi PPE)

partidului nalionai j in gr-r-rpul politic i. Dup[ cum se obsen.d in figrra 5.3, a existat o i'arialie substanlialX in ceea
(N.a.) Folosim unitatea de mS.suri "integrati" bazatl pe axa stinga-dreapta

furnizatd de Budge et al. (zoor) care include declaraliile manifest ale partidelor in ceea ce priveqte chestiuni de ordine socio- economicd qi de
ordine socio- politicd. r86
LB7

'li:nrlirrtr: irr

t:or.zirr rrt,:r rlr' r;rll itl


1

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

nafionale. in mocl special, sporirea dii'er-sit5lii ideologict, ;r grupului PPE poate fi explicat[ de extinclerea UE care a rlrr, la creqterea caracterului etelogen al membrilor in carl'rr grupului politic $i la expansiunea grupulr_ri ppE lrrirr incorporalea mai mriltor gnrpuli rnici. De exemplu, t.;r rezultat al fi-rzir-rnii mai multora dintre grr-rpur.il,, consenatoare mici in cadml PPII, grupul ppE este acunr t,ir o ,,biserici cu mai conf-esiriri" care include crerstirr '-nilte democrali de centru, consen-ator.i apartinAncl aripii rh, dreapta qi partide nationaliste. In al patrr-rlea rAnd, r-iltitna. i'ariabili care refk,t.l;r carercteristicile interne aler grLrpiLlLri politic este reprezen La r de procentnl europa.lamentiirilo. rlintr-rin grup politic crrr.t, fac parte din partideie nationaie aflate la gr,riernare (,,,, PNG). Aici r-om utiliza datele pr.ir-ind -stnrctur.a partinicir ;r guvernelor clin Europa, descrisi c1e Miiller qi strorn (zooo), pe care am actualizat-o in 2oa4, aclir,rgAnd propria noastr.;i cercetare. Aceast[ r,ariabild analizeazi probabilitatea .rr membrii Parlarnentului din cadrul partidelor aflate Lr gu\rernare s[ voteze alituri de grupul lor politic. Nu estt. insd foarte ciar a priori care ar trebr-ri sd fie efectul acest.i variabiie. Una dintre posibilitdli ar fi ca un numdr mai mart de membri ai PE care fac parte din par-tidele nalionale aflatt, la gut'ernare sX o diminuare a coeziunii, ca urmare ir faptului cd aceqtia ar fi fo4a1i sX r,oteze mai curAnd aldtur.i de lara lor decAt ai5turi de grupul politic european. Cu toatc acestea, putem susline cd odatX ce se ajunge la un acord irr cadr"ul Consiliului, acesta va beneficia de o sustinerc
;
r

ce priveste diversitatea icleologicir rlirr t:;rrlrul c(!lor' (l()uij grupuri politice principale qi in ceea ce priveqte divcr.sit;rlr,;r ideologici crescAndX a grupului PpE incepAnd cu lgti'/, varialiile diversitdlii ideologice stint rezultatul schinrlr;ir.rr apartenenlei rnembrilor la grup qi a schimb[rii pozitiilor. ideologice, aqa cllm se specificX in programele manifest ;rh, acestor partide, in momentul ir-r care au loc ale.g,,rr

irrl acestea din urml ar putea face presiuni

lrrrternicX

in rAndul tuturor partidelor aflate la guvernare,


asupra

rrrembrilor Parlamentului pentru ca aceqtia sd suslinX, la rjndul ior, respectirul acord in Parlamentr-rl European. ,,\t:est lucm este mai mult clecAt posibil si se intAmple in t rrzlrl in care un grlip politic european este puternic rlprezentat in Consiliu (cfrn. Hoyland, 20oS). in cel de-al treilea tip de variabile explicative, inclndem lurtru r.ariabile care mXsoar5 puterea Parlamentului l',rLropean. in prirnr-rl rAnd, includem trei r-ariabile fictive rt'prezentAnd creqterile puterii Parlamentului ca Llrmare a , t'lor trei tratate cle reformi, incepAnd cu mijloctil anilor ,'io: Actril LTnic Er-rropean (AIJE), c.are ia valoarea o penti'i-r liccare perioadi pini in ianuade-ir,rnie t9B7 qi vaioare r, ,lrrpi aceea; Tlittatul de la N{aastricht (Maastricht), care ia r rrloarea o pentrr-r flecarc perioadi pAnd in iauuar.ie-inrrie r993 -si valoaLc r, dup.l aceea, Ei Tratatul de la Amsterdarii (,\r'nsteti'clarn), cale iit r.aloarea o pentru fiecare per"icacli lrirni in izrnualir'-ii-rnie rg99 Ei valoare r, dupl ac,eca. in al ,loilea rirLcl, \-oirl inclr-rde o erlti r-ariabil,l (Tendinta) rt'prezentiiid tendinla oiisc-n'abili in timp, intre 1979 Ei :roo4, carer i:r r-aloarea 1 pentnr prima perioadi de ,sase iuni (irrlie - clecenrbrie 1g7g), qi r.aloarea z pentr-u cea de-a dotizr

Pe lAng[ constanta teoretic5. sunt incluse qi c,inci i'ariabile fictive care reflecti grupurile politice (ppE, l.iberali, Gaulliqti, StAnga, Verzi). Aceste variabile fictir.e
sr-rrprind efectele prodnse de factorii de par-tid specifici care rru variazi in tirnp. Valorile asociate cu aceste variabile lictive reprezinti diferenlele dintre nivelul de coeziune al lcestor grupuri politice qi socialiqti, grupul nostru de referin!5. Regresiile care includ aceste variabile fictive nu se r:oncentreazi asupra varialiilor dintre grupurile politice, ci, nrai degrab5, asupra tiparelor de variafie din interiorul ('iecdruia dintre aceste grupuri politice. Acest lucru este
189

1rerioad.l, qi aqa rnai departe.

rBB

'l'cndin{c in coeziunea de partid

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

important de relinut cAnd interpretim rezultatele analizt,i


econometrice.

vom include variabile fictive pentru cele tn,i ex[inderi ale UE care au ar.ut loc in aceastd perioadi: prirrrir extindere, cu integrarea Greciei in rg8r (care ia valoarea o pentru fiecare perioadi dinainte de ianuarie 1981 qi valoart, r dupi aceea); a doua extindere, cu integrarea Spaniei Ei rr Portugaliei in 1986; qi a treia extindere, cu integlalt,rr Austriei, Suediei qi Finlandei in t9956.

in final,

5.4.2. R.ezultate
Tabelul 5.2 ilr.rstreazd rezultateie calculelor ieg;tr <lc niveiul coeziunii rerlative din Parlamentui European, intl. anii 1979 ,si zoo,1, cu ef-ecte fixe pentru padide (r.elatirt, pentru socialiqti). Obsen-im, mai intAi, fhptul ci varizrhjlt'lt, ,,Fragmentarea national:i" rsi,,Mirinteii gnlpului pl,litir''' sunt clestrrl cle stritrs legate intre ele, la fel cnni surit ;,;i
variabileie
cer

De pe urma acestor rezultate se pot trage mai mllite ,'oncluzii. in primul rAnd, o cre$tere a mdrirnii grupului politic va duce la un nivel mai ridicat al coeziunii. De fapt, o t rcqtere cu S procente a punctajului de distribulie a Iocr-rrilor in Parlament citre un grup politic corespunde cu o r'r'cqtere de o.19 procente a coeziunii grupului respectiv, rrrirsnrati confonn indiceluis. Acest lucru confirtni ideea t'onform c[reia o creqtere a mS.rimii grupului politic poate ir riluenla rezultatul legat de o politici sau alta ficAncl, :rstfel, ('ir rnizele votului s[ fie mult mai importar-rte. Acesi efect are , irnportan![ majorh in a exp]icra cre$terei. nivelului ,,rczinnii intrucit principalele gmpuri politice (socialiqtii, qlripul PPE, libelalii qi verzii) au ai\-ut tendinte de exiiudere lr(' parcrusr-rl ultimilor ani, qi cti atAt nrai vizibil cir,rpi: anul l(,)89, in tirnp ce grupurile politicr: mici au delenit mai
Irrrt'ticrrare qi nrai pLrtin coezi\
e.

Maastricht" Antsterdam)

indicir plrterea Parlame.ntului Europeiln [ALii

Tabelul S.2. Factorii cale infhieiitcirzi c'lezittuea de

consecin!51 \'ont I'erifica acuratelea rezr-rltatelor noastr.{: rrr ceea ce plir-eqte arceastii problemX prin neincluderea Lurt'iir dintre cele doui variabile corelate in modele separater.
6 (N.a.) Datcle cle reterintii nrerg pinr in zoo4, cleci nu inclucl extrncrt-rr';r Parlamentului European la un nurnir de repr.ezentanli din z5 cle tirri. z (N.a.) Am'erificat, de asernenea, alte posibile problenie. in print.l r.irrl, instabilitatea dependente poate fi un motiv de ingr-ijorar.r' 'ariabilelor deoarece averri in discutie 5o de perioade ternporale. I'otugi, cleniiaiea dr, teste pe sursele unit:ililor din listd duce la respingerea ipotezei nule rr instabiliteiii. in al doiiea rAncl, pentru a verifica heteroscedasticit:rtea arrr utilizat efecte fixe qi erori standard corectate pe paneluri. Astfel, arn verificat atat heterosceclasticitatea, cat qi corelalia la nivelul grupurilor politice. in al treilea rAnd, pentru a verifica auto-corelalia seriald (daci tennenul de eroar.e pentru un grup politic este corelat pe parcursul diferitelor perioad. temporale) am specificat modele care corecteazd autocorela{iile de ordirr prim qi secund. Acest lucm nu a schimbat direc{ia sau semnifica{ia rezultateior rapoft ate.
190

qi variabila ,.Tendinte ".

l,lirtid
N{odei
r

1,,
r

N{odel o.674

"

N{oCel'3

\{odel
(z

rn st:t

ntii

().833*

o.826 (z q6) -o.o7t) (r.+8) o.o27 (2.s6) -o.192* (s.+s)

o.B;38**

(zz.16) Nr'. de roturi prin rrpel norrrinal


N{iirinrea grupuiui

(zl.tl)
-o.l o2"

-o.1o5* (z r6) o.033*

-o.o:15

(z os) o.o3B" (s sr)

(o.69)
o.051*

nolitic

(s.is)
Irlziciionarea nationall

(+.rs)
-o.202 (s.zz)

-o.zo7"'" (s.82)

8 (N.a.) Elasticit[1ile substanliale sunt calcuiate pentru mediile variabilelor clependente qi independente, utilizAnd rezultatele obtinute in modelul 3.

191

Tendinle in coeziunea de partid


Ideologia grupului

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland


-o.oo1

o.ooo
(o.6q)

o.ooo
(o.og)
o.oo1

o.ooo (o.gs) o.ooo (o.zr)


o.o52"

politic (t.sz)
o.oo1

-A/otd: Variabila dependentX: coeziunea

relativi a grupului politic

Diversitatea ideologicd partidelor nalionaie

o.ooo
(o.gs) o.o44*

(r.6o)
o.o4B* (s.62)
-o.o66'n* (z.BB) o.o12

(o.go) o.o42*
(:.t.o8)

prin efecte fixe cu erori standard ajustate pe paneluri qi corectarea heteroscedasticitriiii Ei zr corelaliilor dintre partide. Statisticile-t fixe, intre paranteze: '"sernnificativ la to%o; "* semnificatir, la
<:stimali
5
%o

***semnifi catir. la

r?6.

in guven-r (s.sr)
ATJIi

(s 6o)

-o.o6s** (z.ss)

-o.o:17
(

r,91.)

N{aastricht

o.or"4

o.04i

(o.6+)
Amsterrlanr o.o54^

(o s+) o o53* (2.+s)

(:
(+

19.)

o.o35

in al doilea rAnd, cre$terea fragn-rent[rii interne a unui grup politic in jtirul afilierilol' nalionale scade coeziunea partidelor. O creqtele de ro prc,oente a nationale a unui grup politic duc.e la o scidere cli 1.9 pl'ocente a coezir.rnii grupului. Acest lucrn confirmi ipotcza legati de problenra acliunii colecti',-e interne dintre partidele nalicnale in cadrLrl
Parlamentului. in al treiiea rAncl, r-arial-iilerle ideologice nlr ali un efect semnificativ asr-rpra coeziunii de pafiici. CAnd un grrlp politic se ir-rdepirteazir sau se apropie de media Parlamentului European in intregul silr, coeziunea grr-rprilui nu este afectati. De asr:nrener',. cind nn grllp politic devile rlai eterogen clin pr-rni:t '-le r-erderre icierologic (cAnd creqte cliversitatea ideologici) cocziur;e:r grlrpului nu descrerste. Cli alte cur.inte, efectul dir-cr'sitaiii n:rliorrale interne este nlai pregnant qi mai semnificatir- decAt efectul diversithtii ideologice interne. Aceste dou[ rezu]tate duc la o interpretare specifici a eficacit5lii discipiinei de paftid in Parlamentul European. Faptul ci varialia diversitilii ideologice nu are niciun efect asupra coeziunii demonstreazd cd r.'arialiile coeziunii de partid nu pot fi explicate doar de preferinlele poiitice ale membrilor Parlamentului Ei de cele ale partidelor nalionale. Preferinlele pentru o politici publicd sau alta conteazd, in mod sigur, in formarea partidelor qi a coaliliilor, aga dupi cum vom observa in capitolul B. Totuqi, acestea nu explicd coeziunea din cadrul gmpurilor politice. Cu alte cuvinte, faptul ci membrii Parlamentului sunt mai mult sau mai pulin coezivi nu se datoreaz[ faptului cX aceqtia au
193

(z.ss) ]i.''r,f PPE

s:)
o.o04
(+ os)

*ar]
----

o.oo4*
(2.+q)

o.o03(z.rs) o.oll:l
(s os) o.o5:l
(:r.:ro)

o.o33

0.fl'it
{t. r7)
O.(r:l.q

o.o:14

(s.gr)
Libr:r'aU

(s so)

o.o47
(:t.

o.o7i
(+ tz)

tt )

(: ;S;
-O.OCJ:7

Stinga
Gaulligti

-o.oo:l
(o.r6) -o.041

o.o6r (2.9r) o.()3o

o.oz6 (r.oo) -o.o07


(o.z+)

(o 33)
-n.r-r4[:i

(t tz)
Verzi

(t.zg)
o.o86* (s.Bs)
o.o12

(z o7)
o.ob5 (s.zz)
o.031

o.06z* (s.os)
o.o12

o.o8r
(.;.ss)

Prima extindere

-o.o02 (o.rz) -o.o84*

(o.68)
A doua extindele

(o.66) -o.o25 (t.++) -o.o12

(t.zs)
-o.oo7 (o.sB)

-o.029

(t.zr)
A treia extindere

Q.st)
o.o11

o.o04

o.o22
(r.rB) 290
o.473

(o.zz)
Egantioane R-la pdtrat 192

(o.6s)
290
o.455

(o.ss) 290
o.4o1

290 o.495

Tendin{e in coeziunea de

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

preferinle mai apropiate sau mai indep[rtate. DacX s-:tr' intampla sd fie aqa, atunci analiza factorilor econotnetrici itt' fi cletectat acest efect. in schimb, ceea ce descoperim este cli varialiile dir.ersititii ideologice sunt amoftizate cll suctr('s prin prisma disciplinei impuse de c[tre organizaliik' transnhlionale de partid. insi, abilitatea pafticlelor' europene de a-Si disciplina nlernbrii este iimitati rlt' fractjonarea na!ional5.. Cu alte cr-trinte, partideie nalionalt' sunt capabile si dephqeascii, par{ial, problemele acliri.ii colective prin consimlimAntul de a t'ota itnpreuni 1lt' marginea majoritilii chestiunilor'. l'otriqi' abilitatea lor dc :r aiunge la un consens este limitatii de gradul de fragmentztt't'. tj" u.eeu, gradul de r'.arialie al c,ezitttlii iqi are explicalia irr diversele dificultili intAmpinate in tnomentul stirbilirii unr ri acord, incliferent care este chcstitrnea in pririnla c5.rcirt trebuie si se czrdl ric acord.
Toate acestea sunt aspe'cte ilrtt,r'esante pentru donrenirrl qtiinlei poiiticc. Ille rre clentonsrt|ciLzi farptul ci, itt cir.zLrl l'l'1, se respinge ideea r-rnei teot'ii i1 (:o{rziunii care si sc baz'ett' doar pe prefel'infele pentt'ti o ;,olitir:il publicX satt ait:r' Pe tlt' alte parte, sublitriazir faptul c:1 f|agnientareauntii partitl reprezintd un impediment in clepiEirea problemei ac':!ir.rnii coiective interne. in al patrulea rAnd- procentajul membrilttr' Parlamentului care fac parle din partide aflate la gtwernart are un efect seurnificatir'. insh, numXrLrl mai ridicat clt' membri ai PE din cadrul partidelor aflate la guvernare it dus, de fapt, mai curAnd la o coeziune de partid sporitX, ttrr redusd. Piesiunea exercitati de partidele reprezentate irr guvernele nalionale duce la un niYel mai ridicat al coeziunii, nu la unul mai mic. Trebuie relinut faptui c5' Parlamentrrl

l)r'opunerea legislativi, ne putem aqtepta ca partidele din s[ exercite presiuni asupra t'rrroparlamentarilor lor pentr-u a se asigura cX legislalia tr'(:ce pragul PE. Prin urmare, acest lucru reprezinti o ,lcscoperire noul qi interesanti. in al cincilea rAnd, rezultatele noastre confl'mX faptul ,'i grupurile politice au devenit mai coezive in timp. in ceea t'r' priveqte tratatele de reformi, Tratatul de la Arnsterclam a ;rvttt ttn efec[ clar in ceea ce prir,eqte cleqterea roeziunii de I'rrtid, in tintp ce ir-r cazul Tratatulr,ri de la N{:rastlicht lrrc'mrile nu itll st;..t ia fel. Nivelul coeziunii de pariid a )r('irzut odatir cli intlirrea in -'igoare a AUE. Grr-ipui'ile politice ;rrr fost cu ii procente rnai coezive dupi introducereer 'l'r'atattrlui cle ia Arnster-dam clecAt inainte c1e intxrducrreil ;rt'e'stuia. Ar-:est hrclu ilustreazX probabil intportanlat 'l'r'atatu-lui de la Anisterdam in ceea ce priveqtc refrirma qi r.lrorirea conrpeten{elor legislative ale Itaila-nrentuhri l,tu'ope:r:1, ri,;rii Ciscutatl in capitolul 1. r.^cesit lr-tcnt "a,t'tt irrrlir:I, dc'ascinerlea. terptul c5- autoritatea spix'itl a

rirrvernele nalionale

l'iillaincirtrilui Eurui)e:rn a dus mai culind la. c'reqierea

[r'c.1t la di'sclegteri::r coeziunji de partid. M:ri sr-ri;linierl ,si lrrptul cii extinderile succesir,er ale UE nu an avnt un efect scmniflcativ aisupr:r coeziunii de partid, cu toate ci ne-am fi llrtut arstepta la un efect negatir' - efectele extinderii sunt srrrpinse de evaluarea anterioar[ asupra fragmentdrii
,

rr:r!ionale.

in al qaselea rAnd, daci analizdm coeficienlii pentm flecare dintre grupurile politice , obsen'5m c[ grupul PPE, liberalii qi r.erzii au avut tendinla de a fi mai coezivi decAt socialiqtii, restul grupurilor fiind egale.

capacitate de iniliativri legisiativx. Comisia este cea care deline inifiativa legislativir, ei este cea mai preocupatd de perspectiva unui vetot in Consiliu. in cazul in care Consiliul adopt[, mai apoi,

European,

in

general,

nu are

194

195

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Tendinte in coeziunea de partid

Competen{ele Parlamentului European

Tandinlc in.d.:iuilea Faltid.!or

r@ ! "' :'-"""""^"'-'-""
, l,
!:

:::l

Pisr-*l
i-i:ii . r.,:,i
t{e;:rl

q{di

f..:.;-x.';
::::
i

iis.-.u:

Fitltu'rL

5.21.

["ctt:torii r:hcie ctu'e influer\tattL tLtttziunecL dt:

ptrtid

l)arlamenhrlui European prin tratatele de reformd, din anii '8o qi 'go, a dus la constituirea unor partide transna{ionale rnai bine organizate qi mai coezive. in plus, amploarea cf.ectului puterilor sporite ale Parlamentului este mai mare rlecAt efectul diversitdlii naSonale. Un partid care a arttt un grad scizut de fractjonare nalionalX in prima legisiatr-rrd, dar ;r cimi fraclionare internfl a cresc.ut pAnX ia cea de-a cincea It'gislaturi (de exemplu, ca rezultat al acceptXrii de noi rrrembri) a fost, in ciuda acestor lncruri, mai coeziv in cadrul t'crlei de-a cincea legislaturi decdt in prima. Acest lucru a fost n'zultatul faptului cX procesul der infrptuire a politicilor ('onlunitare a pus in joc mtrlte nrizer impunAnd, astfel, o rr'liune mai coezivi. Este, practic, dovackr clarX a faptulr-ri ci l)r.itcrea de a influenla politicile p-,:lrlicr' este i-rn factoi. cheie al t r ieziunii in parlamente. Cr-r cAt un parlament are md multi l\lrtere, r:u atAt r-or fi partidelc nric:i mai motivate si se rrncasc5. gi sI fbrmsze un bloc ctrezir-c:1rc si concureze clr t ,'lclalte blocuri politice pentlu ar.qi arsigura scopurile colc:c'tive legate de o politic[ pr-rblicri sar-r alta.

-\'otd: Plcci.ncl cle la lezultatele modeii,ilui r clin tabejul 5.2, figtrt'rt ilustreazit efectul schinritirrii unei clevia{ii stanclard (fie nrai -*us, fie tllti jos clc la merciie') in ceea ce priveqte gradr-rl cle ti'actic-rliarc naliontllil irl ceeil cc pliveqte nivelul de coeziutre relativi a rtnrti grup politic in caclrrrl prirnei Ei in cadrul celei de-a cincea legislaturi, menlinincl toate celelaltt' r,ariabile la valoarea lor medie.

5.5. Concluzii: o putere sporitX in ceea ce priveqte procesul de inf[ptuire a politicilor publice duce la o coeziune de partid r:idicati
Rezultatele noastre indici taptul ci partidele politice din I'arlamentul European au devenit din ce in ce mai bine olganizate. Coeziunea gmpurilor politice a crescut in timp <lcoarece grupurile principale s-au extins Ei deoarece l'}arlamentul a inceput si delini tot mai mult5 putere. Aceast[ creqtere a coeziunii a apirut in ciuda creqterii f'r'agmentiriinalionale interne a partidelor despre care am tlemonstrat c[ are un efect negativ semnificativ asupra <xreziunii. Acest lucm indici faptul c5. partideie transnafionale europene au un efect de disciplinare asupra
197

Figura 5.4 iiustreazi efectele relatile a doi dintre factorii cheie care influenleazX gradul coeziunii de paftid in Parlamentul European: (r) nivelul diversitilii nalionalc

interne, exprimate prin fragmentareagrupurilor politice $i (z) puterea institulionalX. Se observ5 o cre$tere ir fragmentirii nafionale , de exemplu, atunci cAnd un gnql politic se exrinde pentru a integra noi partide membre, acest lucru ducAnd la o descre$tere a gradului de coeziune al grupului politic. De asemenea, creqterea puterii
796

Tendinte in coeziunea de partid

partidelor lor nalionale membre. De asemenea, in timp crtr loeziunea partidelor a crescut, coeziunea Parlamentului ill intregul s[u a sc[zut continuu, incepAnd cu anii 'Bo, dill cauza declinului numimli-ri de r,oturi, care sunt accentuitl
consensuale.

6. Stabilirea agendei qi coeziunea


In capitolul anterior, am ciiscutat despre tendinteie
in ceea ce priveEte coeziunea de partid qi am descoperit fhptul ci sporirea puterilor Parlamentului l,luropean a dus la creEterea coeziunii partideior. in acest capitol, \/om pune accentul pe factorii care influenteazh coeziunea pe termen -scurt si r.om analiza caracteristicile runor voturi individrrale incercAnd si rispundem la intrebir:i precum cit sunt acestea de importante, cirie stabiieqte agenda;i in ce scop qi aEa mai departe. De asemenea. anr discutat in capitolul anterior rlespre faptul ci existi mai mr-llte explica{ii, deseori contradictorii, in cer,A ('e prir-e-5te motivul pentru cai'e
pe termen lung

Aceste rezultate sunt rernarcabiie datoriti stmcturlii instihtlionale specifice a llE. Comisia nu se bazeazl pe tr coalilie de partide care si aibi ar.itoritate asupra ut.rtri majoritdli in Parlamentul ELuopean. in gsn.rgcinli, liderii clt' partid diir Parlamentul Eurc)pean nr-r pot r.rti'liza ameninlirilt' ir-adilionale, cum ar fi dersiiftdrera gu'crttriltri, pentru it clisciplina de paiticl in i'incltrrile lol'. itnpttnc i' co'secin![, aspecteit: des'-:cperite de noi explit:ii oltrectlm organizarea qi cr-inrpi-rttiimentul irclrtic in cadnrl Parlartrenhrlr.ri Etiropeatr. g1',.sle1c clestril cle I'idicate qi irr ascensiune ale coeziunii de pr]l-Lld. pe de-c pr.rtc, qi nivelelt' de coeziune nationali aflatt' in -'n:iclere, 1,e cle-altd par-tt', sr.rgerr:azi ferptul ci. la nivelul :i ;tti t"nlrLlui i ri:; ti lLr{ i r.lnal intr. l'l diti ce in ce nrlri Ei exteilL al Farlamentului iir-ri-c-,pc,irn existri n[rlte stimulente considci'abi]c pent|it stabililea unol' contracte cle diviziune a tnuiicii angajzrrrte (olgaruizaliile tlt' partid) intre membrii Parlaintntuiui in bazlr unor prcferin[t' politice paftinice, nu nation:rle. Acest luclu duce Lr
r
r

transnalionale qi la o coeziune r.idicatd la niYelul acestora, itt ciuda ascensiunii diversitilii ideologice nalionale qi internt' dintre aceste partide.

brganizalii

de partid bazate pe fanrilii de

partitl'

Aceste concluzii sugereaz[ faptui ci, pe m[surd ct' puterile Parlamentr-rlui European au crescut, putertrit organizatorici. a partidelor transnalionale a crescut qi ea' Dt' us"*"t"u, o putere mai mare a Parlamentului European lt insemnat, pe termen lung, rnai mult[ coeziune la nive]ul
gr-upurilor politice europene.

partidele parlanrent:rre snnt coezive. Dacd membrii partidelor impirtiEcsc acelea-si pref-erinte legate de o lroliticl pr.rblici sau ;rlta. atunr:i. in majoritatea cazurilor', irceti membri vor lr)ta, in mod firesc, in aceeaqi linie. tirr.l a fi nevoie de alte presiuni sau stimuiente aditionale :rplicate de liclerii de partid. Am descoperit ci, in ciucl:r dir,ersititii ideologice crescAnde (ca rezultat al cxpansiunii rnarrii niajolitili a grupuriior politice qi a inglob[rii de noi particle din cndrul statelor membre deja cxistente sau din cadlul noilor state membre), coeziunea la vot a crescut in loc s[ scadd, ceea ce sugereazi ci coeziunea nu poate fi explicati doar prin preferin{e. Am rudus argumente care sllgereazd faptul c[ nu este valabiii cxplicarea coeziunii din perspectiva ideii cd membrii trnui grup politic din Parlamentul European au preferinle omogene a priori. Am demonstrat, de cxemplu, cX diversitatea ideologicd internX, aflatX in
199

198

Stabilirea agendei ,si coeziunea

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

continuX creqtere, in cadrul grupurilor politice, nu al'(' efect negativ asupra coeziunii acestora. Figura 6.r ilustreazS. diferenla dintre preferintelt' pentru o politic5 publicX sau alta ale membrilor Parlarnentului qi comportamerttul lor la vot. Intt'-rttt

plaseazi

studiu realizat de Grupul de Cercetare

irI

Parlamentulr.ri European cu referire la membrii cclt'i de-a cincea lergislatr-u'i (1999-2oo4), aceEtia din ul'tlrii erau rugali, printre aitele, si se plaseze pe o scali dc l:r r la 1o pe axa stAnga-drerapta, unde l reprezelrt;t punctul de stinga cel mai indeplrtat qi ro reprezentrt punctul de clre iipta cel mai inclepiltat'.

Figura 6.1:r. iitistreazi distribnlia celor 6t tlt' socialigti gi a r:elc.r 72 de me'mbri ai Parlamentrrlrri aparlinind gi'r-r1-lr'lui PPtr care alt rispuns acestui sotlcliri

rnembrii ai grupului PPE (cum ar fi creqtin-democralii belgieni qi italieni) se plaseazX semnificativ in aripa stAngd. Cu toate acestea, figura 6.rb reflecti faptul cX in ceea ce priveqte comportamentul lor la r.ot, socialiEtii de t:entru au votat mai mult cu colegii Ior sociaiiqti pozilionali la stAnga lor decAt cu membrii PE din PPE de oare ar fi fost mai apropiali din punct de vedere ideologic. Pe de-altX parte, membrii PE de centru-stAuga ari votat mai mult cu colegii lor din PPE pozilionali la rlreapta lor decAt cu membrii PE socialirsti de care ar ti (ost mai apropiali din punct de r.edere ideologic.

la mijlocul spectruiui ideologic, iar unii

Prin compareilie". tigul'a 6.lb ilustleaz[ r'rnde anlll]le s-illi plasat c.ei 1:i3 c1e niembri ai PE in cazul prirrrt'i dirnensir-rni ol.,!inlr+;e prin lrplicarea metodei scirlrrtr' nominale (Porrlc Ei l{osenth:r}, r997) in cazul sesittnil,t de vot organizilte in baza ',,-oturilol' plin apel nonlinal itr caclrul .".1.i .1" t r:incea legislatriri'. in ceea ce prilt'lllt' pref'erinlele icleoli.,gice de bazi aie niembrilor PE, figrrlir 6.ta prezinti stlprapunerea c.onsiderabili clilltrt' socialiqti qi nrembrii grrpului PPE. caz in care antttrtitt membri ai socialiqtilor (cum ar fi cAliva membri ai l'l', care fac parte din rAndurile laburiEtilor britanici) st'
' (N a.) A se vedea: wnnr'.lse.ac.uk/collections/EPRG/survey htm ' (N.a.) Metoda NOX{INALA reprezinta o metodi scalari bitle-ctitrost'ttl;r folositd in qtiinla politici pentru a ilustra compoltamentul la vot rrl legiuitorilor uominali intr-r,rn spaliu multidimensional. Vom discr-rtil trr .upitol.rl 9 despre aplicaliile r]retodei NOMINALE in Pariamentul Eut'opt'rrtt inirucAt aceasta repreziDtl un instrurnent puternic de identifica|r' rr numirului mare de dimensiuni independente deteetabile in t'rtzttl
comportamentului la vot qi de revelare a direcliilor principale ale conflitlrrlrri

li,i1 Au
to p

las

atca mc nrtrri lor l arlacr i:rt:ul tri p c : t ala

d r.. aL: t a

-: t jl[q a

(a) Autopozilionarea pe axa stAnga-dreapta


(b) Pozilionarea NOMINAIA

intr-un parlament.
200

Stabilirea agendei qi coeziunea

Simon Hix, Alrdul G. Noury, G6rard Roland

It

;\

ii

'""/1

ii
'A
q

a
l j
I
1

1l

t_
I

i\
{l

ir

Dimensiunea NOMINALA

primei pozilion5.ri

Figura 6.r. Autoplasarea membrilor Parlamentului Ei plasarilt: nominale in cea de-a cincea legislaturh

internc, grupurile politice din Parlamentr,rl European srtnt capabilc s[ aclioneze ca organizalii politice independente gi coezil'e. Acest model de comportament ar putea fi t'ezuitatrtl acliunii membrilor de partid c.are incearci ^sd tbrleze alfi mernbri si le urmeze instrucliunile la r,ot. in majoritatca parlamentelor, liderii de partid pot impune disciplina dc partid printr-un sistem variat de pedepse Ei recotlpens(t care ar consta in promisiuni legate de protnovarea in func{ii politice cheie din cadrul parlamentuiui sau in ameninlarea cu expulzarea din partid. in mod aiternativ, liderii de partid se pot folosi cle puterea lor de control asupra agendei pentru a asigut'it coeziunea de partid, in ciuda preferinlelor diferite in c.eea c(t priveqte o politici public[ sau a]ta in rAndul membrilor lot' (cfm. Cox qi McCubbins, zoo5). Ideea este c[ existl costuri de tranzaclie ridicate care sunt asociate cu utilizarea acesttti
2cJ2

Totuqi,

in ciuda etelogenitXlii ideologice

()irre membrii PE instrucliunile de vot din caLrza stimulentelor Ei a amenin!5.rilor la care recurg liderii lor? Voteazd oare membrii PE impreunX pentru cd liderii lor de lrirrtid permit organizarea votului numai in prirrinla clrestiunilor asupra cdrora sunt siguri c[ aceqtia ii vor srrstine? Pentru a risptinde la aceste intreb.lri. trebuie si ;rrralizim procesul de stabilire a agendei in Parlamentul l,,rrropean. Aspectele descoperite de noi sunt importante rrrtrucAt Par'lamentul European se dovedeqte a fi o institulie Ioarte interesantl in momentul in care il analiz[m din lrurspectiva actorilor care delin puterea stabilirii agendei. ( lornisia are dreptul exclusiv de iniliativi legislatii,i, ceea ce irrseamnd c[ muite din voturile exprimate in Parlamentul l,,trropean trebuie si se adapteze la preferinlele Comisiei ('iu'e nu se regisesc intotdeauna pe agenda controlatl de rrrajoritatea liderilor de partid. In plus, puterea prir,ind
stabilirea agendei este mult mai dispersatX decAt in orice alt lt'gim parlamentar normal qi, in mod discutabil, mai
2.J3

qi recompense menit si impund rlisciplina in rAndul reprezentanlilor aleqi. O metodl mai icftini ar consta in exercitarea controlului asupra agendei lcgislative pentrl,r a se renunla la acele propuneri qi proiecte cure ameninlX si scindeze partidul qi pentru a se promova rloar acele propuneri gi proiecte care sunt suficient de mult strs{inute de membrii de rAnd ai parlamenhriui. Acest lucm l)r'esupune ca iiderii de partid si controleze agenda lcgislativi astfel incAt sd poati asigura punerea in disculie rloar a chestiunilor in privinla cdrora menrbrii de partid au 1r'eferinle simiiare, ceea ce ar face ca aceqtia sd voteze in lrloc in favoarea acestora. in cazui in care coeziunea nu poate fi explicat[ doar lrrin prisma preferintelor pentru o anumitd politicd publici snu alta, rdrnAne de vdzut dacd aceast[ coeziune este lt:zultahrl presiunilor de parlid sau rezultaful controiului cxercitat asupra agendei de cdtre liderii de partid. Urmeazi
sistem de pedepse

descriptive prir.ind controlul asupra agendei, fapt c(, inseamni ci in fiecare legislatr.rrd a parlamentuhri European au existat diferite ,,carteluri cle stabilire ir agendei" (n.tr. c.Ll sensnl de coaiilii rnonopoliste), clal acestea se doveclesc a fi relativ slabe. ln sectirinea 6.3, rror-rr verifica aceste teolii in mod direct cri ajutorul unei airalizr,
statistice ref'eritoare la factorii care infltrenteazi coeziu.r.i,rr de partid in cazul fiecirui r.r-rt prin apel nominal, incepAnrl
cLr

se aplici controlul asllpra agendei Ei rroturile in cazrrl cXrora acest lucru nu este aplicabil. Restr.rl capitolului este organizat dupX crim urrneazi: irr urmitoarea secliune, vom discuta despre teoria generalii privind stabilirea agendei qi modul in care ea se transpun. in cadrul Parlanrentului liuropean. ElaborXm, in acest sens, anumite supozitii legate de ceea ce ne-am putea aqtepta sii obsen'im in ceea ce priveqte proc.esul de .'oi clin Parlamentul European in cazul in care presitrnea liclerikrr. ctre partid sau explica{iile pril'incl control.,l u..,pru agendt:i sunt corecte" In secliunea 6"2, \'om prezenta anumite dolczi

c[rora

:l,lilr.!q.slJ991i!lg:r t dispersatX clecAt in majoritatea sistemelor prezidentialc I existente. Putem, astf'el, fhce diferenla intre voturile in cazrrl
Strrbililt:;r
?

Simon Hix, Abclul G. Noury, G6rard Roland

I'arlamentul European si nu poati fi explicati prin prisma rrr.rntrolului strategic exercitat de citre particiele politice irsupra agendei.

6.r" Stabilirea agendei qi partidele politice


6.r.r. Teoria cartelurilor de partide implicate in staf,'rilirea agendei
Chestiunile abordate de citre fiecare parlament nu sunt rrlese ia intAmplare. Se iar-r decizii preliminare iegate de nromentul oportun pentru ciezbaterea unei chestiuni, [)el'soana care \/a face propunerea, inc]usiv daci propunerea i'a fl antendati sau nu. Aqa cum am subliniat in capitolul z, rlzrci un parlament actioneazi in berza unei proceduri ,,rlt,:schise" qi compe[itir'e in ceea r:e priveEte stabilirea rrgendei ir-r cadrul caireia oi'icer membn-r ai canrerei poate fhce o propLrnere, atunci este posibii ca l-'oliticile publice si se rrlinieze preferinlelor membnrlui rnedian al camerei. Acest lLtci'u se ciatole;rzii fhptului c:"r otirc pl.opunel'e sau

7979.

Aritim ci niciun particl (sau coalitie de partide) rrrr


chestiuni asupra cirora mernbrii partidului (sau
poate restrictiona agenda suficient de mult pentru a sc asigura ca sesiunile de r-ot si aibi loc doar in pririnta uncir.
iri

conti:apxrpuneie ficutir de c[tle un mernbru median a] canteiei r,a fi suslinr.rt5 cle o rnajoritate fie cle stAnga, fie de
rllerapta a acesteia.

partidelor) au prefelinle onrogene. Acest lucru se intAmpli din cauza {hptului ci agencla cle politici publice ir Parlarnentului European este stabiliti atat din exterior, clt' cdtre Comisia Europeani, cAt qi in interior-ul pE, de citr.r, grupuriie politice. De asenlenea, firnc;fiile legate clt, stabilirea agendei in cadrul Pariamentului sunt alocarte, irr iinii n-rari, grupr-irilor politice, in acord cn mXrimea lor. irr consecint[, aceste bariere institulionale in calea controlr-r]tri asupra agendei fhc ca accentuarea coeziunii de partid irr
2,J4

(}-r toate acestea, darci un actor'- clrnr este carzul partidr-rlr.ri majoritar - de{ine suvcranitatea in ceea ce lrriveqte stabilirea agendei, atunci rezultzrtele in materie de politici publice propr$e pot fi destLrl de dif'erite (cfrn. Romer ;i Rosenth a), t97B; Tsebelis, 2ao2). in plirnul rAnd, cel care ^stirbileqte agenda poate alege chestiunea de politicir publici [){:r c]ilrr: o consideri cea mai apropiat[ cie ideai]ul siiu politic rlintre toate chestiunile pe care Parlarnentul le-ar putea pr"ef'era in mod colectir. in locul status quo-uhri. Prin unTurre? cl:rci pruterile in ceea cc pri-,'eEte stzrbilir"ea agendei
2c)5

SL;rlrilirt':r ;rg,'tt,lt'i qi cot'ziunca

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

sunt concentrate in mAinile unui singur actor, nu numai ci acesta nu \/a adopta o pozilie mai proasti decAt situalia existentd vizar.i de politica publicd respectivi ci va fi, de asemenea, capabil s[ direclioneze propunerile cAt mai aproape de perspectiva ideald pe care acesta o are vizavi dc politica publicd respectivX. in al doilea rAnd, dacd puterilc legate de stabilirea agendei sunt astfel restrictionate incAt sir fie posibil ca Parlamentul si amendeze o propunere in aqir fel ca actorul care stabileqte agenda si pref'ere status quo-ul in iocul noii politici publice, acesta din urmd nlr va face din start nicio propllnere in acest sens. Prin Llrmare, controlul asupra agendei are impact asupra alegerii politicilor public:r' care \ror fi propuse Ei adoptate. Gary Cox qi Matheu., McCubbins (zoo5) propun o teorie a partidelor politice car-e se contrireaz[ pe baza acestor idei legate de stabilirea agendei. La f'el ca qi altt'

teorii referitoare la parlidele legislative (ex. Cox

Ei

McCubbins, 1993), autorii citali suslin cI exist[ stimu]entt' colective care sX-i motir.eze pe merrbrii unei legislaturi calt' au preferinle simiiare r.izar.i de anumite politici publice sir formeze un partid politic, ceea ce presupune o dir.iziune ir muncii intre lideri (cei care au stabiiit poziliile generale alt' partidului vizar.i de o politici satr alta) qi sus{initc,ri (cci care colecteazi intbrmaliile pentru aceqti lideri qi cei can' pun in aplicare aceste politici). Autorii vin cu complet[ri irr acest sens, lansAnd o noui teorie conform cireia ,,plrtern

McCubbins presupune cd partidele iqi pot folosi puterea de stabilire a agendei pentru a impune disciplina de partid, lucru aflat mai la indemAni decAt sistemul clasic de recompense gi sancliuni. Daci existd $anse ca un partid sX fie scindat in ceea ce priveqte o anumitX chestiune, liderii de partid vor line chestiunea respectivd departe de agend[ DupX cum explici Cox qi McCubbins:
.

cXtre preferinlele partidului (sau ale partidelor) care controleazd agenda vizavi de politica publici respectivd. Cu toatX ci explicarea coeziunii de partid nu reprezint[ scopul principal al acestei teorii, abordarea lui Cox Ei

politicile publice. Acestea vor fi diferite in cazul in care stabilirea agendei este controlati de un singur partid (sau coalilie de partide) decAt dach este stabiliti in mod libei: de cdtre membrii individuali ai unei legislatr-rri. Daci agenda este controlat[ de un partid anume, conduceiea ace]rii partid nu va permite aducerea in disculie a unor proiecte legislative care ar indepirta rezultatele politicilor publice mai departe de propriile preferinle decAt de status quo-ul legat de politica publicd respectivd. Astfel, in contextul unui rnodel bazat pe cartelul implicat in stabilirea aeendei, rezultatele politicii publice ar trebui si fie direclionate doar

cheie pe care ... partidele o deleagi fiiderilor lor], estt' puterea de a stabili agenda legislatir'[" (Cox Ei McCubbins, 2oo5: 24). Rezultatul ar fi ceea ce Cox qi McCubbin.s numesc ,,caitelul implicat in stabilirea agendei" in cadr"trl ciruia membrii unui partid concureazX in sensrrl monopoliz[rii agendei legislative. Potrivit lui Cox qi McCubbins, dacl partidele s(' constituie in cartele implicate in stabiiirea agendei, acest Iucru are efecte serioase asupra rezultatelor legate clt'
'ro6

"Dacd tot ceea ce thce parlidul r.ine in sensul blocirii schimbdriior aduse politicilor publice originare (status qlio policies) pe care mernbrii partidului respectiv fie sunt de acord si le menlind, fie nu se pot hotirri cunl sd le rnodifice, atunci nu prea rnai este nevoie ca partidul respectiv si duc[ munci de convingere szru si vini cu linguqeii sau argumeutiri rafionale pe r-rltima sutd de metri a votirii in plen. Partidul majorit:rr line chestiunile neplXcute departe de agendd cel mai adesea prin inac{iunea celor care delin firnclii in cadrul partidului".

(ibid.: zt4).t

(N.a,) Accentul pus in original

.strrl ril

lcrr :lg(,ndei 5i coeziunea

Simon Hix. Abdul G. NJorrq'. Gelard Roland

Mai muit decAt atat, atunci cAnd partidul decide cer chestiuni va propune, existd o adevdrat[ tranzaclionarc intre dreptul de a face propuneri (cine din interiorul partidului poate sugera o chestiune pentru a fi adusX in disculie in fala Parlamentului) qi dreptul de veto (cine din interiorul partidului parlamentar poate bioca o chestitinc pentru ca aceasta si nu fie discutati). Dac[ drepturile de a face propuneri cresc - de exemplu, daci numdrul membrilor. de partid necesari pentru a propune un proiect de lege estc redus - atunci partidul va putea se fhcd mai multc propuneri, insX, in acest caz, coeziunea la vot a partidului va descreqte. Pe de alti parte, dac[ drepturile de veto cresc de exemplu, daci numirul membrilor de partid necesar.i pentru a bloca un proiect de lege este redus - partidul vir putea s[ facd mai puline propuneri, ins5, in acest caz, coeziunea de partid \ra creEte. in consecinlX, Cox qi
McCubbins afirmi urmdtoarele
,,Clu
:

prcf'erinlelc din cadrul unei coalilii anumc [dir, cadrul unui partid] sunt mai eterogene, cu atAt mai mult paftenerii acelei coalitii vor dori sd lirniteze drepturile altol parteneri de a f'ace propuneri, lucru care atrage dupi sinc, in motl necesar, consolidarea artAt a propriilor drepturilor de veto cit ;i ;r drcpturilor de veto aie celorlalti. Cu cit preterinlele din cadr.rrl unei co:rlilii anurrle sunt mai omogene, cu atAt mai mrrll parlenerii acelei cozrlilii vor fi de acord si-qi acorde unul celuillll drepturi de a f-ace propuneri,lucru carc atrage dupl sine, in niotl sigur, dirrinuarea atit a drepturilor proprii de veto cAt qi rr drepturilor de r.eto ale celorlalgi".

cit

(ibid.:z)
Aceasti teorie se aplicX atAt in cadrul sistemelor bazatt, pe separarea puterilor, cAt Ei in cadrul sistemel rr. parlamentare. in Adunarea Reprezentanlilor din Statck, Unite, de exemplu, partidele delin puline puteri menite rr i forla pe membrii lor sX urmeze instrucliunile la vot. ('rr toate acestea, partidul majoritar din Adunare detint,
zo8

monopolul asupra stabilirii agendei, controlAnd toate funcliile cheie din comisii qi monopoiizAnd agenda din plen, caz in care orice majoritate numeric[ a acestui partid are drept de veto in ceea ce priveqte aducerea in disculie a unei chestiuni in plenul camerei. Drept urmare, partidul rnajoritar poate selecta chestiunile aduse in disculie, qi, astfel, rareori, se intAmplX ca acesta si piard[ sesiunile de vot, fiind capabil sd menfind un grad inalt de disciplin[ in par[id, in ciuda preferinlelor foafte eterogene ale membrilcr partidului (Cox gi McCubbins, 2oo2). in sistemele parlamentare, partidul sau coalilia de pariide care formeazd cabinetul monopolizeazd in bloc stabilirea agendei. Dac[ fiecare partici membru al unui guvern de coalilie are drept de veto in cazul unei prcpuneri legislative pe care o face cabinetul, atunci partidul respectiv va putea impiedica inaintarea oricdrei propuneri, lucru care fie va indepirta rezultatele de preferinlele partidului r.izavi de o politic[ publicd sau alta, fie ii r.,a diminua coeziunea icgislatir'[. in consecinli, acest lucrtr oferi o explicatie cu privire la motir,rrl pentru care partidele aflate la guvernare in cadml sisteinelor parlamentare nu sunt aproape niciodatX inrinse in parlament (cu pririre la ,Iaponia, a se vedea Cox et al., zooo; cu prir.ire la Germania. a se r cdea Chandler et a1., 2oo5). Aceasti teorie se aplici qi sistemelor ,,mixte" de guvernare in cazul cirora puterile legate de siabilirea agendei sunt controlate atAt din exteriorul cAt qi din interiorul unui parlament. De exemplu, in Brazilia, unde sistemul este unul bazat pe sepaiarea puterilor, dar preEedintele are puteri considerabile in ceea ce priveqte statrilirea agendei, lucru care face ca partidele parlatnentare care il suslin pe preqedinte si fie rareori infrAnte (Amorim Neto et al., zoo3).

2()9

Stabilirea agendei Ei coeziunea

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roiand

6.t.2. Stabilirea agendei in cazul Parlarnentulur European: ,,carteluri" externe qi interne


Dup[ cum am discutat in capitoiul r, relalia particulari dintre Parlamentul European qi executivr-ri U.E. (Comisia) fhce din U.E. un sistem politic ,,rnixt". Pe de o parte, similar' unui sistem parlamentar, Comisia detine monopolul in privinla iniliativei legislative qi este iriilial ,,aleas[" de catrt: o maioritate din Parlamentul European putAnd fi, prir-r urmare, selectivh in momentui in care face propuneri cltrtr Parlament qi aqteptAndu-se, astfel, ca o majoritate ir Parlamentului s[-i impXrt[qeascX preferinlele in ceea ctt priveqte politicile publice comunitare de bazi. Pe de altir parte, pt"".,- intr-un sistem bazat pe separarea puterilor'. bomisia de{ine puline puteri prin care s[ forleze partidelc din Parlament si-i suslin[ propunerile sau si le irnpiedict: s[ aduc[ iimendamente semnificative la proptinerile fhcutt.. intr-adevir, din moment ce Comisia poate fl destituitd doar' printr-o n-rajoritate fbrmati din doui treimi dintrt' parlamentari, se simte lipsa instrumentului tradilional al votului de incredere din cadnrl gnrrernelor ortrlamentare, care poate fi folosit pentnr a foita majoritatea membri'lor' coalitiei si voteze in mod coezir'. De asemenea, avAnd in vedere alocarea actuali a puterilor in cadr-r.rl UE, existenla Ei componenla Consiliului pt"t.,p.,rt cd exist[ pu{ine qanse ca preocuparea primari it bomiiiel sX fie elaborarea unor propuneri care si rispundii d.orinlelor principalelor partide politice din Parlamenttrl European. Consiliul este actorul principal pentru aproapc jumiiate din iegislalia UE care se adgntl in baza procedrn'ii de consultare. in cazul acestei legislalii, Comisia va fi miti preocupatl mai curAnd de inaintarea ltnor proprttreri ciu't' ii treaci de Consiliu CecAt de elaborarea unor propuneli
21o

care sd rispundi dorinlelor unei anumite coalilii din Parlamentul European. De asemenea, chiar qi pentru legislalia adoptati in baza procedurii de codecizie care trebuie sd treaci de o majoritate supradimensionatX (o rnajoritate calificati) in Consiliu, precum qi de o majoritate simpl[ in Parlamentul European, Comisia va incerca sX contrabalanseze interesele guvernelor din Consiliu qi cele ale partideior din Parlament. De asemenea, este posibil ca intre coaliliile de la nir,elul celor dou[ institulii (Consiliu qi Parlamentr-rl European) si existe diferenle intmcAt sunt \sanse ca acele coalilii dintre guvernele care suslin legisla{ia in Consiliu s[ se intersecteze cu principaleie grupuri politice
clin Parlamentul European

partidele nalionale aflate


in opozilie.

din care fac parte membri din

la

guvernare (fiind, astfel,

leprezentate in Consiliu) Ei din partide nalionale care se atli

ciuda acestor factori, partidele din parlamentul trluropean exerciti anumite puteri independente in ceea ce prir.erslg stabilirea agendei. in primul rind, Parlamentul F,uropean este liber sX adopte ,.rezolutii" sau ,,rapoarte din proprie iniliatir'5". Primele reprezinti declara{ii ale
Parlamentului European r.izavi de chestiuni pe care se simte obligr.t si le abordeze, iar ultimele renrezinti solicitiri specifice citre Comisie prin care se cere iniliativi legislativi din partea acesteia intr-un anumit domeniu. Cu toate c[ aceste declaralii nu sunt angajar-rte din punct de vedere legal, ele reprezintd semnale importante ahtnci cAnd vine vorba de poziliile adoptate de partide in privinla legislaliei

In

viitoare dintr-un anumit domeniu. in al doilea rAnd. Parlarnentul European este liber sI propuni orice arnendamente la legislalia UE ini{iati de citre Comisie. Prin procednra consultirii, Parlamentul European este stimulat sX faci propuneri de amendamente care sd fie

acceptabile pentru Comisie intrucAt cresc, astfel, qansele ca, rnai apoi, acestea si fie sprijinite de tlomisie qi sustinute de

Stabilirea agendei Ei coezrunea

Simon Hix, Abdul G. Nour , G6rard Roland

Consiliu. Prin procedura codeciziei, legisla$a nu poate trece {bri sustinerea pozitiv[ a Parlamentului. Astfei, odatd ce Comisia a frcut propunerea in baza procedurii codeciziei, Parlamentul European este complet liber si aduci amendamente legislaliei dupi cum crede de cuviin![ (prin majoritate simpld la ,,prima lecfurd" qi prin majoritatea absolutX a tuturor membrilor PE la ,,a doua lecturX"). in acest sens,inbaza principalei proceduri legislative a UE qi odatX ce legislalia a fost propusi, Parlamentul European deline un grad semnificativ de independen![ in ceea co priveqte stabilirea agendei. Procesul de stabilire a agendei in cadrul Parlamentului European in ceea ce prirreEte chestiunile legislative scr deruleazi dup5 cum urmeaz[: dupi ce Comisia a propus un proiect normativ (sub forma unui proiect de Directiv[ sarr de Regulament) acesta este inaintat in acelaqi timlr Consiliului qi Parlamentului European. Conferinlir PreEedinlilor parlamentului, formati din Preqedintelc Parlamentului qi liderii grupurilor politice parlamentare vit decide cdrei comisii ii rer.ine analizarea propunerii. De fapt, tematica propunerii Comisiei determind, in mod clar, canr dintre comisiile permanente din Parlament va examinir propunerea legi.slativi. De exemplu, legislalia irrir.inrl standardele de proteclie a mediului pe piala unici va 1l direclionat[ cdtre Comisia parlamentari pentru Medirr, Sinhtate Public[ qi Sigr-rranli Alimentard.

din Parlament. Fiecare proiect legislati'*r este rliscutat de c[tre,,coordonatorii comisiei" gr-upuriior
rrrembri

;rrnendamentele qi rezolutia. Statutul de raporlor este alocat lrlintr-un sistem de licitalie prin care fiecare grup politic primeqte o cot[ de puncte proporliona][ cu numS'rul sdu de

lrolitice (aqa-numilii uhips care sunt responsabilii cu ,tisciplina in cadrul grupurilor poiitice reprezentate 1a rrivelul comisiiior) care decid asupra numS.rului de puncte l)(: care il meritX fiecare propunere, ofertAnd in numele

Odatd ce

o propunere a fost direclionatd citre o

comisie, aceasta numeEte nn ,,raporlor" ales dintre membrii

Parlamentului aflali in comisie. Acest raportor estc responsabil cu preg[tirea rXspunsului dat de Parlamerrt
vizavi de proiectul normatir,. R[spunsul va lua forma unrri

elemente: un set dt' amendamente aduse propunerii; o,,rezolulie legisiativii" prir.ind pozilia Parlamentului r.izavi de legislalia irr chestiune; qi o ,,declara{ie explicativd" privin<l

,,raport"

ce \ra conline trei

erupuiui. Grupuriie pot ridica oferta pAnd la nivelul maxim (5 puncte) dacd raportul este unul controversat. De multe ,rli, grupuriie politice ridicd oferta pentr-u a-i determina pe ,'ontiacindidafi si ,,ridice valoarea dS licitalie" la un punctaj rnai mare pentru aceste propuneri. In general, acest sistem rrrclicX faptui cd rolul de raportor se aloc[ celor mai mari r-ilupuri politice, in majoritatea proiecteior legislative cheie. ( )ciat5 ce Lln gr-r-rp politic a cAEtigat rolul de raportor intr-o ;rnumiti chestiune, majoritatea celorialte grupuri vor numi rur ,,rapottor din umbr5." care va monitoriza munca nportorului qi va preg[ti pozilia grupului sIu politic vizar''i rlc propunerea aflatd in disculie. Odat[ ce un rapoitor este rnrmit, el sau ea are dreptul de a r[mAne raportor pentru l)r'opunerea respectirri in cadh'ul tuturor lectrrlilor care se vor fhce in Parlament. in aceeaqi linie cu logica diviziunii muncii in interiorul lrartidelor, aqa cum a fost ea abordatd in capitolul z, qi care sti la baza abordirii lui Cox qi McCubbins, raportorul din l'arlamentul European dispune de o autonomie reiativi in .eea ce priveqte formularea pozitiei paitidului s[u rizari de l)ropunerea respectir'5,. Un rapcrlor va intra, desigur, in icgilturd cu figirile marcante ale partidului care fac parte ar fi preEedintele sau Vice-preqedintele rlin comisiu sa, "u* comisiei precum Ei coordonatorul de partid din cadrul Comisiei clesemnate pentru analizarea propunerii in cauz5. (lu toate acestea, cdatd ce un raportor (sau chiar raportorul

ndei qi coeziunea

Sirnon Hix, Abdul G. Nourv, G6rard Roland

din umbr[) a alocat timp pentru studierea deta]iilor leg.rt, de proiecful legislativ, .I1-ea va avea, de obicei, mai m,rt. informalii de specialitate in privinla respectivei propune'i, fiind,- a-stfel, cel/ cea mai in mhsurd sa erabo.eze pozitirr partidului siu vizar.i de respectiva chestiune. i' schin.,lr, acest europarlamentar'a primi de la colegii sdi informa{ii care sd reflecte pozilia partidului in legitur[ cu chestiuni irr care el nu este specialist. Astfer, ci rezurtat ar acestt,i specializ[ri, nu greqim dacl presupunem cX raportoml q;i partidul sdu impdrtiqesc aceeiqi poiiqi" asupra regislaliei irr
chestiune. OdatX ce

Procesul de adoptare a rezoluliilor non-legislative qi a lapoarteior din proprie iniliatirzi este foarte similar. Fiecare t:omisie parlamentard este liberd sX propunX o rezolulie non-legislativd sau s[ inilieze un raport din proprie iniliativX referitor la o anumiti chestiune pe care dorerste si o aduc[ spre dezbatere. in aceste cazuri, raportorii sunt rrrrmili exact in acelaqi fel in care sunt nurnili in cazul propunerilor iegislative. De asemenea, comisia voteaz[

lceste rapoarte non-legislative qi plenul le discutX qi lmendeazi aproape in acelaqi fel in care se procedeazd in
t

proiectul legislativ.
'274

Eurooean_in iegituri-c, proiectul legislatir,) qi apoi, r.otenzi referitor la proiectul legisrati' d tomiri"i p.,.opene irr ansamblu (aga cum se prezinti el, in aceasldfazd,ociati ce ir fost amendat de citre pariament). pozilia pariamentuhri European este, mai apoi, comunicati cornisiei qi consili,ltri sub fbrma unei dxri de seami in care ." p.."ir"azi dacii Parlamentul European a acceptat, respini sau amencizrt

qi amendeazi. Raportorul este cel car:e stabileqt. 'oteazi agenda in cadrul-comisiei, in sensul ci acesta cie{iirr, monopolul asupra dreptul*i de propunere. cu toate acest.ir, orice alt membru al comisGi bste liber si r.ini (:* amendamente la propllnerea rapoftorului, acestea fiinrl, mai apoi, acceptate sau respin." d" citre o majoritafl simpl[ a comisiei parlamentare respective. oclati ce ., rapoft a trecut in comisie, acesta este supus discu{iei ?rr plenul Parlarnent.lui_ European qi ,,u upi."u pe agentl:r urmdtoarei sesiuni plenare. in aieasti fhri, pa.lanientrrr European aclioneazi in baza ,,norm'i deschise" confolrrr cireia orice grup politic poate propune amenclamente lir raportul elaborat de comisie. plenr-rl voteazr, mai intii, amendamentele ad*se de comisie (ce constau in modificirr.i aduse ,,amendamentelor" propllse cle cdtre parlamentr;l

un raportor a pregdtit rapoftul, comisia

razr.rl

il

tlin plen sunt ]uate prin intermediul votului prin apel rrominal. Un grup politic salr aproximativ S% dintre

rapoartelor iegislative. Aqa cum am explicat in capitolui

l, nu toate deciziile

rrrenrbrii PE (gz din cei 626 de membri ai celei de-a cincea lcgislaturi qi 37 din cei 732 de membri ai ceiei de-a qasea legislaturi) pot soiicita ca o chestiune de pe agenda plenului si tie votatd prin apel nominal. Aceste solicitiri trebuie {licute in seara dinaintea votului. In practicX, aproximativ o treime dintre voturi se desfhqoard prin apel nominal,

celelalte doui treimi ale voturilor avAnd loc fle prin lidicarea mAinii, fie prin votul electronic (neinregistrate). (lu alte cur,'inte, un partid pttlitic din Parlamentului liuropean poate decide care chestiuni ar dori si fie votate plin apel nominal. insi, un partid nu poate impiedica alte partide s[ solicite votul prin apel nominal in pril'inla unor chestiuni pentru care par-tidul respectiv ar prefera sX fie {olosit votul secret din car-rza faptului ci, de exemplu, nrembrii si.i sunt divizali in prir.inla respectivei chestiuni. RezumAnd, putem spune cX niciun partid sau coalilie partide nu poate domina stabilirea agendei in cadrul tle l'arlamentului European. Pe de-o patte, coalilia din tlomisie se constituie intr-nn clasi-cattel al agendei, extern l)arlamentultii, in sensul in care Comisia deline monopolul in privinla iniliativei legislative. in motnentul in care
215

Stabilirea agendei $i coeziunea

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

chestiunilor asupra cdrora se va decide,,in mod deschis". Crr toate acestea, aga cum am mentionat deja, un partid care ill. dori des{bqllrarea unui vot ,,in spatele uqiloi inchise" rrrr

adoptat pentru toate chestiunile iflat" in dezbatelr,, partidele delin un anumit grad de control in prir.intir

politic. Astfel, principalele partide politice dirr Parlamentul European delin mai multi putere in ceea cc priveqte stabilirea agendei decat grupurile mici. Acestea clirr urmd vor controla anumite agende qi vor putea sd propurrr amendamente la agendele stabilite de partidele rnai mat.i. l)e asemenea, pentru cX votul prin apel nominal nu estr,
gr-r-rpului

europarlamentarului median. Pe de altX parte, funcliile legate de stabilirea agendei irr cadrul Parlamentului European (funcliile de raportor) surrt aiocate, in linii mari, direct proporlional cu mdrimr:ir

probabii ca principalul actor institulional ex[ern car,(, stabileqte agenda si fhci in mod spontan o propunet.(, legislativi care sd fie relativ apropiatX d" pozilirr

singurd famiiie politicX, iar membrul median al Comisiei s. situeazX, de obicei, relativ de centru. Astfel, este foartt,

formate din partide aparfinAnd unei varietXli de familii politice, majoritatea Comisiilor nu sunt dominate de o

Comisia vine cu o iniliativd legislativd, aceasta trebuie sii aibd in vedere modul_in care propunerile sale rror fi primitt, de Consiliu qi de Parlamentul European. intrucAt Comisiir Europeand este formatd din politicieni numifi de cdtx, guvernele nalionale Ei deoarece acestea, la rAndul lor, sunt

6.r.8. Citeva rernarci legate de stabilirea agendei qi dL coeziunea de partid in cazul Parlarnentului European
Teoria generald privind controlul asupra agendei, t:laborat[ dJ Cox qi McCubbins, recunoaqte ci ]iderii de partid recurg ia folosirea tranzaclion[rii intre disciplina in din irlen Ei contiolui asupra agendei, recurgAnd ia acesta irrmd'in mod eficient qi reducAnd nevoia impunerii tlisciplinei. Acest lucru, impreun[ cu disculia noastri r.erf'eritoare la stabilirea agendei in cadrui Pariamentului l,)uropean, atrage dupd sine faptul cd partidele ar trebui s5 tie mai pulin coezive in chestiuni in privinla clrora nu.delin t:ontrolul asupra agendei qi ar trebui sd fie mai coezive in r:hestiuni in pririnla cirora delin controlui. in primiil rAnd, exemplul care ilustreazi cel mai clar situalia in care un partid nu deline controlul asupra r:hestiunii aflate in clisCulie este dat de situalia in care un alt lrartid aduce un ,,amendament ostil" la un proiect legislatiy lrentru care europarlamentarul partidului in chestiune este i'a1-.,ortor. intrtrcai partidul din care fhce parte raporton-rl ,,sie principalul u"to. care stabileEte agend-a Oi avAnd in ,'edeie ci un raport ajunge in plen doar dupX ce- a fost rliscutat Ei aprobat de c[tre cornisia parlamentari_aferentd, Irtunci mare-parte din amendamentele Supuse dezbaterii in plen nu Vor fi suslinute de c[tre partidul din care face parte i.aportorul. Cu toate acestea, este posibil ca gn partid sl .*tirrd arnendamentele aduse la propunerea sa. legisiativi comisia l)e care acesta nu a reuqit si le treacd deadevXrat parlamentard. Prin urmare, amendamenteie cu ,.'stile" pentru un partid sunt acele amendamente in cazul parte t:5,rora majoritatea partidului din r"Andurile ciruia face rirportorui r,oteazl ,,impotrivd". insi, existi :sanse sh se

poate impiedica un alt partid si solicite votul prin apt,l nominal in prirrinla chestiunii respectir.e.

zt6

!tu]l]!fgo

agendei qi coeziunea

Simon Hix, Abdul G. Nourl', G6rard Roland

acestora (daci

aducd amendamente ostile doar dacd acestea existir ( r posibilitate reali de a fi aprobate. Europarlamentarii tlirr partid se pot uni impotriva unora din aceste amendame.rr, ostile. De asemenea, exist[ posibilitatea ca parte clirr membrii partidului si fie "pentru" adoptarea unora rlirr amendamentele ostile in timp ce alfii si fie ,,impotrivir"

irgenda la nivel de Comisie sar-r Consiliu l,)uropean decAt

rnai mare asupra anumitor paftide din

sS. aib5.

un impact

Parlamentul

in privinla altora. Aproape toate partidele principale care sunt la guvernare fac parte din nationale
grupul socialist, PPE sau liberal. Cu toate acestea, nu toate lrartidele nalionale care fac parte din grupurile socialist, l)PE sau liberal, se afli la guvernare sau au reprezentanli in Llomisie. Astfel, agenda stabiliti de Comisie qi suslinutl de (lonsiliu nu va fi, in mod necesar, o agendX a partidelor na{ionale care fac parte din grupul socialist, PPE sau liberal oare se afl[ in opozifie. in consecinli, potrivit teoriei privind stabilirea agendei, este fbarte probabil ca cele trei partide de centnt din Parlament si fie mai pulin coezive in privinla t' hestiuniior legislative decAt gr-r-rpurile politice mici. in al patruiea rAnd, este fbarte probabil ca partidele si tre mai coezive la vot in cazul in care au cerut aplical'ea votului prin apel nominai decAt in cazul in care alte partide rru fost cele care au soiicitat acest lucru. Pe de-o patte, acest irspect este in acord cu logica teoriei prirind controlul irsr-rpra agendei. In condiliile in care conducerea untti pzrrtid t:ste incapabilX sh impund disciplina de partid, este pu\in lrrobabil ca partidul s[ solicite fblosirea votului prin apel nominal in cazul acelor chestiuni asllpra cilora melnbrii partidului au preferinle relativ eterogene intrucAt acest lucru ar putea duce Ia divizarea partidului in procesr-rl de r.'otare subminAnd, astfel, mesajul pe care partidul spera si rl lransmila. Prin unrare, un padid ar [rebrti sii solit'iLe folosirea votului prin apel nominal doar in chestitLniie

redacteazh rapoaftele pentm aceste proceduri) sunt rib.r't, decidd ce trhestiuni trebuie sllpuse clezbaterii. cancj si cum ar trebui si fie aduse aceste chestiuni in fala plenurrri. in acest caz, paftidele sunt cele care delin controlul asu[)r.ir agendei. Spre deosebire de acest lucru, odati ce Comisiir ;r fhcut o prop*nere legislativi, partidele din parlamc,rrl trebuie sa rdspundd dacd o \/or sus{ine sau nu qi dacd srrrrt dir.izate rou t ., in prir.inla respectivei chestirini. Astli,r, potrivit teoriei privind controlul asupra agendei, este posilril ca partidele si fie mai pr.rlin coezive in privinla ioturrri pentru propuneri legislative (sau bugetare) decAt in cazrrl votului legat de chestiuni non-legislative. In al treilea rAnd, in ceea ce prir-eqte stabilirea agenrk,i in exteriorul PE, este posibil ca acel cartel care stabileEtt,

proprie, partidele din Parlament (prin intenneclirrl membrilor lor din PFI care se afli qi in comisiile c.r.

adoptarea amendamentelor ostile, atunci, prin definitit,, amendamentul nu este unul ostil). ,{stfel, confbrm teorit,i controlul asupra agendei, este posibil ca un partid sd fie rrriri pulin coeziv atunci cand r.ine vorba de amendamente ostir. decAt atunci cAnd vine vorba fie de cele ,,acceptabilt," (amendamente suslinute de cXtre partid) ne rk, amendamentele aduse proiectelor legislative pentru c:irr.r, europarlamentarii din alte partide sunt raportori. In al doilea rAnd, cAnd agenda este stabiliti irr exteriorul PE (de chtre comisie), gradul de control exercitirt de citre partidele din Parlanrent este mai redus. in cazrrr rezoluliilor non-legislatir-e qi al rapoartelor din initiatirrr

toli mernbrii partiduiui sunt

pent

r.rr

si

iNupra clrora membrii particlului ali preferinle r:elativ omogene trebuind, astf'el, s[ fie mai coezive in cazui acestor sesiuni de vot decAt in cazul aitora. Pe de alt[ parte, acest lucru este in acord cu logica explicaliei privind disciplina de partid. Frobabil, un partid este mai interesat sd impunX tlisciplina in cazul unor chestiuni care sunt mai inrpott:rnte pentr-u particl qi suslinitorii acestuia. insi, conducerea ttnui
21c)

zL8

rlbilirea agegq

S,19g411!q*-

Sirnon Hix, Abdul G. Notrry', G6r'ard Rolrnd

in final, referitor la tranzac{ionarea dintrt, eterogenitatea preferinlelor rnembrilor: partidului nsi controlul asupra agendei exercitat cle citre partid, este mai pulin probabil ca partidele ai ciror membriau preferintert, cele mai eterogene si fie capabile si fbroseasci in mo<r slrategic p'terea .,1. o stabili agenda in scopur atingerii coeziunii de partid la vot. Daci linivelul r.rnui partid existii un nivel ridicat _ de eterogenitate in ceea ce prirreqtt, preferinlele membrilor, atunci este foafte probabil si st, inregistreze un prrrg inalt pentru propunerea cle pozilii adoptate de partid Ei un pragmai scizut pentm respingerea acestora. cu alte cuvinte, pentru a nrentine 'unf,ate;r partidtrlui, partidul r.a dori si limiteze dreptr-rrile de a fhc. propuneri qi sd extindi drepturile de'eto ale memb.ilor siii. in aceastd situalie, este pulin probabil ca paftidur si fi. capabil si- aclioneze in bloc p"ri* a asig.ra numirea unui raportor din randurile sale qi pentru u f*.,',u aliante cu alt. partide in privinla unor chestiuni cle mare importanlii. ,Si inr,'ers, in cazul in care conducerea unui partid poatc impune disciplina de particl indiferent cle ni'el,,l eterogenitilii preferintelor intre membrii sii, este fbart. probabil ca partidul sh fie capabil sd asigure un n'lnar mari,

arnbele r.ariantele.

partid poate monitoriza comportamentul membrilor in ceeir ce pri'eqte aceste sesiuni de vot doar daci se apeleazx l. votul prin apel nominal. in consecinld, este foarte probabir ca partidele si solicite votul prin apel nominal in acele chestiuni in cazttl cirora sunt inleresate si impunir disciplina de partid. cu alte cur,-inte, daci particl"t" ,ii"t *oi coezive in cazul voturilor prin apel nominar pe care le-arr solicitat decat in cazul cel,orlalte proceduri de atunci prin aceasta se demonstreazi fie ci partidele'ot, pot aleg. chestiunile- in privinla cirora membrii au deja'o pozilie omogend, fie cd partidele pot impune disciplina"de partid in pri'infa chestiunilor in care u, r' inteies puternic sarr

rle rapottori qi si fie capabil si formeze aliante cu alte partide pentru a se asigura cd rapoaftele sunt adopate de <nrnisia parlamentar[ qi de intregul plen. in mod specific, vom iua in considerare diversitatea irleologici la nirrelul celor Sase grupuri parlamentare lrrincipaie, aEa cum este ea ilustratX in figura 6.z.lntimp ce socialiEtii, radicalii de stAnga qi gauliigtii au fost mai ,rrnogeni din punct de vedere ideologic in cea-de-a cincea IogislaturS., spre deosebire de prima (relatir' la m[rimea grupului lor parlamentar), grupui PPE, liberalii qi verzii au I.sL mai eteiogeni din punct de vedere ideologic. Astfel, socialiEtii ar trebui s5. fie mai capabili sd se foloseasci de stabiliiea strategicl a agendei pe parcursul ultimelor legislaturi decat p" pur".,tsul primelor legislaturi. In cazul ur".rpului PPE,lucrurile ar sta chiar invers.
'

11 '
'i;
,
l

I- JJ

" .....--.'--\**,_ .

'.rte{zl

'

[,i]..ruli

r,-rciiii::11

,R;li:'aii

de

ltinga
i

t-i.-r[ir"r1

'

I)rirna
lrllrl:rlllr.i

r\

doua

l!:'liiitlrll,l

,\ trr iJ lcglslaturat

.\ I'rllit lcgislatura

.\

crrrer:r

l(rglslatLllal

I.-igura 6.2. Diversitatea ideologici medie a grupurilor politice

in tjecare legislaturd

!g!4g9gq"_td"!qry_u_q:'ulg
glupului politie,

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland


it

Itrotd: Pentm fiecare calcul privind diversitatea ideologicir


a sc

vedea capitolul 5.

6.2. Dovezi descriptive privind stabilirea agerxdei Ei influenta asupra politicilor

publice

rinrpul politic din care face par[e rrrembrul median al t't.misiei (indicat prin linii &agonaie descendente). In pozilionarea acestui 1r|ima, a doua Ei a patra iegislaturi, liberal. Cu-toate grupul ;r<rtor politic a fost aceeaqi: in ,rcestei, in a treia legislatur[, in timp ce membrul median al ( tomisiei se poziliona tot in gtupui iiberai, membrul median ;rl Parlam"tttol.,i era pozilionat in aripa stlngl (grupul

Pentru

a verifica teoria prir.ind controlul asupr.it

F'igura 6.3 prezinti num5nd sesiunilor de vot in cazrrl cdrora majoritatea membrilor PE din fiecare partid s-arr regdsit in tabira cAqtigitoar"e pe parcursul fiecdreia dirr primele cinci legisiaturi aiese direct. Grupurile politice sunt ordonate, in fiecare legislaturi, de la stdnga la dreaptit, confcrrm poziliondrii lor pe prima dimensiune iiustrati pr.irr metoda I'{ON{INAL{, aqa crum \/a fi ea prezentati in capitolul g. Urmirind logica teoriei votantului median, dacX nu st' exercit[ niciun controi asupra agendei, partidul median dirr Parlament ar tr"ebui sa se regiseasc[, de ce]e mai n-rulte or.i. in tabira cAqtigitoare, iar partidele de extrema dreaptd ;i stingd ar trebui si se regiseasci de cele mai putine ori in tabira cAqtigdtoiire, in timp ce partidele dintre zonil rnediani qi extreme ar trebui si cAqtige mai pulin decirt partidul median, dar mai muit decAt partideie de extrentir. '.liotuqi, dach se exerciti controlul asupra agendei, partidek' care delin puterea de stabilire a agendei ar trebui si st, regiseasci mai der-s in tablra cAEtigitoar.e dec.At ar indica pozitionarea lor ideologici. Cu scopnl de a verifica aceste afirrnalii, figura ilustreazi pozilionarea in parlament a partidului rnedian (prezentat cu gri inchis) qi a{ilierea pciitici a principalului actor extern in stabilirea agendei -

agendei, vom analiza cAteva dovezi descriptive referitoare lir rela{ia dintre stabilirea agendei qi influenla la in ce priveEtt' poiiticile publice comunitare in parlamentul European.

:;Ocialist). S-a intArnpiat in"'ers in caztil celei de-a cincea It'gislaturi c.And membnri median ai Parlamentului s-a lXrzilionat in grupul liberal qi membnrl median al comisiei s-ii poziiionat in grupul socialist. Aceste rezultate sugereazi cd partideie extremiste au tcr-rclinla de a inregistra rezuitate mai slabe decAt partidele rlc centru, ceea ce ar susline mai mult teoria votantului nred"ian decit teoria privind controlul asupra agendei. Acest Irrcru se poate obsen'a cel mai bine in cea de-a doua It,gislaturd. De asemenea, partidul de centru (liberalii) in rnajoritatea legislaturilor are rezultate tnai br.rne decAt ar

,,,g.ru-o clistiibuirca numeric[ a locuriior sale in

l,atlament. insi, este imposibil s[ spl'lnem dacd acest ]ucru se intAmpld datoriti faptuiui cd actorul median atiat ]a tlerzbateri in Parlantent poate aduce amentlamente astfel incit propunerea legisiativd si se apr.opie de.preferinlele icleale ale acestr-ria sal datorit[ taptului cd membrul median tle la nivelul actorului institutional care statrilerste agenda rlin exterior este deja puternic poziiionat la centru' Totuqi, r,enincl in sprijinul teoriei privind cont-rolul asupra agendei, mdrimea grupului politic pare a fl un indicator.-mai bun decAt pozilionarea ideologicd a grupului in ceea ce priveqte numlrui situaliilor in care un gmp politic se regiseqte in tabira caqtigx.toare. Acest lucru reflecti laptr_rl ch pgterea de stabiiire a agendei (precum preEedinlia c,omisiiloi parlamentare sau funciiile de raportor) se alocx c{irect proporlional cu m5.rimea grupului. De _asemenea, grupuriie care'tincl s[ inregistreze rezultate mai bune decAt
22:)

Sl;rl,il ilr,;r,u',r.tt( lr.r

:..t r.or./.i lt I rr.,r

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

ar sugclra mirintea lor. nrrrncrr.it:ii, pirr.ir r.t,f lct:tlt nto<lclt'lt, r lr. a coaliliilol.. urr sirlriect asrrDr.ir t.inriir trolll foryle I't'trr,rri rnsa, ln caprtolele B q. Ei
Stabilirea agendei Ei coeziunea

lili
:

,lll1 rli.til
!,!+
li=.d

,.

il "It :,1 'tili .; :: ll : . 1:


l
l

ll ti

t,

i['ir

,l "i ili

', 't

ilji ril

lr
I

toate grupurile I)olitice. in cazul celei de-a cincea legislaturi, s-au reg[sit in randul taberei caqtigatoare mai pulin decat in legislaturile anterioare, ceea ce relevi nir.elul mai crescut ill cJnflictului existent in acea perioadi intre aripa stAngd qi aripa dreapt[. in plus, acest conflict din perioada.celei de-a .,iJcea legislaturi ieflectx b[tdlia dintre actorii principali in ceea ce pliyeqte stabilirea agendei pe plan interni_respectiv cxtern: in timp ce grupui PPE (deseori suslinut de.liberali) a fbst principalui ictor in stabilirea agendei - in cadml treu{ainentului, socialiqtii (care nu mai erau cel mai mare partid) au dominat Comisia reu$ind astfel s[ controleze agenda la nivei extern. Aceste ralionamente sunt suslinute de aspectele ilustrate in figura 6.4, care reflecti relalia dintre controlul rrsupra func1iilor de .aportor qi succesul inregistrat. Cu cAt este mai mare proporlia de r-aportori din cadrul unui singur

,l l-li:l

Figura 6'3. Numirulsitua{iilor in care f-iecare partid s-a regisit in tabdra cAgtigdtoar" ' rvorci: in cazrLl fiecii.ei legisraturi, g.rpurire p'litice srr.r ordonate de lr slringr la drcrptr-ii i,,,)""p"ri,ioni'ii loi ,n".ti"n,. 1,,, prima dimcnsirrne i metrcrei rvoulNllg. Gr.rrprrr poritit, ciin t.;rr.r, face parte rnembrur mecrian d p;;il;;tultri e.ste i,,rrir.it."c.,,1,,,r politic din cerre face parte membrur comisiei este i'cli.rrr -".iio'ar prin linii diagonale descenclentc

cea de-a treia qi ".u-i"-,, dJ;utru'f"gi.tuturi, a dominar ,,marea coalilie" a socialiqtilor qi a gnlrului .,, ni'ele inalte de consens -in randur principareror

in. prima^legisratr-rrd,,.cand grupr-ir ppE qi liberarii arr deseori in aceeaqi direcliejaii a.',rt mai murt succes 'otat cu toate cX acegtia dl., ,r.X reprezentau 11:1-.1"t^liqtii ccl mar mare paftid ra rremea respectivi. Mai apo'i, i., doua,

paftid, intr-o legislaturi anume, cu atAt este mai maLe irumirul situaliil,or in care acesta s-a regdsit in tabira ci.qtigitoare, in conrparalie cu celelaitc partide. Totuqi, este difici] sX identific[m aceasti relatie frr[ sd ludm in considerare mirimea partidului intrucit aceasta se leag[ in mod clar atAt de numirul de raporlori cAt qi de numirul situaliilor in care partidrrl s-a regisit ln tab[ra cAqtigitoare politice mai mari atr - urif"l ci cloud dintre gi:uo.rilefuncliilor de rapor'tor Ei clelinut controlul asupra majoritilii s-au regisit, de asem"r,"u, n-rai des in tabira cAqtigfltoare, i1 timp ce glupurile politice mai mici au de{inut mai puline tunilii dJ raportor qi s-au reglsit in tabdra cAqtig[toare de
mult mai pu\ine ori. Cu toate acestea, indiferent de mirimea partidului, controlul delinut asupra agendei reprezinti un indicator rnai bun in ceea ce pii'eqte succesul unui g'r.ip politic, in comparatie cu altul. Liberalii, indeosebi, au inregistrat ."r-,ritut"'bune prin faptul cd in fiecare legislaturi s-au reg5.sit in tabdra caqtigitoare de mai multe ori decat ar t'i
t25

::i

ppE,l;;

g.rpur.i

Stabihrea

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

indicat numdrul lor de raportori. La cealarti extremx, ver.zii s-aureplisit in tabdra caqtigxtoare de mai pu$ne ori clecat irr. fi indicat-o numlrul de raportori. - Rezumand, aceste rezultate descriptive cumul.lr, iiustreaz,x faptul cd existd o oarecare relaqie intre resursck, legate de stabilirea agendei la ni'eiui unui partid ,1i rezultatele inregistrate de pE in ceea ce priveqte o politi<:i sa* alta. Mai precis, gr*puriie politice .nui -uii, crlr.(, controleazd majoritatea functiilor interne ce prirresr. stabilirea agendei, obqin rezultatele pe care le doresc irr materie de politici indiferent de pozilionarea lor in rap.r't cu membrul median din Parlament. De asemenea, partidrrl care s-a plasat cel mai aproape de membrul median clirr comisie - actorul institulional principar extern in stabitrilt,ir agendei - a ar,ut tendinla de a inregistra rezultate mai bunc 9.".aj l. {i sugerat-o m[rimea iu uau pozitionarea sir
ideologicX.

6'z)'- valoarea lcgislaturir (aEa cum se prezint[ lucmrile in figura in care situa[iiicr diferenla dintre num5..l i,r?r,.-er"te i*figuri reprezint[ Parlamenl in 5i politic s-a rcglsit iu tabila ciStigitoale

cu-c,el mai scrXz.t nivej el ;,,,"ix^,i-r[.;*t; i" ;fu grupul politic s-a regisit in tal"iira politice g*pori ,.'..""r"i"i dintre cele Eur"" exemplu' in cea de-a De legrs]aturi aceleiaii ;;;,t#;;t"-i" *a*r . al succesul'ri dintre ceie ,,il;; legislaturi, gmp.l .., ""i*ui..izut nivel care s-alr regisit in i"r" g.ui.tti poliiic"e titt ."t al radicalilor de stinga politic

rrn oaflid

i;;;r:;;;qtigitou." intr-un procent de 4o,B%o din timp, iar grupul s-a. ,;|! ;hi"C"trat cel mai mare s.cces a fbst cel al socialigtilor car-e fapt cc
iu-lx.u ';;il]; lc df, celor doul grupiu'i un scol'relititt't'Iei de-a cincea legislutrrri' caEtigirtoare intr-un procent de 63'8% din timp'

de o, respectit'23'o' in cadmi

ChiarEiastfel,aceast5'd.or'adiaexistenleiuneirelalii intre stabilirea agenclei qi rezultatele legate de o politici. sau nitu-r.,p*r[ dezb-aterii nu implic[ in mod necesar faptui cir partideie sunt capabile s[_ iecurg[ la controlul stiategic

:,;;p;
puiia

Proporlia de raportori intr-o legislaturi

stucliem in detaliu reialia dintre stabilirea agendei Ei coeziunea grupurilor poiitice'

lu o modaiitated'e a asigura disciplina cie agendei "usesiunilo. de vot. Pentru a analiza aceste in"cad"rul

Itp""t",

trebr-rie

si

6.3. Analiza statistici


in Pentru a Verifica practic importanla stabilirii agendei Parlamentul European, lle Vom concentra asupra factorilor t'ot llt care influenleazd coeziunea de partid in czrzul fiec5.rui studia tranzaclicnarea ;^rt". Scopul nostru este acela de aagendei qi disciplina in asupra ca.re se face intre controlul Vom prezenta, -mai intAi' ;1;" prer,[zuti. d.e teorie. iai', mai apoi, rezuitatele' variabiiele utilizate in analizd,

Figura 6.4. Rela{ia dintre controlr_il asu}rra agendei gi succesul poiitic


Arof'i: socr reprezinti g.rpul soci.lis'. cli' prima legislatr.rrir, soc: reprezinti grupul sociaiist din cea de-a d.ua legislatu-r'i, qi aqa mai dep,rte. Pentru a controla nir.erului tle-consens dir-, fi".ur., 'aria{iile
'r:t (t

Sl ;rl

rililt';r :rqt.rrrlt'i qi t,oeziunea

6.3.r. Variabile Definim variabila dependenti ca fiind coeziunt,ir relatir,'d.a_unui-g.rup politic in cadrul .r.rui ,rot p.i" up,,l nominal. vom folosi acelaqi mod de carcurare a coeziunii relative la care am recurs qi in capitolul 5, *ui lrec,i, coeziunea absoluth a grupurui politic "i-pxrtifu rrr coeziunea Parlamentului in ansamblul siu. Si amintirn r,rr

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

decAt comportamentul median ai acestor grupriri ",J [)(. parcursui unei perioade de qase luni. in anarizi coeziunii. vom lua in considerare fiecare grup politic, in morl
separat.

radicalii^de- stanga qi r erzii. De data aceasta, r'om anarizir mai curAnd comportamentul ia al acestor g.r,fu.i i,, 'ot incepAnj ,g79. cazul fiecirei sesiuni de vot in parte,

:{g"l surprinde efectul 'arialiei mirimii globale ir majoritxtii in cazul fiecdrui vot, presupunand cd'Lste nriri uqor si fii coeziv atunci cand toli membrii parlamentuhri voteazd in aceeaqi direclie decdt atunci cand votul estt, puternic contestat.. Vorn analiza, mai apoi, cele gasi(, grupuri politice principale, a.ga clrm am fdcut_o Ei irr capitolul 5: socialiqtii, g.upti ppE, liberalii, gauliiqtii.

acest

lrxisti patru categorii posibile de sesiuni de vot bazate pe interese: (r) o sesiune de rtot pentru aducerea unui ;rmendament care se destS.qoarh in perioada in care lrartidul deline controlul asupra funcliei de raportor (un ;rmendament ostil); (z) o sesiune de vot pentru aducerea rrnui amendament care se defhqoar[ in perioada in care partidul nu deline controlul asupra funcliei de de
rerportor (alte amendamente); (3) o sesiune de vot legath <lc raportul general care se desfdqoar5 in perioada in care lrartidul deline controlui asupra func{iei de i-aportor; Ei (4) o sesiune de vot legati de raportui general care se rlesf[qoar[ in perioada in care partidui nLr detine controlul asupra funcliei Ce raportor. Dac[ apliclrn teoria

rrr.nendamentelor in legS.tur[ cu care se voteaz[ in timpui lrerioadei in care deline controlul asupra funcliei de

lrrivind controlui asllpra agendei, un paltid este lrledispus si fie mai pulin coeziv in cazul
rurportor (amendamente ostile) decAt

in cazul

altor

votul se derulearzi in iegdturi cu'a raportul in ansambr,r sdu, indif'erent de cine este raportortii, qi o in ca, .o"t.n,.
zzu

\ra avea Valoarea o in caz contrar. cea de-a doua Variabiii constd in Raportul General, care a\rea valoarea r dac,a -

(legislati' sar non-legislatir') in care partid,l cietln,. controiul. asupra funcliei de raporto., 'iu. -u;o.itoi,,,, partidului'oteazi impotri'a amendamentului; ro.ioiit,,

amendamentul ostil, care .'a i'ea r daci .,, 'aloarea 'otul raf<,, t f3ce in legituri cu un amendament adus la un

Vom prezenta ac,nn principalele trei setuii tic variabile care ne ajuti si i'erificirn afirmatiirt, teoretice. in primul 'or rand, i om incrucre doud ,'u.r^bit" .hi,, l'erifici utilizarrea strategicd a amendamentelrr.:

;rnrendamente sau al proiectelor legislative. Astf'ei. ceeil ce rre intereseazX este compara\ia directi intre coeziunezr in t:azul arnendamentelor ostile qi coeziunea in cazul tuturor celorlalte amendamente. Prin Llrmare, includem variabila li:riroarte Generale (care controleazi cele dotli categorii <[e vot care nlt ne intereseazi. in acest moment), astl'el incAt categoria de referin(d este pur 9i simplu alte rrmendamente. in al doilea rAnd, pentru a surprinde efecttil actorului cxtern care stabileqte agenda, includem patrtt variabile, rrna pentru fiecare dintre proceduriie legislative principale din UE: procedura codeciziei, procedtrra cooperirii, procedura consultirii qi procedura br-rgetarl (atAt pentru procedurile de adoptare a bugetului, cAt qi in ceea ce prir,eEte procedurile de descXrcare a bugetului)' liiecare dintre aceste variabile va avea r-aloarea I daci votul se desflqoar[ in privinla unui proiect legislativ saLI a

Stabilirel agcndei qi t'ocziunea

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Rola!4

unlri arnendament in baza procedurii reler.ante, Ei o irr celelaite caztiri. O serie de voturi se incadreazi la altt, proceduri in cazul c[rora Parlamentul European al.(,
putere institulionalS, precum avizul conform qi motiunclr de cenzurd impotrir.a Comisiei qi votul de incredelr.t, acordat acesteia. Insi, pentru cE aceste alte voturi

constituie

un numir foarte mic, principalul

elemerrl

cornparativ pentru cele patru r,ariabile prii.ind procednrir legislatir;d va fi comportamentul la vot al partidelor irr prir.inla rezoluliilor non-legislative sau a rapoartelor clin ini{iativd proprie, pentru care agenda este fixatd la nivcl intern, in Parlament. in al treilea rAnd, includem o variabili care testeazi utilizarea strategicX a rroturilor prin apel nominal. Variabila VAN-solicitat de partid (vot prin apel nominal solicitat de partid), care va avea valoarea I daci partidrrl in chestiune a solicitat ca sesiunea de vot si se desf1qoar(, in baza votului prin apel nominal, qi o in celelalte situatii Dacd partidele solicit5, in mod strategic, r'otrLl prin apcl nominal, atunci este posibil si fie mult mai coezive la vot in aceasti situalie dec.At in cazul sesir.rnilor de vot in car.t, au tbst alte particle cele care l-au solicitat. Includen-1, de asemenea. cAteva variabile de control. ^ In primul rAnd, Participarea, care reprezinti proportia tuttrror membrilor PE care au luat parte la vot. Vonr include aceasti variabild ca qi indicator al importanlei votului plecAnd ctre la presuplrnerea cX la r-ot vor lua partc mai mulli membri ai PE dacX tema abordatd este deosebit

reglementarea pielei qi l,rliticile cornunitare privind concurenta), Variabila itt.cliu (cum ar fi ambalarea produselor), Variabila liociala (precum drepturiie muncitorilor qi egalitatea de ricn), Variabiia Extern[ (incluzAnd aici comerlul, rrr[rajutorarea, politica externx qi apdrarea), Variabila ,,.leritoare la A.griculturd (Politica Agricol[ Comun5.), \rirriabila Institu{onali (precum reforma uE) qi variabila rcf.eritoare la Organizaiea intern5 a PE (cum ar fi :;rabilirea ordinii de zi a Par-lanrentului). Aceste variabile \,or avea valoarea I daci votuj se desf[Eoar[ in iegdturi cu clrestiuni relevante, qi o in celelaite situalii. Fiecare vot tl()elte fi clasificat in funclie de pani ia trei dintre aceste \rrr|iabiia Economicx (cum ar

fi

r;rriabile. in al treiiea rAnd, includem dou[ tipuri de r rrriabiie pentru sincronizarea la vot: dou|. r'ariabile lictive p"tttr., fiecare legislaturi (prima legislatur[ se

,'xclude fiind pnnct de rei-elinli pentru acest I,irlionament); qi cinci rrariabile fictirre pentru, zilia sipt5'mAnii (sAmbita se exclude fiind Lrunct de referinll
1

rentru acest ralionament)-

68.2. Rezultate
Tabelul 6.r prezintd rezultatele modelelor de coeziune ilustrate separat pentru fiecare din cele Ease gmpuripolitice ltrincipale in cadrul tuturor sesir.rnilor de vot organizate De parcuisul primelor cinci legislatui:i ale Parlamentului l,.trop"un. Frincipalele aspecte descoperite lqnt dupd cum ,rrmeaz5., in primul rAnd, in generai, partidele uu sunt in

variabile care indicX subiectul tematic al votului:


-t

de importanti+. in al cloilea rAnd, includem

gapte

rnod semniflcativ mai pulin coezive in cazul amendamentelcr ostile decAt in cazul celorlalte

(N.it.) A se obser-r'a cir niveiul participirii rnenrbr.ilor Par-lanrentului la vot nu este conrplet diftrit de nivclul coeziunii relative de partid. Cu toatc acest{.:r, in acest contexl, r,om fblosi aceasti variabilir doar ca pe una de contlol. ,:l o

amenclarnente. Reamintim c[ urr amendanert este osti] pentr-r-r un partid atunci cAnd acesta din tirmd nu este de ,",-rrd. cu amendamentul cale se aduce unlti raport realizat cie insuEi partidul in chestiune. Faptul ci partidele sunt la
237

@_
fel de coezive in cazul votului pentru amendamentele ostilt, ca qi in cazul pentru amendamentele acceptabirr,, 'otului sugereazx faptul cx partidele din parlamentul European prl impune disciplina de partid in plen, indiferent dL cin. ir adus in disc*lie o anumiti chestiune pe agendi. sing'r'rrr partid pentru care nll se aplici acest lucm sunt verzii. Aceqtia sunt, in mod semnificatir', mai pulin coezivi irr privinla amendamentelor ostile decat in prir.inla cerrr acceptabile. Acest lucru demonstreaz[ faptul cd in momentul in care un membru al parlamentuldi din gruprrl verzilo_r este raportor, atunci celelalte partide pot proptrrr,, amendamente care sunt suslinute de cdtre o pi.t" .ri" europarlamentarii din grupul verzilor. Este, de asemenea, important de mentionat faptul t,ri partidele sunt mai pulin coezive in cazul'oturilor regate rk' rapoaftele generale decAt in cazul voturilor legite <k, amendamente - indiferent dacd acestea sunt oriil" ,,,.' acceptabile. Totuqi, aceasti variabili este inclusi ca ;i de control pentru a desprrincle clin exemplu . 'ariabild comparalie directh intre efectele unui amendament ostil ;;i cele ale unuia acceptabil. Nr.r dispunem de nicio prognozi specificx in legdturi cu relalia teoretici dintre votui le[at rk, tur raport general qi votr-rl legat de t.n amendament. insri, descoperirea faptului ci un particl este, in general, m:ri pulin coezi'atunci cAnd r,'ine de proiectele d" lege i.
Socialiqti
(

Simon Hix, Abdul G. Nourv-, G6rard Roland

Tabelul 6.t. Verificarea stabilirii agendei: rezultate ('omune


PPE,

Liberali

Gaulliqti
2.O4o+"*

Verzi

Radicali
de stAnga

ilstanti
rrcnt

o r-F" *

z.o5i.
(6.83)
-o.o11

t.96t'*
(s.qs)
o.371"*

Arnendar

(6.oi) o.o20

(t.tE\
o.o7T

(6.+o)

2.493* (s.zr)
o.133

o.o46

inac
(o.zs) (o.+s)
^

(r.62)
-o.135"'"

(o.sz)

(+.8s)

(r.ss)
-o.109

Itirport gtneral

-o.r72^

-o.197

-o.t76"" o.2oo**

(B.sz)
( odecizie -

(s.zs)
- o.o74*"

(6.cr3) - o.o63'.**

(8.s6)

(8.6o) o.o43

o.o86*"
(s.6r)

o.07u"(z qB)
o.o11

0.6s) o.o53*'
(z.or)
o.o66" (r.82)

(z.sz)
- o.064*

(z.tz)
- o.o43

(r 6+)
o.o98 (z.Bz)
-o.O,1i

(bope

n'r:

-o.ooo (o.oo)

(r.Bs)
-o.1o2**
-

(r zs) o.o48** (z.srl -o.r55 ^


(s se)
o.123o'

(o.ss) o.oB:t"''"

'.'ncr rlt

- o.o8o"o

l.obq

Q
Prucedun -o.141"

(c.or)

(:.86)
-

r.gz)

(:.oz)

-o.159"
(s ss)

o.o42 o.12b''
(r s6)
G.+B)

-o:3r(+.zo)
o.138

bueetari (4.t tt
VAN-solicitat de

o.zoB""'

o.16o**

-o.1o3-

o.o9o"

ansamblul

ce au fost modificate, se indep[rleazd tot mai mu]t dt, preferinlele Lrnor membri ai partidului decat de status qr.ur. Cu aite cur.inte, Lln compromis in plen r.,a duce la creqte.cir nivelului general de suslinere al unui proiect de lege, dar. este_ foafte probabil sd reduci din gradul de suslinere in rAndul grupurilor de partide
c,)a

amendamente se explicS, probabil, prin faptr-rl cd, in timp crt, rapoartele qi amendamentele orginale sunt, de obicei, mai aproape de idealul partidului, rnuite proiecte de lege, odati

'orbacAnd este vorba lor decAt atunci

cL,
P:utici

G.tz)
(o.ez) V.Ilconornicii

(B.zs)
o. L44n
*

(s.8s)
o.oq1 (o.Bz)

(s.sB) o.osB (o gr) o.o52* (r.Bo)


o.o(-)4

(s.ss) -o.lz6"
(r.Bo) o.039 r.gr) o.oo2 (o.o6)

(+ +B)
-o.11

(z.sg) o.o39

(r.Bo)

o.o55**

o.o33 r.z6)

o.o29
o.gt3)

t.qt)
V.Medrr-r

(r.:q)
o.o11

-o.o14

o.or8

o.o05
(o.rg1

(o.cBl
V. Socizdi

(o.as)
().o()5 o.16)

(o.n)
-o.()21

(o rz)
o.o14

-o.o6r*
(r.qs)

-o.oo8 (o.zz)

o.oo6
o.r8

(o.62

(o.ao)

-.).)

Sl ;rl ri

Ii

r.;r ;rgt.r

rt

lt.i

rsi

t.ut,zilrrrea
-o-l1l

Simon Hix, Abdut G. Nourl', G6r'arcl Rolanri


-o.o6r* (z.oz)
-o.o14

V. [,]xtcnr:'i

-|).1oO"*."

(s.::)
VAgt'tculturfi

-o.o24
(o.zs) o.020 (o.6s)

(r.6o)
-o.010

-o.05o (r.+6)

-o.oo8
)

-o.o04

-o.oz6
(o.Bz) o.o34 (r.oct)

-o.oog
(

(o.r6)

(o.:a)
-o.ooo
(o.oo) -o.o7z"
1.87) L46q')

V.hrtitudonali
Orgarrizare

o.o25 (o.Bz) -o.o6z


1.57)

(o.sr) o.o04
(o.rs)

o.o42

o.ooll
t.n na

(r.tt)
-o.o13

internirPE
Llsiurtioane

-o.o86""
I c ,v>\

-o.oy
o.oBB""
1.97)
1

(o.qc)

L4bXl
o.()4

RJapltnt
aiustat

o.o3

14623 o.()3

taa29
o.o1

866z
O.O.,1

o.()2

l/ofd:Variabila dependen l,, inciuse, dar nr.r rapoftate'ariabitele fi;iil ;;i;.i;;;,,,.,, I::.,|:Ll legislaturi Ei pentru fiecare zi'a siptimintip;il;i#;l:i; l;ll,', estim.li,prin- regresie ii'e.ri. statisticile-t sunt d^te in fri.ant,,z,i *semnificatir,ra statisticile-t cii. pa.anteze ro%, *"" semnificaiir-la 5iri, '
"'

semtrificalir-

lr

tno.

din initiatir.;i proprie. spre deosebire de descoperirea noastr[ ."t'".ii,,n,,.,, la amcndamentele ostilc, conform cireia partideie p,,r impylg disciplina de partid, acest rezultat 'suger"urX ,.,, paftidele sunt mai pulin capabile sx impuni di!"ipii,-ra i,, momentul in care agenda e-ste stabilitd clin Parlamentului (de ""t.ri,,,',,t _citre comisie); partidele pot irnftur,, disciplina_de partid mai uqor in momentul in iu." ojin,t,, este stabiliti intern, in parlament. cu toate acestea,"cl'1,r, c.-rm am pre'dzut, acest rezurtat se aplicd, de cele mai mrrrt. ori, in cazul celor trei grupuri poritice'(sociarrqiii,'g.u1,,,t PPE qi liberalii) care sunt scinclate intern aiunci'ci,,,r agenda este stabilitx de comisie rsi at.rnci cand parlamenrrrr trebuie si negocieze cu partidele ra conducere in consirirr. Cele trei grupuri de la dreapta qi stAnga u".rlo. g;lr,,,i
c)
A

rezolu{iilor non-legislati'e qi

s. referi la faptul ci,principalele iartide sunt *ui-p..,qi,, -bugetare coezi'e in voturile legislative qi -rapoirtelo.decat in cazrrl
noastr.er

Al doilea rezultat important legat de teoriile

:rrr comisari, sunt mai coezive in cazul voturilor care se tlesfrqoarS. in baza a cel pulin uneia din procduriie Ir:gislative decAt in cazul voturilor privind chestiunile nonlcgislative. - in ai treilea rAnd, un partid. este, in general, mai coeziv la r.ot atunci cAnd a solicitat adoptarea votului prin apel pominal decAt atunci cAnd aceast5. proceduri' de yot a fost solicitat[ de cdtre un alt paftid sau a fost impus[ de norme]e l'arlamentului. Aceastd obsen'atie este' in general, ('onforme atat cu teoria }egati de controlul asupra agendei r:it Ei cll teoria legati de disciplina de paftid. Cu toate acestea, un pafiid, mai precis gaulliqtii, se colnpolt[ mai t)utin coeziv decAt celelalte partide in cazr,ri r-otririior: prin apel nominal solicitate chiar de ei. Faptul c5' gaulliqtii au acces egai la stabilirea agendei ca qi celelalte partide (conform proporliei rnhrirnii sale), ci sunt mai putin coezivi in cazul propriilor voturilor prin apel nominal decAt in crazul altor votud, sugereaze ci gaulliqtii sunt mai putrn capabili decit alte paitide sX impun[ disc.iplina de paftid, lucru pe care l-am descoperit in capitolul 5. in al patrulea rAnd, coeficienlii privind tematica \roturilor relevi niqte modele interesante. In general, tematica centrald a \rotulLii nl-l pare si afecteze nir.elul de coeziune al partidelor. Cu toate acestea, partidele sunt, in general, mai pulin coezive in aspecte legate de relaliiie

pro\rini de t)r'incipale care, in general, nu au membri care se tir nivelul par[idelor aflate la conducere in Consiliu sau care

externe (precum comertul, intrajutorarea, poiiticile de securitate Ei ap[rare) qi in chestiunile parlameatai'e intel.ne (precum organizarea ordinii de zi a Parlamentr-rir-ri). Acest lircru n,,, t're surprinde. E posibil ca anumite chestiuni prir.ind relaliile externe si ajungX s[ dirizeze mernbrii i'arlamentuh-ri atAt in jur-ul afilierii na{ionale' cit qi in jurul atllierii partinice. De asemenea, este foarte pi.iiin probabil ca partidele s5. emiti instrucliuni de vot irr ceea c'e priveqte
2:35

Stabilirea agendei qi coeziunea

Simon Hix, AbdulG. Notrry. Gelartl Roland

con$tiint5"s. In al cincilea rAnd, dac[ comparXm rezu]tatele fiecilrri partid, putem obsen'a ci unele partide, spre deosebire ck, altele, inregistreaz5 rezultate mai bune atunci cAnd viLrc vorba de folosirea puterii de stabilire a agendei qi tk' impunere a disciplinei la I'ot. Pe de-o paite, socialiqtii .ii grupul PPE sunt mai coezivi cAnd agenda este stabiliti l;r nivel intern in Parlament (cu alte cur.inte, cAnd ei domina stabilirea agendei) qi iEi pot controla europarlamentarii irr cazul amendamentelor ostile precllm Ei in cazul propriikrr' voturi prin apel nominal. Pe de alt[ parte, r.erzii nu surrl capabili sd-qi controleze membrii in cazul amendamentelor' ostile, iar gaulliqtii nu pot impune disciplina de particl in cazul propriilor rroturi prin apel nominal. De asemencir, gaulliqtii, r'erzii qi radicalii de stAnga sunt la fel de coezivi atAt in privinla chestiunilor legislative cAt qi a celor nc.urlegislative, sugerAnd faptul c5. acegtia sunt marginalizati. indiferent daci agenda este stabilitd in exteriorul sau in interiorul Parlamentului European. Este greu de compalirl efectul eterogenitdlii preferintelor in ceea ce priveqtt' controlul asripra agendei la nivel de gmpuri de mirirri dif'erite deoarece partidele mai mari, spre deosebire de celt' mai mici, au o putere semnificativ mai crescutl atunci cArrtl vine vorba de stabilirea agendei. Cu toate acestea, dintrt, grupurile mici, radicaiii de stAnga sunt mai omogeni de<:it verzii qi gaulliqtii. in acest sens, existd date conform cXrolrr grupul radicalilor de stAnga aclioneaz[ mai coeziv decit celelalte doud grupuri in momentul in care deline controhrl asupra agendei.

nrulte chestiuni legate de organizarea internX, ceea c(' permite europarlamentarilor sA adopte ,,votul ck'

Tabelul 6.2 prezint[ aceleaqi modele ca qi tabelul 6'r, insd calculate pentru fiecare legislaturS" in parte. Aceste rezultate confirmfl aspecteie descoperite in urma analizei comune. in primul rand, amendamentele ostile subr,rineaz;. doar coeziunea grupului PPE in prima legislaturi Si a verzilor qi grupului PPE in cea de-a patra iegislaturi. In al cloilea tdttd, odat[ ce Par'lamentu] a ajuns sX aibi puteri legislative semnificative - in cea de-a putlu qi cea de-a ciicea legislatur[ - principaleie trei partide au fost ^mai in cazul proced'rii codeciziei decAt la ia pulin 'ot "o"lir'" votul prir,.ind rezoluliile nonlegislatiye qi rapoartelor din iniliativ[ proprie (variabilele pentru ce]elalte proceduri i"gitiutl". i.,ni ir..l.,se in moclele, dar nu sunt tapottate)' in al treilea rAnd, majoritatea partide'lor au fost mult mai coezive, in majoritatea legislaturilor, in cazul propriilor voturilor prin apel nominal. tn cea de-a patra legislaturf,, sa intAmpiat pentru singura dat[ ca un par[id, qi anume gaulliEtii si fie mai pulin coezi' in ceea ce prir,'eqte propriile i;oturiprin apel nominai decAt in cazul celorlalte voturi.

Tabelul 6.2. verific.area stabilirii agendei pentru fiecare


legislaturX
SocialiEti
PPE

LiberiLli

Gaulliqtr

Verzi

Radicali
cle

stiuqa
I,I Amendament
inacceptabil

o.2(]9 (r.23)

-o.231 "*

o.23O

o.o83 (o.6r) o.284

o.o77

(z.tt)
o.067 (o.se)
B8s
o.11

0.zq)
o,o97 (ct.tg)
Bz6
o.1c)

(o 19)

Codecizie

VAN-solicitat de o.350*
peuticl

o.r6o
(r.+z)

Q.s6)
Esantioale
R-la pzitlat aiustat

(v+n)
B6B

88s o.o6 -o.o9:l

86t
o.05
-o.251

o.09 o 939'

(N.t.) ,,Votul de conqtiintS" consti intr-un vot exprimat liber, un vot can, rrrr e influenlat, nici dictat de instructir-rnile prin.rite de la partiri, caz in care votrrl
s

Lz Arnendameut
inacceptabil

o.05o

o.o39

-o.lz"
a )-

ar-fi un ,,r.ot irnperatit"'.


236

!rt!i!'.,:1,, gglIlq! qr9o eziun


's

ea

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland


(o.:z)
o.336"*

(r.6q)
Codccizie VAN-.solicitat de
o.311***-

(o.6s)
o.()aro

(r+.or)
o.215*""

r.zB)
o.1c}1

partid (s.sg) Lsaitjuane


RJa pitrat ajustat 2134

o.574nn
t'q Rnl

politic la Itrotri: var.iabila dependenti: coeziunea relativi a gmpului coefi-cienlii dar 6'r, tabelul qi in ca specificat este r''ot. F'ieczrre model

(r.:z)
o.o4
{),1210'

(z.zo) 2t27
o.02 -o.o8B

(z.ss)
27t)2

o.o6
o.(]3()

o.04
o.311

(r.as) zo67 o.05 -o.586 (z.ss) o.232*


1.72)

o.05
o.861"
**

.,;,ir''n..j ai celorlalte variatile nu sunt raporlati. Parametrii modelelor sunt date in parantezX. sunt estimatj prin regresie lineara. Statisticile-t ** *" *semnificativla semnificatir'la 5%o, ro%, statisticile-t din paranteze semnificativla tY".

l6

Ameudarnent
inacceptabil

(o.6t
Codecizie
(J.()76

{2.26)

-o.oz8
(o.z+)

r.oo) -o'o48
(o.c6 o.346"(a.Bc)

(r:.n)
VAN-solicitat dc
particl

r.za) o.z6q"
r.zo)
-r't.o67

z.6t
o.o1o

o.oBt"

o.t6T'
(b.bBl
11).)

lo.or)
o.24t3n'

o.ooo
(o.oo)

(z.rz)
Esautioaue RJa pnh at
aju-stat

6.+. Concluzii: d'isciplina de partid nu poate fi explicatfl doar prin exercitarea iontrolului asupra statrilirii agendei
Dac[ un partid poate controla care sunt chestiuni]e ce ajung s[ fie dezbitute in Parlament qi moda]itatea in crare acestea sunt propuse, atunci nu ar trebui s[ fie neYoie ca acesta ra tu"e presiuni asupra membrilor sli pentru ca acegtia din urmi sh-i urmeze instrucliunile la vot intr.ucat partidul ar trebui sx poate restrange problemel" t.tp.tt" la vot 1a aspectele in legituri cu- care tnembrii s[i au preferinle similare. Faptul c5. agenda nu este controlatX d,e un singur partid sau de o singurd

2412
o.()r)

27''o
o.03 -o.o24

o.04
o.()12

(o.s8) 2634 o.o?


n9T

crt)

o.o" I
o.ooo (o.oo)
o.061
(r..cq)

o o:t o.7zB'
(2.+a)
o.o1lJ o.

I4

Aneuclanient
inacccptabil

-o.oo2 (o.os)

(o.25)
-o.o8r"
(z.or.1
I

Clodecizie

o.lofl

- ...t I

(o.ro)

-o.o38

(r.62) o.o79(r.Bs)

(:.68)
VAN-solicitat de o.275*" partid Liantioaue
R-la patrat ajustat
lr5

(o.sz)
o.o74
(r.z:,t)

n t7tr+i (2.o8)
:17:1.)

-o.236

o.22o"

-o.056 (r.r o.o2

_&is)
3i.J-Ll

0.66)
:1728

(:.zl)
?7()Q

:17:17
o.o2 o.roB
r.6q)

o.03
o.oBg*'

o.04 o.()3o (o 68)


-o. ro-1*

o.03

o.o2

coalilie de partide reprezint'i o probleml -pentru rAnd, fartidele din parlamentul European. in primul_

Anrenrlanrent
inacceptabil

-o.1.3

o.ooo o.oo)
-o.oo7
(o. ro)

{r.o25
(o rcl o.o56
r.cz)
o.161"

ng"r..lo priYind chestir.rniie iegislative este elaborath cle cltre Comisie, iar, negocierea politici din

(r.6s)
Codecrzie

(r.zt)
O.O4)

"it".n cadrul Parlamentului

-o"10(]

-0.ogo :.Br)
o.021

(:r.oo)
VAN-.solicitat de o.149--

(2.q6) (l.1r6'=*-

r.zo

partid (s.rs) Fiantioane


R-la patuat ajustat
,l,l a

o.o29 (o.so)

o.o63* (r.go)

(s.zo)
51b3

(tt.4=)
516:'i

(s.sB)

sr.63

5ro6
o,o1

cr63
o.o1

cr6r
o.02

o.()2

o.o2

o.or

legatd de acestea este influenlatx de ccalilia care prinde contur ia niveiul celeilalte camere a procesul*i legislati' UE: Consiliui. in al doilea rAnd, chiar de\ine, in mod ii atunci clnd insuqi Parlamentul independent, puterea de stabilire a agendei - de exemplu' in cazul rezoluliilor non-legisiative sau cAnd propune amendamente iegislaliei iniliate de catre Comisie funcliile ce implii5 stabilirea agendei (raportorii) sunt alocate propo4ional intre grJpurile politice. Astf'el,
239

Stabilirea agendei qi coeziunea

Simon Hix, Abdul G. Nourl', G6rard Roland

forlele de conducere ale partidelor din parlamentrrl European au o qanse limitati de a recurge la puterea der rr
stabili agenda pentru a controla comportamentul la vot al membrilor de rAnd ai partidului ("backbenchers"). Cu toate acestea, avem ia dispozilie date care ne aralij cd atunci cAnd liderii de partid controleazd agenclir, aceqtia pot recurge la aceasth putere pentru a impunr, disciplina de partid. in special, principalele grupur.i politice sunt mai coezive in prir.inta chestiunilor norrlegislative, cazin care agenda este stabiliti intern de citr.r, membrii Parlamentului din cadrul acestor partide, dec:it in privin{a chestiunilor legislatirre, situalie in care acestt, partide sunt forlate si r[spundd initiativelor venite cle lrr Comisie. Gdsim, astfel, un element care vine in sprijinrrl ipotezei noastre legatd de controlul asupra agendci. TotuEi, in general, impunerea disciplinei de partid pr-irr controlul asupra agendei afecteazi doar limitat nivelulrri de coeziune al partidului. Contrar tezei privind controlul asupra agendei, anr descoperit ci partideie pot impune disciplina de partid irr circumstante dintre cele mai extreme - in situatiile irr care partidul este forlat si rroteze in cazui untri amendament adus unuia dintre proiec.tele sa'le legislativc de cdtre un alt partid Ei cu care partidul in cauz5 nu estc de acord. Aspectul ci partideie sr-rnt la fel de coezir.e in cazul ,acestor ,,amendamente ostile" ca qi in cazrrl celorlalte amendamente sugereazd faptul cX fortele clt, conducere ale partidului iunt .uputil. si-Ei forlezt, membrii si le urmeze instrucliunile la r,ot chiar qi atunc:i cAnd aceqtia din urmd ar pref'era amendandamentrrl textului inilial. De asemenea, pe mlsuri ce putercir legislatir-'d a Parlamentului a crescut, partidele dirr Pariament au fost din ce in ce mai forlate si rXspuncli agendelor stabilite din exterioml parlamentr,rlui. Astfel, faptul cX obsen'dm o coeziune de partid sporitd, in ciudir
240

puteri legislatirre sporite, susline, rnai departe, iCeea confonn cileia liderii de partid din Parlatnent sunt t,apabili s[ recurgd qi la alte mecanisme decAt controlu] partid' ,,ri,p.u ^in agendei pentru a impune disciplina de c.are vin in aspecte descoperit am deqi concluzie,
rLnei

sprijinul ipotezei suslinute de teoria referitoare 1a cbnirolul uirpla agendei, am descoperit, de asemenea, gi rlor.'ezi care ne aratl ci existZi sitlralii in care impr.rnerea
irsupra agendei.

tlisciplinei de partid nu are nimic de-a lace clt controlttl

u^1

7. De cine sunt

controla{i membrii

Farlarnentului Europ ean?


Am exclus pAnX acum doud posibile explicatii in ceea ce prir.eqte coeziunea crescAndi a partidelor la nir-elr_il Parlamentului European. in primui rAnd, am r-izut in capitolul 5 faptul ci nu s-a ajuns la o mai mare coeziune qi la o mai mare competitiritate la nir-elul partidelor datoritd unei omogenitXli ideologice interne crescAnde. in al cloilea. lAnd, am vXzut in capitolui 6 faptul c[ sporirea coeziunii de parlid nu poate fi explicati doar prin exercitarea unui control strategic asupra agendei legislative in cadrul Parlamentului European. Este I'orba despre aplicarea rinei veritabile discipline de partid. ExistX, totuEi, cel putin alte douX posibile explicatii pentru motivr,rl apariliei unei poiitici a discipiinei de partid le-r nivelul Parlamentului European. Pe de o parte, grtipurile politice europene iqi pot forla proprii membri ai ptr sri rroteze in aceeaqi direclie indiferent de preferinlele personale ale acestora din urmi sau de pref'erintele partidelor nationale din care aceqtia pror.in. Pe de alti parle, partidele politice nationale care formeazd partidele europene aleg in mod strategic sd rroteze in bloc qi si impun[ disciplina in rAndul propriilor membri ai PE chiar qi atunci cAnd preferinlele lor sunt ciivergente. in aparenti, aceste explica{ii pot plrea asemindtoare intrucAt, in ambele cazuri, delegaliile nationale de europarlamentari par sd voteze impotriva preferinlelor lor exprimate sub presiunea grupurilor politice europene. Cu toate acestea, cele doui explicalii sunt, de fapt, dif'erite. Prima din ele presupune ci particlele politice nalionale aclioneazX involuntar, in timp ce
24:l

il

tl

t1

1[

il

th

ii

l)t: r'inc sunt

t.g1]lgt_{rgg*lq?arlarnentului

European?
n,. li
rx,

T
I
I
rir

Simon Hix, Abdul G. Nourl', G6rard Rolzrnd

,,inrpotrirtl" acesto. pe parcu'srii ceic-rr ciir.i 'randa'\i iegislat.ri alese in rnocl dir.ect; in cazui subcapitol.ltri 7.i3, sa recurs la o ar-ralizir statisticd pentru a ve.ciea c:arc iurrt fuctorii cafe explica in ceea ce pi'ir-erst. 'arialiile parlame"t"t,u--'rp." melnbrilo. i-rredispozitia I"'rlut,, irnpotrir-zr grupurilo. p'iitice europene din carle fhc par-te qr a partideior nationale in carzui cerei cie-a cincea legisiatru.i (t999-zao4: s'bcapitolul 7.4. analizeerzi imliortant. rclatir'5 a partidelo. europene qi a particlelo' naliinale irr {'eeir ce pi'iveEte influentarea coinportilmenhrlui la vot al
214

intrebarea: cine ii controleazd pe membrii pE? bacd aceqtiir sunt controlali de grupurile politice europene, atnnr,i t-enomenul partizan crescAncl cle ia ni'elul pirlarnentultri Iiuropean este rezr-rltatul existentei Lrnor organizatii rk, partid tran.sna{iorr:rle puternicre care pot fi, urtt"i .,r-farat,, cu partidele parlamentare existente la ni'el national irr statele membre ale uE. pe cle-alti parte, dac.i 'rembr.ii Parlamentuirri sunt controlali de paitidele nartionale clirr care pro'in, tenomenul trrartizzrn cr.escaincl dt, la ni'rrlrrl Parrlanientului L,u.rpean este rezultatui unei conclurrr. stlategice a perrtideior politicre nafionale. Ii.estr-il capitolului este or'SJanizat clupl cunr tLr.rrlr:azij: subcapit.lul 7.t. .borcleazh s'p.urereil mernb'ikrr. Prr'larnent'lui la doi_,.manclanti": partidele enrrpenr: qi pa'ticlele n^tionaie; s.bcapitolul7.2. ichileazi, mai apoi, iir r-re nrisuri nremblii Parlameritului ar-r votat ,,pentrn" sarr

9n"u- explicalii axandu-ne pe gisirea rispr,rnsurui

termen lung decat atingerea unui rezultit imecliat la care .sar_ajungr in urma unui anume. prima expricatie irr. 'ot leflecta un proces de sus in jos, iar cea c1e-a cloua un pro(,(,,.1 de jo; in sus. In cadr'l acestui capitol, r'om incerca si descifrdm cc:k,

"r,ir mai curand atingerea unui obiecti' politiJ colectiv

cea. de-a do.r-u presup,ne ci partidele politice erctioneazd voluntar in baza unui scop strategic

nalionirlr,

rnembriior Parlamentului

in

cazul tuturor celor clncl

legislaturi. o principalul pE aspect descoperit este acela c5. membrii sunt, in ceie din urm6, mai degrabl controlali de partidele r*liorrol" decAt de grupurile politice europene din- care fac al pB este prins la mijioc intre Dacd un ',r""-d.., particlul nalional qi partidut european in ceea ce priveqte un 'arte. i,o[ anr.rme,'existilmari qanse ca icesta si voteze in direc[ia irdoptatd de partidul naiional qi impotrir.'a, celei adoptate in ltazi afiiierii partinice europene. TotuEi, acea.sta nll inseamni cd partidele europene sunt slabe in mod itlerent' Este surprinzdtor faptr.ri ci aceste conflicte intre parti<lele rar' Prin Ltrnlare, aceasta Ei nalionale apar fbarte ".,.op"n" ..,g"rear['ci in majoritatea cazr-rriior de posibil conflict

intie
i

,si r.a decide in mod r.oluntarr si nu Voteze partidul national 'aiional


mpot riva partidul ui ettropean.

r.rn particl

grupul lui politic elu'opeanr

7. 1.

Merxrbrii Parlarnentului European: rnand.atari cu doi raeandan{i

un instrument cle anaiizd comlln firlosit de gtiinlelc sociale este cel al anaiizei ,,mandant-manclatar" (de

exenrplu, Jensen qi Mecltling,1976; Bolton qi I)er'r'atripont' ,ooS) {:are este, de asemetrea, folosit qi de qtiin{a poiilir:ii (de lxemplu, McCubbins Ei Schr'r'artz' rc184; hlpstein ;i b'ffuiln.un, 1g9g). Probleina central[ analiz:rt[ in cirzttl teor:iei mandant-mzrndatar este aceea conlbrm cit'r:ia url actor (mzrndantul) r,a delega sarcini q;i r-esttrse r-:itre un irlt r''a actiona in numele mandanflrlui' actor (manclatar.,i;

"u." qi obiective proplii' ?entrlt c[ dar care are interese

mandantr-rl nu poate vedea care sunt acliunile intreprinse l:r o cle mandatar ci doal rezgltatele acestot'a, se ajtttrge

I)t' t:irrt: sullI contl.olati rncmbrii Parlamentului European

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

din..:ur,. face parte (cfm. uix, eJozbl. 'p. a._o fi.,t,,, particlele nationale^ s*nt mai importante decat pu,tid"l,, europen{" atrrnci c.and rinr: r'orba de infl,rrnta pe ca.r, acestea o au Lrsupra deciziei de a acorda un nou ^manclat actrralilor memb.i ai pE ra urmitoarere arege.r. po,tla"t,, nalionale controieazi selec{ia candicialiloi iu u1"g".il,, ellropene. Acesta este un instrument p'ternic toros-it in disciplinarea poiiticienijor. De asernenea, aiegeriic europene tind s[ duci marea bitalie mai degrab? pc, chestiuni legate c1e probreme nalionale clecaf :-nspect pe care l-am explicat, de fapt, in capitolul "L.o1r"n*, t. Aceasta inseamnd ci acfiu'ea.gruptuilo. potiti"" pu{in importa'ti decat popr,rraritatea generai'i ".,.op"rr" ".t".*ui a particlero. tationale atunci cand rine i orba despre care membri plr ai l.or fi realeqi.
':.)46

problernx serioase legati de interese, ce trebuie sorufionat[ pentru a minimiza ceea ce se numeqte "pericor"r -orur;.-i,i sistemul unui gu\/ern .ep.erentati.,,,, cetXte;il sunt ma'danlii care deleagd puterea luirii de d;"irii cdtr.rr alersi, mandatarii, pentru ca aceqtia si facii 'eprezentan{ii legi in numele ior. Avand i' vedere conflictul de interest, intre alegilorl si p.oliticieni, un poiiticiu" ui". .-u.-p.ri"u .,i',si doreascd la ni'el personar o creqtere a chertuieriror. pubiicer. pe cand alegdto*rr din circtimscr.ipfia acestuia sd-.si cloreasci o reducere a taxeror. Arunci a'upu.u un-astfr,l cle conflict, regulile qi procedurile ce ,eglement"ure "at ..tu1iu clintre cei doi actori'oistabili in ce mds.rd mandatarul este controlat de mandant. Aceste forme de contror ," ."i".a ra c:At de uqor ii este rnandantur'i sd-r iniocuro."x p" *uJAo,,,,. sau la modul in ca'e aclitrnile acestuia clin r-rrmi ii s.'t comun icate mandantului. Dacd aplicim perspecti'a mandant-mandatar _ in cazrrl Parlainentrilui F)*ropean, \'om'edea ci fiecare *"*bi-., nr ParlamerLtului estc, ctre firpt, un manciata. cu ,l'i m^nclanti, paitid'i neitional din care provine qi grupul politic;ur;ea.

Partidele nalionale controleazd, de asemenea, qi accesul rnembriior Parlamentului European ia func{ii Yiitoare qi la obiective de politica publica la nivel nalional. S-ar putea ca rnembrii pariament*lui European s[ urmdreasci sd cAqtige irlegeriie pentru parlamentele nalionale, sd caute influenla "politica nagionalS sau s[ fie promovati intr-o funclie in

g.nlttru*entail ia nivel nalional. De exemp]u, cercetlri ,interioare au ar[tat faptul ci deqi un numlr tot mai mare tle membri ai Parlamentuiui European aleg s5 r[man[ in
,,r,ar.rt PE sau sX oblind un loc de muncd la nirrelui unei alte

institulii europene iau in cadml comunitl1ii politice de ia Sruxelies, r"r,,t1i dintre aceqtia re'n'in sau intenlioneazl si |evin5. la cariera politic[ pe care o a\reau la nirre] nalional (Scarror.t, ryqi.- in acest sens' conducerea partidului nalional are cea rnai mare influen!5. in a determiua care rnembri ai partid.ului sunt aleqi pentru parlament sau

gllvern la ni',,el nalional. Partidele naqionale dipqln.dg toate instrur.,.entele politicii parlamentare pentru a-i disciplila pe rnembrii Parlamentul.ri E.,rop"an care pro\'in clin lindrd lor. in schimb, grupurile politice europene au o mal mare influenld dec1t [utiia"t" nalionale atunci c6nd rine vorba de a influenla abilitatea membrilor PE' de a obline indeplinirea obiectiveior lor politice sau ierarhice in cadrul Parlamentului European. Acest fapt este rezultatrrl controlului exercitat cle c[tre condr-rceri]e de la nivelul partid.elor europene in ceea ce priveqte alocarea funcliilor in cadrul comisiilbr parlamentare qi a functiilor de rapofior (rapoarte privind pacheteie legislative) pe comisii, in.ceea ce

lo'd.r""r"]n cadrul grupului politic qi 1a alte firnclii in ce priveqte timpui alocat Parlament, precum qi itt """u in plen. Grupurile sesiunilor luirilor de cuvAnt din cad.rul politice europene au infiinlat, in acest sens, doud funclii menite s[ exercite contro]ul asupra membrilor grupurilor'
)Aa

prl""Et" ag".rda parlamentara, accesul ia funcliile

de

De cine sunt controlati memblii Parlamcntului 'arlamcntnlui Fluropean Fl

dispozilie instrucliunile de

In primul rand, este despre gruplll responsabililor r.r disciplina (,,whips")'orl-ra care monitoiizeizi comportamentrrr membrilor gmpului. Aceqti responsabili c'disciplina pun lir

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

grupurilor cdtre memblii con-risiilor. cr toate acestea, p'terea grtrpui'iloi' politice europen(, cle a-qi controla direct niembrii e.ste reclusi claci facJrr-, ,, comuerratie cri majoritatea parlidelor pariamentlir.e cle lir irivelul sistemelol democlatice. .Acest h-rcr:u se intampli, in parte, din cauza fapt.h-ri ci partidele etuopene nti cle1i' prtterea de a decide dacri un membru ar pariamentului European poatt' sa. r'llr sir canrlicleze clin rou la alegerik, pentm PE qi nu pot nici recl*ge ia armenintiri de tipul ci sc submineazi Eansele ele,c.tc.,rale ale particluiui la alegerik, uiterioale in c.azui in cale ]r-r se irrmeazi instluctiunilc, partidr-rlui. Grl-rpurile poiitice europene slrnt relatir. siabe qi din,catrza {aptului cd p.oces.i de cle.semnare a functiilo. Ei poziliilor in cadrul Parlanientuhii este coor.donat atat dc conduceriie pariidelor europene cAt qi de deiegaliile partidelor nationale de la ni'eitil fieci^ri gnip. De exeinp'lu, odati .ln grup politic europear cAqiigi o fiinctie la niielul "e unei .comisii parlamentare anllme, cum ar fi preqedinlia acelei comisii, conducerea gr-upului acordi aceastd'flinclier delegatiei unui anumit partid nalionar care. la rancltil lui, r,a
z,+8

raportorilor grupuriior qi a altor membri clin cadnrl comisiilor qi comunici pozitiile adoptate cle conduceril.

Parlamentului European a votat in cazul voturiior prin aprrl nominal qi infbrmeazi conducerea partidului cu privire lir cele mai grave incxlciri ale instrurciiunilor de r,ot piimite ,1,, la partid. in al doilea .and, ,,coorclonatorii c1e g..,i" sunt r:r.i mai longe'ir.i membri ai g.upr,rlui la ni'elul fieciiei comisii parlarnentare. coordonatorii sunt purlitorii cle cuvant ai grr-rpurilor la nivelul comisiilor, monitorizeazi muncir

de'rt, monitorizeazx mod'[ in care fiecare membru irl

Parlamentuiui European la inceputul fiecirei sesiuni

vot fiechrui membiu

irl

tlecide care d.intre membrii sdi va ocupa aceastx pozilie. Odati ce delegalia unui paitid nalional a fbst desemnati pentm o u,t.,*itX funcgie, in mod normal, se va acliona in sensul menlinerii acesteia. DacX partidul european este nemultumit de preEedinlia sau raportorul unei comisii irnume, partidul national va incerca sd-qi menlind pozilia Ei uu .,.-iri, in consecin![, s5- numeasc[ pentru aceasti pozi$e un alt membru din randurile sale sau va cere s[-i fie compensat[ pierderea acestei funclii prin acordarea alteia. Cu toate acestea, grupuriie politice erlropene pot recurge la sanclionarea maximh qi anume aceea de a exciude un membru al Parlamentuiui European sau a clelegaliei partidului naiional din cadmi grupului. Partidele .r., sunt membre ale niciunui gr-up politic, naliJnale "^r" ,,membrii neafiiiali", sunt marginalizate in cadrul lucr[ri]or interne ale PE, au acces mai redus la agendi qi delin mai putine resllrse. se intamplh destul de rar ca un partid si fie exclus din rAndurile gr-r-rpurilor politice intrticAt este ner-oie cle o majo|itate de europarlamentari din cadrul grupului care si suslini acest demers. Excluderea unui partid dintrun grup poiiti" este posibild doar in misura in care aceastit acli"une nu slibeqte situalia gmpului politic. re_spectiv fati de opozaniii sli in PE. De sysn].plu, in cazul celei de-a cincea legislaturi, s-a clezbitut mult posibilitatea excluderii cJrsen atorilor britanici din PPE intrucAt mulli din aceEtia rrotaserx impotriYa majorit[lii PPE in aproximatiY o treinle din totalul voturilor prin apel nominal. Totuqi, majoritatea membrilor PPE, a decis si fie impotriva acestei excluderi intrucAt excluclerear unei delegalii nalionale atAt de numeroase ar fi slibit PPE in mod considerabil fa![ de grupul socialist. Printre consecinle s-ar fi num[rat,, de ca PPE, si asigure pregedinlia unor .comisii "*"rrrplt, parlamentare mai pulin importante in cadml urmdtorului iu. de desemnlri in cadrul comisiilor (aceste desemnS.r-i se fac la jumltatea mandatului de cinci ani al Parlamentului).
241)

De cine sunt controlati membrii parlamentului European?

Simon Hix. Abdul G. Nou

, G6rard Roland

de a-si asigr:ra atingereir obiectivelor politice sau cele legate de propria carieri Jdut:, ce este ales. Prin urmare, o intrebare cheie, in acest sens,
Parlamentului European

insx, in iunie zoo5, grupul ppE l-a exclus pe conservatorul britanic Roger Helmer, membru al parlamentului European deoarece nu a urmat instrucfiunile ppE de a vota impotriva unei mofiuni de cenzuri a Comisiei propusX de un grup clcr membri ai Parlamentului Europein inti-europ"i;Eil qi deoarece l-a criticat in mod deschis pe liderul g^rpului'ppi, Hans-Gert Poettering, pentru cX i-a - presat pe europarlamentarii din grtipul ppE sx sprijin-e comisia. Totuqi, se obserui destul de rar cazuri de excluclere din grupul politic intrucat, in cazul in care conducerea acestui:r din urmd este sprijinitx in mod co'arqitor de membrii sii, de cele mai multe ori, va fi suficient ca acesta si recurgi lii ameninlarea excluderii pentru a se asigura ci .,n u.r.,-,, membru al Parlamentului European salr Lln anume particl na{ional respecti dorinlele majoritxlii grupului in ceea cc priveEte chestiunile cheie. RezumAnd, membrii parlamentului European s(, aseamind cu parlamentarii aleqi la nir.elul altoi sisteme politice democratice intrucat au doi mandanli concurenli (ir se vedea, de exemplu, dezbaterile in jurul acestui aspect in Figueiredo Ei Limongi, zooo). Cu toate astea, am putea spune cx existx o oarecare unicitate in ceea ce priveEtc mecanismele qi resursele specifice pe car-e cei doi minclarti partinici de la nivelr-rl PE le au la indernani pentru a modelzr conduita membrilor Parlamentului Er-rropeir-, fac partc "are iqi por din rAndul lor. in timp ce particlele na{ionale exercita controlul in ceea ce priveqte procesul reaiegelii unui candidat qi procesul alegerilor europene pentru a influenla dacd un candidat este ales ru., .r., intr^-o primir faz[, partidele europene iqi pot exercita controlul a^supra resurselor precum qi puterea pe care o exercitx in interionrl Parlamentului pentru a influenta qansele unui membru al

unui este: ce se int6.mp15 atr.rnci cand cei doi mandanti ai europarlamentar sunt in conflict, de exemplu, in ceea ce

acordarea unui vot anume in PE? pal""qt" .nu'opa.lamentaru]vafidepafteapartidtrluieuropeansall


p^rtia"rui national? Dac[iste de partea primului dintre partidele ^ ."i doi, atunci concurenla Ei coeziunea intre al i*ntt ulionale a e'oluat ca un rezultat direct puterii organizaliilor de partid europene' DacS' este de partea pu?iaaoi nalionile, atunci,. totr-rqi, politica - partidelor hemocratice d1n pE este mai curAnd produsul corduitei .tr"ilgi"" a partidelor nalionale d.e la nivelul PE decAt ai
puterii partidelor eLrropene.

otr1

lE:r"glgq!!9!q9]gji membrii parlamentnlui

European?

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

7.2.V ottul rrpentrrl', sarr,,impotriva,' partidelor europene qi na{ionale


Pentru a vedea dacr membrii parramenturui European sunt controlafi de partidele europene sau de partide],, nafionale, trebuie sd descoperim, mai intdi, care s'nt modelele de vot ale membrilor parlarnentului European di. perspectir,a celor doi mandanli mentionali. Tabeiul T.r aratii procentajul situaliilor in care membiii parlamentului European au votat- in linia sau impotriva liniei partidelor nalionale qi a partidelor europene irrcadrul sesiuniior de'ot desfiqurate in baza votuiui prin aper nominal in cazul celeri de-a cincea iegislaturi. pentiu a calcula aceste p.o."rrt", un., exclus toli acei europarlamentari care nu erall membri ai niciunui grup politic (membrii neafiliali) qi i-am exclus, ck, asemenea, qi pe aceia ale ciror partide nafionale a'eau mai pulin de trei europarlamentari. pentru restril membrilor. Pariamentului European, am determinat, pentru fiecare v't in parte' daci europarlarnentarul a in linia satr 'otat impotriva liniei majoritilii gr.pului politic european ori a partidului na{ional'.

Tabelul 7.r. Votul pentru/impotriva partidelor europene qi nalionale in cadrul celei de-a cincea
legisiaturi
Pqr*idrrl n:rtional
ir-r

% de voturi linia uartidului

% de

voturi impotriva liniei oartidului


90.70

'I'otal
% de voturi in linia partidului

8B.gz

r.78

Partidrrl elrroDean

votuti impotriva liniei oartidului


% de

o.50 95.48

2.74 4.52

9.30 roo

'l'otal

-ltrofd: Tabelul ilustreazx fiecare Vot realizat cle citre fieczrre curoparlamentar in pade in cadml celei de-a cincea legislaturi a PE (excluzAndu-i pe aceia care nu erau afilia{i Ia niciun partid politic sau pe aceia ale cxroi partide nationale numiran mai puiin de trei membri ai pE). ,,Dccizia la vot" a fieciirr.ri i:uroparlamentar a fost catalogati ca fiind
lie

ir) ,,pentm,' sau ,,impotr.iva" majoritilii delegaliei partidului nationzii clin caie proveneau meml,'ii PE Si (z) ,,pentr." sa. ,,impotri'a" rnajoritiitii grupuh.ri politic european din care {hceiut parte
europnrlamentarii.

Studiul include r.rn num5.r aproximativ de 6oo de membri ai PE Ei SS6Z de sesiuni de vot, iar tabelul rezumi rezultatele care au fbst oblinute in urma analizirii a peste 3

milioane de decizii la Vot ale membrilor PE. Primul rezultat care merit[ semnalat se referd la nivelul inalt de consens naJionale' in intre grupurile -9o politice europene qi partidele
incllrs toate vot'r'ile la "abti.eri". pri' LLr'are, in cazul in car-r, Ir.joritatea parlidului natio'al (e ur-opean) dir care p.or.ine un nrernbru al PE a'otat "pentru", iar europarlan'r.r-rtur,.,l respectiv a'otat,,abtinere,,, a'r procesat acel un vot.impotri'a parlidurLii nationar 1..,.op"onj.-cnin, 'ot cade "ab1i'eii" a foit atit cle Ei-aqa, i'cit i'cluderea sa' excluclerea'umirul 'ric

' Anr

lor nu schinrbi rezultatele gener.ale.

la sut[ din cazuriie de decizii ]a vot ale uptouf" mernbrilor PE, in cadrul ceiei de-a cincea legislatuli, europarlamentarii nu s-au r'lzut prinqi la mijioc intre poziiiile paftidelor 1or europene Ei nalionale fi-rnd, a,stfel, iiU"ri si voteze in linia adoptat[ de majoriteiile ambe]or fbrmaliuni. Cu toate acestea, cel de-al doilea aspect care

!gg,Igj!4

cll]Ig]eq qembrii Parlamentulni European?

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland Itrofrj: PN = parrtid national, GPE = Grup politic european, Lr""'L5prima legislatur5.....a cincea legislaturi.

meritd pus in eviden!5 este legat de faptul cd rezultatele ner arati cd europarlarnentarii sunt mai ataqali de partidele lor nalionale decAt de cele europene. Aceqtia au votat impotriva liniei adoptate de partidele lor nalionale intr-un procent de 5 la suti din situafii, in timp ce impotriva partidelor lol europene, intr-un procent de 9 Ia sutX din situalii. in al treilea rAnd, diferenla dintre partidele nalionale qi cele europene devine cu atAt rnai clari atunci cAnd intre cei doi mandanti exista o stare conflichral5, situalie in care europar-lamentarii au votat in linia partidului nalional qi impotriva liniei adoptate de partidul european intr-un procent de 6 la sut[ din cazuri, in timp ce procentul voturilor impotrira liniei partidului national Ei in linia partidului european a fbst mai mic de z ia suti. Tabelul 7.2 ilr.rstreazi aceeaqi analizX frcut[ in cazul voturilor prin apel nominai din cadrul fiec[rei legislaturi in parte. Este surprinzitor nivelul remarcabii al stabilitilii cifrelor. Intr-o majoritate copleqitoare de voturi in cazul tuturor celor cinci legislaturi, partidele nalionale qi partidelc: europene au votat la fel. insd, atunci cAnd cei doi mandan{i erau in conflict, europarlamentarii votau mai curAnd in linia adoptati de partidele lor nationale decAt in linia partidelor'
europene.

Faptul

c[

obser-vdm

".1ropuilur11entarilor poate sugera cX nivelul general al conflictului intre partidele nalionale qi partidele europene s-a menlinut stabil. Totuqi, acest confiidt intre partidele eulopene qi cele nalionale in ceea ce priveqte voturiie prin apel nominal nu poate fi obsenat^direct. Dacd majoritatea unui partid nalional
voteazS.

un model stabil de dezertare al de la suslinerea celor doi mandanli

impotriva majorit[lii unui partid european in cadrul 1,n"i unr.me sesiuni de vot, atunci conflictul este evident. Cu toate acestea, un partid nalional ar putea adopta o pozilie diferitl fala de pozilia adoptatd de partidul d,in care face parte in cazul unei sesiuni de I'ot ".,r6p"urranume Ei, cu toate acestea, si decid[ s[ nu-Ei oblige membrii PE s[ I'oteze impotriva acestuia din urm5.. Acesta :rr putea fi rezultatul faplului cd partid'l nalional aqteaptfl s5. fie recompensat de partidul european pentru bunl purtare prin alocarea, de exemplu, a unei comisii patlu-"t iare. Ar putea fi, de asemeileA' o consecin!5 a iaptului c[ partidu] are un scop pe termen lung in cea ce

Tabelul 7.2. Ratele de dezertare de la instructiuniler la vot in cadrul flecirei legislaturi % dectzli la vot ale eLlr ulJat'lal IleIl tarilor
Parlanreutul
European

priveqte politicile comunitare care poate fi men{inut doar in inistua ir', .u." se menline Ei coeziunea de partid. In aceast[ posibilul -situafie, procesul de riot nu ar scoate la lumini conflict prer.izut intre partidui nalional Ei partidr.rl european cauzat de adoptarea de pozilii diferite rizayi de

In linia
PN

hr linia PN &

Inrpotriva PN

iuipotrir.'a
GPE

& in linia
r.13
1 a^

GI']E

&
1,r

GPE

(t979-tg94)

85.66

8r4
4.8a
c(r

L-upotriva PN & GPE 4.77 r.Bo

Total

1()0.oo 10().oo
1c)0.oc

Lz (rq8a-rqBq) Lct olJq-1q04


t( oo/-104

go.oq RR rR
BB.z6

t.87

2.6't
'2 A'7 ) 1/

Ls (rqqcl-zooa)

.o\
6.c6

z-t6
r.z8

100.oo
1()o.oo

B8.qz

din aspectele sr-rbliniate in capitolele plus, Etim anterioaie c5, este posibil sd fi crescut probabilitatea existenlei apriorice a.,no. conflicte intre parlidele nalionale in primul rAnd, Parlamentul a de'enit din Ei cele ".,rop"n". ce in ce -ii .o-petitir', cti majoritXti mai reduse qi cu o concurenll (dreapta-stdnga) din ce in ce mai puternici intre pafticiele *top"t". in al doilea rAnd, conform

oolitica respectivi.

'

in

254

De cine sunt controlati membrii Parlamentlrlui European?

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

partidele europene nu pot menline in afhra agenctri anumite aspecte in legXfuri cu care se aqteaptd ca membt.ii

programelor-manifest ale partidelor nalionale, divergenler t, in ceea ce priveqte preferin{ele pentru o politicX siu alLir intre partidele nalionale au crescut la nivelul principalel.r. gr-upuri politice ca urmare a extinderii UE qi ca urmare rr expansiunii grupurilor politice. Mai qtim, de asemenea, c:ii
I

7.3.r. Variabile
Ne vom concentra ateniia asupra a doul variabile dependente: (r) procentul situaliilor in care un membru din ut pn a votat impotriva grupului politic european jn care care e1/ea face pirte Ei (z) procentul siiuatiilor

lor de partid sd aibd pdreri divergente. puse cap la cap, toalr, acestea fac sd existe o probabilitate mai mare ca un partirl nalional sd aibh o pozilie diferiti fald de partidul siirr european in cazul unei sesiuni de vot la nivelul unci legislaturi mai tarzii decat la ni'elul unei legislatriri miri timpurii. Prin urmare, aceste cifre par s[ confirme faptrrl r:ii partidele nationale pot s[-qi controleze proprii membri rniri bine decat partidele europene. cu toate acestea, stabilitatcrr unui proces de r.ot convergent intre partidele nalionale ;;i cele europene, in ciuda conflictului crescAnd intre gi irr interiorul partidelor, sugereazi ci partidele nationale qi-irrr angajat din ce in ce mai mult riziunile in sensul sustiner.ii gr-upurilor lor politice europene.

un membru al PE a votat impotriva partidului siu

78. Analiza dezertirii la vot a europarlamentarilor in cadrul celei de-a cincea legislaturi
un membru al PE va I'ota in linia sau impotr.iva linici adoptate de partidului s[u national sat e.,io1)ean, \'onl recurge la cAteva modele de "dezertare de la vot" ir europarlamentarilor pe care le vom verifica in legituri crr
Pentru a rredea care sunt factorii care determinX
dac:ii

compor[amentui ja vot al membri]or pE in cadrul celei de-;r cincea legislaturi. inainte de a ne axa pe rezultate, r.om fac:t,, rnai intAi, o scurti prezentare a variabilelor.
256

nalionai. I-am exclus pe cei ZO de europarlamentari care qi-au schimbat afiiierea la un alt partid nalional sau la un alt grup politic european in cadrui celei de-a cincea legislaturi Variabilele explicative principale pe care le folosrm ilustreazI distan\ele previzibile 1a nivelul Viziunii asupra politicilor pe care le prezintd fiecare dintre trei actori importanli in context: membrul PE, grup'i politic europarlamentarului qi partidul nalional din ",_,iop"urr'al rAndurile ciruia acesta provine. Pentru a misura aceste clistanle am rec1-trs ia unititi de m5,sur[ exogene care ne arati pozilionarea europarlamentarilor Ei a partidelor nalionale riizavi de o politicS. anume in baza celor doui dimensiuni principile in cadrul Parlamentului lluropean: dimensiunea dreapta-stinga qi dimensiunea pro/anti integrarea in uE. Pentru a calcula pozilionarea europarlamentarilor in cazui celor doul dimensiuni, am fbloslt rezultatele unui sondaj realizat in rAndul membrilor celei de-a cincea legislaturi de c[tre Grupul de Cercetare al PE (cfm' Hix, 2oo4)2' In cadrul sondajului, europarlamentarii erau rugali inter aiia s[ se auto-fozilioneze pe o scarl de ia unu la zece: pe de-o parte, in ceea ce prirreqte dimensiunea dreapta-stAnga, pe de-alt[ parte, in ceea priveEte dimensiunea pro/anti integrarea fn UE. Sondajul a fost realizat pe un eEantion
, (N.a.) A
se veclea r'wvr'r'.lse.ac.uk/col

lections/EPRG/sun"ev'htm
at-

De cine sunt controla i membrii Parlamentului European?

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

in cele din uimd, doud r.ariabile pentru a


z5B

nalionale. Pozilionarea fiecdrui grup politic european irr ceea ce prirreqte cele doui dimensiuni s-a calculat r:ir fiind suma pozilionirii fieclrui partid national membr.rr m5suratd in baza procentului de europarlamentar.i delinut de partidul nalional in cadrul grupului. Am calculat, mai apoi, posibilul conflict intre cei trci actori dupd cum urmeazd: mai inlai, am stanclar.dizirt toate dimensiunile de la o la r. Am recllrs, mai apoi, lir calcularea a doui modalit[1i a]ternative de misuiare ir conflictului dintre cei doi mandanli principali ai fiecinri europarlamentar: distantele dintre pozilionXrilt, grupului politic european din care face partr. europarlamentarul qi pozi{ionirile partidului siu politit, nalional pe axa dreapta-stAnga (pN-GpE qi distanta dreapta-stAnga) Ei pe axa pro/anti integrarea in UE (pNGPE qi distanla de integrare in UE). Am calculat, ck, asemenea, alte doui variabile de mrsurare a conflictr-rlui dintre fiecare membru al PE qi grupul lui politic european: distanlele dintre auto-pozilionarea europarlamentarului qi pozilionarea grupului lui politir, european pe axa dreapta-stAnga (MpE-GpE qi distanla dreapta-stAnga) qi pe axa pro/anti integraiea in UI,l (MPE-GPE qi distanla de integrare in UE). Am calculat,

specialitate referitoare la pozitionarea partidelor.

de r95 de europarlamentari [3r la sutd din cei 626 clt, membri la acea dati) in cadrul celei de-a cinccir legislaturi, reprezentAnd un eqantion reprezentatir., clirr totalul membrilor PE din punctul de vedere al grupuhri politic, al nalionalitdtii, al genuiui sau al nurn[iului rlt, ani ca europarlamentar (a se vedea Hix, 2oo2b). pentt.rr calcularea poziliilor adoptate de. partidele nalionale qi <k, partidele europene in legituri clr aceste doui dimensiuni, am recurs la baza de date elaboratd rlt, Marks qi Steenbergen (zoo4) care cuprinde date ck,

conflictul dintre fiecare membru al PE qi partidul sdu nalional: distanlele dintre auto-pozilionarea rnembnrlui PE qi pozilionarea experlilor din cadrul partiduiui nalionaf al membrului PE pe axa dreapta-stAnga (MPEPN qi distanta dreapta-stAnga) qi pe- axa pro/anti integiarea in uE (MPE'-PN qi distanfa 'le integrare in

Dac[ membrii PE sunt, in principal, controlali de partidele lor nalionale qi sunt pe deplin disciplinali de acestea din urm[, atunci distanla dintre partidr.rl "etr" nalional qi grupul politic european creqte. Predispozilia europarlamentirului de a vota impotriva grupului politic ar trebui, de asemenea sd creasc[, flri a ".rroi"un afecti, ins[, predispozilia europarlamentarului de a Vota impotriva pirtidului national. Invers, dac[ membrii PF], ,,-,r.t, in piincipal, controlali de grupurile lor politice europene-qi sunt pe deplin discipiinali de cxtre acestea clin i.rm[, atunci p. *ir.,r[ ce distanla dintre particlul nalional qi grupul politic elrropean crerqte, predispozilia eur<_,parlamentirului de a I'ota impotriva partidului nalionai ar trebui s[ creasc[ qi ea. Acest lucru nu ar trebui, insi, si afecteze predispozilia acestuia de a r'ota impotriva grupului politic erlropean. Cu toate acestea. dace europarlamentarii sunt mandatari liberi Ei sunt conduEi mii curAnd de preferinle personale in c^eea ce priveEie politicile comunitare decAt de loialitatea tali de partidele lor, distanla dintre cei doi manclailli ai membrilor PE nl-l ar trebui si fie una semnificatir,d. Totuqi, pe m[sur[ ce distanla dintre un europarlameutar qi puriid,-,I s[u nalional (sau european) creqie, pr"dirporilia ceiui dintAi de a 'ota impotri'a celui riin urmX ar trebui si creasci qi ea. La aceste Variabile explicative, ad[ugim trei serii oe variabile de control. Prima serie include Varriabileie

UE).

misura

fictir,e care controleaz[ existenfa unol

interese

D"

rl"" .""t

"o"t.oluti

brii Parlamentului European?

spectrul dimensional al celor doi mandanti ai europarlamentarilor: (t) numdrul membrilor din cadrul
26o

institu{ionale particulare ale partidelor nalionale: (r) i' cazul in care partidul nalional al europarlamentarului ir fost la guvernare in statul membru p" par"ursul celei crt'a cincea legislaturi (la guvernare), situalie ilustratd prirr calificatir,-ul I dac5 partidul national se afla la gu'erna'. qi cu o in caz contrar, (z) in cazul in care un compatriot membru al partidului nalional al europarlamentarului rr fost liderul grupr-rlui politic europ"an din car.(, europarlamentarul fdcea parte (pN cu lider al GpE), situalie ilustratd prin calificatir.r-rl r daci partidur nalional avea liderul grupului politic qi cu o in caz contrar. In ceea ce prirzeqte prima variabilX, dac:j partidul nalional al unui europarlamentar este lir guvernare, partidul este reprezentat la nivelul celorlaltt' institulii legislati'e principale ale UE (Consili'), a'An<I, astfel, rnai multe mize in joc in cadrul proceselor de vot din PE. De exemplu, in capitolul 5, &m vizut cd numinrl delegatiilor de partide nationale in cadrul unui gnrlr politic er-rropeitn era in mod pozitiv legat de coeziun"i d,, Brup, ceea ce sugereazi cX existi mai mari Eanse c:ir europarlamentarii pror.enind din partidele aflate la guvernare sh rroteze in Iinia adoptat[ de grupurilc politice europene. in ceea ce priveqte cea cle-a-dolrir variabil5, existd Sanse mai mari ca un partid nalional care deline preqedintia unui grup politic european sit aibi o inftruenld semnificativx in conturarea optiunilor' politice ale grupului, existAnd, de as"-eneu, u posibilitate mai redus[ ca europarlamentarii din ac.est. partide sa fie forlali si aleagi intre politicile comunitarer promovate de partidul nalionai qi cele promovate de, partidul ellropean. In ceea ce prirreqte cea de-a doua serie de variabile de control, \'om include doui variahile care ilustreaz.i

grupului politic al europarlamentarului (spectrul .li*"t.io.tut Cpg); qi (z) numS.rul membrilor din cadrul clelegatiei partidului nalional de la care provine

,,urolparlamentarul (spectrul dimensional PN)' Am vizut Lot in capitolui 5 cd in cadrul celei de-a cincea legislaturi, cu cAt eiau mai rnari grupurile politice europene, cu atAt rnai coezive erau grupurile mai mici. De asemenea) cu cat era mai mare clelegalia partidului national, cu atAt rnai mari erau qansele ca aceasta s[ aibi o influen![ mai puternici in ceea ce priveqte conturarea. opliuniior de

politici comunitare li ni'elui propriului grup politic reducAndu-se, astfel, qansele ca "r.op"u.t europarlamentarii grupului si. r'oteze impotriva
acestuia.

Ce1 de-al treilea grup de variabile de control cuprinde dou[ r.,ariabi]e ce ilustreazI caracteristicile peisonale ale europarlamentarilor, c'are le-ar ptltea influenla comportamentul indiferent de pre1erin!ele personale sau de politicile comunitare promovate de partidele lor: (r) i'Arsta fiec[rui europarlamentar la inceputul celei de-a cincea legislaturi (rrirsta MPE'); qi (z) num[rultota1 de ani pe care fiecare membru al PE' l-

zrr fi pettecut in Parlament in cazul in c'are europariamentarul ar fi r[mas pAni Ia -finalul

rnandatului parlamentar in iulie zoo4 (ani ca MPE)' Am oblinut u""rt" date din registrele referitoare la fiecare membru a] PE arhir-ate de secretariatui General al PE. Aparent, cu cAt ull europariamentar era mai in vArsti qi cu cAt timpul petrecut de acesta in PE' era mai lung, cu :rtAt mai mari erau qansele ca acesta s[ ocupe o func{ie principal[ in cadrul delegaliei partidului national Ei in grtpului politic european fiind, astfel, mai liber "ad..,i s[-qi determitte propriul comportament ]a vot'

De cine sunt controla{i membrii Parlamentului European?

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland


a

Tabelul 7.3. Factori care influenleazX der.ierea de la vot membrilor PE


(r)
Votul impotriva (z)

voturilor prin apel nominal in cadml celei de-a cincea legislaturi a PE. parametrii modelelor sunt calcuiali prin regresie lineari cu erori -*Semnificativ standard ajustate pe paneluri. Statistici-t intre paranteze. llr to%o; "*semnificativ la 5%; "**semnificativ la r%'

gmpului politic
european

Votul impotriva partidului


na{ional
Coef.

7.3.2. Rezultate
Stat.-t
(r.BB)

Coef.
Constanti
PN-GPE qi distanla
cireapta-stAr-rsa PN-GPE qi distanta o.o13o"

Stat.-t (r.26) (z.zq)

o.034

o.o4o*
-o.o34

(o.s+) (o.sz) (o.gz)

intesrarea in IIE MPE-GPE qi distanla


clreanta-stfurea MPE-GPE gi distanla integrarea in UE,

Q ct)
(2.42) (r.6s)

-o.o03
-o.o41
-o.oC)4

o.749"'' o.o47 -o.o69

(o.r9)
(o.zz') (o.9+)

MPE-PN qi distanla
clreaota-stAnsa MPE-PN s distanta integrarea nUE
L:t guvernar-e

(r

z:;-)

o.o(J9

-o.o98*
-o.o1g'n

(s.26) (r.6s)

-o.or1
-o.oo1 o.oo9 ().ooo -o.o01

Tabelul 7.3 reflectd rezultateie modelelor de regresie lineari pentru cele doui Variabile dependente. PlecAnd de la predispbzilia membrilor PE spre a vota impotriva gmpuiilor' lor politice europene (in modelul 1), am f,escoperit urm5tbarele: in primul rAnd, in general, distanla a pri&i in ceea ce pri'eqte o politice comunitard sau alta dintre un europarlamentar qi cei doi mandanli ai acestuia, precLrm qi distanla dintre aceqtia doi din urme, sunt indicii iemnificative care pot pre\redea cAt de des \''a vota un europarlamentar impotriva grupului s[u politic european. Cu cht este mai mara distania in ceea ce pri'eqte o politici comunitarfi sau alta intre partidul national qi grupul politic

(o.rg) (o.t+) (r.r9) (r ss)


(o.26)

european,

PN cu iider al GPE
Spectr.ul climensional

-o.o6o* -o.ooo o.ool o.ooo


o.oo1
rB,+

e.zs)
(o.+r) (r.sB) (o.27) (r.26)

europarlamentarii din partidul nalional respectirr s5, r'oteze impdtriva grupului lor politic european. Aceasta se aplic[ in

cll atat mai mari sunt Eanseie ca


dimensiunea dreapta-sLAnga

."^1 distanlelol pentru

GPE

Spectml dimensional PN

Virsta MPE Ani ca MPE


Eqantioane

-o.0t)o o.oo2*
174

(:.sr)

I{-la pirtrat ajustat

o.40

o.03

precum qi in cazul distantelor referitoare la dimensiunea de integrare in UE chiar daci distanlele dintre partidele nati6nale qi grupurile lor politice europene in- cazul ciimensiunii ariapta-stAnga explici mai mult de 3o la sut5. clin totalul yarialiei in ceea ce priveqte derierea la rrot a de grupurile lor politice europene' membrilor PE fa{ir .personale ale membrilor PE sunt, de Preferintele asemenea, importante. Mai exact, cu cAt este mai mare

l/ofd: Variabila dependentd: Procentul situaliilor in care fiecart: MPE a votat diferit tatii de majoritatea grupului politic eriropetrn din care face paite (modelul r) qi pirrtidui na{ionail (modelul z) in cazul
z6z

distanla dintrl poziiionarea ideologicd personal[ ,a unui europarlamentar pe axa dreapta-stanga qi pozilionarea medie pe aceasti dimensiune a grupului politic europe_an al cu atAt mai mari sunt Eansele rca

".,.op*lu*entarului,

De cine sunt controlati membrii Parlamentului Eu

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

urmi sd voteze impotriva grupului sXu politit, european, indiferent de pozitionarea partidului sijrr
acesta din

;?;i

membrilor PE spre
264

conducerea unui grup politic european, atunci existd irr mod semnificativ mai puline qanse ca europarlamentaru'lsa voteze impotriva grupului politic european respectir.. l)t, asemenea, existi Sanse reduse ca europarlamentarii dirr cadrul partidelor nalionale aflate la gur-ernare s[ \rotez;r, impotriva grupuriior lor parlamentare europene, ceea (:(, practic este in consonanti cu cele ilustrate in capitoiul5. Revenind la predispozitia membrilor pE spre a votir impotriva partidelor lor nationale (modelul z), descoperinr ci foarte puline variabile sunt semnificative. Acest lucru nrr este -surprinz5tor ar,And in vedere faptul ch, aqa cum aratii rezultatele din Tabelele 7.1 qi 7.2, ,ar se intAmpld cer membrii PE si voteze impotriva partidelor lor nalionile. Crr toate acestea, distanla in ceea ce priveqte o anumitd politicir sau alta dintre partidul nalional qi partidul unui "*.op"u.tll europarlamentar sau distanla dintre preferinlele personalt, ale unui europarlamentar qi preferinlele celor doi mandanti ai acestuia nu au un efect semnificati'asupra predispozilici

daci partidul national al unui europarlamentai d.e!int,

na$onal. Totuqi, e interesant de urmXrit faptul cX, cu r:it este mai mare distanla dintre un europarlamentar ;ii partidul siu nalional in cazul dimensiunii referitoare l:r integrarea in UE, cu atAt sunt mai reduse qansele ca un europarlamentar si se indepirteze de preferinlele grupuhri sdu politic european. Aceasta sugereazi cb., cu cAt suni nriri mul1i europarlamentari pro-europeni Ia nivelul unci delegafii nationale de partid, cu atAt mai mari sunt gansclr, ca aceEtia sd suslin5 politicile comunitare promovate rlt, grup^ul lor politic european. _ In ceea ce priveqte variabilele de control, descoperim <ri

PE parte din PE. Aceasta sugereaz[ ci, cu cAt un membru ai atAt cu ani' mulli mai parte din Parlament pentru Totuqi, *ui irra"pendent va fi fa![ de partidui nalional. rezultatell din modeiul I sugereazd cd membrii PE care au ie."i p"tt" din Parlament pentru mai mu\i ani nu sunt nici mai mult, nici mai pulin- predispuqi s[ voteze impotriva erupului lor politic european. "^ -'in g""erial, aceste rezultate consolideazi concluziile din PE s"cliunEa anterioard. Exist[ qanse mai mari ca membrii 'voteze mai curAnd impotrir'a grupurilor politice s5. ."ropl"" decAt impotriva partidelor lor nalionale. In pius, pti".ip"f"i motiv pentru - cSre membrii PE voteaz[ i"-p"tii"^ grupuriloi lor politice europene .este faptul cl in ceea ie priveqte politicile comunitare .,r, "Io.rfli"t ""irte intre partidul lor nalionai qi grupul lor politic uropean' etunci cAnd apare aceastl situat'ie, este posibi]. ca un sxu europarlamentar s[ r,oteze in linia adoptat[ de partidul national qi impotriva gr-upului sdu politic european'

a vota impotriva partidelcr

nalionale. Singura r.ariabili .., o oui""are iniemnxtate estc datd de numdrul anilor in care un ellroparlamentar a ficut

lor.
z5s

De cine sunt controlali membrii parlamentului European?

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

nalionale qi Tabeh.rl 2.4' lnfluenla med'ie a partidelor europene asupra votului membrilor PE

7.4. Irnportanta

na[ionale qi europene pe parcursul primelor cinci legislaturi ale pE

relativi

partidelor
,1

Gmpul politic euroPean I'arlantentul llrtropean


oRa)

Pafiidul nalional
Coef.

Coef

Stat.-t (2.86) (:.661 (6.o6)


(B.s+)

Stat.-t (ro.4o)

Eqanti oane.
191

R-la

p[trat
o.7tB
o.725

o.32'^'
o.3d.** o.42*"
o.43"-o n Dt'-x

o.68""
o.64"
^"

europarlamentarii neafiliali qi cei care pror,in de la particic nafionale cu mai putin de trei europarlamentari nu iu fost incluqi in aceasti analizi.

modalitate alternativd de a elalua ciacX un europarlamentar rispunde la instrucliunile date <lt, partidele europene sau la cele date de partidele nationak' este aceea de a daci comportamentul la i'ot rrl 'edea membrilor PE este influentat mai curand de afilierea lir grupul politic european decat de afilierea la partichrl nalional. in cazul acestei analize, variabila dependentx estt' decizia luat[ de un europarlamentar la s^rr 'ot t"pentru" "impotrir'5"), iar cele doui'ariabile independente sunt, irr primui rand, pozitionarea Ia'ot a grupului politic europea. din care face parte europarlamentarul (misurati ca hin,l procentul din grupul politic care a votat la fel cril europarlamentarul) qi, in al doilea rAnd, pozilionarea la,,,oI a partidului nationai de la care prol'ine europarramentanrl (mdsuratd ca fii'd procentul din partidul nilionar care ir votat la fel ca europarlamentarul) (cfm. Noury qi Rolancl, zooz). Numdrul scdzut de "ablineri" a fost Eters, iar.

Lz

(ro.z3) (ro.o4) (rz g5)


(tc'.o7)

,14

(r984-r989)
I,g

o.58*'*

2(]5

o'697 o.735
o.779

(rgBg-rgg+)

lq
(rqg+-tggg)
L5

o.5B**

:141

0.zs)

o.69""

405

(r999-zoo4)

in cazul i'inei sesiuni anurne legislaturi (l-i""f'S)' Parametrii .o,t,-t,it'artti in in cro'i st.nd^rd ajustate ;rJ;1"1". se calculeazl prin r.egrcsie lineirri cu '*Semnificati' la ro%o; paranteze. Statistici-i i'tr-c ;-;il*.
1"p"rltr.,;f
ef'cctele meclii

MPE Vadabila dependentX: clecizia la vot aconstau Nofd: ;'irr"rpot.i.'o") Cocficientii de vot'

lt'semnificativ la 5%; ***semnificittiv la r%'

un mod.el de probabilitate iinearl cu constanta scizut['


a""o..uu5..."-iinterpretareacoeficierrlilorlegaiidece]e
ind,ependente. in esen!il, - r'aloarea djn totalul coeficienlilor poate h i,,i"tpt"tat[ ca fiind partevot al r,ariatiei in ceea cte priveEte compottamentul la de europarlamentarului Care este explicat independent (pentru o analizd partioele Ei q" cele^nalionalc vedea ".,rop"n" similari a proc"s.liui de vot in Senatul SUA' a se Levitt, 1996). I'ot pnn S-a estimat un singur model pentru fiecare Tabelul 7'4' up"l ,to-lnai intre iun[ 1979 qi iiilie 2ao4'

Modelu]s-acalcr.rlatpentrtrtjecarer,otinpartefblosind

doui .,uiiubil"

266

267

De cine sunt controlati

membrii parlamentnlui European?

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rarcl Roland

cu alte currinte, ac6ste rezr.rltate tL consolideazi pe cele ilustrate in Tabelul 7.2. - unde descoperirn cx existi sanse cam de doux ori mai multe ca membrii pE si votez. mai cr-uand impotriva grupului lor poritic european decir
impotrir.'a partidului lor national.

sau mai pulin stabild pe parcursul primelor .m{t legislatr.rri.

ilustreazx rezultatele medii in cazul acestor modele pentr.rr voturile prin apel nominal in cadrul fiecirei legislaturi al..sr, in mod direct. De exempru, numxrul eqaniioanelor dirr cadru] fiecxrei legislaturi este dat de numdrul mediu irl membrilor PE (care n, erau neafiliali sau care nu erau clirr acele partide nalionale cu mai pulin de tn,i europarlamentari) care- au rrotat,,pentru,, ria,,,irr.potrir,i,, i r cazr'il voturilor prin apel nominal ia nir.elul aceiei fegislatur.i. Rezultatele sugereazd cd partidere nationarJ au, irr medie, o influenld cam de doud ori *ui mare decir grupurile politice europene atunci cand r.ine vorba de ir determina in ce direclie vor r,ota membrii pE. De asemenerir, influenla proporlionald a celor doux fbrmaliu'i a fost m.i
r

Ircestuia. Partidele nalionale decid pe care din membrii lor de la nivelul PE ii r.or sustine pentru oclrparea unor pozilii cheie in cadrul comisiilor parlamentare qi a unor i,,tr"fli cheie in cadrul Parlamentului. Acestea mai decid <tacd membrii PE vor fi aieqi candidali pentru legislativul nalional sau pentru funclii exectitive. Drept urmare, odatX ce au ?ost aleqi, membrii PE lin aproape de

partideie
ireneficia

cint,i

7.F. Concluzii: partidele europene,qi

acfiunile partidului national

asupra selecliei candidalilor gi asupra procesului dt, realegere a acestora, cele ,nai multe dintre partidelc nalionale pot decide care din mernbrii ror din pE ," ,.o,. intoarce la ni'elul acestei instituiii. De asemeneil, cond.uceriie partidelor nationale exerciti o influenli dominantd asupra r.iitorurr"ri carierei membriro' Parlamentului European atat in cadrur cat qi in-afara
268

Analiza noastri sugereazd faptui ci partidelc principalii actori agregali la niiel,l pli. Nu este nimic surprinzitor in -asta dacd ludm irr considerare faptul c[, prin exercitarrea controrul'i
n_afionale sunt

oportunit5li r.'iitoare legate de carierS' Prin comparalie, grupurile politice europene au o influen![ directa mai redusX asupra membrilor PE' Partidele europene emit instrucliuni de vot pentru membrii lor, se folosesc de responsabilii cu disciplina qi cle coordonatorii de partid pentru a comunica pozilia adoptati de partid Ei pentru a monitoriza com'portamentul membriior lor qi pot recurge 1a ultimd de expulzare a unui membru din "-"irir.1orea grup. Cu toate acestea, daci un membru al PE se simte 1,.i". ]a mijloc int|e pozilia partidului nalional Ei pozilia grupului pbtiti. european, vom descoperi cX, d-e obicei, :rcesta va urma pozilia partidului sxu nalional. ceea_ce e sd ;ocant, totuEi, eite faptul ci extrem de rar se intAmpl5 fie scoase la iveali Conflictele existente intre partidele lationale qi particlele enropene in cazul r,oturilor prin apel nominal. Dac[ acl[ug.lm aceste rezuitate ]a cele descoperite in capitolr_il 5 care ne aratx c[ grupurile politice_ europene au de.renii ain ce in ce mai coezir,-e in ciuda di'ersit[tii ideologice crescinde intre partideie nalionale membre :rle acestora, vom ajunge la o explicalie particr-rlar5 in ceea ce priveqte dezYoltarea politicii democratice la niveiul PE. Conflictul Ei coeziunea crescAnd[ de la nivelul partidelor transnalionale sunt produsul rinei conduite strategice a partidelor politice nalionale- Existi sx se sanse din ce in ce mai mari ca partidele nalionale
d"e 269

lor naiionale pentru a fi realeqi qi pentru a

l)e cine sunt controlati membrii Parlamentului European?

Simon Hix, Abdul G.

, G6rard Roland

legislalia UE actuald, care permitea angajalilor sir stabileascd in mod rroluntar impreunX cu angajatorii lol s[ munceascd mai mult de maximu] previzut de 48 dt. ore pe siptimAnX. Marea Britanie qi cAteva alte statc rnembre s-au opus abroglrii acestei clauze de ,,opt-out", iar guvernul britanic laburist a ficut presiuni asupnr celor noudsprezece membri labr.rriqti ai pE si votezt' impotriva directivei. Aceqtia din urmi au fbst de acorcl cu pozilia adoptati de liderii lor de partid de la Lonclra.
cu ceilalli membri ai Partidului Socialiqtilor Europeni (PSE) in far.oarea directivei qi impotriva poziliei
guvernului britanic exprimatd in cadrul Consiliuiui UE. Delegalia laburistd britanicX nu s-a indepdrtat de la pozilia adoptatd de PSE din douX motir.e. pe de-o parte, in Parlament exista o rnajoritate ampl[ care sustinea directir,'a (r'otul a trecut cu 378 Ia z6z), deci votul celol nouXsprezece membri laburiqti ai pE impotriva proiectului legislativ nu ar fi dus la rezultatul urmirit de guvernul blitanic qi ar fi fost, prin Ltrmare, o acliune pur simbolici. ln al doilea rAnd, un vot impotriva pSE in cazul unui act legislativ atAt de important pentru
Cu toate aeestea, la votul final, aceqtia au r.otat impreunir

afle in conflict cu maioritatea grupului politic elrropean din care fac parte. Cu toate acestea, este clar faptul cii acestea emit instrucliuni pentru membrii lor din cadrtrl PE de a vota impotriva poziliei adoptate de gruprrl politic european doar dacd chestiunea supus5 votului este extrem de importantd qi dacX aceasta nu afecteazii in mod semnificativ r.iitoarea rela{ie dintre partidul nalional qi partidul european. Aceastd idee este perfect ilustratX de un caz recent. in mai 2oo5, Pn a deibitut qi a votat in legXtur[ cu o directir'5 in fazd de proiect referitoare la organizareir timpuh.ri de lucru. O prevedere cheie a acestui proiect dc lege a fost abrogarea clauzei de ,,opt-out" existenti in

partidul european ar fi ameninlat pe viitor influenla inembrilor laburiqti britanici ai PE in cadrul PSE qi la nivelul PE, intrucAt conducerea PSE ar fi putut fi mai reticentx pe viitor in ceea ce privegte alocalea de funclii cheie de raportori laburiqtilor britanici $i il ceea ce priveqte promo,rarea acestora din urmX in cadrul io*iriifoi parlamentare qi pe pozitii de conducere in

cadrul PSE sau in Parlament. cu alte cuvinte, partidele nalionale ii controleaz6pe europarlamentari qi un puterea- de a-i disciplina pe deplin. Cu toate acestea, partidele nationaie tind sd ajungd la acorduri colectiv"ltt c""u ce priveEte politiciie ctminitare adoptate de grupul politic -european' partidele nalionaie au delegit puteri semnificative de orga.tizare qi conducere c[tie partidul european qi iqi foi-osesc propria putere in sensrii disciplinhrii membrilor lor de la ni.telul PE pentru ca aceqtia dil urm5 sX aclioneze in baza afilierii partinice europene. Intr-un f-el, taptul c[ vorbim despre d.oi mandanti poate fi derutant' in' ,ealitate, exist[ b congruenii so]idi intre grupui politic european qi partidele naiionale intrucat acestea din urme conlucreaia in aqa fel incAt partidul european si aciione ze coeziy la nivelul Parlamentulr-ri European.

27\

8. Concurenfa Ei formarea de coalilii


Concurenla intre partidele politice este adesea consideratd a fi un element central al democratiei moderne

Schumpeter, ug1.;)'Aceasta pune la dispozit'ia cetlleniloi mecanis^mul necesar acestora din urmfl in p.".Lr"t de alegere a liderilor qi a politicilor publice

i;" ;"*plu,

pi".,r* qi iestinate lor, 'aleqi

procesul de pedepsire a 1-rn Ei-iu respectat promisiunile Jemnitariior "ur. la electorale sau care s-au llsat corupli' Concurenta pune dezvoltarea penti'ti dispoziiia elitelor stimulentele necesare de ;;.id"l a" politici pubiice ri'ale qi pentr-u propunerea .u"aiau1i rivali pfntru aceeaqi func1ie. Dezbaterile AtAt d.emocratice pot avJa, de asemenea, un efect formator' punerea in funcliune a itr e-"ti"u Ei in ![rile europene, "At a unor sisteme de partide concurente jucat-un rol central in pro""."l de iiocuire a identit[lilor locale d9 .gltre identit[1iie nalionale (de exemplu, K"y, t'96t; Rokkan' 199q. -"'Totoqi, partidele politice nu sunt concurente in mod inerent. De exemplu,ln anii '5o, .Schattschneider (196o)' critici la adresa partideior ;;;i;" al1ii, a adis numeroase amerlcane spunand c[ acestea ,,[u sunt receptive" la p.eocup[.ite iotanlilor qi cd nu au l9yqit rf^u :" mobilizeze" ir, ;,rr.,i unor agende de politici publice diferite. In aceeaqi misu.A, Katz !i Mair (rggS) sunt recunosculi pentru .orrfor- cXrora in cazul multor democralii' ^n.."^dif" puitla"f" principale, in ioc si fie concurente) pun rnai nou qi bazele unui ,,cattel" pentru a-qi asigura funcliile in-guvern de ;;;il a se asigura c[ u"tiotta1il" 1or beneficiaz[ finanlare de la stat.

in

Concurenta i formarea de coalitii

Westlake, 7gg4: tB7-B;' cercetirile existente, care pleacx de la rnostre de rrotu.i, sugereazd cd gmpurile politice ar putea concura mult mai mult decat presupune inlelepciunea conr.enlionalx (dt, exemplu, Bardi, 1gg4; Hix qi Lord, ryg7; Raunio, 7gg7; Kreppel qi Tsebelis, lggg; Hix, 2oo1; Kreppel, zoozt;; Noury, zooz). PlecAnd de la aceste cercetiri,.,,b* i'cerca irr acest capitol sx folosim qi baza noastrx de date referitoare lir prin apel nominal din cadml parramentului pent^r 'oturile

preqedinliei comisiilor parlamentare (de

European este aceea conform cirerirr principalele doud partide politice, socialiqtii gi ppE, tincl sii se aiieze in loc sd concureze pentm detinerea influenlei Ei pentru atingerea rinor rezultate in ceea ce pri'eqte politicik, comunitare (cf. Kreppel, 2ooo, zoozb; Ui* al., zoog). "f Aceste doud formqliuni impart aceleaqi preferinle pentlrr mare plte dgn politicile comunitare aflate pe agenda Ul,i, cum ar fi modelul de pialx sociald a capitalismuluf europe.r, reglementat.qi integrarea europeani viitoare (de exemph,, Marks qi wilson, zooo). De asemenea, principalere dbtrii grupuri politice sunt oarecum fortate s[ coalizeze datorit;i procedurilor legislative ale uE conform cirora este nevclir, de o ,,majoritate absolnti" a membrilor pE pentru a acl.c:t. amendamente iegislatiei - cllln se intamplx, de exemplu, irr cea de-a doua lecturi in cadrul proceilurii de cociecizit, (Corbeti et al., zoo5). Socialiqtii qi ppE se aliazd, clt, asemenea, pentru a-qi promova propria putere in fhtir grupurilor mai mici in cadr-ul lucririlor interne ale pE, ci. exemplu, prin preqedinlia rotati'i a parlamentului int*' cele doui grupuri mai ample Ei prin sistemul de alocare :r
exemphr,

. in acelaqi mod, o viziune foarte rxspanditx in ceea t,r, priveqte Parlamentul

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

cum qi de ce concurenia intre partide Ei formarea au evoluat pe parcursul ultimilor doudzeci Si cinci i" ani. Vom incepe in sectiunea B'r' prin a discuta despre J" "outlti"i din aspecteie surprinse de literatura de speciaiitate in "at"i. referitor la concuren![ qi ceea ce privJEte "o*pJttu*entul lu for*ur"a d.e coaligii. Secliunea B'z' identific[ parte din pri""tp"f"le tendinie' in ceea ce priveqte comporlamentul i"gut d" formarea de coalilii inci din 1g7g, iar secfiu'ea 8.3 ui.,." in prim-plan o analizd statisticS. pentm a 'edea care sunt factbrii care explicl modeleie pe care 1e supunem
a investiga

studiului.

vom Vedea c5. formarea de coalilii Ei concurenla intre partide la nivelul Parlamentului European apar, in juml ilasicei dimensiuni dreapta-stAnga qi c[ cele doui grupuri pnllti"" principale votdaz[ impreun[ mai puiin decAt iUiq""lu" s[ o fac5. Vom descoperi, de asemenea' cl p.i""ipafii factori care influenleaz[ compottamentul iegat h" foirrrurea de coaiilii la ni'elul PE sunt mai curAnd plf"-t,"t"fe partidelc-,r pentru o politic[ sau a]ta decAt dorinla lor de a fi detjn[tori ai puterii'

8.r. Teorii privind concurenta intre partide gi formarea de coalilii


domeniul qtiinlei ceea.ce.priveqte in principale politice, existl doud explica{ii ioncurenla intre partide qi fo'narea de coalilii. P.ima abordare face refeiire 1a faptu'l ci ceea ce duce ia formarea de coaiilii intre partide Lste dorinla acestora ^de a fi puternice. Cea de-a doua abot:dare sugereaz1' ci formarea are la bazi preferinlele pentru anumite opliuni [" "oofiUi politice. rin cazul primei abordlri, orice actor poate coaliza cu oricare alt *tor, indiferent de distanla intre poziliiie
a1E

i., literatura de specialitate din

' Preqedintia qi r.ice-prersedin{ia coniisiilol se alocir in baza sisten'rulrr i d'Hondt al reprezentlrii proportionale care, dergi nrult plopor-!ionirl,
fhvorizcazd parlidele nrrri rrrar.i.

('orrt:ult:nta qi formarea de coalitii

metode ale "indicelui de putere" {blosite l. 'ariatelor mizurarea puterii actorilor are cxror sunt diferite ca 'oiuriqi Shubif., iqS+, grad.de^importanli (cle exemplu, Shapley
Banzhaf, i965).
276

adoptate. de aceqtia de o politicd sau alta. Mai pulirri pafteneri de coalilie 1tza11 implic[ maipuline interese de coicili.t in momentul distribuiiii benefi"iilo.. i" u""J.".r.r -nik", Ggg") suslinea cd existd posibilitatea ca aceste coalitii sd flt, coalilii ,,minimal cAqtigdtoare,, _ aceasta insemnara ,,, ar trebui sx existe mai murli membri intr-o .outi1i" "A cc,i a"cat necesari pentru a asigura existenla unei majoritdti. Daci n. axdm pe contextul.particular al procesurui de.,oi r"girroti,, in cazul cdruia coaliliile se fbrmeazd de la .u, lu-.ffiu.u,, qi Ferejohn (rq8g) incadreazi negocierea legisratii'd irr acelaqi context teoretic, subliniind cf actorul caft stabilerstt, agenda ar trebui s5-qi aleagd ca parteneri de coalitie p. aceia care sunt mai.ief[in_de -umpdrat. o prediclie pentru "coalilia minimar caqtigxtoare" qi penti., "*pr.riii ul"g".",, parlenerului de coalilie car-e ar fi "cei ^ mai ieltii clt, cumpirat" se referi la fhptul c[ partidele mai mici ar trebrri s_ir se regdseascx mai des in coariiii decat partidele -u.i, u.t,, dlca p'irinr din perspecrira fapt.lui d ,r,,i iefin .de c*rnpdrat clecat ultimere. cuP,j;.'"j;'runt arte c'r.inte, p(, misurd._ce amploarea unui partid cregte, ceteris f"ri'bu", probabilitatea ca acesta si ie reglseasci in rAndul un.i coalilii se reduce. Tot legat de aceste idei, in caztil in care Lln particl en.r, _ suficient noroc si joace un ror decisi'in a face ca o coaritit. perdantd s[ devind coaliiie cAqtigitoare, acesta impune un pre! mai mare pentru Jdfu.u..u sa la ;;;i;, respecti'd. Prin urmare, cu cat existi mai multe qanse "oaliti,, cir rolul un'i partid sd fie decisiv, cu atat este mai mau.(, probabilitatea ca a_c9$a si aibx o putere de negociere r,ai mare in cadrul coaliliei, indiferenf de preferintEre acestui. pentru o politicd sau arta. Aceasti ialiune stx Ia baz.

-r".-tr"*l

abordare a concurenlei qi a form[rii de coalilii ilustreazi

ffi

taptul cd factorul care influen\eazb. formarea de coalilii este ,rrai c.,.a.rd amploarea relativx a grupurilor politice $i nu u""Jtoru pentru o politici sau alta. Intr-adev[r, cAnd indicii de putere se aplic[ in caztil grupurilor ntunci 'referintel" politice clin Pariamentul European, cercet[torii au .l"rcoperit ci existd mari qanse ca rolu] decisiv jucat de un grup politic sX fie strAns legat de num[rul de locuri pe care i" a"ti"" in comparatie cu i1t" gr.,p.,ri politice (de exemplu, Lane et a1., tggs; Hosli, LggT; Nurmi, lggD' In aceeaqi m[surd, unul dintre principalele motive pentru_care exish conr.ingerea ci PPE, qi socialiqtii formeazi o alianli este pentr-u c[ asta le peimite si -domine agen-da politic'ilor iomunitare qi lucrlrile interne ale Par]amentului' Opusl acestei viziuni, cea de-a doua abordare p."r.,1r.,n" ci preferinlele pentru o politicX sau alta stau la iruru fbr*[rii ie coaiilii. in acest sens, existl mari Eanse ca un partid si coalizeze sau ca un legiuitor si Voteze in aceeaqi linie cu cineva care are preferinle mai apropiate decAt cu cineva ale c[rei preferinle sunt mult mai diferite. Pentru a contrazice perspectiva lui Riker care nu are in vedere preferintel."^p"ri., o politicl sa' alta, Axelrod susline c[ existi mai mari qur.r" acele "coali1ii minimal conectate" "u s.l se formeze intie partide care se piaseazi cAt mai aproape prir,eEte dimensiunea principali unul de altul in .""u "" legat[ de concurenla politicd. Cu toate acestea, o coalitie ce se]bazeaz[ pe o politi"e ru., alta nu e ner..oie s[ fie minimal cAqtigitoar". D"-"*"mplu, dacx se poate alege intre status q"t-i,t existent al unei anumite politici care este mai mult ciecAt cle ned.orit qi o propunere alternativd moderatX referitoare la acea politici, atunci poate apirrea o coalilie "supradimensionatl" ca Llrmare a interesului comun al majoritalii de a schimba acel status quo a1 politicii nedorite (Giosclose qi Snydsl, t9g6; Krehbiel, 1998)'

('{ )n('lt t.(.ltl ;t rii l(,t.ln;t I.r.;t I lt, r.o;tltl

europeani tincl .sir di'ide actorii participani"'t"'infhptuirea politicir.r. comunitare mai curdnd in lu.ur-intereseror nalionale decit in jurul afijierii ,aftinice i".a, ry97;"i,ir. ijt"sl," Marks. rgqq). Dacd partid"i;'il;rcd ti sx .orr".,r"r". .,,.,.,r irnpot'i'a ceruirart i" priri"t" r"*i t",**r.d.i errrope'e extinse sau mai reduie, 'riri rir nivel intern propria ^""rt" irca si-gi submineze a" partid (Hix, tggg). Partidele "r"ri""" prin .,.-u.., sd se foloseascd 'or iucerca, dc c,ntrolLrr rimitat p* .o." ir cre{in-urup.o aSendei pentrtr renunta la chestiunile care ir d,,.; ii,i)ii,"i";; ?:; .,, -]r'"u".,r pri'eqte integrarea in care conduita politici se baieazirn."i "rr.op"anr. *ira"a p" i."t..in!ere poritice decAt pe detinerea pute.rii, afunci coalitiile bazate pe aceste prefe.inte ar rrebui sb"fie .,;";;;i; in prin<,ipal in .i*r.ul dimensiunii dreapta_stAnga. Prin urmare, variafiiie in ceea ce priveqte modelele de concurenld intre uartide qi fo.mar"a de coalilii ra nir-erur pE pot fi determinaie cte pi;;;;;'l;l.ni,rruu." a grr-rpurilor politice, de preferinlelein ;;hil;; pentru o polirici sau alta sau de o posibita cele doui. "o*[i"ui;t#rJ

ca, de artlbr, rir nivelul artor dem.ocra{ii .. bazeazdpe axa drea'tirstanga' Acest ralioname;iil;;ili "o.,''ut", si se exrindi si in cazrrr tbrmirii de coarilii. p",*ia"i" n re o'i,,r,,,,,, acele partide care au ..r" -ui"up.opiat" pozilioniri ctr :rr. lor pe axa dreapta_stanga. in comparatie, politicik, comunitare referitoare. Ia Tnt"g*."u

-.a'ilrrrrr ;;, r'irr,r.irc qi irtt..rs.r. fi"';;r'<r,'.liure, pentru p. r.tir r.r. "i viz3..i- d;-;;;";"",i"1,,,., r,, .pozifi'e diferenliazi famiiiire eq ^"".io.u o"JaJ J.ru d" cealartd. F.o.nr.*,ir paftideror la ni'elul p".r"r"""t rri E.,.op"un
socio-economice^ tincr. politi ce intrucat

Aq. .um exprica' in

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

8.2. Modele de coalilii la nivelul

Parlarnentului European
Tabelul B.r ilustreazX numXrul situagiilor in care n'rajoritatea unui grup politic a votat in aceeaqi linie cu nrajoritatea unui alt grup politic in cazul tuturor voturilor prin apel nominal pe parcursul celei de-a cincea legislaturi (r9gg-zoo+). Grupuriie politice din tabel sunt ordonate de
la stAnga la dreapta cu exceplia celor dou5. forle "de ptotest" crare nu se incadreazi ctt uqurin![ in aceastX dimensiune: Gmpul anti-europeniqtilor pentru o Europi a Democraliilor
,si

i}ffi il rr.'Jl

(ril;

a DiversitXlilor (EDD), qi cel al membriior PE neafiliali (NA). Modelele de coalilie sugereaz[ c5., la nivelu] PE, coaliliiie urmeaz[ intr-adevdr dimensiunea dreapta-stAnga. Mai precis, cu cAt grupurile politice erau mai apropiate unul
de celdlalt pe aceasti dimensiune, cu atAt mai des acestea au votat impreun[ in perioada 1'9gg-2oo4. De exemplu, PPEI)E, care a fost cel mai numeros grup in cadml celei de-a cincea legislaturi, a votat mai mult cu ELDR (Parridul European Liberal Democrat Reformator) decAt cu PSE, cu PSE mai mult decAt cu V/ALE Slerzlil Alian\a Liberd Europeanl), qi cu V/ALE mai mult decAt cu SLIE/S\D{ (StAnga Uniti EuropeanS./StAnga Verde Nordicd). Acest

lucru este ilustrat qi de rnodelul obsen'at in

cazul legislatr.rrilor anterioare (de exemplu, Hix qi Lord, t997: t5B166; Rauni o, rgg7: ror-ro6). Aceste numere ilustreaz[, de asemenea, un nivel relatirt

al concurentei politice intre cele doui grupuri principale. in mod surprinz[tor, dat5. fiind inlelepciunea
ridicat

z7B

conventionali, PPE-DE qi PSE au votat mai rar unul cu celdlalt decAt au fhcut-o oricare din ei cu ELDR. PPE-DE qi PSE au votat, de asemenea, mai rar unul cu celilalt decAt oricare din ei cu grupul politic situat la exlremele ior imediate - UEN pentru PPE-DE Ei V/ALE pentru PSE.
279

Concuren!a

formarea de coalitii

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roiand

fiecare din perioadele de doi ani, calculat ca

cu toate acestea, PpE qi socialiqtii nu au fost ?ntotdeaunil atat de competiti'i. Figura B.r. ilusireazd numinrl sitr-ratiilor. in care cele doud grupuri politice mari au votat impr",..rx in

.!:

recursivi pentru fiecare perioadd succesivi de qase luni.


20O4

medier

-=

Tabelul B.r. Modele de coalitii in legislatura


d
r1l

1999_

rl a

itr
\!

{'

1:l

tl '! c

t:tr

al ta

Lr:l

=a:
L,n

rl
LN

,:{

t.

LI tal

t{
-i

f!

t! q

{
EI

E
a

te
.:j

r:r'

pl

{
F {l

:-'
a:

al

:i

il

r
a

:J

'-. al t

a t!

il

-t
tr

t.
L:

(!

a'

:i { a
|:

Figura B'1. Frecl,errla


-Atrotd:

..marii coatilii'' intre socia]iqti_PPF, majoritililc

L J
tf

al

Il

r'

o,
ril

I' ..f a

a^

,ll

rll

{
a

r !l
E
J

n o
al

i:,

r-

l
d -l
t-

'1

g..,p"i"l to.iutiqtit. Ei PPE au votat in aceeaqi linie intr-o.perioadX dati nu incepe la rle doi ani calculatzi ca o medie recursivd. scali axei verticale
zero.

Acest grafic ilustreazd num.lrul sihraliilor in care

F,

{
i!

t:

{
a

'I

-l
i!,

tr a

l! t\

:.
l:

.rl

,]

r
a
t.

E'

ril

r1

:
LI!

;e
E

ir.

J .:-r

E R,

*.5
f'l

iJ.

.ifi
t.1

,-

n*.
= tu! u
ili

=U

i!

?
l/j

H
tr-

rF.

u
E

tr

't

Coalilia socialiqti-PPE a atins valoarea maximl in timpul ceiei de-a treia legislaturi^ (rg8g-1994)- cAnd.aceste Jo.,e partlde au rrotat im"preuni in- mai mult de 7o la suti din siiualii. pe parcursul primei, celei de-a patra qi celei deu-"in""u iegislaturi, intre cele doul formaliuni a existat o concurenliputernici. De fapt, in cazul primei-legislaturi' verzii socialiqtii eriu mai predispuqi s[ voteze cu iiberalii, cu in zoo5)' (Hix al', et decat cu PPE' ii "" LA"g" radicaii legislaturi, carul cele] de-a patra qi celei de-a cincea lu [beialii mai mu]t decAt cu PPE Ei s-a sociaiiqtii au 'otat intAmplat pentm prima dati ca liberalii s[ r'cteze cu
socialiqtii mai mult decAt cu PPE'
zBr

zBo

Concurenta

Si

fbrmarea de coalitii

Simon Hix, Abclul G. Noury, G6rard Roland

Deci, de ce au votat socialiqtii qi ppE impreuni atAt tk, des la finalul anilor 'Bo qi la inceputul anil,or ,9o? De t,r, aceastd mare coalifie a inregistrat un declin ]a finalul anikrr. '9o? De ce au inceput liberalii sX voteze la fel de des t.rr socialiqtii 9a qi cu PPE? pentru a rispunde la acesl. intrebxri qi la aitele, trebuie si analiz[m datele in detali'.

puterile Parlamentului European care ilustreaz[ impactul pe care creqterea puterilor pg' t-o arut asupra modeleior care ar c1e coatilii; i3; vaiiabile care controleaz5. factorii "cu putea ittnnenla modelele de coalilii; Si (4) variabile efect fix', p"ntr., fiecare pereche c1e coali1ii, astfel incAt rndrimile i*,trr* ceiclali'. ';ttittUlru "'' ':til mai degrabl schimbi.riie iegate de aparilia fieci.'ci coalilii in parte

J""at

8.3. Factori care influenleazL

formarea de coalitii

Pentru a analiza factorii determinanli ai modeluhri variabil al concurenfei^qi formaririi de coalilii, vom reclr.g,(, la o analizi statistici. inainte de a ne axa pe r:ezultate, r''r' face, mai intAi, o scurt[ prezentare a variabi]elor.

schimbXrile la nir,elul strtcturii generale a concurenlei intre Partide. in cazul primului tip de variabiie, includem alcl o-plou."u uneii coalitii (Amploarea al coaliliei), m[surat[ de .ru ilind procentul combinai de locr'rri in PE ocupate Aceast[ care formeazi coalilia. do..a grupuri "prin politicereflect[ ""1" efectul pe care i] are u.mar", variabil[, ,,puterea;, unei coalilii dintr.e doul partide asupra ti,ec'en1ei coaliqiei. Caicullm spectrele dimensionale ale coaliliilor pentru toate perechile de partide-indiferent de

8.3.r Variabile

cit
axa

pe de uproup" sau cleparte sunt acestea unele de aitele

perioade). Avem, prin urmare, r_rn total cle 7oo dt, eqantioane (ro perechi de coalilii intre 4 grupuri politicc pe _parcqsul primelor ro perioade, plus 15 perechi dc coalilii intre 5 grupuri politice pe parcu.sul ultimelor 4<r perioade). Vom folosi patru tipuri de variabile explicative: (r) variabile referitoare la grupurile politice in parlament pc'

acestei perioade in timp ce unul din grupuri, r.erzii, nu ir existat in timpul primei legislaturi (pe parcursul primero.

Vom considera ca variabilX dependenti numdnrl situaliilor in care majoritd{ile oricdror doux din cele sas. grupuri politice principale au votat la fel in fiecare cri. perioadele de qase luni intre iulie 1979 qi iunie 2oo4. cinci dintre grupurile politice au existat pe tot parcursrrl

Acest lucru este ilustrat in figura B'z' care surpr incle u-plour"u coaliliilor de d'ou[ partide intre cele mai mari pe t."i grr.p.,ri politice in comparalie cu frecvenla lor cinci legislaturi alese fo."i*.,t fiecireia dintre pr:imele direct. Linia din figur[ ilustreazi rezr-r]tatul unei regresii bir-ariate intre acesie doux variabile. De exemplu, punctul

dreapta-stAnga.

ro

SoC-LlBraproapedeaxaorizontal[lastAngasereferd.la coaliliile dintre socialiqti qi liberali'

care le vom folosi pentru a testa teoriile legate de concurenta intre partide; (z) variabile referitoare la
zBz

283

Concurenta $i formarea de coalitii

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

er[-rrn: uon i hPl


I
CJ

EFP-r.rts

] IE i

rn[surl ce amploarea combinat[ a celor dou[ grupun erau qansele ca 1rotiti"" "ru *ui mare, cu atAt mai mari sd ircestea sX voteze impreun[. S-ar putea ca aceste rezultate in qi nici multivariate r-ru fie valabiie in cazul unei analize
sc)lt-LIB.1
s{ )(

6 O d il.ial O CJ L tJSLlr-.-l.IR5 EPP-I IIJ

-Lln''

-t.,i;ii,:

S{tat-Ept3

EITT]-LIB1

:L)f

Si)(. Ut,pj
-Lt'I'-'
s( )(

t.El)i,t

so{_-EPP I

s!)!' !

,,;

rr

A-ploareu .oiii1i"i (z ali


I-ig
tLr a B. z .

i,n,

.'

i'n1
e

's

cazul unui nivei mai scizut de agregare (daci avem in vedere qi rnai curand. perioadele de qase luni decat cele de cinci ani), coalilii de ,ii"ii" carul ad[ug[rii tLrturor c.elorlalte combinalii posibile intre cele qase grupuri politice principalePentr-u a testa teoria alternatir'[ a form[rii de coalilii o bazate pe pref'erinle1e pentru o politici sau alta, vom folosi variabiia care mS.soar{ distanla pe dimensiunea dreaptadintre cele dou[ grupuri politice care formeaz,a o

stAnga

AmpI

ar e a co aliy iei

Si

fr

cu

ent a

parcursnl legislaturii t97g-r984, Epp-LIBz cste frecventa coalitiei ppl,l liberali pe parcursul legislaturii 1984-1989, etc. ArnpioarcJ coalitit,i constd in cornbinatia intre mirrimile celor. clr,rrir gn4rirri politicc crrn, lbrmeazi coali$a in ceea ce priraqte impiirtirea rocLiilo. in pE. scalir
axei verticale nu incepe la zero.

l/ofci: IrPP-LIRr reprezi't5 fi'ecventa coalitiei ppli*iiberaii p.

Amploarea combinatX a acestei coalitii este intre 4o Ei 5o la sut5, iar frec'er-rla ei este under.a sub 6o la sutri. R5spandirea coaliliilor dinspre stanga sus cxtre dreapta jos in figurX sugereazi cX potenliala putere a unui porit-,il paftener de coalilie este cel pulin parlial rejer.anti. De exemplu, este posibil ca cele doud grupuri mai mari si fbrmeze o coali{ie mai curand cu liberJii decat intre ele intrucAt un partener de coalitie mai mic presupune ci trebuie si renunle la mai puli'. f)e asemen"i, diilin.,o."o frecven{ei coaliliei PPEliberali int.e cea de-a patra qi cea c1e-a cincea legislaturd s-a petrecut concomitent cu creqterea amplorii combinate a acestor doud partide. Totuqi, dacd ne uitim doar la coalifiile ppE-socialiqti, se pare ci pe
284

coaliltie anume pe parc*rsul unei perioade date (Distanla icleoiogici). At culn am ilustrat in capitolul 5-, p-entm vom recurge la baza de date a calculalrea-u""it"i 'ariabile, la Gr-upului de Cercetare a Programelor-manifest referitoare dreapta-stAnga pori-Lo"ut"u partidelor nalionale - pe axa (g"dg" et al.i 2oo1). PlecAnd de la pozilionarea dreapta.*r"^ a fieclrui p.rrtid nalional 1a ni'elu] unui grup politic p" iut"".sul fiecXrei perioade d'e Ease- luni,. am calcuiat gmp politic iori-iio"u.ea median[ dreapta-stinga a fiecirui din nalional partid prin' multipiicarea poziliondrii fiec[rui ai PE ai ina*f grupului poiiti" c. procentr,rl de membri i" reg[seau in cadr-ul grupului acelui i""ia nalional

"ur" politic'respectir,. "Distanla ideoiogici" a unei coalilii se 'm1soar5, prin u.mare, ca fiind distanla dintre pozilionarea med.ian[ dreapta-stinga a ce]or dou6 grupuri.politice care formeazl coalitia p" pui..,..ul unei anumite perioade'-. pentru a il*stra icest'lucr-u, figura 8.3 surprinde distanla ideologici in cazul coaliliilor de doud partide intre trei dintre cete dai mari gr*puri politice in comparalie cu frecr.'enla form[rii lor p" pur"uts*l fiecireia din primele- cinci legiJaturi alese direct. t,inia reprezintl rezultatul unei relresii birrariate intre aceste doui Yariabile. Pozilionarea o .o"uli1iiio. in figur1 qi panta abr-Lrpt5 a liniei sugereaz5
z8s

Concurenta

Simon Hix, Abdul G. Nou

principale.

cincea legislaturi decat p" pui"rrrur celei de-a patra legislaturi pentry cd s-au^indepiriat unii de alfii pe axa dreapta-stAgsa i111e fiTp,pe midsurd ce distanla ia"ilogi"e dintre socialiqti qi liberali s-i diminuat, s"*p".i politice au inceput sx voteze in aceeaqi iinie ";il-J;; mai cles.?onai, trebuie menlionat incd o dati fapfui ci acest ,"r.,rtut ,-u, puteg sd nu funcqioneze in cazul unei analize murtivariate la un ni'el mai scdzut de agregare qi in cazur includerii tuturor combinaliilor de coalifii intre -cele sase grupuri politice

leg.ature puternicd: dac5 doud grupuri politice se indepxrteazi unul de celilalt pe axa ireapta-stI"gu ut"n.i acestea vor vota impreun, mai pugin. De eiemplu, iociariqtii qi PPE au votat impreund mai puiin pe parcursur cerei de-a

Amsterdam, vom exclud.e aceste variabile


separate.
O.-S5 _:

in

modele

EPP-LIBI EPP.LIB2

;
i).811

SLrC-LIBI

il. fr

'

S(IC-EFPI
SOC_LIBI

noastre aplicate la probrema corelxrii i"tr" iu.iutitu Tendinli qi variabilele fictive AUE, Maastrichi ,gi
zB6

capitol il 5 pentru a mdsura puterea parlamentului T European. Primele trei variabile sunt variabile fictive care reprezintd sporirea puterilor pariamenhrrui prin t."i Tratate de reformd incepand cu mijlocul u.riio. ;so, ""t" A"t.rl Unic Eurooean (AUE) care ia r,aloarea o pentru fiecare perioadi pAnd in ianuarie-iunie ry87 qi valoaria-r-arrpu-u""u perioadi; Tratatul de la Maastricht' (Maastrictiti u"o valoarea o pentru fiecare din perioadele pAnd "l--' in'iurr,,uri._ iunie 1993 qi valoarea r dupi acea perioaddl iar rrataiurae la Amsterdam (Amsterdam) ra avefvaloarea o p"J*fi".u." din perioadele pAnx in ianuarie-iunie 1999 varoarea r dupd $i acea perioadd. cealaltd (Tendinlu) ,"pr"ri"te *u ^r'ariabild timpului din ry7g pAnd.in ?golqi va avea'*tour"u , p",rt* prim_a perioadd de qase luni (iulie_decembrie ,g;;;:" i."t* cea.de-a doua perioadX, q.a.m.d. Aqu .rr- ._u i"iArri,f"t i" capitolul 5, pentru a r-erifica rigurozitatea .eruliatelor

I.n qee-a ce pri'e$te ar doilea tip de variabile expricatir.,e, vom include aici aceleaqi patru variabile p" .u." t"-u'* iolosit

lF i s ur a
B

,"
3 . D i st an* r O"

ro
e p ar ti

r'

Distanta dreapta-stAnga intre parienerii de coalilie


de

#tr ijZn rilrft

ei

fr

cu e n[ a

coalitiei PPE-liberali pe parcursul Notd: EPP-llBr este t ".,r".r1u pe legislaturii rgTg- rg}4, EPP-LIBz este frewenla coaliliei PPE-liberali int'e.fiecare dreapta-stAnga Distanla etc. r9g4-r989, p;l;.*1 legisiaturii "parteneri de coali;ie este datir de distania intre pozilionarea p".".rr" rie politic care se calculeazX ca fiind pozitjonarea gmp ia""f"gi.X a fiecimi fiecarui partid national (m1surati in baza a dreapta-stA"nga *"ai"iX J"i"n. f.,-irute d" prJgramele*manifest ale partidelor) dati de nr.rmXml grupului de membri ai pE pe cari fiecare partid nalional ii are la nivelul

politic.

Scala axei verticale nu incepe la zero'

in ceea ce priveqte al treilea tip de variabile, includem dou[ variabile de control. ln primui rAnd, includem numdrul de voturi prin apel nominal pe parcursul unei
perioade date (Nr.de VAN)'.

287

Concurenla qi formarea de coalitii


+J
0) q)

Simon Hix, Abdul G. Non

, G6rard Roland

a"

.?
rl
!J

F.

li A.
q.)

L'.

rl
rll

:!

Lfu

F.
t:'l

rl t
u:

E
LN

tr

L-+

:{ '1 fr f,l r:l

.l itlr t'l
I

:r

,ln

I
q.)

a
r:'

q rl
I
EI

n a

il

t,
fl

tr

c)

fr

f;

tJ
rl

n i

n {.

Lf

Ll H al a

t I f.s o[- f
fr

r:l

Cl

r:l --l

t rl tl
rl

i-

tr
f L

l!
I

in care -Llofd: Variabila dependentX: num:lrul situatiilor parcursul pe imprer.rnx *aioffiile a doud gr"p".ia" partide au votat Perechea Socialiqti-PPE .,"i1 p"ri""a" a" qui-"1-.,ni intre rgTg Ai 2oo4. sunt Jr.f"rl ca fiind valoare de ieferinq'. Parametrii modelelor qi paneluri pe ajustate ".i" standarC erori ;.t fi"" prin efecte pafiide' dintre ".ii-utl a corela{iilor corectarea heteroscedasticitilii qi isemnificativ la to%o; "" semnificativ Statisticile-t fixe, dintre fu,utt"'"' la 5%; '*""semnificativ la l%'
Aceasta ne permite sS inrrestiglm dac[ mai multe voturi prin apel nominal reduc sau cresc $ansele.deformare "indicele de a unei coali1ii..in al doilea rAnd, includem aici

tr
0)

J=\

(a

il t{
a
arJ

:l
l

la.. i L-, i_,

f,l t1

ri{ fl c{ :l !

ar

itr

L: !

rll

t T ft

B
lu1
I

ti )d

:ar

:1

t1 --l fl

l
L-l

f
rl'i

l! ll q ,_] rl

L--

fl

!
r:l

rt I i!' -[l

rl ri

t{
r:l

l E q
r:l
Er

rl

-l

11. t tt_f

t
n
':r

+:

rl L:
Lf

n
Il

t
n

a
)d
'si

fr

al

:n f, fl ,l -l l, Ll :l t'i

f,l

I a tl l n :t

u"ora"
t.
f

ai

Parlamentului European

(Coeziunea

tr

f'l

-{

I !

!l

LI r1 l !

r, '_, :

il

jl

t!

:r
:l

ll tII

-l

L--

:1

4l

U
'

l
ar'

fl

t E L i! o :l l C fl ff :l :l f
I
aJ

;;
-l
,:e,

l_
rJ

t! -l

f il al

L-

i,

al L-

Y ! l. '-l ll q l

L1

,l

rl

rll fl

! rl a

t it
-l :, t-l

intr-o controleazX efectul graduiui de consens existent p!.l""ae datl in ceei. ce priveste predispozilia gr-upurilor de a vota imPreun[' politice rIncludem paisprezece variabile fictive de perechi de paltiJe tsocialigti-Liberali, Socialiq.ti-S'1nS1-:ocialiqti'Gaulliqti,

tuturor legislaturilor)' Aceasti

in intregul sXu
variabilS

l
:l l:

li
+J

E :]
,cl

;-_ t! .l rf r: tl o !

nl

tl

_i
t1

El

fr

f,

$ '1

:r E;I

Ni= @H" d 0).! .P_

li
ah

i.1

f;

-l
E

rl

,1: in
''Ll

L
L-l

:r,

lr

-l

:il

,:r

.fl .f a,

+:
r11

tl

il
I I

r-

Sociiliqti-Yerzt, PPE-Liberali, PPE-Sthnga' PPE,-GaulliEti, PPE-V"r'i, Liberali-StAnga'. Liberalib""ffi+i, Liberali-Verzi, StAnga-Gaulliqti, Stinga-Verzi' Cuuffiiti-Verzi). Categoria d; referintX este - coalitia soclatiEtifPE. Reveniid' asupra ideii' prin adXugarea dintre acestoi variabile, nu ne ax[na asupra comparaliei^ ao"e-p"'"chidepartidecimaicurAndasuplaefecttrlui -*tiufrif"lor explicative asupra varlatiei intre perechile de
partide.

i'l "l

FS)
L qi

i't ll! -i'


E rj

E'E
ati ai

':'

.l !-F ill dl'


r,h
1r lr rl jlt th

,; !

_t
fr t: 'I J e

;n

all-!i l; E |H=li ,-n l: !l -; I I

;l j:l
il

rl

i_t

1F -li

Irnli i LLI'
qJ
I

il

iI

rl

r
altf-ei,

'(N.a.) si.mintirn faptul ci aceastd'ariabili se dir.icle la rooo;


coclicienlii eslinra[i sunt prea rrrili.
zBB

289

Concuren!a

iformarea de coali

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

8.8.2. Rezultate
Tabelul B.z ilustreazd cere patru modele de regresie ale tipurilor de coalilii intre 1979 qi zoo4. e.i*ifiA.t. concluzii sunt dup[ cum ,.r*"urdr, in 'p.imui lan,l, preferinlele partidelor in ceea ce priveqte o politi"e sau altrr zunt mai importante_decat potenliala putere a coaliliei in rr determina modelul de coafi1ie. itacd^variabila referitoar.rr la distanla ideologicd este semnificativd p".ri*--iootc specificaliile modelelor, amploarea (,,puierea',) unci coalilii formate din doud puttide nu este semnificati'iI pentru nicio specificalie. intr-ade'dr, scdderea acestci valiabjle, a$a cum_se intAmpli in cazul modeluiui 2, nu schimbd niciunul din celelalie rezultate. in comparalie, <r creqtere (sau diminuare) a distanlei ideologice dlntre celc doud partide pe axa dreapta-stAnga este un indiciu p_uternic pentru cat de des acestea .ror vota impreunil. concret, schimbarea abaterii standard in ceea ce iriverstt, distanla ideologici dintre doui particle pr"r.ri..rr" (.) schimbare a abaterii standard de 16 la sutd iir caz*l frecvenlei situaliilor in care aceste partide in aceeaqi linie. Acest rezultat ne pune la dlspozilie 'oteazx un indicirr -oii" deoarece avem in disculie 5o de.perioade temporare. "n Demrarea a"i.lt. p,, sursele unitdlilor din ristd, duceri respi'gerea ipotezei ,r.,t. u in.iufiiitilii. I"n al doilea.rand,_pentru a verifica heteriscedasticitatea an.r eferr. txe Ql ero. standard corectate in baza listelor. Astfel, am utilizat verificat atiit
; (N'a') Am verificat, de asemenea, arte poterrtiale probreme. in primur ri'rl, -;J-i;;;ij;,,,,.,, instabilitatea variabilelor depencle'te'poate fi

puternic in ceea ce priveqte importanta-cruciali a politicii ile d.reapta-stAnga la nivelul Parlamentului European' i" ul doitea rAnd, acest rezultat dreapta-stAnga este

consolidat

de comparatii ale frecvenlei perechilor de coalilii cu frefl,enti coalitiei socjalisti-PPE,. In acest cr-rt.ltext, descopentn toate sernneie prevazute'. Socialiqtii uoi"uri mai muit cu stAnga radicail qi mai pulin cu

rezultatel or raportate.

heteroscedasticitatea, cat-qi corela{ia la r-rivelul g."pu;ilo.^poiiti...'i,-' ,,r treilea rand, pentru a verifica auto-corelatia serialeidaca t".*Jnut-a.'..ou,.,, pentru un grup politic este .corelat pe parcursul diferitelor perioaclc temporale) am specificat rnodele .u.. .o...i.uzi auto-corelaliire ie or.dirr prim Ei secund. Acest lucru nn a schimbat direclia ,u.,' ,"n.,,rifi.u1ii,

gaulliqtii, PPE rzoteaz[ mai mult cu iiberaiii qi mai.pulin cu -ia"g^ radical[, cu verzii qi cu gaulliqtii, iar verzii voteaz[ rnai * irult cu stAnga radical[ qi mai pulin cu PPE' i; ;i treilea iatrd, in conlrast cu rezuitatele oblinute in capitolul 5, schimbS.rile inten'enite in ceea ce priveqte p"t"rli" p"arlamentului European prin Tratatele de ia iVtaastricht qi Amsterdam nu au niciun efect asupra rnodelelor de coalilii. AUE, in schimb, a atut un efect reducand frecvenla coaliliei, aceasta insemnand c5' ""g^ti.. partid.ele s-au comportat mai concurenlial dup[ i"'*"4i" introduceiea AUE decAt inainte. in aceeaEi mdsuri, ,*.iuuitu Tendin\ei nu e semnificatir'[ atunci cand sunt ale incluse celelalte variabile care m[soarx puterile sporite inclr'rs5. qi PE,. TotuEi, atunci cAnd' aceast[ r.ariabili este cazul este celelalte trei r-ariabile sunt excluse, cum rnodelului 4, rezultatul constS. intr-,rn declin redus, rlar pe semnificatirj'al frecvenlei acestor cincisprezece coalilii pe mdsurd ce puterile PE, au crescut' Cu alte cttr-inte' rndsurd ce au sporit puterile PE, concurenta intre grupurile politice a devenit tot mai mare' Pentru a incheia, in ceea ce priveqte cele doud variabiie de control, aqa cum probabil se poate aqtepta" un amploarea coaliliei in ansamblul sdu 1a niveh.rl PE este i.rdi"uto, puternic in ceea ce priveEte prerlispozilia oriciror d.oud puttid" d'e a I'ota impreuni' Cu toate acestea' num[rul voturilor prin apel nominal pe parcursul une-i perioade d.ate este semnificativ doar pentru -o singura rp""ifi"u1ie, iar amploarea acestui efect e una reCus6'
291

290

Concurella qi formarea de coalitii

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

8.4. Concluzii: un sistem de par:tide din ce in ce rnai competitiv

politici politica fi ar cum i,omunitare cheie aflate pe agenda PE,


priveqte

llreferinle simiiare in ceea ce

mai curAnd de .distanlele intre partide pe axir dreapta-sti'ga decat de a'rproarea rerati'i a g.ifurilu, politice sugereazi cd preferinleie pentru o pJiti"i ,n,,
cAqtigitoare. Prin urmare, socialiqtii qi ppE nu au format o ,,marl _ coalitie" la sfarqitul anilor 'go qi inceputul anilor 'go pentru cd asta le-ar fi permis sd fie li comanda unei majoritxli stabile qi. astfel, sd dornine agenda politicilor comunitare qi funcliile interne la nivelul-pE. Aceste cloui grupuri au'otat impreuni in mod frec'ent pe parc*rsur

nu par,e sx joace un roi cheie in ceea ce pri'eqte formareir de coalilii la ni'elul pE. cu alte cu'int", ruit.rl ci acest comportament la formarea de coalilii este determinal

pozilionarea ideoJogicX in schimbare a grupurilor politice unul fald de celdlalt. De exemplu, pe [rhr.r.i .,,. pozilionarea in prir,inla unei politici siu alteia a de'enit tot mai di'ergentx in cazur ceror doud partide principart, din cadrul PE, acestea din urmi au r.o^tat impieuni miri pulin. i' acelaqi mod, pe mdsurd ce distanta dintr.r, socialiqti qi liberali s-a diminuat, liberalii au inceput sii voteze mai mult cu socialiqtii qi mai pulin cu ppE. Prin contrast, amploarea pi.iid"lo., care s(, presupune, in general, ci este un fhctor principal irr determinarea comportamenturui ra lbrmur"u d" ciahli;,

c[ principalul factor care explici aceasti tendintx

jn general, obsen'im ci grupurile politice de lir . ni'elul PE s*nt din ce in ce -ui "o-petiti'e in pri'in(:r comportamentului
lor la r.ot. Descoperim, de asdmenc,ir,
estt,

tle mediu sau de protectie sociald pe piala unici

mai importante pentru europarlamentari qi pentrtr partidele nationale decat dorinli de a se reg[si in iabxra

alta in ceea ce pri'eqte problemele .socrio-ecoiomice sunt

curopeanl. La sfArqitul ani]or '9o, PPE a devenit mai conservator qi liberal din punct de vedere economic, parliai ca urmare a aderirii la PPE a unor partide de irr.ipi dreaptS. (cum ar fi conservatorii britanici, spanioli cheie ;i italieni), dar qi ca urmare a faptului ci partide ale PPE, au deienit mai liberale din punct de vedere cconotnic (cum ar fi creqtin-democralii germani)' Drept cronsecinla, PPE a inceput sd aiba viziuni diferite fali de r:ele ale iocialiqtilor in leg[tur[ cu multe din aspectele leferitoare la piala unici qi la reglementarea acesteia' in strAns[ legltur[ cu aspectele menlionate mai sus, liberalii au inceput s[ voteze mai pulin cu PPE qi mai rnult cu socialiqtii in cadrul celei de-a cincea legislaturi atAt datoriti preferinlelor politice comune cAt qi din anumite motive strategice. Pe misuri ce distanla leferitoare la preferinlele pentru o politici sau alta a r:rescut intre PPE qi socialiqti qi pe m5sur5. ce aceste doui partide au inceput s[ r'oteze mai pulin in aceeaEi linie, iiberalii au inceput si se reg[seasc[ intr-o pozilie cheie, de pivot, pentru prima dat[. Aqa ctirn aratd figura 8.3, in ceeu ce priYeEte politicile comunitare, liberalii se situau incX mai aproape de PPE decAt de sociaiiqti pe parcursul acelei perioade. ins[, liberaiii au ales si 'oteze inai mult cu socialiqtii fald de ceea ce ar fi prer'[zut pref'erinlele lorpolitice , intrucAt pozilia lor avantajoas[

i" permitea si. oblin[ concesii atAt din


socialiqtilor cAt qi din partea PPE.

partea

Cu alte cuvinte, partidele politice transnalionale de la nivelul PE nu sunt doar organizalii coezive, a$a cum

acestei perioade mai degrabi pentru cd


292

au

am descoperit in capitole anteriore, ci sunt qi competitive. Am vizut in capitolul 5 ci diversitatea


ideoiogicd

ar.ut

interni a unui grup politic nu submineazX


293

Concurenta qi formarea de coalitii

in timp ce in acest capitol am descoperit c[ preferinlele pentru o politicir socio-economicd sau alta sunt principalii factori carc determind concurenta intre partide. Ar putea pireir contradictoriu. Totuqi, nu este. Partidele nalionaie sc regisesc la nivelul partidelor europene in funclie dt' preferinlele ior, dar accepti disciplina impusi de acesteir din urmi odatX ce s-au afiliat acestora intrucAt qtiu cii este esential si respecte aceastX disciplini pentru l concura cu su.cces. AvAnd in vedere importantir preferinlelor pentru o politicd socio-economici sau altir

coeziunea de partid pe termen lung

9. Dirnensiunile sferei politice


Unul dintre cele tnai bune moduri de a inlelege stera politicl de la nivelul instituliilor legislative este acela de a investiga natura arhitecturii structurale interne a locului unde se elaboreazX politicile comunitare. Num5rul d.imensiunilor legate de o politicd publicX sau alta 9i pozilionarea actorilor vizavi de aceste dimensiuni determinX, printre altele, care dintre aceqti actori are Lrn rol de pivot Ei care este direclia adoptatd inlegdturi cu acele politici sau posibilitatea de a aduce modificS-ri la nivelul acestora (de exemplu, Tsebelis, zooz). Nu este deioc surprinz[tor faptui c5. mare parte din cercet[rile din domeniul qtiinlei politice s-au axat in ultimii ani pe estimarea pozitionXrilor ideale ale actorilor' Aceste studii au luat diverse forme qi s-au bazat pe diverse metode, cum ar fi scalarea datelor referitoare la voturile prin apel

in ceea ce priveqte lormarea partidelor, nu


surprinzXtor faptul

(,

concurenti rnerg mAn[-n mAni. Grupurile politice sr.rnt capabile sd mentin5 coeziunea interni de partid tocmai pentru ci ac.east[ concurentX intre partide ;;i comportamentul in ceea ce prir.eqte formarea de coalitii se bazeazi pe afinitXli partinice pentru o politicd sarr alta. in cazul unei concirrenle crescAnde inlre particle, dacd un partid nalional este pus sd aleag[ intre poziqiir partidului saiu europeztn care s-ar putea si nu fie tocrnai aceeaqi pozilie cu propria pozitie ideali, Ei pozilia untri alt grup politic, partidul na{ional va preferar de obicei sij adopte rnai curAnd pozilia grupului siu politic european decAt pozilia grupului politic rir.al. Sporirea pr.rterilor pl,l face ca partidele de la nivelul Parlamentului si fie din r:c in ce mai stimr"rlate si incerce sd modeleze rezultatelt' politicilor comunitare inclreptAndu-le intr-o direc!ic ideologicl anume. Faptul ci sunt rnai multe mize in joc fhce ca aceastd coeziune tot mai puternici qi concuren{a intre partide si rneargi mAnX-n mAn[.

qi in cazul fbrm[rii de coalilii. in plus, cele douii dinarnici ref'eritoare la disciplina de partid qi lir

ci

aceasta ar trebr_ri

si

se regiseascir

nominal (de exemplu, Poole qi Rosenthal,

procesarea manuali a partidelor (Budge et al., 20o1), deruiarea de sondaje in iendul experlilor referitoare la pozilionarea partidelor (de exemplu, Lat'er Ei Hunt, 1992) sau procesarea

1gg7), programelor-manifest ale

computerizatd a declaraliilor politice (de exemplu, Larrer et al., 2oo3). Datorit[ caracteristicilor sale unice, Parlamentu] European este un obiect de studiu extrem de interesant pentru analizarea spectrului dimensional al sferei politice. Exist[ o eterogenitate semnificativS. intre culturile, istoriile, condiliile economice qi instituliile nationale ale statelor membre ale UE. Prin urmare, este posibil ca sfera politicului ia nivel de PE s5. fie mult mai
295

294

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

complexX decAt politica la nivelul multor parlamentt' nalionale. Membrii PE sunt in acelaqi timp membri ai partidelor nalionale qi membri ai grupurilor politict: europene. Este mai mult decAt probabil ca o legislaturd crr asemenea caracteristici si atingd un spectru dimensional amplu. In acest capitol, vom descrie cadrul in care s(' infdptuiesc politicile comunitare la nivelul PE prin aplicarea unei metode scalare fixe in ceea ce priveqtt' voturile prin apel nominal intre 1979 qi zoo4. Metoda pt' care o folosim ne pune la dispozilie nu numai o unitate ck' mdsurd a numdrului dimensiunilor ce definesc acesl spaliu ci qi estimXri legate de pozilionXrile ideale r.izavi dc fiecare dimensiune referitoare la o politicX comunitar.i sau alta in cazul fiecXrui europarlamentar incepAnd ctr 1979.Recurgem, mai apoi, la o analizX statistici pentru zr interpreta sensul concret al dimensiunilor "descoperite". De obicei, metodele scalare, ca qi analiza factoriaiXsunt caracterizate de un punct slab major cauzat de faptul cri este dificil ca acestor dimensiuni identificate sd li se dea o interpretare riguroasi. Interpretirile date acestol dimensiuni sunt de cele mai rnulte ori subiective qi lipsitt' de con{inut qtiinlific. Prin urmare, acestea nu sunI neapXrat convingdtoare. in ceea ce prirreqte cazul particular al PE, suntem norocoqi sX putem folosi analizir prin regresie pentru a identifica in mod riguros care sunl factorii care influenteazi dimensiunile sferei politice lit nivelul acestei institulii. Putem face acest lucru recurgAnrl la informa{ii referitoare la preferinlele actorilor care sunt diferite de comporlamentul la vot in cadrul PE. Acest lucru, de exemplu, nu se aplic[ qi in cazul Congresului SUA. Prin urmare, putem identifica dimensiunile sferei politice la nivelul PE mai bine decAt in cazui multor altol legislaturi.

la

climensiunea clasic[ dreapta-stAnga a

politicii democratice. Existd qi o a doua dimensiune, chiar daci la un nivel mai redus. Aceast[ a doua dimensiune poate fi interpretatX la o^ primX vedgle ca fiind dimensiunea pro/inti Europa. insi, dac[ aplic[m analiza prin regresie, o'o* descoperi c5. aceastS. dimensiune surprinde qi conflictele inter-institulionale dintre grupurile politice qi partidele nalionale in cadrui PE qi partidele "la putere" in
cadrui Consiliului UE qi ai Comisiei. Restui capitolului este organizat dupi cum urmeazd: secliunea 9.r. face o trecere in revisti a cAton'a din cercetS.rile existente referitoare Ia dimensiunile conflictului in ceea ce priveqte politica UE, secliunea 9'2' introduce modeiele spatiale gi metoda scalari pe care o folosim cunoscutX ca METODA NOMINAL-A', secliunea g.3. prezintd ,,hir!ile" spaliale care ilustreazX porillotte.l" ideale ale membrilor PE care au fbst analizate in baza acestei metode, secliunea g'4' face referire 1a interpretlrile de fond care se fac in cazul acestor dimensiuni.

Descoperim o dimensiune principaid a sferei politice nivelul Parlamentului European qi anume'

g.r. Dimensiunile conflictului in cazul sferei politice a UE


mod tradilional, politica dintre qi in interiorui instituliilor uE a fost inleleasd ca o luptd intre cei. care sunt pentru o integrare el-lropean[ mai accelerati qi mai profundX qi cei care se opun acesteia (Marks qi bt"e.rbergen, zooz). in cadrul negocierilor referitoare la Tratatul Ie Instituire a unei Constitulii pentru Europa, de exemplu, lhri ca Belgia, Olanda qi Italia au suslinut delegarea mai multor puteri citre instituliile uE, in timp

in

(]l'7

296

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

ce tendinla altor

Danemarca a fost aceea de a sustine menlinerea acesto' puteri la nivelul guvernelor nalionale (cfm. Mora'csil<, 1998). De asemenea, intrucAt existd Sanse ca pariamentul European, Comisia qi Curtea European[ de .Iustilie s:i beneficieze de mai multi putere la nivel european, acest.

![ri cum ar fi

Marea Britanie

Ei

priveqte principala dimensiune a sferei politice a UE ctr majoritatea guvernelor statelor membie din consilirr indreptate cdtre capdtul opus al dimensiunii (de exemplu, Tsebelis qi Garrett, zoor). Cu toate acestea, recent s-a suslinut cd pe mXsuri ct, UEinfrptuieqte din ce in ce mai multe politici in domenii tradilionale ce lin de politica intern5, ar trebui si nt, aqteptdm ca dimensiunea clasich dreapta-stAnga sX ia naqtere qi ia nivelul sferei politice a uE. La ni'el intern irr Europa, dimensiunea dreapta-stAnga surprindt, preferinlele partidelor qi ale cetilenilor in ceea ce piiveqt. doud seturi de chestiuni: aspecte legate de intenenlie/dt, piali liber5, cum ar fi politicile bunistirii, Eomajui ;;i inflalia; qi aspecte legate de libertate/ autoritate, cum ar. fi politicile cle mediu qi drepturile minorit[ti]or (cfm Flanagan, ry87; Laver qi Hunt, ryg2). partidele de stAng;r tind sd adopte pozilii ,,inte^.enlioniste/ libeftariane,', Irr limp 9e partidele de dreapta tind si adopte pozilii favorabile fald de promovarea ,,pietei libere/ autoritdtii;'. Aceasta nu exclude poziliile intermediare: de interwenlie/ autoritate (pozilie adoptati in mod tradilionar de citrr, creqtin-democrali), qi pozilii de laissez-fctirel libertatt' (aqa cum se intAmpis in cazul anumitor partide liberak, europene). Totuqi, aceste pozilii sunt mai pulin obiqnuitc decAt cele de ,,libertarianism de stAngat (uqu cum s(, intAmpld in cazul verzilor qi al social-democralilor) qi dt, ,,autoritarism de dreapta" (aqa cum se intAmpli in caz,l
z9B

tradilional ca fiind de partea integrilionisld in ceea c.

,,institulii _ supranalionale"

au fost p".""prit"

in

mo<l

consewatoriior qi a1 creqtin-democralilor contemporani) (cfm. Finer, tgBT; Kitschelt, 199DMiniqtrii din Consiliul UE, membrii PE qi comisarii sunt toli poiiticieni cu carierS. de partid ale cxror succese .'1" ' . { t1e rlllsr-rla in anterioarb.,, :,i,'ti rr r*.'' 't'1 care aceqtia sprijini poziliile adoptate rizar.i de o poiitich partidele ior politice nalionale (Hix qi sau alta d" "ett" Lord, rggil. Prin urmare, in cazui luptelor pentru reglementarea pielei unice, a niveluiui de proteclie ro.iule qi de prbteclie a mediului, a constrangerilor in privinta politicilor macro-economice nalionale' a lgaiit[1ii de gen, a drepturilor minoritdlilor Ei a multor ulto,. utp"cte, existl mari qanse ca actorii politici de 1a nivelul instituiiilor UE si adopte atitudini care si reflecte poziliile de dreapta sau de stanga promoYate de partidele ior in legltur[ cu politicile respective. in cazul in care exist[ o dimensiune dreapta-stAnga 1a nive]ul sf'erei politice a UE, ar trebui, prin urmare, sI ne aqtept[ln ca politicienii de stAnga sX fie in faYoalea interr,eniiei la

nl.'el economic, aqa cum se intAmpl[ in cazul reglementdrii UE fn domeniul social 9i in cazul arinonizlrii fiscale, preculn qi in fa'oarea aspectelor socio-politice liberale, curn ar fi protecfia mediului,

egalitatea de gen =si drepturile minoritxlilor. Invers, in ceea ce-i priveqte pe politicienii de dreapta, te-tT aqtepta ca aceqtii s[ fie in io.,oarea unei piete u'ice liberale Ei nereglementate Ei in favoarea unor politici socio-politice

autoiitare, cum ar fi imigralia mai restrictivi Ei cooperarea pentru solulionarea problemelor legate de
droguri

Cu toate acestea, dimensiunea pro/anti UE' qi dimensiunea dreapta-stAnga s-ar putea si nu se

Ei

infraclionalitate.

intersecteze neaplrat. Totuqi, intre ele poate exista o relalie destul de strAnsi. De exemplu, in anii '6o qi in- anii '7o, cAnd integrarea european[ se axa, in plincipal, pe

r
i

Dimensiunile sferei politice

liberalizarea come4ului intre stateie membre, partidelt, de stAnga aveau tendinla de a fi anti-europene in timp r:t, partidele de dreapta aveau tendinla de a fi pro-europen(,. Mai apoi, in anii '9o, relalia s-a inversat. Odati cu crearc,,r pie{ei unice, partidele de stAnga au inceput s[ sustinir politicile de centralizare mai mult decAt o fhceau cele clt, dreapta pentru a facilita ca statul sd reia controlul asupr.ir pielei (Hooghe qi Marks, tggg; Tsebelis qi Garrett, 2ooo; Hooghe et al., 2oo2). Aceast5 aldturare a poziliilor clt, stanga/ centralizare qi de dreapta/ descentralizare existir in cazul multor contexte politice organizate pe mai multt, nivele. Se intAmpld acest lucru qi in cazul Statelor Unitt,, unde stAnga susline, in general, inten'enlia guvernuhri central la ni'el economic in timp ce dreapta susti'r, ,,drepturile statelor". Contrar acestei perspective, chiar dac[ anumitt, partlde de stAnga suslin in prezent integrarea europeani qi altele de dreapta se opun acesteia, este posi6il cir cli'ajul pro/anti Eu.opa sd fie trans'ersal pentm to.t. "fhmiliiie de partide" europene principale (Hix, rgg4,
contextepolitice dir.izate din punct de vedere teritoriar, unde este posibil ca beneficiile qi costurile politicikrr. economice si fie distribuite atAt din punct de veder.c teritorial, cAt qi din punct de vedere funclional. Cu altt, cuvinte, orice politici care aduce beneficii unui gr.r_r1r social transnalional (cum ar fi interesele de afaceri) pt, searra altui grup (cum ar fi munca or.qanizatd) estr: posibil sd aduci mai multe beneficii cetilenilor dintr-un antimit stat membru decAt c.etdlenilor dintr-un alt stal membru. Prin urmare, este posibil ca partidele politicc care fac parte din aceeaqi familie ideologic[, dar sunt din state membre diferite, s5. se regXseasci in aceeaqi tabirir atunci cAnd vine vorba de anumite aspecte qi in taberc opuse atunci cAnd vine vorba de altele. Daci lucrurilcr
lloo

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

stau astfel, dimensiunile dreapta-stAnga qi pro/anti

-de politic[ sau alta, ar putea sX se alXture sau s[ se intersecteze clr una sau alta din cele dou5. dimensiuni

Europa nu se vor contopi intr-una singur6. O a treia dimensiune, bazatd mai curAnd pe interese o institulionale decAt pe poziliile adoptate in functie

rnenlionate mai sus. Principala dimensiune a conflictului la nivelul legislaturilor in sisterneie parlamentare este Iupta g,-.""rnut"-opozitrie. in ciuda faptului cX preferinlele pentru opliuni politice difer[ intre parten_erii de coalilie iRuli la guvernare salr intre partidele aflate la putere, acestea aln urm5. iqi Pot, de obicei, forla membrii Parlamentului s5. voteze impreun[, recurgAnd ia amenintarea cu impunerea demisiei sau cu organiZarea de noi aiegeri (Huber, tgg6b; Diermeier 9i Feddersen, 1998).AEa cum am l'lzut in capitolul l, UE nu este un sistem cle guvernare parlamentar intrucAt Comisia nu

lggq. Aceasta se intAmplS qi in cazul

altor.

poate dizolva Parlarnentul European Ei nu poatg fi ienzurati cLecAt printr-o ,,rnajoritate dubl[" (o majoritate a membrilor PLqi doui treimi din votr-rrile exprimate)'

Cu toate acestea, Comisia are drept excjusiv de iniliativi legislatir'[ qi este ,,aleas5," de o majoritate simpll a I'iriamentuiui Er-rropean (dupi c:e este propusl de consiliul European). Prin urmare, existx sanse ca acele partide nalionale care au comisari qi acele partide politice iransnalionale care au rzotat Comisia in votul de investiturd si se confrunte cu situalia de a alege intre "a-

qi susline" Comisia sau ,,a se opune" acesteia' In mod ii*ilui, cealaltd camerS. a procesului legislati' atr UE este Consiliul Uniunii Europene, care este format din miniqtrii partidelor nalionale aiiut" la putere. in ceea ce priveqte multe din aspectele legislative, este posibil ca partidele nalionale ai cXror miniqtri au rrotat pentru tln act legislati' in Consiliu si exercite presi'ni asupra m"embrilor PE pentru ca ace=stia s[ suslinX acel act
301

Dimensiunile sf.erei politicc

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

ciuda faptului cx uE este mai aproape de a fi un sistem clt. separare a puterilor decAt un model de guvernar.c parlamentar5, conflictele de tipul guve..ru..-opozilie pot apdrea la nivelul sferei politice a UE, dar inir-o fornri-r diferiti de cea clasic[, proprie unui sistem parlamentar. Cercetdri empirice existente sugereazX ci cele dorri dimensiuni principale pot apirea in mod independent una de cealaltd. Dimensiunea referitoare ra integrarea irr UE qi dimensiunea dreapta-stAnga au fost deicoperitt, sepa.at in atunci cand a fost'orba de poziliile adoptat.

in Parlament (cfm. Hoyland, 2oo5). Cum irr consiliu se recurge la unanimitate sau la o majoritatt' calificatd ampld pentru a aproba un act legislatir., est<, mai mult decat probabil ca presiunea asup.ir "*ercitati membrilor PE din cadrul partidelor care fac parte hirr gur.ernele nalionale si fie destul de larg rispAnditd. in
legislativ

g.z. Calcularea pozilion[rilor ideale ale membrilor PE in bazavoturilor prin apel nominal
pentm a analiza procesul de votla nivelul Parlamenhrlui European, vom folosi un model binecunoscut pentru qtiinlele sociaie, denumit ,,modelul spatial al procesului de vot"' Acest rnodel, propus pentm prima datd de Hotelling (lgzg) qi clenoltit ulterior de Enelor,v gi Hinich (rg8+), este teoria fundamentalx a studiilor legislative moderne. Modelul spaiial presupune cd fiecare membm al PE are o perspectir,S pi"f"ruia sur. o pozilionare idealX la nivelul unui anumit ipaqru de infiptuire a politicilor. Pe lAngd aceasta, acest rnodel presuprne c5, fiecire alegere politic[ - consecinlele ]a nii.'el d.6 pohiici in urma votului ,,pentrtl" sau ,jmpotri\'5'"- se pozilioneazi in cadrul aceiuiaqi spaliu. Cu aite currinte, existl o reprezentare spalial[ atdt a membrilor PE cat Ei a alegerilor fhcute de aceqtia. Un membru al PE va vota, prin urmare, pentm opliunea care este cea mai aproape de perspectiva sa ideal[. Dl'exemplu, un membn-r a] PE cu orientd.ri de st1nga va Vota pentru proteclia muncitorilor, in timp ce un membnt al PE cu orienteri de dreapta va vota impotrir'[' Pe lingi dimensiunea dreapta-stinga, spaliul unde se infrphriesc alte dimensiuni cum ar fi atitudiniie politicile poate ".,prir.d" in cazul acestei dimensir.rni, e.,ropean[. i,izavi deintegra."a yor vota pentr-u transferulde mai membrii pro-".,ropeni muite competenle c[tre UE, in timp ce cei anti-etiropeni Vor vota impotriv[. Exiitl numeroase metode bazate pe modelul spalial utilizate pentm a extrage "estimS,riie poziuon[rii ideaie" din registrele cu date referitoare la sesiunile de vot parlamentare (pooie, zoo5). Metoda pe care o aplicS.m este cunoscut5 ca metoda NOMINNA, dezvoltat[ de Keith Poole qi de Hou'ard Rosenthal pentru a analiza procesui de vot in cadrul
30:l

il comportamentului -inter-institulionale la vot arl membrilor pE.

care conflictele

(Aspinwall, zooz; Marl<s et al., zooz), in programeli:rnanifest ale federaliilor cie particle e.,rrrp"n" li alegeli (Gabel qi Hix, 2oo2b) Ei in atitudinile manifestate in masi r.izavi de UE (Gabel qi Anderson, zooz). Acestc doui dimensiuni au fbst, de aserlenea, analizate clt, cercetdri premergitoare, r'cferitoare la cadiul in care st' infiptuiesc poiiticile comunitare in parramentul European (Kreppel qi 'I'sebelis, rggg; Hix, zoor; Noury, zooz) qi in Consiliul UE (Mattila qi Lane, 2ool; Mattili, 2oo4). Totuqi, cercetirile care s-au ficut deja cu referi'. la Parlamentul European nu analizeazd in profunzime istoria proces'lui de in parlament inci ae ra primele 'ot aiegeri directe in ry79 qi nici nu analizeazX impactul pe

de partidele na{ionale in ceea ce priveqte Euopir

au

asupra

:lo2

)irrrcrrsirrrrilr, .slr,r.t.i 1roIiI ir:t,

Simon Hix, Abdul G. Nour-v. G6rard Roland

indi','iduale ur".. *"-brilor pE in baz;r compoftamenfului lor Ia vot. Totursi, in z, u,,, susfinut faptLrl cd partider"."dr. "apitol.,l din numimr dimensiun'.r. ce compun spectrui dimensionar al sferei poriir.".'nt"r",r,, NOMINATA este foafte g.t.ittle'plntru a'erifica numd^rr de dimensiuni independente se regisesc la ni'e^rl Parlamentului

vota conform pozigiilor adoptaie de partidele lor. 'r,l na{ionale. prin urmale, p."u u..'."o; rt;"i;iJ'u"*0,.,, lu preferin{elor

Congresului SUA (poole qi Rosenthal, afunci qi pani acum, aceastd metodd rg97:2S3_S1). l)(, a devenit met<xr;r principali folositi pentru u pozilionarea actor'or. irr baza registrelorcu aut" ."r*itou." "rti^uIa sesiunile de vot din .rtt, parlament" (d: exemplu, l.ho.rt u.dt_Bailey, 2oojt; Rosenthal qi Voeten, p,..r_ ,Ei de la niv.lrrl ,ioo+) adunarilor internationur" .um # n eaunarea Generarii ;r oNU (Voeten, zooo). Contrarcuior susginut" d";;;; palt. din literatura rie specialitate, r"lrrt.r".eazd mai pulin ^sir pozit-iondrile ideale ui" pE la nivt,r :tlli-"*brilor indiridual, axandu-ne *ui ir.,ti'f," rr.,mi*r dimensiunir,r. sferei politice. intr_ader,dr, ;;;1.il"a de partid pe care a.r analizat-o in capitole unt"nou." p.".,,p.,rr" cd membrii vor

de'ot, s-ar.estirna ;;;.c la capetele opuse ale tuturor dirnensiunilor "d.;dEs"operit". Distributia
:lo4

dintre oricare doud serii d;;";;J;;;te reprezinti estimare. ideologice a oriciror ati pu.tu_entari .1ll?p]erii la nir,.elul unel antlmite legislafuri. De. exemplu, daca doi membri ai unei Iegislafuri ai r''ota exact la fer in toate sesiunile de r.ot, s_ ar estima ci acestia se gisesc in acelaqi punct. pe dcr alti parte, daci aceqtia"ar ";; sesiunile 'ota airr'run*r" opuse in toate

Metoda NOI4INALA incealci sd reuneasci_r toatt, diviziunile la'ot intr_un dimensiuni. Ceea ct. rezulti este o serie de .oo.ao.rui" "";;;;;de Jarteziene pentru fieca.r, parlamentar intr-un spafiu rnultidimensional. Distant.

European.

";;-

parlamentarilor ne perrnite deci sd interpret[m dimensiunile t:adr-uiui in care infhptuiesc politicile. UrmAnd practi-a standard folosit[ in scalarea voturilor lrrin apel nominal, nu i-am inclus pe membrii PE care au votat in mai pulin de doudzeci de sesiuni de vot pe parcrrrsui r-mei anumit" l"girlutori qi am renunlat la acele sesiuni de Vot in cadrrrl c[rora mai mtilt de 97 ]a sutd din membrii PE' au votat impreun[. Num[m] de membri ai PE ]a care s-a .enunlat prin aceasti metodi a fost, de fapt, destul de mic (cuprins intre 9la sut|. din cei S4B demembri ai PE cale erau prezenli la un anumit moment in cadrtrl primei legisiaturi qi inai pulin de I la sutx din membrii PE in cadnrl celei de-a iar aceqti membri ai PE nu aparfineau-unui patra legislaturi), t-rtut ..r"-brll sau unui anume grup politic. Tabeltil un*-" g.r. ilustreazS. num5'r-r-rl de voturi prin apel nominal qi de iegiuitori care au putut fi scalali qi estimali in cazul fiec[rei legislaturi. Tabeiul 9.1. compar6, de asemenea, doui m[suri de adecrrare a aplic[rii -"tod"i NOMINALE, in cazui PE la a]te adun[ri. Prima mdsuri este dat[ de procentul deciziilor luate in urma Votului prin apel nominal previzut de numirul pozilion[rilor legiuitorilor in cazul primei qi celei de-a doua himensiuni. Cea de-a doua misur5 este m1sura agregat[ a reducerii proporlionale a erorii care ne aratd cAt de mult se

imbundtlleEte modelul spalial in cazu] unui model de referinld neabordat anterior, oum ar fi situalia in care toati lumea ,r,oteazd la f'el in cadr-ul tuturor sesiunilor de Vot. Aceste misuri ne arati cAt de bine este reflectat procesul de vot la nivelui PE de una din cele doui dimensiuni sau de ambele in comparalie cu cazul altor adundri'

llo5

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

rd

lr

FrI]

dri of; c! dt t.b

f)

tr-

{{

Lt

l_

,:)

rl.

q IJ

la Camera Reprezentantilor Ei la Senatul qi Rosenthal Poole 0gg7), cele referitoare la Adunarea suA snnt din GeneralS a ONU sunt din Voeten (zOoo), iar cele referitoare la Adunarea Na{ionali francezX din Rosenthal qi Voeten (zoo+).
-Atrotd: Datele referitoare

ifi
fr P
[9-E

: =
:1

I'
.o

.11

6ld

.=

F'i. it ft

u
h q

0l

ll

Ll

(!

q
a
!l

f{ I

t! t .!

t-

CJ

Eq l
TT

= c9qY

nl
m

t;. v E tn tn

n
d

w
0)

A.
'rr

r\ g
H ;J P (J !! li H

t1

drq
rl!
4 g

l1

r'! l.!

8;r

tj

il

il .i

rti
*
';7

a
d

s v
:r
&
E

ql

q {r
r;i '.i o

,l

r tl

u'-'

ll

r'j D

(l

: c
ti

!
FJ

L:i

tr !

r1

ll

B\

ru

il :t

il

IJ

!n g,

:q

ln

i
Eli
{l
-,n'

Efr

arl
{l

ilra
Cd

[1

L]

!l d

t- n

.J

u f

Eil
iic i il'
ol

o
0)

+.8
a9'ol

.U
Fl li P

o\ L- f-. fl
ol

i: .N
U:I

D
aJ.

rr

'! n

Prima descoperire setiririficaLivii i:,:Le iegat[ de faptul ci aceaste metod[ duce la stabilirea unei dimensiuni principale a procesului de vot, o descoperire care se regeseqte in toate studiile cunoscute referitoare la comportamentlrl iegislativ. Cu toate acestea, descoperim cX procesul de Vot la nivelul PE este mult mai multidimensional decAt in cazul altor parlamente. Acest lucru se poate vedea in baza amplorii idecvirii statisticilor in cazul celei de-a doua dimensiuni la nivelul PE in comparalie cu alte parlamente' Se poate obsena mai clar in ultima coloani a Tabelului 9'r' Valoarea agregatX a reducerii proporlionale a erorii rezultatS. in urma udut e.fi celei de-a doua dimensiuni cu prima este mai mare in cazui Parlamentului European spre deosebire de Statele Unite. Chiar dacd a inregistrat o scXdere dela zo'7la sutX pe parcursul primei legislaturi 1a B.S la sutd pe parcursul celei i"-u cincea legislaturi, r'aloarea agregate a reducerii proporlionale a erorii pentnt Camera Reprezentanlilor qi p".rtr-., Senatul SUA in perioada 7gg7-lgg9 a fost mai micd ,iecAt cea inregistratX de cea de-a cincea iegislaturl a PE, qi anume 1.8 fat,a de 3.o la sr.itX. Cu toate acestea, fapful c[ vaioarea statisticiior pentru cea de-a doua dimensiune a scizut gradual relev[ faptLrl c[ procesul de Vot la nivelul PE a devenit din ce in ce mai uni-dimensional.

an

f_l

a cn
i

q)

:. t: !l fi .E B g\ q\ 5
01
:N

,OG

;u]
EN
dul
E^ F:. -r ,r

.=

o.

C,

h
jt ,nlt;

lr
E.
cn

.o
Fi

0)

r
j

:ri ,1

rl

-f-h Da

=.fi ,r' ci: f,+


!L !l

ol I

U] j

5 i rf

affl
fiii {:.ji

i:

q.
'.--

+:

306

307

)tttl('u]ituilrlr. :tlr.r.r,r

1,r,1iI r,.r.

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

9..3"

ffrirfilc ^spafiarlc

lrcn tr.u celc Iegislaturi alese ale pE cinci

relati'i a acto.ilr' g..rpurilor politice pe aceste hirti ar trebui ^nliar= sd ne dea catcr,:r indicii despre i"p."uir,e dimensiune in peu.rt,. Tofuqi' mergem"" mai dcparl,' a":tit"pra obsen'are cu ocrrirrr liber" qi cle interpreta.ea subiectir.i. Forosim o anarizir statisticd pentru a face . intre punctele idealt, estimate qi ralorile exogen ".;;;;;rje ouiinute i' cazur pozitionirii.r. actorijor in fu nctie .d. p", "f*,.in-t*i.].nt,_., o pol iticd publ it.ri Ei ;arr.alta sradui r;; i" ;;;;:;;"il.. -r'v!\ rr'Llr la nirel'l c,elorlalr,, institulii ale UE. Figurile de la 9.ra ggni la 9.re iltstreaza hd4ile pentr.tr flecare din primele cinci r"gislaiJalese orrect, unde fiecar. punct reprezintd oozilionarea estimatd n"."*i*"Lrr* PE pentru p.im"l. dJG-";;;nsiuni,. " pozilionare. "r gtupurilor politice in..aceste fig";i ;;gereazi faptur cx cere: doui dimensiuni are
st'erei

o interp..tirr.r, subiectiv euristicx. Aceastf este uneori e'id. r r r ; r, dar nu suiicient de^riguroasd puthnJauce la confuzii. Intr-o primi ,,hi4ile,, oblinute p'irr .tll^u, metoda xoutivanA.

si ne "releve" princip"r;i;;;.nsiuni metodir nrr (irt,,, are procesurtri rr. vot qi sd ne arate.pbziqiondrile u"ior'or ra nivelul acest.r.ir. Identifi carea conlinul,iqi .l";"rirra pubrici pentr-Lr fi (:t r r'r, din aceste dimensiuni." u*J!, i" obrc"i, pe
decat

Ce s-a estimat in cazulprimei qi in cazul celei clc_. <'rrr;r dimensiuni urin aceastd ,n*ioai ..arard? U'rrr din 1rrrrrr,r.rr, slabe ale acestei merode';i"* ;;;r;,;';1,, j',;rrr,rr,r asemdnltoare consti in faptul c5l.".to. dimensiuni nrr li sr. poate da nicio interpretar'" .o".r"la. Aceastd

ffiJiul.

"g*-;;i; eorilionur=u

dimensiunea dreapta-stAnga qi dimensiunea pro/anti liuropa. in cazul primei dimensiuni, cele cinci legisiaturi care fac oLiectul studiului nostm se pozifioneazS' de la stAnga la clreapta exact aqa cum s-ar fi aEteptat orice persoand care are niqte cunoqtinle minime despre partidele politice in Europa: cu stAnga radicald qi cu verzii pozifonali cAt mai departe spre stAnga, apoi socialiqtii spre centr-tl-stinga, liberaiii spre centru, PPE ia centrl,r-dreapta, consenzatorii britanici qi alialii qi gaulliqtii francezi qi alialii 1a dreapta PPE-ului, extrema dreaptX pozilionat[ cAt mai departe la dreapta qi anti-europeniEtii impd4ili intre cAliva membri ai Ptr la extrema stAngd Ei aili cAliva la extrema dreapt5.. De asemenea, in cazul celei de-a doua dimensiuni, principalele partide pro-europeniste-socialiEtii, liberalii Ei Fpn--t" reg[sesc in fruntea cifielor in timp ce principalele paitide anti-europeniste- stAnga radicald, rterzii, gatrlligtii, dreaptd qi anti-europeniqtii- se regS'sesc in partea
c5. pozilia consen'atorilor s-a schimbat in mod Europei de chestiunea brilanici vizavi fundamental, deplasAndu-se din fmntea celei de-a doua dirnensiuni pe parcursul primei qi celei de-a doua legislaturi tot mai aproipe de partea de jos a acestei dimensiuni in cazul celei de-i cincea iegislaturi- aqa cum o ilustreazi Ei grupr-rl der membri ai PE din PPE in collul din dreapta jos al Figurii 9.re. Aceste hd4i confirmd, de asemenea, existenla celor douX tendinle legate de comportamenhri la vot de la nivelul PE pe care le-am analizat in capitolele anterioare. Un prim aspect se referd la faptul c[ toate gmpririle politice au devenit n-rai coezit.e, lucru ilustrat de dispersia in descreqtere a

""tre-a de jos. Este foarte interesant faptul

t;ri',?;i";iverur
rr]ic

pE sunt, de fapt,
de buni_adc..irr. buni_adc(

pozilionXrii membrilor PE din fiecare grup politic pe pat"i rs.,l celor cinci legislaturi analizate. in al doilea r6.nd, in """u "" clard intre primele trei legislaturi qi urmxtoarele diferent,[ doua. in cazul primelor trei legislaturi, sistemul cle partide era impi(it in doui blocuri: un blcc de stAnga (al
:lo9

priveqte structura sistemului de parride, se obsen'[ o

r (N a Nu am ) incrus dimcnsiun'e nrai ridicate asoclltc cu ilcc.ste dimcn.si.ni aLr tbst ti,artc
:loB

intr.cit irar.s'clie stati.sticire

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

socialiqtilor, al stangii radicale qi al verziior), contra unui bloc {g dreaptl (al PPE, al liberalilor, al gaulliqtilor francezi qi afiafii, qi al conservatorilor britanici qi aliagij. Cea de-a patra qi cea de-a cincea legislaturd pun in eviden![ un sistein de partide diferit. in acest sistem nou, iiberalii se pozifioneazi intre socialiqti qi PPE.
,..

{q:

,
rrf,.i,Fa

"k
t-l'

rffi '&

li't
l;

4:

'"fr,
d ".r*+ ;e:
#

.l

d.
{.-ffi ]SN+H

Gruru1

.x-i

o
t

S.*i:''

' ascft$..

*"''*

cd:

i,t
r

.""%:-.
d-

firupi-r!
arrj

=F:
r.:tt

l
n

.\t:lt.
f+.F.{.1

\";

-#

r .Sfrtl '*fiEgFT;q * tri.ffdi +Nt


p LIII
'.1

+
t

oodru*

+ \,"t

+ {,

_0.;W
,+

\tfiZl
(

$TA":i{fiA
ri\
1"..

,"

* [.1]J . ST.{1;SA
tr {:,\1,"

?pE

Ditn$rsiunef, I Figrua ! . lc" Fozilionalea manb:riXor FE. in kgisla-tura


1

9'89 - I SF4

" P?E
{.1{")):

iiti

Iigur-a 9. la. F*zi;ionara merabrilor FE in hgislanira ig79- 1 gg4


r,'.tr
d:

i
t

i.. I r !t1f

Crnrpul
;

C.i
J:

i '; tt{:t i

;*'..
Gmpr;j

1*, . "., .;.1*,


& o-.- t

. ltlr' ;.{PTA ^I
s'l..lll

'.-

bl f;a

n
r

i&,,* ,..: "tt..rgryu'


;.%
''.

,tl

"

E,

& ' {lh.-

9-

;::
tlimens;unsa I

. s;.iuca
1ET'JI
FPE
{.:()i\;

fuu ,,i, :i os-*"*.


,

i ':+ ''+

tJf,

od

,e+++

'l
'..9,".., ..

'I r I

I oLJS i 'ST.{NGA : u f'Enf;l I * r.iAL:


)

$r[i

.41..'rl..i

" ,

...,."..,.--,...,.

: * AN'I'|.
ln qiiiaft:ra

: DEF ll!

lmensiunsa

^
F

lsrus

$.

Figura 9. I d" Pozillonarea n*etnbriict FE

I94

-1

s'g$

Foziir onarea rrerubli; or pE i*r :e{i jiatur a 1 g3l- l g S g

310

311

Dimensiunile sf'erei politice

Simon Hix, Abdul G. N

, G6rard Roland

9.4.t. Variabile Definim variabilele dependente ca fiind pozi{ia de membri ai PE al fieclrui partid medianx a grupului -c"eu ce priveqte fiecare dimensiune in parte nalional i.r pe parcursul fiec[rei legisiaturi a$a cum s-a estimat in Lu"i metodei NOMINALE. Prin urmare' vom trata

o a
.!

(impr-ri + .
"r,(

)j:

^#;
4,x.

\",1,

l l Il:i

.sl,i:c-+
r (;^\ll !tL ";\li'|-f

F: e1u'a Q

:.

Fn

z:iio:rr_i*r rnrmbri

!r_rr

FE in

l *_qi si

rrrur

p p F

t_l

it.+

9.4 Interpretarea semnifica{iei dimensiunilor

Examinarea vizualx a rezultatelor oblinute prin rnetodir NOMINALA ne pune la dispozilie o interpretare ralionalx a dimensiunilor sferei poiitice la nivel,r parlamentului European, insx nu trebuie si uierdem din l'edere faptul cri aceasta nu este una riguioasi. peirtru a interpreta conlinutul practic al dimensiunilor, recurgem la o serie de modele statistice. Acestea sunt folosite pentru a explica pozilionarea membrilor PE ca o functie de variabile exo^gene care- reflectd poziliondrile partidelor nafionale in Laza preferinlelor pentru o politicd sau alta qi in baza intereselor partidelor politice reprezentate in consiliu qi in comisie. Inainte de a ne axa pe rezultate, vom face, mai intAi, o scurtX prezentare a lariabilelor.

delegalia de membri ai PE, a fiecdrui partid nalional (in com[aralie cu membrii PE, la nivel indi'iduai) din cadrul fiec[rei legislaturi ca pe un caz sepalat. Foiosim nartidele nationile ca unitate de analizS. din dou5. motive. it pi'i-t-,I rAnd, la nivelul PE, nu existS' alte referitoare la pozilionarea- actorilor in val.ori "preferinlele pentru o politici publici sau alta de funclie "*ogen" partidelor naiionale. Nu existx nicio altS cu exceptia ^comparativl a preferinteior pentru _o .politici valoare publicl ,u.r iltu ale membrilor PE.]a nir.el indir,idual pe rind, in iarcu.sul celor cinci legislaturi. -in a1 doilea ioncordanld cu aspeciele subliniate in capitolele anterioare, partidele nalionale sunt principalii actori agregali de la nivelul PE care se situeazl sub nivelul

gi.,p".,.itot politice transnalionaie qi au 9 influenli comportamentr-i]*i inembriior lcr carc fiuternic[ u.*pru ie reg[sesc in pE. Prin urmare, chiar dac[ nu folosiltr

valorf exogene pentru preferinleie unit[iilor care au fost scalate (membrii PE), folosim totuqi valori exogene pentru tendinlele centrale a1e acestor unitdti. Au existat primei legislaturi' SZ d" partide na\ionale pe parcllrsul in a |S i" u do.,u, 85 in a treia, 1of in a patra qi u9 Dispunem, prin urmare, de 437 de cazuri supuse "i.r""u. observaliei^in situaiia in care punctajele fiec[rui partid nalionai d.e la nivelul fiecirei legislaturi se proceseaz[ in comun in cadrul unei singure baze de date. cu toate acestea, rezultatele statistiCe pield o serie de informalii legate i.e aceste cazuri pentru c[ lipsesc date referitoare
JTJ

312

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdui G. Nou


F:cpc4:a
ur

ce constau in valori exog&e alc pozilionirilor


promovate
dimensiuni menlionate. Folosim una din cele mai des aplicate unitxli de m[surd exogene referitoare ]a
,,concluziile experlilor" vizavi de pozilionarea partidelor, ^

la pozilionarea unor partide nalionare in funclie crt' preferinlele pentru o politici ,au aita. Avem trei tipuri de variabile independente. irr primul rand, avem variabilele referitoare la politicik'
partidelor pe axa dreapta-stAngi,gi pe
ax:r

Csnllttt

ffa

pro/anti Euqopa testAnd, astfel, aqteptarea .o^rrforrr., cxreia spaliul alocat politicilor combind aceste douir

pozilionarea partidelor nafionale

ce rezultx dirr

dispunenr ce valori externe pentru fiecare legisiaturd in parte care reflecth pozilion[rile partidelor nationale. Numim aceste variabile pozilionarea dreapta-stAnga qi pozilionarea vizavi de integrarea europeand.

dimensiunilor referitoare la politici decat la o interpretar_e pur subiectivd. Aceste date sunt preluatc: din baza de date a lui Marks qi Steenbergen (zoo+) referitoare la pozilionarea partid-elor nalionile in r984, r9BB, Lgg2, 1996 qi Lggg. Aceastd secvenld de cinci pulcJe corespunde in mare parte cu primele cinci legislaturi ale PE alese direct permilAndr^-rr", astfel, si

Aceastd misuri este pe deplin exogend in cazul comportamentului la vot in cadrul pE qi duce, prin urmare, mai curAnd la o interpretare independent5 a

L_1

LJ

?i

"rpc;1ia

i:r Coit'rrie

: -

stl

:=
a

f,

1:

et

lr

E ;t' li,
:

Figura 9.2. Proporlia fiec[rui grup politic in Consiliu qi Comisie

Ne aqtept[m ca aceste dou5' conflicte legate de preferinteie pentru o politic[ sau alta s5. aibi efecte independente^ asupra piocesului de vot la ni'elul PE cu porlflo"e.i politice d; clreapta-stAnga care s[- explice porllilt" adoptate de partideie nationale in cazul primei
3r4
315

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

in al doilea rAnd, pentru a surprinde efectrrl dinamicii guvernare-opozitie ra niver qi ra ni't,r european, folosim doud valori: (r) in'estigXm' "u1ii""i dacd rrrr pa$1d nalional fost la guvernare pe parcursrrl legislaturii respective care va" avea valoarea r cla<:;.i partidul national a fost la guvernare pe parcursrrl _ majoritdlii perioadei qi valoa.* o in cai coitrar (r,ir guvernare); qi (z) investigxm daci un partid nalional ,r ar,ut un comisar european pe parcursul legislat'rii respective care va avea varoarei r daci partidul?ullo"nr a arut un comisar european pe tot parcursul legislaturii, valoarea o.5 daci partidul nalional a avrrt .,rr".o_1.u,. european pe parcursul a aproximativ jumdtate din legislatura respecti'i qi var6area o in caz contra' (Comisar).
Cele dogi grupuri politice mai mari cuprind toate partidele principale aflate la guvernare
p

explice, de asemenea, 'ot parlial qi pozilio'Xrile in cazul de-a doua dimensiuni. ",,t.,i

cadrul sesiunilor de

qi cu_poziliondri politice in cazul integr.ir.ir europeane care sd explice poziliile adoptate de parti<lt,h, nalionale r,-iza'i de cea de-a doua dimensiun". b; t.:rr. acestea, in cazul in care aceste conflicte principare in.t,1r si fuzioneze intr-o singurr dimensiune la nivelur sfrrr.r,i politice a UE, atunci neiqteptim ca ambele poziiioni.i s;r explice poziliile adoptate iri cazul primei d'imensiuni i,,
de ra nivilur pB.

dimensiuni

e. p"i"u

.r,,

rofundx in ceea ce priveqte num drul"purtid"io,I.ruf i o"ur din randul socialiqtiior qi-din randul ppE " ." uhu., ru guvernare sau care au arut cAte un comisar "u." pe parcursul unei.anum_ite legislaturi. in anii ,Bo, -u."-i".t" ai" membrii PPE erau la guvernare qi mulli dintre aceqtia aveall cAte un comisar, in timp ce mare parte dintre
:lt6
3t7

cum ne arati Figura g.2, s_a inregistrat o schimtare

aproape: niver nalional qi care au dominat Comisia. Cu toate acestea, aqa

ii

socialiqti formau opozilia gi nu aveau comisari. Aceastd situalie s-a inversaf la sfArqitul anilor '9o, cand socialiqtii au devenit forla dominantl in consiliu qi in _comisie. intre timp, majoritatea partidelor nalionaie din. toate celelalte [r.tp.,ri politice formau parte din- opozilie la nivel nali6nut ql n.,. etuu reprezentali la nive-lul C_omisiei fiind, u.if"l, reprezentali la nivelui institutiiior UE doar prin intermediul membrilor lor din PE. Prin tirrnare, dac[ ieu d"-a doua dimensiune referitoare la procesui de vot in cad.rui PE este legatd de interese de tipui guvernareopozilie la nivel de uB, atunci sociaiiqtii ar trebui s[ se depiaieze spre fruntea dimensiunii de-a lungul timpului FpB ar trebui s5- se deplaseze c[tre partea de in iimp "" jos, iar partidele aflate la guvernare in cadrul acestor grupuri politice ar trebui si se indrepte -sple fruntea Iategoriei lor de grupuri in timp ce partidele de opozilie ar triebui si fie ind.reptate cxtre partea de jos a categoriei lor. in al treilea rAnd, pentru a 'edea dac[ pozilionirile in functie de o politicX sau alta precum qi dinamica gu\rernare-opozilie exp1ic5. diferenlele in ceea ce priveqte [rocesul de vot nu doar intre, ci qi in cadJul grupurilor politice, recurgem la calctilarea Lrnor modele separate cu variabile fictivl pentru fiecare grup poiitic in parte. in aceea$i mdsur[, introducem variabi]e fictive pentru fiecare stat membru al UE cu scopul de a analiza daci afilierea statului membru are vreo influenlX asupra procesului de vot la nivelul PE.

Dimensiunile sferei

9.4.2. Rezultate

ultatele statistice. in al treilea rAnd, politicile unui partid vizari de integrarea european5 qi detiner"u ,r.rrri comisar sunt semnificative doar fxrd variabile fictive referitoare la grupul politic. Aceasta presupune cX odati ce se deline
rez
3r8

aici cinci aspecte descoperitt' incluzand in acest context qi primi dimensiun^e. irr primul-rand, aqa cum s-a observat din hdrlile referitoartr la legislaturi, pozilionxrile membrilor pE in cazul primeri dimensiuni sunt foarte bine explicate de poziliile politl.,, de dreapta-stanga. Pentru a -evalua efectul'conlcret al politicilor de dreapta-stanga asupra acestei dimensiuni, este util s[ calculdm coeficienlii beta standardizali. Rezultatele ne aratd cx o schimbare a abaterii standarcl in ceea ce priveqte dimensiunea dreapta-stAnga (aqa cum a fost misurat[ in baza conciuzii]o, -"*p".!ilor) corespunde unui procent de 78 la sutd din schimbarea abaterii standard in cazul primei dimensiuni. in al doilea rAnd, ,ru.i^bilu dreapta-stAnga continui si fie semnificativd dupd includerea variabil*elor fictive refe.ritoare_la grupurile politice. Aceasta indicd faptul ci poziliondrile pe axa dreapta-stanga r.izavi de o politicx public[ sau a]ta explicX, de asemenea, varialiile in ceea ce priveqte poziliondrile membrilor pE in cadrul grupurilor politice europene. Cu alte cu'inte, un partid nalional care are o anumitd pozilie rrizar.i de o politice anume la stanga membrului median al grupului politic european, va rrota uqor cdtre stanga membrului median al _acestui grup. in timp ce diferenlele intre grupurile politice pot fi observate prin simpla analizi Ju ochiul liber a h[rlilor spaliale, aceste difeienle interne nu pot fi observate pe hxrlile spaliale, dar pot fi clar ilustraie de
Trebuie subliniate

Tabelul 9.2 ilustreazd rezultatele anaiizei realizatc.

europene, aceite variabile nu sunt factori explic_ativi relerianli pentru prima dimensiune. Faptul cd se afli la putere,'in schim6, nu are niciurr efect asupra poziliilor adoptate de membrii PE in cazul acestei dimensiuni' in al patrulea rAnd, valoarea coeficienlilor in cazul variabilelor referitoare la grupul politic confirmS. ceea ce cifrele spaliale prevedeau: mare parte din partidele de stAnga vor avea coeficienlii cei mai reduqi qi mare parte din lartideie d.e dreapta vor avea coeficientii c_ei mai ridicili- aceqti coeficienli se referS. la poziliile adoptate de grupurile politice in comparalie cu PPE (care este considerat a fi grupul de referin!5.). in al cincilea rdnd, variabileie fictive referitoare ia stateie membre nu sunt semnificative in cazul primei dimensiuni. Aceasta confirml, prin urmare, rezultatele oblinute in capitoiul 5 qi in capitolul B, conform chrora procesul de vot in cadrui PE nu se bazeaz[ pe interese
nalionale.

ffi

319

)irtrr.rrr;irrnill r;lcr r.i 1rolil ir.r.

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland l.cit


t I i r r ro r.si rr r r i

'l'abcl ul

9. 1).

Il Ioll)r.otil

lor.: rlil,ill izit

('( )lt I u

I t,1

Constanta

G)

{.925H
@.n)
r-686.H (cl73)

t2)
O.UR

t',r

(r

1'r )

(:rl

r:rori robuste standard. Statisticile-t robuste intre paranteze 'Semnificativ la to%q "" Semnificativ la 5% ,*** Semnificatit' la r%.
cea de-a cincea

l/otd: Parametrii modelelor sunt estimali prin

regresie

lineari cu

(o.rz)
o.Be6-*-*
l'r Q-) U.UOO

(o-z8)

<l.rl6f>

(osr)

(oqz)

{
,

).(

tli)

Variabilele fictive pentru cea de-a doua, cea de-a treia, cea de-a pzrtra qi legislaturi a PE sunt incluse, dar nu sunt raportate.

(t t.:l:') -{) o.

dreapta-stAnga Pozi(ia referitoire

o.B61n** I

LaguvemG

La integrarea UE

o.o32**
G.sc) o.o52

(on)

-q@ -o.oo1
(o.n)
-o.o10 (o.sr)

-o-zcf* .452@+)
o.1oot**
(B.16)

tt n)
o.o2g'
o.()36 (t-os) o.o77

ti!

(rr.(x ))
( ).( ).1 ): 'i I

(J.o19

CCInffi--Verzii Regionaliqtii
StAnga.odi"uli_lSocialirstii---.---t--._-_-

Gsz)

(t-o:)

o.P9o*n

r. _( r.'tl
(

{)

o.oq
(rBr)

{.006
(o-zB)

(z6i
o r5l;ts'\-F

).(

r.(tl'.
t.,'

(r: r:,1.1)
o.( ,( x

o.oo8
(o..'++)

o.9y"
0lq0)

k:a)

(oai)
(q.or)

{.952'**
(rz.rz)
-o.7t)4+**

ill,i
(r.t.r '(

1).5V*** {).|y')
f,')

-o.ftr2*
fuc.64)

(noq)

-o569*r+

{).5t' tl)"
I tt

<)7430*
(B.q+)

-o.qr'*
(8.86)

k.8q)

l.r:,)
(

{512+'.
(s.6r)

{J.46i"'
(

<)474**
(tz6z)

{461*
(r'r.86)

4Vt
4)

so.iii[tit-.i.-tdc,

ozpt+x o"(.)(
(+88)
o.036
o.(J( ')-'

Gti*,];^.".r*rNeafilia{ii Liberalii GaulliEtii Consen'atorii

{453n** -o.555"*' (ro.zs) 0.sz)


{) 1M''* l-o.q6:J*,*

{i1,35** {413*.
(6.ss)

@n) I (ilBl

(osr) -o.6ss**
(B.os)

7)
{.(lrr
)

{42o**.
(+q:)

-0457'rr
c: r( fir6)

{2.16"
(B.n)

{) e53**
(B.qa)

{.@1
(tz9)
{.(J3o
(o.66)
{J.OOg

-o.cryr

(tW)
-o.oo6 (o.rc) -o.o6r
(o.es)
Dd 2tra

{27!)* 6lt) o58B*


Go.q+)

-o.295

Gu. -0562'
(cta:;
o.556 (t o,
-o.195

in cazul celei de-a doua dimensiuni, rezultatele nu rnai pot fi la fel de clar distinse. Principalul rezuitat conste in conlinutul politicii celei de-a doua dimensiuni qi apare ca o combinalie intre poziliile adoptate vizavi de politicile comunitare qi pozilionirile pe axa dreaptastAnga. Cu toate acestea, relalia dintre poziliile adoptate vizavi de politicile comunitare qi pozitionarea in cazul celei de-a doua dimensiuni este mai puternici decAt relalia dintre poziliile de dreapta-stenga qi pozitionarea pe aceaste dimensiune. Mai precis, o schimbare in ceea ce priveqte abatere astandard in jurul dimensiunii referitoare ia integrarea europeanA (aSa cum este rndsuratd in baza concluziilor experlilor) corespunde unui procent d. 37la suti din schimbarea abateriistandard in cazul celei de-a doua dimensiuni, in timp ce o schimbare in ceea ce prive$te abaterea standard in cazul dimensiunii dreapta-stAnga corespunde unui procent de doar ro la suti din schimbarea abateriistandard in cazul celei de-a
nalionale aflate la guvernare qi care au comisari se pozitioneazi cdtre ,,fruntea" celei de-a doua dimensiurri in timp ce acei membri ai PE din partidele de opozilie se pozitioneazd cXtre paftea de jos. De exemplu, aqa crlm ne arati h54ile spatiale, sociaiiqtii qi PPE, care cuprind cea mai mare parte din partidele nationale aflate la gu."'ernare Si o mare parte din comisarii UE, se pozilioneazd cdtre
aDl

oggT+*
@.sz)

acestei dimensiuni3. De asemenea, membrii PE care provin de la partide

Dreapta.ua[ute

EfeAtflD;_-_Stat membru

(o.u)

<t.zo6

Nu
Jt<

(r.l8)
Nu
at-

Nu

Nu
Jl<

Da
J-F

EEantioaG
R la

pitrat

qjustat

o.rc

o.@

o.90

o29

o.63

o.63

320

I )i rr rr.r rsirr

rr

il(,,.11(,r1.i roI il ir.r, 1

p(l parcursul prirnei qi celei d;_;-d;"" legislaturi au fbsr relativ p.o-"u.openi atunci-"eraf "vr' qLurrur uilrl(l rormall un gnrp politig separat. in al patrulea..rAnd, variabilele referitoare la statele membre (n u sunt ilustrate)*nri l,ril, ."-r, ifi cati'e in cazu I celei de-a doua ait"""*i"'"i. ?.i'ur," cuvinte, nu existi modele de vot clare_ ;;;.;;," $i jurul in interesetor nalionale in cazur ."t"i a"-u;; dimensiuni. Aceasta confirmd veridicitat"a d"r.op";;i;. anterioare conform cdrora procesul .d" y9t ;;""d;.ilard in baza afilierii partinice qi nu in jurul i"a"*r"i".Ta1ionale. Aceste rezultate r" aphca ,gi atunci cAnd analizim rezultatele pentru fie.arffi;;"i; in par1e, asa cum o tlustreazd Tabelul 9.3. prim"a dimensiune este explicati

inrgsistra.t ,qulcta-tq"'*u, scdzute pe aceastl decat. s.ocialigtii sau ppE. cazrrr acestei dimensiuni, liberaiii .* plrition"ura ilui uo.on;,,, de cete doui atre srrpuri nrir,i exceptand conservatorii britanici ,gi aria{ii. Aceqtia crirr urmd, totuqi,

3il.^rlyp ormensrune

pozilionarea grupu.'or' pott,"". valoarea ac.st'r, coeficienli exprlca'porilioniiu doua dimensiuni: ;":;i"i"_t ror in cazur cerei rrt,-ir grupurilor politice pr.o_ europene detin m1.e parte din coeficienlii pozitivi, iirr majoritatea srupuril". ;;il; anti_europene detin'.r.(, pafte din coeficienqii negaii"i. B.".ptie face grupur ribe'irr care, deEi de_a lrrg.ri ai*pJ* a_.fost puternic pr.o* european, u." negativ ai" ."""rl.i"oi"r"i ,,,, a 1l_:::ficient

primeid,.";rfit[i:i:l:;:T,ii#i"iil:1""ili?ilil;;]

frulrt.ir figrr.ii. (lrr t.ittt,:t(,(,s;l(,i1. it.s(.1'(,r(.. ilrtt,r.r.sr, institutionile xu sLlnt semnificative _ introduse variab'ere n.ii""'."i"ritoare oclatir cc ,srrrrl ra pa.ticrc, (:o(,;r (.(. relevi faptur cd interes# i""-r" .""nr.i"'iri proc^esului de vot in t "., ',, p'ivirrl;r cadrul g,.rf"rifor;;i;i;;: In al treil

Simon Hix, Abdul G' Noury, G6rard $9]gg]

de poziliile d.e d.reapta-stAnga adoptate- in c-azul unei poliiici sau al alteia lanivelul tuturor legislaturiior atAt cu iat qi f[r[ variabilele fictive referitoare la grupul politic. ce priveqte cea de-a doua dimensiune, rezultatele ir, "L"u pentru fieclre legislatura in parte relevd faptul c[ aceastd himensiune este mai pulin relevant legatd de un singur pentru o politici sau alta sau de interese set de preferinle -Viriabila referitoare la participarea la instituiionale.

guvernare este semnificativ[ doar pe parcursul ce]ei de-a patra legisiaturi in cazui acestei dimensiuni. Aceasta se datoreaz[ in parte num[rului redus de cazuri supuse obsen,aliei in cadrul analizei pentru fiecare legislaturl in

parte

cu amplitudinea mai mare a eEantioanelor in cazul analizei in comun, ?9& cum se

in

comparalie

r",riil'i"

p";;J_';;;'I*a, al un coeficieni pozitiv d;";;;;

pbate observa dac[ se ana\zeazd. erorile standard mai iidicate in ceea ce priveqte rezultatele pentru fiecare legisiaturS. in parte.

coa

Dimensiunile sferei politice

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

# rr

(J
E

os
Nj!

g'E

Lr D

+i dr

;+

J
i1r

h'i {lJ :t

F.
ti # a
b0 O O

ri t! .r it.

:}
- i.l

'i{

ll;:
:i.

fi
H

i
o,
!

]E; II

Nofd: Parametrii modelelor sunt estimali prin regresie lineara cu erori robuste standard. Statisticile-t intre paranteze "semnificativ la 1096, +x Semnificativ la 5%o ,**x Semnificativ la t%o. Indic[m nive]ul valorii coeficientilor pentm efectele fixe ale unui grup politic in cazul in care marea majoritate a acestor variabile sunt semnificative la nivehrl
relevant.

:
!
d
J
r'{

FI i;i

.4:

iJ
l':
i

.-

,iF ii.4. -

iLJ.I

l_

i:
D] ql

;(!

E E E
J

'll.r1

;i

ld ,J$

a: .J' ft ll l:'l

!tr :i "!.
l'.
.... I

tr

ql

t? 8s $5
l,?
LiJ a

s z t", f.:l r-! dJ


!t.-:
tr t

t:

p"?i
EE.

t 9n 1i ! 'd r1

li
I

G.

li
CJ

4
E

tE
iL

df ri .1.

!1

ceea ce prive$te schimbdrile survenite de-a lungtrl timpului qi r5spunsul la intrebarea daci dimensiunile dreapta-stAnga qi integrarea europeane au devenit mai independente sau au fuzionat, rezultatele sugereaz[ cd, in timp ce prima dimensiune a derrenit din ce in ce mai clar asociate cu dreapta-stAnga, cea de-a doua dimensiune a

in

a.
qJ
AJ

d ! :CU L]J

i{
r:
{:

Pn i; iil :r iJ

g'f,l

$q

rJ
7.

?.3.

4,!
tl Ll
'-.1

t$ tg
i
la

f;

devenit din ce
I

5
E

N c.J ,i

t'
E

.tq

I
iD

t*-

l-i

t'

sri rli
I

:.,.1 r) t iil ?ri:-l+ -i ":ii


I

i-+ I
;.

!i

'.,1i

ii !! :i tl

o
q
AJ

f,.:

a,

r.-ir:
,r, i'ti

6 !

iI :,r
!iE

n .:ti
Lti

rl '; ,t i!
'r;.'l'

,,1

l|f
a

rl;i

Li

ii:
l'u

Europa. Pe parcursul primei legislaturi, de exemplu, prima dimensiune referitoare la procesul de vot in PE a fost surprinsX atat de poziliile dreapta-stAnga cAt qi de cele refedtoare la politicile comunitare, in timp ce cea de-a doua dimensiune a perut, de asemenea, c[ se relalioneaz[ cu pozifia dreapta-stAnga. Acest lucru nu este surprinzetor

in ce mai asociatl cu poziliile

pro/anti

:r
'1

.rJ
(J L li !
q)
!

J
E
t7

'

/\ A.l

ii.9

is
:.*

j
I

t, !'
:l
{

,!

:u
!.:

I lii

I
J
I

fr
E

i-u

i'3
!I
s

r-. t';

t;ri r i
'rtl

.rl

di

lrl

i;

';i

I,li,

,t

(,4

+ Ir

-.t -l O1 -. cdl

o"l
I

.."

t,t!i q ;l
fl' ri
F

FI

s
;,4 {l iq

!
H

hi

;;rl
+

irl

,i :
",1

gjl rri

nn

if j'Jl t.
:
,]ql

4i

3-,
'i

3"{

ii

,'i

vedere faptul cX in acea perioad[, poziliile partidelor r.izavi de dreapta-stAnga sau de politicile Comunitare eralr relativ puternic corelate (cu un coefrcient de o.3So). in nicio altd legislatur[ nu s-a mai intAmplat ca aceste seturi de preferinle pentr-u o politic[ sau alta s5. fie corelate. incd de la cea de-a patra legislatur[, pozitiile adoptate in ceea ce priveqte participarea la guvernare qi politicile comunitare sunt mult mai clar asociate cu modelele de vot in cazul celei de-a doua dimensiuni. f)e fapt, poziliile adoptate in ceea ce priveEte politicile comunitare sunt semnificative in cazul celei de-a patra Si de-a cincea legislaturi atAt cAnd variabiiele fictive sunt avAnd

in

incluse cAt Ei atunci cAnd acestea sunt excluse. Prin urmare,

spre sfArqitul anilor 'go, poziliile adoptate in ceel ce priveqte politicile comunitare expiic[ r.'arialiile atAt intre
325

at J-a ^

)irrrrrr:;irrrrilr, :rlr.r.r,i Irr,lil

icl
r

raftul ci prima a6"l1t?parricipdrii ia vot T:;,1'i"iilo',i*l,ii,llii',;j fiecare regisraturd- .in in n"rt'""* ereazd cd s-ar ptrt.ir semnifica{ia cerei a"-u (,;r aouu aiiTn.iuni sd fi schzutidar.s,r rr de'enit mai crar asociatd (fiind la s"":Llii:l "u "n'r", de interese instih,ti,,,,,,r,, " adoptate vizavi rtr, rntegrarea europeand ;i"il'pozitii care ni u, nimic de_a facc (., preferinlele de dieapau_r,a"lu.' "

Hi*gi; HIH:,;|,:,,,, i,r rt,r ior rrt ir,t,.sr or i, i,r ;rzr rt t,r,rr,r ., Aldturate rezultatelor ilust cie tabelul- 9.r., (';r',, il".t."ara

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

;;s;;,

9.S. Con"I,rlru sf9.rn

politici normali intr.un cadru operationai politic divizat din punct de vederi teritorial
Sfera politicului.

European estc surprinzdtor de asemdndto";;-;; cea de la ni'erul art,r. parlament* d:T?"ratice. nrin^cipala dimensiune compoftamenrurui ra'ot ir atat in-cadrrr r;i;:'J;r,0",,, politice europene.este ."a. J
datd

in

parlamenful

a"'"rr.i*

dimensiune dreapt;r_

Existh o a dou4,.gt;;iJl,Un semnificarivd si mai pulin stab'd dimensi'ne a sferei poritice ra niverui pE. Aceasta reflectd pa4iaiporittti" lu,

de pozifi'e adoptater de partidere nalionar", uu-o'in;;*a" sistematicd ceea ce priveqte procesur redusd in a" tot ta niverur pE. descoperire este iurp..inzdtlar""u,.end aceasta bazate pe ,,interes:,";;!;;ff"#""re in vedere teoriire la sfera politicd in Ug (de.exSmplu, Mo.u,,.rik,.t j."' no8

Fl'Hii'"#i..''iiflil?[-;,',:1';'"J.;;;;piu-'al'.',anr,, "fr pa rti ipa re"i* ;;;;J ;= $il"r[.."T,X".: X ::::l: " aspecte, interesere " nalionare, i"a"ir"lr*t
c
r

partidele politice in ceea ce priveqte integrarea europeana. Dimensiunea aceasta surprinde, de asemenea, dinamica gu\rnare-opozilie de la nivel european, cu partidele leprezentate in Consiliu qi in Comisie votAnd intr-un anumit mod qi partidele nereprezentate rzot6.nd intr-un arltul. Principalele familii politice- PPE. socialiqtii qi liberaiii - sunt puternic pro-europene qi domin[ iocurile in Consiliu qi in Comisie. Drept consecinld, conflictul intre aceste grupuri politice principaie qi cele mai mici este explicat de politicile adoptate de partide in privinla integrS'rii europene precum qi de reprezentarea partidelor ia nivelul celorlalte institulii ale UE. Aceste rezultate deschid o noui perspectir,l in ceea ce priveEte inlelegerea dimensiunilor sferei politice in cadrul UE. Dominafia conflictului dreapta-stAnga la nivelul PE vine in sprijinul viziunii conforri'r t:[reia pozifiile ideologice dominante ia nivel intern naflonal contureazh poziliile actorilor in ceea ce priveqte procesui de inf5.ptuire a politicilor comunitare in mod mai puternic Ei mai relevant decAt preferinlele mai generale legate de ritmul qi natura integr[rii europene. Totuqi, existenla unei a doua dimensiuni in jurui poziiiilor pro sau contra integrS,rii europene, chiar daci intr-o mdsur[ mai redus[, sugereazS' ci aspectul deleg[rii puterilor c5.tre centru sau cdtre state nu poate fi inclus cu uqurinld din cadrul dimensiunii dreapta-stAnga. In aceastl privinli, UE se aseamdni cu majoritatea celorialte cadre politice divizate din punct de vedere teritoriai. in cele din urmX, rezultatele noastre ne duc c[tre o

,.i

.o.rt.o adoptate de

concluzie optimistd in ceea ce priveqte gradul de responsabilitate qi de stabilitate al guvernanlei UE. Sfera politicului de la nivelul PE se aseam[n[ foarte mult cu sf'era politicuiui de la nivelul aitor parlamente democratice dominate de poziliile de dreapta-de stAnga Ei bazate pe familiile tradilionale de partide de la nivelul sf'erei politice

326

Dimensiunile sferei politice

interne europene. Din acest punct de vedere, poiiti.ir promovati de partidele transnationale de la nivelul trl,l contrabalans"url in mod eficient politica bazatd, I)(,
interesele nalionale de la nivelui Consiliului UE.

10. Investitura Ei rnoliunea de

cenzuri irnpotriva Cornisiei Santer


Ca urmare a reformei procedurii de investiturd a Comisiei in baza Tratatului de la Maastricht, aqa cum am d.iscutat in capitolul 1, la data de 27 iulie rgg4, parlamentul Euiopean a votat pentru prima dat5. alegerea Preqedintelui Comisiei qi l-a suslinut in acest sens pe Jacques Santer printr-o majoritate simpl[. Mulli membri ai PE, in mare parte de stAnga, s-au ar[tat reticenli in privinla suslineiii lui Santer. Aceasta s-a datorat, in iarte,'faptuiui c5. stAnga nu era de acord cu agenda politicd propusS. de Santer (ca politician. .creqtin hemocrat) qi, in parte, din cauza faptului ci nu-i incAnta rnodul in cire Consiliul European s-a ocupat de procesul nominaliz[rii. Astfel, atunci cAnd mai tArziu i s-au adus acuze Comisiei pe motiv de management defectuos, mulli dintre membrii PE care i se opuseser[ inilial ]ui Santer au g[sit momentul oporlun pentru a-i pune sub- semnul i"ntreb[rii legitimitatea. Comisia a supravieluit celor doua moliuni de cenzurd prezentate impotriva. sa anterior demisiei in masX in martie \ggg chiar inainte de o pierdere in fata unei a treia motiunide cenzurl' posibil[ ^ Povestea Comisiei Santer este un caz relevant pentru modul in care PE igi exercita competentele executive qi de control. Acest caz ne ajutd, de asemenea, sd verificam dac5. argumentul nostru, care se aplic[ in cazul unui mare num[r Ee sesiuni de r,ot pe parcursu] unei lungi perioade explicd sau nu comportamentul mem'blilor PE de timp, ^ 'cAnd in joc sunt implicate mize politice atunci
3zB 329

It'n".titu.u

Si

t rotirm"u d"

"".rrn.X

i.ttpot.irru

Co-i.i"i Su.,t".

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

importantd qi fXr[ caracter legislativ sau o moliune tlt, cenzurd impotriva Comisiei. Prin urmare, in acest capitol, verificXm argumentrrl nostru referitor ia aparilia politicii democratice la niverrrr PE. in acest sens, analizdmin detaliu comportamentul l;r vot al membrilor PE in cele patru sesiuni de vol organizate in legdturi cu investitura qi cenzurat'()ir Comisiei Santer in legislatura tgg4-rggg.in sectiuncir 10.1, abord[m pe scurt contextul politic general irl formdrii qi inl[turirii guvernelor qi modul in cire aceastir se aplici in cazul UE. Secliunea lo.z prezintd istoricrrl relaliei dintre Parlament qi Comisie pe parcursul acestt,i perioade. Secliunea 1o.3 pune in apiicare o analizi statisticX pentru a investiga factorii care influenteazii comportamentul ia vot al membrilor pE in cazuj Comisici Santer, iar Secliunea 10.4 cuprinde o scurt[ concluzie. Contrar credinlei general rispAndite, aflXm cX luptclt, purtate la nivelul PE in cazul investiturii qi cenzuririi
europene qi s-au axat pe preferinlele de dreapta sau clc stAnga. Interesele partidelor nalionale referitoare la reprezentarea partidului na{ional in structura ia putere lir nivel nalional sau la delinerea unui comisar au ao'r-,t qi ekr partea lor de importanld. De asemenea, intereselt,

importante. Dacd la nivelul pE existX cu adevdrat o politicd democratic5, atunci poziliile adoptate <k, partidele europene ar trebui sd ilustreze asta, iiu, dimensiunea dreapta-stanga ar trebui sd structurcrzt, comportamentul membrilor pE, indiferent dac5 irr Parlament se supune votului o rezolulie mai pu{irr

1o.1. Constituirea Ei inlXturarea guvernelor qi cazul UE

particulir de constituire qi inl[turare de la putere a


,guvernului". ln ceea ce priveEte constituirea,

Alegerea qi destituirea Comisiei Europene este un caz

dlscutat in capitolul Maastricht, Comisia este propus[ de cXtre guvernele statelor membre ale UE la nivelul Consiliului European (prin unanimitate pAn[ la Tratatul de la Nisa qi prin majoritate calificatS. dupd acesta) qi este, mai apoi, apiobat[ de o majoritate simpl[ in Par]ament. Durata riandatului este de cinci ani. ins[, Comisia poate fi destituitS. prin moliune de cenzur6 la nivelul PE" DacX

1, inc5. de la Tratatul de la

aqa cum am

Comisiei Santer s-au dus intre grupurile politict,

nalionale au jucat

descoperim cX procesul de constituire qi inl[turare u executi'uului in PE se bazeaz6, in principal, pe politica


ideologicd qi europeand de parLid.

qi ele rolul 1or. Chiar qi

astfel,

parlamentul demite comisia, se trece la alegerea unei alte Comisii in baza procedurii de investitur[ standard' La o primf vedere, ar putea pdrea ci relalia dintre Comisie Ei Parlamentul European este asem5nltoare cu relalia dintre un cabinet qi o majoritate legislativh intr-r'rn sistem parlamentar prin faptul ci suslinerea Comisiei trebuie f[cutl printr-o majoritate in Parlamentui European, aceastf putAnd fi, in acelaEi timp, destituiti de aceiaqi Parlament. Cu toate acestea, situatia nu -este, de fapt, astfei (cfm. Magnette, 2oo1). in primul rind, modul irr care Comisia este numitd garanteazd cd' este vorba inevitabil mai curand de o "coalilie supradimensional5." decAt de o coaiilie minimal cAqtigXtoare. De exemplu, aEa cum ne aratd iabelul ro.r, Comisia Santer cuprindea membri din toate grupurile politice principale regdsite in PE, acoperea o arie iarg[ de la stAnga la dreapta, iar membrul median al Comisiei era unul puternic pozilionat la centru. in al doilea rand, comisia nu poate fi destituitS printr-o majoritate simplx intrucat o moliune de cenzur[ in Parlament impune o "majoritate d*bid": o majoritate
??1

330

Itr'r'srirtrr';r si rrr,rir'rt';r rrr'('(''zar';r rrrr',rr.rr.;r (,,rrir;i.i s;rrrr.r.

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

patra regisrarrn.i), practic5, asta presupune ";"i;;i"l'a"-u cd o coalilie numer.,irsji trebuie sd fie i" fu"o-a[u^ J"_ir".ii Comisiei, Ei, crrrr aceasta din urmS e, o coarili" r,,fruai-ensionari,'r.czrrrrii ci este foarte dific' re 5 -- - vv cre doui t..irrri i"""qtiT.luriqi" pentru a inlitura Comisia.

In

de doui treimi cli' vottu'i c'r'. tr.cb.ie sr sc c:<_r'srirrrir, intr-o ,,majoritatg llrgl"it,J" ."i_Uri ai ptr (13r4 tlirr r.r,i 626
de membri ai pE

i"

Tabelul ro.r. Comisia Santer


Cornisar Stat

-ltofd: Tabelul este structurat in baza pozition5rii partidului comisarilor pe axa dreapta-stAnga. Aceste pozilion[ri sunt,extrase ciin concluziile experliloi referitoare la poziliondrile partidelor in anul 1996 p" o t"uie de la o la t, unde o reprezintX pozilia cea mai i"depdriatl la st6nga, iar r reprezinti cea mai indep5rtatX po-zilie la .lreaptu (Marks uitd St""ttb".g"tt, zoo4)' Pentru PCS, folosim punciajul- pentru CVp belgian, care este partidul politic cel. mai o."lnenitoi. PSE = Partidul Socialiqtilor Europeni, AER = Alianla Europeani Radicali, ELDR = Partidul European Libel{, D-emocrat Refoimator, ADE = Alianla Democrati EuropeanS, UFE = Uniunea pentru Europa, PPE : Partidul Popular European qi FE' = Forza
Europa.

menbru
ltr urrrKa yvutI_lVlathies

Na(ionat
SPD PSOE
PS

Paftid f- c*, I eotitic


PSE PSE PSE PSE PSE PSE PSE

--#rP{il--

*ffiffi
v
-L

Germania Spania Franta


Suedia

Pozi{iorrirl,r Partidulrri nationirl


o.31

Cu toate acestea, faptul c[ PE joac[ un ro] important in procesul de investituii qi de cenzurare a comisiei face ca teoriile generale referitoare la constituirea qi poiiUit ^destituirea parlamentare

SAP
SP

Beleia Danemar
ca

SD SDP Lab PASOK Rad

o.36

nr\r r"UKitnen

NA
,

Finlanda
Marea

Krrinock
{4_Pelllsrs

,Mei

Britanie
Grecia

PSE PSE

(r.3u

hntrna Bouino
rr Lrrr

r)dusetnanll

Italia
Gernrania Irlancla Luxembourg

o.4o

AER

Prd""i- rr-.-*--

FDP
FF
PCS

Jacques
ru
.T

S;;ter--

ELDR ADE/UFE
PPE
PPE

otl6
o.56

oen Broek

olanda
Pofiugalia

I-CDA
PSD

ffid
rr de Srtguy
QD'

PPE PPE

o.6o

Austria

Italia
Spania Marea

o\?
FI
PP

FE/UFE
PPE PPE

".6t
o.72 o.74 o.77

Britanie
Franta

Con

RPR

ADE/UFE

guvernelor in cazui sistemelor si poatd fi aplicate qi in privinla relaliei d1ni1e Comisie qi Pailamentr.,i Europ"utt (Laver qi Schofield, tggo; cf' Am abordat parte din aceste teorii in Laver, rgg1,2oo2r. -B capitolui cAnd am discutat despre coaliliile legislative 1a nivelui PE. Aceste teorii pot fi, de asemenea, fblosite ca s[ ne ehideze in analiza noastrl empiric[. "in primui rand, dacd privim lucrurile din perspectiva dorinlei de a ocupa o anumita funclie, este. posib^il ca un membru al PE s[ sprijine mai curAnd investitura Comisiei decAt cenzurarea icesteia in cazul in care un coleg care face parte din partidul nalional al^europarlamentarului respectiv este membru al comisiei. in acelaqi mod, existd qu.ri" ca meinbrii unui grup politic europeal sd suslind bomisia in cazul in care acesta cuprinde politicieni de la nivelul partidelor nalionale care fbrmeaz[ grupul politic respectii. in cazul Comisiei Santer, doar trei grupuri politice nu au fost reprezentate in Comisie, r'erzii (V), stAttga radical5 (EUL) qi anti-europenir-stii (EN)' Prin .,r*ir", Comisia se putea aqtepta sX beneficieze de sprijin din partea PE pe toat[ durata mandatu]ui sdu'
.1J.:r

:rygttt"r"

$t

-"tt""".

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

noua Comisie si se pozitioneze mai aproape de preferinlele pentru o politicd sau alta aie unui
europarlamentar sau ale unui grup politic, este posibil ca memtrrul PE sau grupul sd voteze pentru cenzurarea Comisiei actuale.

pentru echipa de comisari. In al treilea rAnd, conform lui Lupia qi Strom (r99S), un guvern va e$ua dac[ unul din partenerii de coalitie scr aqteapt[ sd ocupe o pozi{ie de negbciere mai puternicd i' procesul de formare a noii coaiilii. in contextul uE, estc posibil ca membrii pE s[ uiUe in ,redere porifrifn componen!5 a noii comisii in momentul in care decicl dac[.sd voteze pentru investitura sau pentru inldturarea comisiei actuale. Din moment ce fu'ernele statelo' membre sunt responsabile pentru numirea unui nou preqedinte al comisiei qi pentru alegerea celorlalli membri ai noii comisii, componenla politic[ a guvernelor. nalionale in cazul unei moliuni de cenzurd ai trebui si influen{eze deciziile membrilor pE. Dac[ existd sanse c.

comisiei sau de membrul mediin ai .,.r"i ctmisii propuse, cu atAt sunt mai mari qansele ca membrii grupului politic sx voteze pentru candidatul respectiv sau

in al doilea rAnd, dacd privim lucrurile din perspectiva adoptirii unei anumite politici, cu cAt un membru al PE se_pozilioneazd mai iproape de pozilia adoptati vizavi de o politicd sau alia de' cdfr. preqedintele propus al Comisiei, cu atAt sunt mai mari qansele ca acel europarlamentar sx voteze pentrtr candidatul respecti' sau pentru echipa de comis^ari. in acelaqi mod, cu cat membrul mediarr al grupului politic european este mai aproape de un preqedinte propus al

de finalul mandatului comisiei cu atat sunt mai man qansele ca Parlamentul sx cenzureze comisia. Daunele produse asupra guvernanlei uE vol fi cu atat mai reduse va fi indeaproape urmati de o cu cfrt moliunea d." ""ttro.X noi Comisii. alegere automatS. a unei RezumAnd, teoria noastr[ vizavi de politica d.emocratic[ la nivelul PE sebazeazh. pe teoriile generale referitoare la constituirea qi inliturarea guvernelor qi pe modul in care aceste teorii pot fi aplicate in ccntextul UE. Interesele grupurilor politice europene din perspectiva dorinlei toi ae a-qi proteja sau extinde reprezentarea la nivelul executirmlui uE ar trebui s5. le influenleze comportamentul in ceea ce priveEte Comisia' De u."il"n"u, preferinleie europarlamentarilor Si ale grupurilor po1iti"" europene pentru o politicb comunitar[ JaLalta ar trebui s[ determine care din grupurile politice sau care din membrii PE sunt predispuqi s[ sprijine Comisia qi care din aceqtia sunt predispuqi s[ se opunX
acesteia.

to.z Comisia Santer: de la nurnire la demisie


Comisia Santer a triit douS' premiere istorice' Aceasta a fost prima comisie a c[rei investiturS. a fost fdcut[ de c[tre PE. De asemenea, a fost prima Comisie care a fost inldturat[ de acelaqi PE (asta chiar daci moliunea de cenzur[ nu a fost adoptatS,, de fapt)' AEa cum ilustreazi tabelul 10.2, au ar''ut loc patru sesiuni de vot cheie la nivelul PE in leg[tur[ cu Comisia Santer: dou6 voturi de investituri (unul pentru numirea lui Santer pentru preqedinlia Comisiei Ei cel[lalt pentru

capdtul mandatului cu atat sunt mai reduse coiturile inldturdrii coaliliei. in aceeaqi mdsurd, cu cdt se apropie

Stevenson Gggg, zooo), cu cAt un guvern se apropie de

^ in al patrulea rAnd, conform iui

Diermeier

qi

rnvestitura $i mo[iunea de cenzurr impotri'a comisiei santer

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6tqI4 X9]ql4

numirea comisiei in ansamblul sxu) qi doud moliuni rk, cenzur5. Ar fi ar,rrt loc qi o a treia moliune de cenzur.ir, insi comisia Santer a demisionat inainie ca acest pro(,(,s de vot s[ aibX loc. Toate povestea a inceput odatd cu Tratatul de lir Maastricht care introduce o noud procedurd in ceea <,r, priveqte Comisia. Conform acesteia, pE va fi ,,consultirr', in procesul de alegere a preqedintelui comisiei qi va put.;r vota in privinla alegerii echipei propuse de comisa.i. AE,, cum am discutat in capitolul r, atunci cand s-au redactirt noile reguli de procedurh dupi introducerea nouhri Tratat, PE, a interpretat acest drept de a fi consultat ca , putere formaid de veto impotriva persoanei nominaliz^1.
preqedin{i;r comisiei, iar aceastd interpretare a foit acceptitx de ciLr.t, acestea din urmi. Prin urmare, in practic[, iratatul de lir Maastricht a dat Parlamentului European dreptui de'et,
d.rcrut

de guvernele statelor membre pentru

complementar la dreptul de veto in privinla comisiei irr ansamblu (Hix, zooza). Tabelul ro.z. sesiuni
votr-zriulie ^ 1994 lui Investitura
Santer
Sesiunea de

in privinla preqedintelui Comisiei, un

de'ot cheie in cazul comisiei santcrr.


Sesiunea de Sesiunea de
18 14 ianuarie rg99 ianuarie zo februarie Motiunea de cenzuri
S

\,ot 2
1995

vot

Sesiunea de r.'ot 4

Investitura
Comisiei

1997

Mo!iunea
de cenzurl

(management defectuos)

Dup[ alegerile europarlamentare din iunie 1994, qefii guvernelor statelor membre ale UE s-au reunit in cadrul
gs6

Consiiiului European pentru a decide asupla persoanei care ii va succed.e lui Jacques Deiors la preqedinlia Comisiei. in baza unei convenlii informale conform c[reia qefui comisiei ar trebui sx fie nominalizat prin rotalie din aripa de dreapta respectiv din cea de stanga, sa stabilit c1e comun a"ord ca, din moment ce Delors era de stAnga, urm[toru] preqedinte al Comisiei sd fie de dreapta. Primii doi candida{i far.'orili au fgst {9i primminigtri creqtin-d.emocrali, Ruud Lubbers din Olanda qi Jean-Luc D-ehaene din Belgia. Cu toate acestea, John Major, prim-ministrul consen'ator al Marii Britanii, a amlninlat c[ se va opune ]ui Dehaene qi Lubbers din ca\zaopiniilor lor aparent ,,federaliste"' Acesta l-a propus pe Sir i"o.t Brittan, un membru -britanic conservator al bomisiei Delors, dar aceast5 idee a beneficiat de o suslinere restr1nsS.. in cadrul acestor disculii, s-a coniurat ideea c[ preqedinte]e Comisiei trebuia s[ fie un prim-ministru. in-cele din urmS', Jacques Santer, primministrul creEtin democrat al Luxembourgului, a fost acceptat de toli liderii de guvern prin consens ca un candidat care nu genera riscuri. Santer a fost propus primei sesiuni plenare a noualesei legislaturi pirlamentare din iulie 1994. Ltr 2o iulie, Santer a fost ,,inten'ievat" separat de cele doui grupuri politice mai miri. Acesta a fost primit cu mare bucurie de i.,ropuriumentarii din PPE care el"au dornici si-i vadx pe unul dintre ai lor in funclia de preqedinte a1 Comisiei, dup[ zece ani in care socialiqtii delinuser[ cArma acestei importante institulii. wilfried Martens, preqedintele grupului PPE, a mers atat de departe incat a ameninlat cu E*"i-,d"r"a din grup a acelor membri a PPE' care voteazi impotri'a lui Sinter (Hix qi Lord, 1996:66)' Pe de-alt5 puit", socialiqtii (PSE) erau mai Pylin impresionati'.Erau revoliali din- cauza faptului c[ decizia luat5. la nivelu] Consiliului Europeatt ." fi.".,te ,,in spatele uqilor inchise",
Dan

Simon Hix, Abdul G. Nou

, G6rard Roland

pentru

special din moment ce se presupunea cd nouir procedurd de investiturd .r...ru J crdasci grud.rt rrr. responsabilizare democratici a comisiei. De i."-",.,,,,,, au considerat cx santer nu era o persoanx cu greutatc iii cd, astfel, ar fi fost o marioneid intre g"i"*"t" rrr, dreapta-de stAnga ale statelor membie aie l..ll,: submin6nd, prin urmare, agenda social-democratd curc fusese promovat[ de Delors. Restur parramentu]ui st, ardta la fel de impirlit in jurul afilierii dreapta-stdnga. st, aqtepta ca alte grupuri politice de dreapta, gu.,--llirrtii (ADE) qi conselatorii iialieni (FE), se-l ,.,J1lrrX '1,,, Santer. De cealalti parte, se aqtepta ca cererarte tr.t,i gtyp"Ti de stAnga, radicaiii (AER),-verzii (V) qi stAngir (EUL), precum qi gr.rp.rl anti-euiopeniqtilirr 11d19a15 (EN), sx voteze impotriva lui sanler. La mijloc, liberatii (ELDR) au afirmat cd vor vota impotriva lui sant.r.

in

votat pentru Santer in baza instruciiunilor primite de la primul-ministru Felipe Gonz|lez, liderui lor de partid, ^acord sl-l suslind pe santer in consiliul care fusese de European. Drept urmare, tab[ra ,,pro-Santer" -a.fost o coatiiie de membri ai PE de dreaptu gi 49 m-embri ai PE guyernare d.e stAnga ale cdror partide nalionale se aflau la Gabel qi Hix, zooza)' (Hix ' qi Lord, t996; Cjauta ce membrii Comisiei fuseserS' numili de guverne, partidele din Parlament qi-au dat seama ci astfel bomisia Santer va cuprinde politicieni din toate gruplriie

politice principale. Drept consecin![, coalilia

care

punctaj de coeziune medie la vot de o.753. Chiar qi_aqa, in cazul in care votul s-ar fi derulat excrusiv in baza afilierii partinice de dreapta-stAnga, Santer ar fi pierdut. Un grup de deputali socialiqti de la niverul purtid"lo. aflafe lu guvernare care nu au respectat instructiunilcr responsabililor cu disciplina din grupul socialist pentru aI susline p-e Santer, au fost cei iare au inclinai balanla cdtre rezultatul pozitiv pentru santer. Mai concret, doudzeci din cei doudzeci qi u.r., de socialiqti spanioli au
ss8

consiliului European intre liderii guvernelor socialiste ,si conser'atoare. Daci aceast5 separare intre partide irr funclie de orientarea dreapta-stanga ar funcliona, atun.i votul ar fi foarte apropiat. Cu toate acestea, urmitoarea zi,la zr iulie, Sante. lr cA.St1S1t detaqat cu z6o de voturi la z3B. Aqa cum aratij tabelul 1o.3, procesul de vot s-a deruLt in taza afilie'ii partinice intrucat majoritatea din fiecare grup politic ir votat $yp5 aqteptiri, iar grupurile au "menlinut un

protesta impotriva ,,alinierii,'

la

suslinea Comisia s-a extins. Celor trei partide de centru dreapta (PPE, FE qi ADE) care i1 suslinuserl_pe santer li s-au al[turat urmitoarele dou[ grupuri din spectrul dreapta-stAnga, ELDR qi, respectiv, PSE" Prin urmare, in ianu^arie rygt, o majoritate ampli de membri ai PE a

nivelrrl

votat

grnpnii mici de la st6'nga socialiqtilor (AE'R, V qi EUL) qi in afara amplei ir"p"i anti-europeniqtilor (EN) au r[mas Comisiei' Eouillli care se aritase a fi in favoarea ins[, nu a trecut mult pAnX cAnd Comisia a fost implicati in prima criz[ politicl. in martie '996, guvernul briianic a anunlat ci. cerietitorii britanici au descoperit o Spon giform[ B ovind I e gdtur5. posibila intre Encefalopatia degenerativ5 a boal5. o tpiel qiboala Creutzfeld Jakob, creieruiui care afecteaz[ fata] oamenii, qi cX toate bovinele de peste treizeci de luni vor fi sacrificate pentru a evita ca acestea sd intre in lanlul aiimentar. Comisarul uE pentru agriculturd., Franz Fischler, a emis imediat hot[rArea d.e a interzice toate exporturile de carne de vitd din Marea Britanie. Guvernul britanic a fxcut lobby pentru ca aceastd restrictie s[ fie_ridicati qi a recurs la o politic[ de necooperare i1 mediu] de afaceri al UE' iclst"i presiuni qi politicii de necooperare- i s_-a-pus.cap5.t s-a ajuns in cadrul Consiliului printr-un acord iu

p"ni*

investitura noii Comisii. Doar cele trei

"u."

Simon Hix, Abdul G. N

European de la Florenla din iunie 1996, prin cal.(, guvernul britanic se angaja sd ia mdsuii- supiimenta.t, (incluzand aici qi o prelungire a sacrific[rii pt'*ifi.ut.

bovinelor)

restliclia in etape.

in

ichimbur ingajamenturui de

,,

ridicir

care Comisia a implementat bugetul anual al UE pe 1996' Parlamentul European a refuzat in consecinli sd descarce bugetul pe tgg6 ia 3r martie 1998. Parlamentul a refuzat

maloiitap., grupurilor politice care erau pro_Comisie fpSe, ELDR, PPE qi UFE) s-au opus cenzurdliil. Cu toate ac"stea, Late majoritdlile din grupurile care erau contra comisiei au votat pentru moliunea de cenzuri., iar qapte ppE qi qaptesprezece europarlamentari socialiqti (iproape tofi din .Fran!a) au votat impotri'a poziliilor'aaopt'ui" a" partidele lor europene. O crizd mult mai profundd s_a produs in anul 1998. Un raport special elaborat de curtef Europeanx de Audit a semnalat cAteva neregularit5ti grave, management defectuos, nepotism qi poite chiar qifraudd i' miJ.rl in
r_Doud grupuri politice care pro-Cornisie, Forza Etrropa gi AJiarrta Demot.rali Errropeuna, au IUZronaI "erau rn 1995 torrnand grrrpul- Uniurrca pentru Europa. 340

septembri e tg96, parlamentul European a infiin{at un Comitet de inrrestigare a ESB, pentru a monitoriza conduita comisiei in cazul crizci apXrute. Comitetul a raportat la ry februarie i997 ql a adus critici prin care i se repro$a comisie i ci nu a gestionat criza in mod efectir'. piriamentul a suslinut, der asemenea, recomandarea comitetului pentru ,,o motiunr, de cenzurd suspendatd" prin care parlramentur urma s:i voteze pentru o moliune de cenzur5 in cazul in carcr comisia nu reu$ea sx aclioneze conform recomandxrilo. Parlamentului' cu toate acestea, o serie de membri ai pri au considerat cx acest demers nu este suficient dc puternic, iar Jos6., Fuppq+ (pSE, Belgia) a propus o moliune de cenzurdla 17 februarie ryg7: Mo{iunea^a fost invinsS. cu uqurinld de rBB de voturi pentru qi 326 impotri'd

Intre timp, in

u"Jrt luiru din nou in decembrie 1998, iar grupurile politice principale din Parlament au propus o- moliule de ienzurd pentru prima sesiune plenari a noului an. Intre timp, Comisiei i s-a cerut sX puni la dispozilie informalii

detiliate referitoare la toate cercet[rile interne fhcute in cazuriie de coruplie de la nivelul acestei institulii.
Tabelul 1o.J. Comportamentul ia vot al unui membru al PE in funclie de pirtid, stat membru qi statutul ocupat in
guvern
Sesiunea de Sesiunea de Sesiunea de Sesiunea de

vot r (1994)
Grupui politic V
Pr.
1

hlp

AIX 2

vot 2 (1995) Pt Irrp Abt


1

vot 3 (1997)
Pt
19

vot 4 (1999)
Pt
rB

Imp

AU 2 o
2 5

Lrrp

AIX

v
21

27

o
16
1

o
o
140

o
4
ca )D

EUL
ARE
PSE

A
12

25
12

o o
2 2 o
27

o
45

rB 140

o
5

intrucat toate conducerile

qi

w
l1
159
19

zB

v
4
7
t

n
t5g 6
91
11

ELDR
PPE

8
152

24

6
1
1

4
g

ft
4
1

z6
r,gB

2
2
1

ADE/UFE
FE
F],N

22 26

o o o
7
LI

70

o
1

15

o
B

2
o
B

o
14 12. 17

o
6

o
14

3
1

o
1

14

o
10

o
o

NA Stat ntentbrtt Luxembourg


Soania Grecia

o o
2

o o

ru

6 49
19

o
7

6
FA 19 tr.)

o o
2 6 3

6
4L 10 17

o
1

o
1

6 52
11

I
2

u
2 5 2
6
,l

o o
3

4
ac

o
o
3

Italia
Trlanda

^t

3
F .,

1L

o
5

7
13

o o
a

I
c
E

q8
11

o o

Portugalia
Finlancla Danemarca Marea

v
7

v
10

19

o
l

2 67

u
70
17

4 o
9

u
B

o
o
5

I
4 57
1c)

t9

5 6

q 20
11

o
3

o
5

v
14

Britanie Austria

341

Investitura qi mo{iunea de cenzur[ impotriva Comisiei Santer

Abt.-"abtinere"

la delegalia care c cel mai mult pro-comisie la delegalia care e c.l mai pu[in pro-comisie in baza comportamentului lor]a vot in cadnrr celor patru sesiuni de vot. Punctajele referitoare la coeziune snnt punctajele medii ale grupurilor politice qi ale delegaliilor qi alt' punctajelor totale ale membrilor pE din cadrul partidelor nationalt: aflate la gllvernare qi ale partidelor nalionale aflite in opozitie (a s. vedea capitolul 5 pentru modui de calculare a punctajeloi ref'eritoart' la coeziune). V = Verzii, EUL = StAnga Unltd Buiopeani, EN = Europa Naliunilor, NA = neafiliali, pt.- "pentru", imp.-,,impotrivit',,

,A/ofd: Grupurile politice sunt clasificate de la stAnga la dreapt., exceptand EN qi NA. Delega[iile statelor membre sunt clasificate tlt'

membri ai PE conduqi de grupul i'erzilor au inaintat imediat o nouX moliune de cenzurd qi au cerlrt organizarea unei sesiuni de vot. Moliunea de cenzurd a fost respinsd prin 232 de voturi ,,pntru" Si 293 de voturi
312

sta6ileascX un Comitet de Experli Independenti "u pentru a investiga toate acuzatiile. insd, qaptezeci gi unu de

La t4 ianuarie 7ggg, principalele grupuri politice au cizut de acord sd retragd moliunea de cenzuid dupd ce grupul socialist a inaintat o motiune pentru pE ,i

,,impotriva" cenzurri qi z7 de ablineri. Acesta a fost cel maf mare num5.r de membri ai PE care au votat weodatX ,,pentru" o moliune de cenzurd impotriva Comisiei in toat[ istoria PE. De asemenea, deqi conducerile celor mai mari d.oud grupuri politice s-au optls mo{iunii de cenzurX, dou5. din grupurile pro-Comisie (ELDR qi UFE) s-au aldturat grupurilor mai extremiste in sustinerea moliunii de cenzurd- qi 1o7 europarlamentari au deviat de la instrucliunile de vot emise de responsabilii cu disciplina de la nivelul PPE qi PSE. Comitetul de Experti Independenli a emis un raport la data de 15 madie \ggg.Chiar dac[ acesta nu specifica c[ s-ar fi descoperit impiicarea vreunui comisar in afaceri frauduloase cu fonduri UE, concluziona c5. ,'sunt situalii in care comisarii sau Comisia in ansamblu se fac responsabili de cazuri de fraud[, de nereguiarit[li sau *u.rug"-ent defectuos in indeplinirea funcliilor sau in domeniul 1or de responsabiiitate" (Parlamentui European, Lggg: r37). Raportul a adus critici particulare ad"resate lui Santer, Cresson, Marin, Wulf-Mathies qi lui Deus Pinheiro. Raportul a ajuns in mAinile Comisiei cu o zi inainte de prezentarea lui publicX, iar Santer a organizat imediat o intAlnire a intregii Comisii in acea sear[ de duminicS'. Cu pulin inainte de ora 1a.m. a zilei urmb'toare, Comisia a demisionat in masi. Pe lAng[ descoperirile ficute de raportul respectiv, un alt factor cheie care a dus la demisia Comisiei a fost o declaratie in seara zilei de r4 martie f5.cut[ de Pauline Green, ]iderul grupului socialist, conform c[reia grupul socialist qi-ar fi schimbat pozilia qi cX ar vota acum pentru cenzurarea Comisiei. Cum grupul socialist suslinea acum cenzurarea, existau mari qanse ca o moliune de cenzuri impotriva Comisiei s[ treacX de pragul celor doud treimi. Drept consecinld, Santer qi-a colegii c5. mai bine demisioneazl decAt si

"oni.itrs

343

-1
Investitura qi moliunea de cenzurX impotriva Comisiei Santer
Sirnon Hix, Abdul G. Noury, G6tqI4 39]u"4

primeascd votul negativ al PE. Astfei, chiar dacX nu s-a Comisiei, in practic[, Comisia Santer a fost cenzuratd de Parlamentul European. Punctajele de coeziune ilustrate in tabelul 10.:l sugereazi faptul ci au existat o serie de factori care au

mai organizat o sesiune de vot pentru

cenzurarea

guvernare erau qi membre ale grupurilor politice probomisie. Prin urmare, in urm[toarea secliune, vom recurge ia o metod.d statisticS. pentru a stabili factorii iifl.r"nleazh-comportamentul la vot al membriior PE "ur" iegate de Comisia patru sesiuni de in cazul
Santer.

protestante), care erau

parcursul celor patru sesiuni de vot legate de Comisia Santer. Grupurile politice au fost relativ unitare in cazul tuturor celor patru sesiuni de vot, chiar dac5 au fost uqor. mai pulin coezive in cazul acestora decAt in media ceiorlalte sesiuni de vot pe parcursul celei de-a patrit legislaturi (a se vedea capitolul 5). CAteva reflectdri in pres[ ale celui de-a] doilea vot de cenzurare a Comisiei suslineau ci Parlamentul a fost divizat de la nord la sucl intre membrii PE din statele nordice (qi predominant
managementului defectuos qi al lipsei de transparenli la
(Ei

influenlat modul in care membrii pE au votat

""iot

'ot

pe

1o.3. AnalizX: comportamentul rnernbrilor


PE,

in cazul investirii

Comisiei

Ei

cenzur[rii

1o.3.1.Variabile
Varianta depend.ent[ in cazu] acestei analize va fi decizia ia vot luatX d.e un membm al PE (,,pentru" sau ,,impotriv[")z' Pentru ca aceste decizii la vot s5' poati fi comparate, am stabilit ca Vohrl ,,pntru" Comisie al unui membni al PE s[ primeascd valoarea t (,,pentn-r" in- cazul primei qi celei de-a io.,u sesiuni de rrot, qi "impotriva" in cazul celei de-a treia qi celei de-a patra sesiuni de vot) qi valoarea o in cazul in care membrul pn u votat ,,impotriva" Comisiei (,,impotriva" in "pentru" in cazul primei qi qi celei de-a doua sesiuni de vot, Ei vot). Vom de cazul celei de-atreia qi celei de-a patra sesiuni calcula in mod r"purit comportamentul la Vot al membrilor PE pentru fiecare din cele patr-r-r sesiuni de vot qi, mai apoi, vom estima care sunt cele dou[. modele de comportament la vot ai membrilor PE pentr-u toate cele patm sesiuni de vot in ansamblu.

mai ingrijorate din

cauza

aceste punctaje de coeziune si distingem efectelcr generate in mod independent de aceqti factori. De exemplu, majoritatea partidelor nalionale aflate la

membrii PE care proveneau din partide aflate la guvernare au suslinut in mod covArqitor Comisia in toater cele patru sesiuni de vot chiar daci membrii pE din partideie de opozilie au fost mai pulin unitare, tinzAnd sir se divizeze previzibil in jurul afilierii partinice. Cu toate acestea, este imposibil ca, plecAnd de la

predominant catolice), care erau mai pulin ingrijorate din caLrza managementului defectuos sau din ca:uza lipsei dc: transparenll. Cu toate acestea, in cazul tuturor sesiunilot' de vot, inclusiv in cazul votului de cenzlrrare a Comisici din ianuarte tg9g, grupurile politice au fost in medie mai unitare decAt delega{iile membriior pE din statelc membre. Celilalt factor principal a constat in faptul cii

nivelul UE, qi membrii PE din statele din sud

'Anr.sters abtinerile. PerrtIu a Vc|ifit'a rrivelttl dt'r'igurozitute'. lnt ittcl,us - 2',"libltuert = .t tin..it. qi am recltrs la metoda.Logil (crr rolrrri "pentru r si "imnotrirA' = o). [.'t"it"r.t. iir iost iderrticb cu, logit-ul binominal' ili;"r#fr;:fit"t.r".'o"oii".i-birromir1ale deoarece coeficienlii slnt uqor de
interpretat.

-T rrro(itrrrclr tlc t:r:rrzrrr.ji irrrpolrir,:t (lorrrisici -lrrvcslitur.lr.yi Slrrrlcr.

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

alti factori .'"i" comportamentul

investigdm

Folosim gapte seturi de variabile indepencrerto rx,rrr.r, r,erifica argumentuJ nostru euTop:ne si "onfo* d" ";.11;1i,,',t, politicd sau arta sunt principariiiactori car.e starr r. rr;rz;r politicii la nivelui pE.' Aces't" i"ri"uilL s,i

p.:ft;i;;

:ild":ffi?::llix
in

face parte din coalifia aflatd al guvernare, dar care nu deline funcfia d,e prim-ministru qi valoarea o, in caz contrar. Astfel, u"".i" variabile surprind diferenla dintre a fi reprezentat in

dreapta-stAnga (ixiemfsmul d" ir"opt,, stdnga), care se ia..,t"ure .u nitra valoarea absoluti ir punctajului fiecdrui membru ar pE pentru prima dimensiurr. N.MINATA (unde minus r este pozilia ;;;;l ili'""pi,,-.",it la stanga qi plus r este pozi$a cea mai indepdrtati lir dreapta).

Comisiei nozilionat h ;;t*';i""ti"n-',,t., politice de la niverur lgter pE, includ";;i; variabild care mxsoar.a cat de departe se pozifion"ura pE de cent'trr dimensiunii ""Lembru al

adoptate de membrii pE (a,nipi"_rt6nga) "nit qi punct..jt,', pentru cea de-a doua dimensiun" * a' piJeiinq,,r,, membrilor pE in ceea ce priveqte integrarea-"r.oo.,,,,i, (Anti/ Pro trE). pgniT a surpind" ;."'i;fii li,rl."' il Ji.' r,,,, median al
r

sesiuni de vot. in primul p""1* a calcura"ur.,i'L,r,*t,,, poziti'.iir.irr. ideologice ale membrilor 1and, pE, la punctajele pt.rrtr rr prim a di mensiune obr,inute' prin u'pii"u;r' 1,,,, 1,,,, N'MINALE in cazul tuturor voturiior p.il 1,,, parcursul celei de-a patra legislafuri. ptecAnd a.to r"r,-,i1,,t,,t,, prezentate in capitolul procesat punctajele pcnlr.rr .9,_ prima dimensiune.ca fiind poriiite d" .a;;;'.-ou"ai1,,,,1,,,,

ra vot al membrilor pE

;;;;;-"jirr:r care infl.err(r,;rz;i

Consiliui European care reuneqte qefii de glrvern qi nominalizeaz[ preqedintele Comisiel', a fi membru secund a] unui guvern qi a fi in opozilie (caz in care punctajul alocat
unui membru al PE este o pentru ambelevariabiie). Aqa cum iiustreaz[ tabelul 1o.4, componenla partidelor aflate ia grwe.nare s-a modificat in mod considerabil intre 1994 qi i999 tre"And de la o majoritate de dreapta in Consili'l European qi in Consiliu in cazul primelor do'i sesiuni de vot la o majoritate de stAnga in cazul celei de-a treia Ei celei de-a patra sesiuni de vot. Conform logicii propuse de Lupia qi Strom (r99S), pe m5surX ce Consiliul E -,iop"un a devenit din ce in ce mai dominat de partidele de st6.nga, au crescut Eansele ca europarlamentarii de centru stAnga din PE s[ voteze impotriva Comisiei intrucAt se aEteptau in mod natural ca o nou[ Comisie sX fie mai apropiati preferintelor lor pentru o politic[ sau alta decAt Cbmisia aCtuatd. intr-adev[r, chiar a;a s-a qi intAmplat' DupX inl[turarea Comisiei Santer, aceasta a fost in]ocuiti in mai 1999 de o Comisie care era in mod considerabil mult mai de stAnga, cu doisprezece politicieni de stAnga Ei op! politicieni provenind de la partide de dreapta (I{ix, zoo5: 4z). ^ in al treilea rAnd, pentru a surprinde interesele partidelor nalionale yizar.i de dorinla de a ocupa anumite hrnctii, includ.em o r.ariabilS. pentru a indica dac[ partidul na$onal al membnrlui PE a fost reprezentat sau nu ]a niyelul Comisiei Santer (PNin Comisie). nalionale qipreferinlele la vot, foiosim o variabil[ continux care mXsoard nivelul de transparen![ qi de complie al gur-ernelor nalionale (Tr. ansp ar en[a) . Recurgem la I ndicele de Percepfie a Corupliei propus de Transparency International (IPC), unde niqte punctaje mai ridicate in cazul
347

;J;;g"-

;;,'#i il;il;in,,r

u-

vorba de un guvern cu un partid ",,, ,uri r,., guvern de coaligre;, qi valoarea o in caz contrar. variabila ia valoarea r dacd partidul ul u.r..ri membru al pFl

variabile - pentru :r surprinde efectul intereselor strategice nat-ionale aflate la guvernare. variabila "l" i"r*ia"rr,. Flr/c grrn;;;"-eu ia valoarea r in iazul .ur" p"*aU nafional al unrri ^in membru al pE definea tuncfia_de';;*_*iliJ;*?nJ"a

In al doilea rAnd, folosim doui

l.t al patrulea rAnd, pentru a surprinde interesele

ptvi"i""ir"itjrlii"u

"ugo"ui

s+6

Investitura $i moti,nea de cenzuri impotriva comisiei santer

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

care sunt factorii care determin[ varialiile la vot ,i1,, membrilor PE in cadrul fiecdrui grup poliiic, includem, lir nivelui unuia din modelele cu datele^puse in comun, niEtt, rariabile ficti1.e pentru fiecare gmp poiitic in parte. Membr.ii
neafi^liafi (Na) ay fost excluqi cafiind categoria de referinlir.

indicelui IPC implicd un nivel mai ridicat ai transpare'{r,i guvernamentale3. Aceastx mxsurd este o alternativf pentr.rr principaia diviziune nafionalx in cazui ce]or doud sesiiuni <1. vot de cenzurare a comisiei, unde stateie membre cu un ni't,l mai ridicat al integritdfii guvernelor au fost considerate a ll fost mai mult pentru inlxturarea comisiei din cauza unrri management defectuos qi din ca\zanepotismului. In al cincilea rand, pentru a examina efecful aderxrii <.ir mernbru la un grup politic european qi pentru a investigir

membre, includem, la nivelul celuilalt moder cu clate puse irr comun, niqte variabile ficti'e pentru fiecare delegaqie rr statelor membre. in ultimul rAnd, din cauza faphrlui ci exist5 praguli majoritare in cazul fiecirei sesiuni c1e r,'ot, includem variabik, ficti'e la nivelul ambelor modele cu datele p,se in comlrn. variabila pentru cea de-a patra sesiune de vot a fost exclusir ca fiind categoria de referinlX.

determin5_variafiile la vot ale membrilor pE, in cadrtri fiecxrei delegalii de membri ai pE de la nivelul statel,r.

In al qaselea rAnd, pentru u urruliru factorii car.(,

10.9.2. Rezultate

compor[amentul la vot a] membrilor pE


I A se vedea www.transparency.org

_ Tabelul 1o.5 ilwtreazd rezultatele. principaleler dupi cum urmeazd: in primul preferinlele politice de dreapta-stanga cleterminx '.a.rd,
descoperiri sunt

pentru investitura atAt a lui Santer cAt qi a Comisiei in ansamblul ei qi s[ r'oteze impotriva cenzuririi acesteia. Aceast[ aliniere simpl[ pe axa dreapta-stAnga nu a fost semnifi.catir,'d in cazul celei de-a doua sesiuni de vot (modelul 4). Cu toate acestea, atAt in cazul celei de-a doua sesiuni de vot de cenzlrrare a Comisiei cAt qi in cazul tuturor celorlaite sesiuni de vot, a fost important cAt de extremX a fost pozilionarea unui membn-r ai PE in cazul dimensiunii dreapta-stAnga intrucAt se surprindea, astfel, distanla dintre un membru al PE qi membml median al Comisiei' Aceste preferinle de dreapta sau de stAnga se reg[sesc qi in cazul ielor dou[ mode]e ale sesiunilot d." r'ot puse in comun. in cazul modelului 5, poziliile de dreapta-de stAnga sunt surprinse de r,ariabilele fictive reprezentAnd grupui poiitic. iar coeficienlii pentr-u aceste variabiie se potrivesc la fix cu alinierea dreapta-stanga a grupurilor politice pe parcursul celei de-a patra legislaturi. in cazul modelului 6, in cadrul fiecdrei delegatii a statelor membre, membrii PE de stAnga au votat, in general, impotriva Comisiei in timp ce cei de centru qi de dreapta au susfinut, in general, Comisia. in al doilea rAnd, atitudinile membrilor PE vizar,'i de integrarea europeanX au contat, de asemenea, foarte mult. Concret, cu cAt un membru a} PE era mai pro-european, cll atAt erau mai mari qansele ca acesta si sus{ini Comisia qi asta se aplicd in cazul fiecdrui grup politic european precum qi in cazul fiecXrei delegalii de membri PE ai statelor
membre. in al treilea rAnd, in general, membrii PE de la nivelul partidelor nalionale aflate la guvernare erau mai predispuqi s[ sus$nX Comisia Santer. Cu toate acestea, ce]e douX variabile referitoare la calitatea de membm la guvernare nu

celor patru sesiuni de vot. Cu cAt un membru al PE a fost mai de dreapta, cu atAt au fost mai mari qansele ca acesta sd susfind Comisia Santer qi, astfel, sd acorde votul de incredere

in

cazul tuturor

:+8

349

Investitura qi moliunea de cenzur5 impotriva Comisiei Santer

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

au fost semnificative in cazul primei sesiuni de vot


cenzurare a Comisiei.

dc

Marea Britanie) sunt, in general, mai pulin in favoarea UE decAt cet[lenii, partidele qi membrii PE din sudui Europei.

stateie membre cu guverne cu un nivel ridicat al transparenlei se voteze pentru cenzurarea Comisiei in
ianuarie 1999 (modelul +). Cu toate acestea, aceqti membri ai PE nu erau cu muit mai predispuqi si voteze pentm cenzurarea Comisiei in februarie tggT (modelul 3). Chiar ,si astfel, existau mari qanse ca membrii PE din statele membrc cu guverne cu un nivel mai ridicat al transparenlei sd voteze impotriva alegerii lui Jacques Santer pentru preqedin$a Comisiei qi irnpotrir,a investirii acesteia in ansamblul ei. Astfel, inci de la incepuhri Comisiei Santer, membrii ptr din statele cu ,,un inalt grad al transparenlei" au fost mai pulin de partea Comisiei. Acest lucru ar putea reflecta faphri ci existau ingrijordri incd de la inceput fa!5 de modul mai pufin clar qi destul de secretos in care Jacques Santer frrsese ales in Consiliul European. De asemenea, aceasta poate reflecta faptul cX cetilenii, partidele qi membrii PE din statele cu un inalt nivel ai transparenlei (in special l5rile scandinave qi

reprezentate la nivelul Comisiei riscau sX fie inl5turate din executiv. De asemenea, la nivelul fiec5rl-ri grup politic qi al fiecirei deiegafii nalionale, existau mari qanse ca membrii PE ale ciror partide nafionalc erau reprezentate in Comisie sd o sustind, lucru ilustrat in modplul5 qi in modelul6. In cele din urm5, existau Sanse mari ca membrii pE din

in al patrulea rand, variabila referitoare la dorinla de a ocupa o anumitd ftinctie, surprinzAnd dacX un membru al pli al unui partid naqional a fost reprezentat in Comisie, a fost semnificativd in cazul celor dou5 sesiuni de vot de cenzurarc a Comisiei, dar nu qi in caztrl celor douX sesiuni de vot dc inr,'estitur5. Totrqi, acest lucru nu e deioc surprinzitor din moment ce pe parcursul procesului de investiturd, Comisia nu firsese incd stabilit5, in timp ce in cazui celor dou[ voturi

(l):N d6 !* !N

>g

():
a:
=h

de cenzur5., partidele nafionale

tr rd: N:

ift;
o>
JJF

o: d.

tr,
O. 14i Q6 OJ:
d,,

I ';
:5 :i

>! !l bo
CJU

-.
c)i.CJ t{: d.i i
i.l
I

Ft

rrr C fJ\O a

,,n (i:

F:

;5sE:r-4e6E"P2,sg 6 n ri ra !t |,i,i

r,.

350

351

Simon Hix, Abdul G. Nou

Roland

Comisiei Santer Conshnti


DrcaptastAnga

Tabelul ro.5. Factori care au influentat procesul de vot in r.;rz'l


-o.383 (o.ss)
5.919***

3.2oo*" (s.oo)

-2.749"* (z.sr) 3.169"**

6.026*** (z.oo)
o.132

3.553*""
@.qz)

-()

(o
S.of

z.B7/+*

-2.34f'
(s.16)

NOMDr)
(s.so) Fxtremismul
dreaptast6nsa

2.o96

G.z6) -2.983""

(s.rs)

(o.+z)
-1.554""

-3.408**

o.586

(r:, r.'l:l I ()lrll-( ).( Variabile fictive

Nu

Anti/Prc-IlE

(o.q6) 2.836*** G.6r)

(z.n)
2.35$x-x*

(z.zB)

(z.os)
1.482**n G.z+)

(o.z+)

OroMDz)
(z.tz)
o.B8o** PNlaguver-

3.66o""*

7.78r""
(s.BB)
1.994<-xt'

_ t'.:/ /l * /.lr "

n'lbritoarela
statele

rnembre

0.ss)
-o.737

4.Bgo"*"
(6.a6)

narePM (z.ao)
1.28o-i*

o.974*"
@.zq) o.566

') '),,Jll--(rr

(" ,ll r) '.


.9:'l

PNlaguverruuesecrurd

r.732n'-n

(t.+z) -o.389 (o.6s)


t.\62x+ (z.Bs)
o.56C-l***

(rr..sa)

t.t76'u*
(a.qq)

1'4<)t x)'""

(s.os)

(r.q6)
o.z5B

PNin
Comisie

-o.213

0.q4)
1.oo9***

o.67s***
(s.BB)

'' /l ls,'1.1"*

o.u8.

(o.ar')

(o.zz)

Transparen{i

-o.38o"" (z.zz)

-o.zo8*
Ir.zc)

G.z:)

g lt'/I
-o.(( ),t'ltr
i( r)

o.gl***
(+.+o) {8.qq)

o.813***
(B.zo')

V
EUL

-6262
@.m)
-5.745

Nofd: Variabila dependentX: vot pentru Comisie ("pentlu" in cazul sesiunilor de vot r qi z, ,,impotrivd" in cazul sesiunilor de Yot 3 T,uxembourgului a fo-st redusi Si +). in cazul modelului 4, variabila p"nir., cX prognozeaz5 perfect succesul, iar cea a Greciei, la fel, din ia.rza colin"uiitilii. |n cazul modeielor 5 $i 6, r'ariabilele fictive pentru prima, u do.ru qi a treia sesiune de vot sunt incluse, dar nu 'sunt raiortate (cea de:a patra sesiune de vot este considerati a fi categoria de referinti). |n caz.l rnodelului 5, membrii PE neafiliali (NAi sunt categorii de referinlX. Statisticile-t in paranteze. Metoda: .egrlsia Logit. "Semnificativ la to%u; ""semnificativ la 5o/o;
*"*semnificat iv Ia
t9o.

(c.n') PSE

-2.962
(g.aB)

ARE

-2.45r G.zs)

cto

JJJ

Investitura qi moliunea de cenzurd impotriva Comisiei Santer

1
I

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Lo.4. Concluzii: politica guvernare-

opozitie ajunge la nivelul Parlamentului European


Cazul investiturii qi cenzur[rii Comisiei Santr,r, ilustreazX modul in care principaiele argumente qi descoperiri fhcute pe parcursul acestei c[r{i se aplici in contextul controlului exercitat de Parlamentul Europcrnn asupra executivului UE. Acest caz pune de asemenea irr er,'iden!5 faptul ci membrii PE au icelaqi comportamcrri qi atunci cAnd mizele puse in joc sunt importante qi atunci cAnd acestea sunt relatir, nesemnificative, luct.rr care se intAmpld mai mereu in politica legislativ[ de zi t,rr zi. In ciuda poziliilor coezive adoptate de cAteva tir.i, grupurile politice europene au fost actorii dominanti irr procesul de constituire qi de inldturare a Comisiei Santcr., iar luptele intre aceste grupuri s-au purtat predominanl in jurul dimensiunii dreapta-stAnga a politicii. O coalilie de partide europene de centru-dreapta l-ir suslinut pe Santer pentru preqedinlia Comisiei, sprijinitri de cAliva membri ai PE de la nivelul partidelor nalionalr. aflate la guvernare care il suslinuserd pe Santer in cadnrl Consiliului European. Prin urmare, odati ce s-a reunit <r echipd de comisari, ampld din punct de r.'edere ideologir,, coalilia pro-Comisie a fost extinsd pentru a ie includc urmdtoarele dou[ partide situate la stAnga coalilici iniliale: liberali qi, respectiv, socialiqti. Aceasti coalilie ir fost uniti in cazul celor doui moliuni de cenzurX. Mai apoi, cAnd socialiqtii qi liberalii au decis s[ renunte ]a Santer aEteptAndu-se in parte ca noua Comisie sd st: situeze mai aproape de preferinlele lor politice, Comisia a

demisionat inainte sX se mai poat[ organiza o a treia sesiune d,e vot pentru adoptarea moliunii de cenzur6. Demisia lui Santer, in fala presiunii exercitate de Parlamentul European, a avut implicalii semnificative pentru relalia dintre Comisie qi PE (de exemplu, Topan, 2oo2). Urm[toarea Comisie, condusl de Romano Prodi, a fost in mod considerabil mai respectuoasd fa![ de Parlament. in plus, incurajat de noua sa putere asupra executi'urrlui UE, Parlamentul s-a afirmat din nou atunci cAnd Barroso a fost forlat s5. retrag[ echipa de comisari in octombrie 2oo4 inainte ca Parlamentul s[ poat[ rrota
acestora. respingerea -

Din perspectivi mult mai generall, luptele la,nivelul fi percepute ca indicii ale existenlei politicii de guvernare-opozilie in cadrul PE' Pentru prima dat[, o coalilie de grupuri politice aflate "la grt"rtut"" care erau reprezentate in Comisie, a suslinut Lomisia impotriva unui grup de partide mai mici "de opozilie", siluate in principal la stAnga socialiqtilor' Cu toate acestea, in ciuda faptului cd este vorba de cel mai mare grup in cadrul celei de-a patra legislaturi, socialiqtii r-ur, rl-lit intotdeauna membrii de mAna a doua la nivelul unei Comisii conduse de un creqtin-democrat' Nu este surprinzdtor faptul cd a fost mai curAnd grupul socialist Ei nu PPE cel care qi-a retras pAn[ la urmX
pE in cazul Cbmisiei Santer pot suslinerea

Politica de tipui guvernare-opozilie a continuat, mat parcursul Comisiilor Prodi qi Barrosq' C'"' apoi, qi pe Comisia prodi dominati de politicieni de stAnga, sociaiiqtii s-au comportat pe parcursul celei de-a patra legislaiuri ca un partid de guvernare minoritar suslinAnd practic toate iniliativele Comisiei. De cealalti parte a ipectrului politic, PPE-u1, cel mai mare grup politic pe pircursul celei de-a cincea legislaturi, qi care a fost hominat de UCD germanS' (care nu avea niciun comisar),

Investitura $i moliunea de cenzurX impotriva Comisiei Santer

sfArqit

s-a comportat ca principalul partid politic de opozitir,, Drept consecinld, spre deosebire de Comisia Santer, cal.t, a fost sus{inut5 de o coalilie "supradimensionalX', irr Parlament, perioada Comisiei prodi a fost una il ,,guvernirii scindate": cu o Comisie dominat[ de centlrr stAnga fald in fali cu un PE dominat de centru dreapta. Uiterior, situalia s-a inversat din nou in cazrrl Comisiei Barroso cAnd sistemul a fost in mod clar unul al unei ,,guvern5.ri unite". De aceastX datd, exista o majoritate simpl[ de centru-dreapta atAt ia nive]r_rl Comisiei cAt qi la nivelul PE. Spre deosebire de perioaclu Comisiei Santer, majoritatea grupuiui socialist se opunoil acum Comisiei qi, printr-o acliune firX precedent, chiar.:r incercat sX impiedice PE si aprobe programul de lucru al Comisiei in ianuarie 2oo5. Odat5 cu aparilia politicii de tip guvernare-opozilic, partidele de la nivelul Parlamentului Europea.r au irr

tt. Directiva privind. ofertele publice


de curnp[rare
Dacd studiul de caz din capitolul anterior aborda tema competenlelor Parlamentului European in ce"ea ce c^ontroiul politic asupra activit[lii executir.ului priveqte ^Up,, acest capitol se va axa pe tema competenlei legislative a PE. ln acest sens, ne ax5m pe Directiva prir.ind ofertele publice de cumpirare, care este unul din actele legislative cele mai importante care au trecut prin
PE37.

organizalionali in sensul influentirii agendei legislativt, iniliate de Comisie.

un nou stimulent de a-qi folosi forlir

asupra acestui act legislatiY a fost egalitatea de Voturi in cadiul celei de-a treia lecturi in Parlament in iulie 2001, ceea- ce a insemnat c5. incercarea de a aproba acest act iegislativ a equat intr-o primx instant[. Chiar qi fhrX acest

Unul din motivele care a atras atenlia publici

incident neobiEnuit, directiva a reprezentat un act legislativ fundamental intrucAt scopul acesteia a fost

u"-"iu d.e a stabiii norme comunitare comune in ceea ce priveqte reglementarea drepturilor actionarilor qi mhstiri de prbteclie in cazul ofertelor publice de cump[rare. Prin ,..*ar", acest proiect legislativ a pus in evidenta una din difereniele centrale existente intre modelul capitalist ,,anglo-saxon" qi modelul capitalist renan.

ceea ce priveqte cazul pe care il supunem studiului, am organizat acest'capitol dup[ cum urmeaz[: secliunea_11.1 prezintS. .,r ,".r.i istoric al Directivei privind ofertele pubtrice de
:-

Pentru a verifica argumentul nostru

in

i;;--i;;i[';u'""'i;; i"i"i*ii"

De exernolu. Lexus Nexus pune la dispozilie zz7 artic_olc din publicatii

cuirperare (cdutarea s-a fdcut in zB iunie zoo5)'

Directiva uE prir;i'd oferlcte publice

de

ss6

357

)ircr'lir;l l)r'i\ ilr(l olr.r.lt,lr.lrrrlrlir.r.rlr.r.rrrrrl,rr.rrr.r.

;i;;,, ;i, Directivei de cdtre parlamentul buropean. In sct,[irrrrr,ir 11'3, recurgem la o analizd statisticd pentru ,."a,,1, ,,,,,.,, este comportamentur ra vot ar membr'or o pE in r.irzrrr acestor trei sesiuni de vot. secliunea rr.4 cuprincle st,rrr.rr, concluzii referitoare la tema uUf.auta.

cumpairat'o (lo.lil or.igirrilc ci .7o l)r.i1 :lltii l)illlit In adoptarea ei intr-un finar in ap'ir,., 2oo4. sccIirrrrr.ir rr.l prezint', mai apoi, cAteva din clorrezile cles"rijni,],. ,,,,,,,, ilustreazi modul in care pE au votzrt i. r.irzrrr a trei sesiuni de vot cheie -"*rrrt legate ae acest act legisiirtir,,rt descoperi rile fbcute d. .".".ier'. r.r".it"";;l;,i;;,

T
t

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

r.1,.1.

Scurt istoric al Directivei privind ofertele publice de curnpirare

dezbatere in parlament ir Directive.i.despre care vorbim. Atunci cAnd irr-,o"'",,,,r mize politice importante, membrii pE din unul sau rr.rril state membre s-ar putea s5 voteze mai cura'd in ,irzrr afilierii nalionale aecat in baza uiiri".ii partinice atunr.i irr una sau doud sesiuni.de organizate p"rt., ,1i,,,.,,,, _vot unui act legislatir'. Toli ceilarii m?muri ai pE vor vot. irr baza afilierii partinic", iu. ai pE care se arrirr de la aceastd afiliere in ";"l;;;bri sesiuni d.e vot "ur.rt-,ritr susline poziliile partidelor '.r, lor europene in toate celer.rt. sesi,ni de pentru respectir,'i act ;;;-i.;'"t,,.i,, 'ot comportlmentur urmare,- in general, p"iit* ii^ ."l.,itut. ., unei politici comunitare ra nivelur pE sunt determinatt, mai mult de pozitiile adoptate a" lurtia"l" preferinlele de dreapta siu de stdrlga "Jop;;" ii a.,
t

parcursul procesului

",rrop"n. a*rt dfr;;;iaf."*riii.,,,,i,, asupra comportamentului la vot " al membrif.. i;ii lx,
stAnga sau de dreapta au

ex^istente, cd-partidele politice

qi preferin[ck, rlr

Comisia a propus ,,cea de-a treisprezecea Directiv[ a societdlilor comerciale referitor la ofertele publice de cumpdrare" la 7 februarie r996ss. Aceasta a fost ultima dintr-o serie de incercdri de a armoniza reglement[rile privind ofertele publice de cumpXrare la nivelul statelor membre (cfm. Berglof qi Burkart, zoo3). EquAnd in a asigura suslinerea unei directive la inceputul anilor '7o, Comisia a mai fdcut o incercare in r9B9 cafazd integrantd a procesului de stabilire a pielei unice. Cu toate acestea, s-a renunlat la aceastd incercare dupd trei ani de negocieri in

PE qi a Consiliului privind dreptul

de

Consiliu. Guvernui german s-a opus ferm oricirei

nalionale.

decat de interesert,

incercXri de a impune niqte standarde comune pentru intreaga Europ[, ceea ce ar fi schimbat in mod inevitabil practicile germane prin introducerea, de exemplu, a principiuiui ,,o acliune pentru un vot". Totuqi, Comisia a anunlat in cadrul Consiliului European de la Essen din decembrie tgg4 cd, va incerca din nou, suslinAnd c[ era esenlial s[ se adopte o serie de reglement5ri comune pentru a garanta securitatea din punct de vedere iegal qi pentru a promova fuziunile qi achiziliile in cadrul pielei unice. Propunerea din 1996 era mai pulin ambi{ioasX decAt cele fdcute anterior de Comisie intrucAt nu-qi mai propunea armonizarea depiind a reglement[ri]or nalionale privind ofertele publice de cumpdrare. in schimb, statelor membre li se cerea s[ se asigure cX propriile reglementdri referitoare ia ofertele publice de cumpdrare erau conforme cu urmhtoarele cinci principii
3s

Codul de referinli al procedurii: CODlrgg5log4t.

358
359

I)irr:r'lir';t 1rr.ivirrrl olt.r.lt.lr, ;rrrlrlir.r,{l(.(,urrrlrirr.;rlt

Sirnon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

minoritari in oferte p,ruti."'Il cumpirare. Acestea p.".'"d"uii "u'^t*.,n"i .el^utun.i cand consiliul
36o

parlamentard a aproba"t up.oup" in unanimitate ({Hrd un elemente 'p."r""t" in propunerea Comisiei, iar in iunie lgp;,--it"n.,t parlamentului European a aorobat Raporrul poniuin" Ia prima lecturd. Cu toate u."!t"u, np ; p.;;;';ouizeci qi doud de . amendamente' Majoritatea u"i.io.u erau mai de -*^iiirqi, naturd tehnicd decAt d; ,s.,brturr,te curand amendamentele de substanld au consolidat protectia aclionarilor

La primirea proiectului legislativ, pE I_a trimis Comisiei sale nentru Afaceri Int'erne piald Comund. qi Nicole Fontairie, o conser\:atoare francezi membrd a grupului ppE, ,gi-a_cdqtigut Jr"pt.,t a;-; ri'."J".t". pentru acest act legislitir.. i" mai 7gg7, comisia

intreprinde aceastl

generale: (r), tutr_rrol ai:!iorr:rr.ilor. tlatlyqnt egal; (z) pe'soanero. cii.o.ali s() irl)lioir un ri st, ircrr.t,st,irzii , ofertd de cumpd.ar" li r" p"r-it" ,x oibi-rr,'airp,,riti,. timpul qi infoimaliile .r"""'ru." pentru a ruar o crecizit, suficient de bine fondatd i" ce priverste ofert. <1. """u ar societitii 3"pnaru1e; (s) comitetul director in carrzr.i trebuie sx actione ze in i"t"....,i".;i#tt i;tl,li'o0,,,, ei qi sd aibd in vedere i"t"r"G. aclionarilor; (4) estc interzisd crearea.dg niete r.u"a"rouse in cazul vaiorir.r. mobiliare ale societdfii ii, qi (s) ,".*eiif"ivizart, nu trebuie sb ti se pund "u"rq ot;[u.;;l; activitilii lor pentru o perioadd mai i" ;;;i;;r*ar..:, lurrg; ;;a, ,,,,,, necesard pentru prezentarea ofertei d" ;;_;;;r" ir acliunilor ei' De.asemenea, Lrna drn prevederile cheie irr stil pur britanic a fost' i"r"iit"";;"-il ]ro..,, , neutralitdlii,,, conform ""u-societ[lilor cireia nu ]i se permite sd ia mdsuri.de prote4ie 'lr impotriva -iort ofertei crr. cumpdrare odatd ce u deja lansatd fdrd . .ricitatja obline acordul specific Jil aclionarilor

impune fond.ucerii sccietS.lii s[ se consulte cu angajalii inalinte de a-qi prezenta pozilia in legS.turi cu o ofert[ de cump[rare.

director al societllii aclioneaz[ in interesul acesteia, acest fapt include protejarea locurilor de muncS qi

acestor amendamente. Mai apoi, in iunie 2ooo, Consiliul a ajuns la o ,,pozilie cor.unlt' in ceea ce priveqte actul iegislativ

Comisia a

acceptat majoritatea

prin irnanimitate intre guvernele UE. Aceast[ pozilie

iomund a inclus treisprezece amendamente propuse de PE, incluzAnd aici mare parte din cele de substanld' P5,rea, astfel, posibild, o inlelegere de compromis intre
PE qi Consiliu. Cu toate acestea, nu a fost sd fie aqa. in prirnul rAnci, la sfArEitui anului 2ooo, industria german[ a inceptlt sXqi expiime ingrijoririle in leg[tur[ cu aceastd oiiectivi.

acliune.

;;;"a r*'

de

ir

b"pe preluarea agresir'b la inceputul anului zooo a Mannesmann de cXtre Vodafone, compania de telecomunicalii britanic[, ar] apdrut ingrijor[ri in

Germania legate de faptul cd firma Voiksrvagen era o de !int[ posibilX pentru o oferti de preluare ostil[ fXcutfi norma ; firmi american[ de autoturisme Ei c[ neutralit[lii ar fi ingreunat intreprinderea de acliuni de c5.tre guvernul german Ei de cxtre Volkswagen impotriva unei isemenea oferte. Cancelarul german, Gerhard

vot) principalele

Schroder, era

supraveghere

p.irottul" apropiate cu conducerea societdlii' Drept

un fost membru ai consiliului de al Volkswagen qi a menlinut legXturi

urmare, guvernul german a inceput s[ se opuni regulii de neutrilitate din proiectul legislativ, in ciuda faptuiui c[ sustinuse aceasti normd in Ccnsiliu mai devreme in
acelaqi an.

in al doilea rAnd, dup[ alegerile pentru PE' din iunre 1999 Si alegerea iui Fontaine in funclia de preqedint[ a PE, Klaus-Heiner Lehne, un creqtin democrat german
36r

)ir.t,r'livlr

1rrivirrrI olr,r.ltlt. Irrrlrlir.r, rlr. ,.rrnrlr;rr.;rrr.

Simon Hix, Abdul G.

, G6rard Roland

de efectele un"i d'" cumpdrale care .sa j*;}ruj.r., prin urmare, orice acliune de prelualt,
Conform orocedurii de codecizie, diferenta dintrc textete aprobai" C;lr;;;; pE ra cea de_a g" o: dou:r lecturd utt d,',, la organizu."; ;";itetului

g: rB7). parrame'lrrr a adoptat, de asemerrea, o serie de amendamente pent'rr a promova drepturile angajalilor ia accesul la inf#m:r1ii -ot".i" legate

-a.u.i o"''o#ox.l,, .t,, a ofertei -dugh ma.L.it" ar fi fost aprobirlr, preliminar in _cadrul .,*i*,'uaundri geneial" ir aclionar'or. cu alte.cuvint", u."rt fapt ar fi inlocuit rrriri curand practica britanice -c,i-iiu"ti.a germand qi ,' rnvers (Bergkrcif and Burkrr*t,'"oo
acceptare

une'i #".t".ostile de cumpi_rlirr.r,. Mai precis, membrii pn- ari^irr.1r,r,,t un amendanr.rr referitor la re.gula -d*-';-J".rj;' care ar fi pelnris societdtilor "*,.Jii"tii

pe mAini striinc l.lrr i:"!:u."i;."_";;;ge tvtunr"r_ann,,. In cadrul celei de_a ;;; r""ir.l , u proici:trrtrri legislativ in pE din d".e,ifriiiTouo, Lehne i re.qir s;i convingi parlamen-tul sd uJ*g" noi amendanrt,rrlr, menite sd .oT:tld,"r" i1"$";" ;;;;aJi.i,z.,.,, s(, confruntau cu riscul
cum^se intAmplase_ in cazul
_

VW, al BASF si ai evite cu orice

inau.tri"i g..;";; Ei sus!inl."" r"'r*"ryi n?qi""T"n q.i.,,,i,,,.,,1,,,t a limita ^Conform posib'eie ;fd'ui""'tiu"*rizdrii ri,t,li'1,,,,, r,,,, ca'z,rr, rrt. directivd. l;j"'i"'iiskog (zooz: practicd' raportorur a det"nit 3o8): purtatorur cre crr'arrr,,trr
sd mobilizeze

din grupul pl)1,1, a tlcvc:nit notrl tii,,l.,,]; r egislativ crri11 aacl jh:;; j,l ;;;i j i,,l:l I i ;T ;; l, i ;; i de opozilie german, Lehne'a-tost sensibir ra r.izirrrrir. guvernului german ale

negocieri, comitetul de conciliere a ajuns in cele din ,-,rr.rd la un acord in iunie 2oo1 printr-un compromis adoptate de consiliu qi de PE in prir,'inla a intre poziliile ^
6ou5

altori:ilo"ri, ;;;_.uu

;rr

.p'.,.,,r

*,n

chestiuni i[mase nesolulionate: m[suri]e de proteclie qi drepturile angajalilor de a avea acces la informalii. ecoidul de conciliere trebuia, totuqi, s[ fie aprobat de Consiliu qi de PE in cadrul unei a treia lecturi printrvot ,,direct" simplu. Votul in Pariament a fost "" programat pentru ot-etoutea sesiune plenar[, in iulie ,oo"r. Cu tiei s[pt[mAni inainte de sesiunea plenar[, guvernul g".rnu.r qi Klaus-Heiner Lehne au reaclionat de compromis. CAnd a luat cuvAntul i*poirl"u?cordului ^Parlament in cadrul celei de-a treia lecturi, Lehne a in suslinut c[ amend"amentul p,rin care comitetul director

si

ii

al societ5.lii care face obiectul unei oferte de preiuare s5. ," uu1i"a de la luarea de mSsuri de proteclie pan6 cand nu sunt consultali aclionarii, putea fi justificat ^doar in cazul in care ar fi aplicate "aceleaqi condilii" in toate

statele membre: cu alte cuvinte, este vorba de o deplind a reglementS'rilor nationale privind "t-t"i""re oiertele publice de cumpirare' Lehne Ei guvernul german au suslinut ideea c[ f[rd o armonizare deplin6' iirmele germane se aflau intr-un deza'antaj nedrept. AceastS. directiv[ va impiedica firmele germane cale se confruntS. cu o oferte ostile de preluare si atrag[ capital nou, s[ fac5. noi achizilii sau s[ vAndi active fXrX o aprobare preliminard a actionarilor, dar va permite ca girvernul s[ de$n[ actiuni nominale qi existenla unor 3t"pio.l multipie de vot, care erau aspecte ilegale in Geimania, dar nu qi in Franla sau in ![rile scandinave'

de concilierer,, care era format din cincisp."r""" membri cincisprezece adiuncfi ai ,si ."t:";;;;n!ilor "i-i;i ai stateror membrl ra' erux;r".. 'o"pa permanenli cdteva runi dc
362

Aceasta a fost b mutare importantd qi f[r[ precedent intrucAt niciodatd inainte de a guvernului german "intamplat ca, la mijlocul procesului de u""?rtu nu s_a

adoptare a unui act legislativ, un stat membru

si se
g6s

I)ir.t.r.Iir,;r1rr.iI.irrrIoIr.r.Ir.Ir.IrrrIrIilr.rIr.r,rrIrI;r;rr.:rlr.

intoa.cai irnpotriva il ..(ril cro s.s(ir)ts. il,t(.r.ior.,r consiliu qi, mai apoi, si r"ot itir"re afecteze rezultatdle'""ror"i'ii""r for.{elc .stlirl irrr,;rt ,.ir1 r" rr*;rl, schrcider nu s-a risut d;;*;u, "lr.i"i'l,ri i.r rulu criticir.r. ,r.irrrrrr, de la celerarte state nremur"lii" ra comisic, i.iqii,,,l ,, campanie intensivd de lobbf in rAndul memb'il'r, l,l,i germani qi al artor beneficiirrtr rrn cooperarea implicitd a ",,.opu.ru-entari, coirdu.erii .r"qiil";;;;r.irIi,rr germani aflali in opozi{ie foit un balotaj la 4 iulie 2oo1: cu z7;j rtr *"#T:T?T,,"

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

alt proiect legislativ Directiva privind munca lemporard (Guerrera qi Jennen, zoo3). De cealaltd
parte, guvernul Franlei qi guvernele ![rilor scandinave au refuzat si accepte orice norme care le-ar fi privat societ[lile de multiplele dreptrrri de vot. in cele din urmd, in noiembrie zoo3, Consiliul a ajuns la o solulie de compromis. in baza acestui compromis, fiecare stat membru ar fi liber sh decidi dacd sd aplice articolul referitor la neutralitate qi/sau norma de neutralizare a restricliilor. Cu alte cuvinte, aceasta a f[cut ca toate prevederile nalionale existente referitoare la proteclie sX rXmAni in vigoare. Frits Bolkestein, comisarul liberal olandez responsabil cu directiva, s-a infuriat atAt de tare din cauza acestei solulii de compromis incAt a ameninlat cu retragerea directivei, dar nu a putut obline suslinerea din partea colegilor din Comisie pentru o asemenea acliune4o. Parlamentul European a aprobat, mai apoi, noua directivd in 16 decembrie 2oo3, iar Consiliul a adoptat actul iegislativ final in zz decembrie zoo3.

?, d ",

"

{ri

:ff.r"Ttatd

*;r ff i,:ii"j ;::lHl;. ?r' ;,'#ffI' i;l de pE impiedi;;"_;;,


".,r"l,

a" .,i,i,,,,,r

ll

fie permise in mod ".-i*b"i ,* "*pii"ii'd; schrcid*. r-u. ri g.is*;i ;'T#r?u TJ#i""tJ:li:: sustinutS dc gu'ernur ;rit""i., cdzAnd de acord sir sustind eforturire britanice'i"'"l,"rua pre'ederire unrri

ci

o.tir" in 1.1rr multiplelor drepturi d" -;;i'asigurAnd faptul r,ii achizi{ionarea urg"1,r".. .nI,o.i,ur" este suficierrrrir pentru o preluare ating"."a unui acord in Consilirr j"::a se dovedea a fi inca dificir JEl"Jirat. a insistat cd toate- mecanism.i""a. Gu'ernul ge'nrirrr proteclie, incrrrsi' drepturi multiole lrt_ fie excluse compl<,t, .d"

Dupd eqecul directivei, Comisia Europeand a un inalt g.up. de'rr.rrl q."pt.il--;Liiiqit,,, comerciale condus d" "*p".1i"'i" p.of*o. de drept, olanrit,zrrl g Winters, cu scopul d";.;;;ina {i-.al obiecliile adust,rt. cer care s-au oDus aprob'rii directi'ei solulii' in baza' n"pb.t"r"i,^d"*i.r" qi J" "-r:-l,i ,,,, a iniliat un ,()' proiect de directi'dln propuner..rr ;r 2,,,,2ss. inclus o noud ,,normd d" ""t"-rr.i" a restricliilor,,.i*t, urmdrea sd fac'iter" r"o..""i ";;;;;are ri"i.or"rt"

ro Exact

:e Codul de

referin{d COD/zooz/oz4o

in aceeaqi perioadd, Comisia se pregitea s[ adreseze Cur[ii Europene de Justilie un recurs impotriva Consiliului pentru incllcarea Pactului de Stabilitaie qi Creqtere. Acesta a tbst motivul _pentm care mulli dintre comisari aufost ri:ticert{i atunci cAnd a fost vorba de a inilia un-al doilea mare conflict inter-instiiulional prin retragerea acestui proiect legislativ, lucru care s-ar fi lntAmplat pentru prima datd in istoria UE.

s6+ 36s
l

Directiva privind ofertele publice de cumplrare

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Ro1and

Explicalii referitoare la comportarnentul la vot al rnembrilor PE in cazul Directivei privind ofertele publice de cumpirare: nafionalitatea sau partidul?
11.2.
Tabelul rr.r prezintd rezultatele in cazul a trei sesiuni de vot cheie legate de Directiva privind ofertele pubiice de cumpdrare. Prima sesiune de vot s-a organizat in jurul unui amendament propus de Raportul Lehne in cadrul celei de-a doua lecturi a proiectului legislativ in Parlament, in 13 decembrie 2ooo. Nu a fost niciun vot prin apel nominal in cazul amendamentului propus de Lehne in ceea ce priveqte norma neutralitdlii. Totuqi, a existat un vot prin apel nominal in cazul amendamentului 6 din Raportul Lehne care fdcea referire la definirea

a principalelor a doua lecturi.

diferenle de la nivelul PE in cazul celei de-

Tabelul 11.1. Trei sesiuni de vot cheie Directivei privind ofertele publice de cumpdrare
Sesiunea de vot r Sesiunea de vot z a iulie zoot Aprobarea actului legislativ (a treia lecturd)
z/J

in

cazui

Sesiunea de vot 3

Data Tema

rq decembrie zooo Amendament privind drepturile actionarilor

minoritari (a doua

r6 decembrie zooq Aprobarea actului legislativ (o noud prirnd

lecturl)
Pentrlr
311

lecturi)
ADF

lmnotriv
Abtinere Total
Rezultat

ztg
B

242

227 7

22 568 Nu a fost adoptat

538

s53

Nu

fost adoptat"

Adoptat

,,controlului" exercitat asupra unei societili. Acest amendament propunea ca un actionar care deline 3o la sutX sau mai mult din acliuni sX poatd exercita controlul asupra societilii cu condi{ia ca un alt aclionar si de{in[ 5 la sut[ sau mai mult din acliuni. in practic[, acest amendament ar fi impus o nou[ normX armonizat[ care ar fi stabilit o putere de blocaj a aclionarilor minoritari la nivelul tuturor statelor membre, qi, astfei, ar fi descurajat
Amendamentul a fost suslinut de o majoritate a membrilor PE care au participat Ia aceast[ sesiune de vot, insX numdrul celor care au rrotat ,,pentru" nu a atins pragul ,,majorit5lii absolute" (de 3r4 din toli cei 626 de membri ai PE), care se cere in cazul amendamentelor care trebuie aprobate in cadrul celei de-a doua lecturi a procedurii de codecizie. Prin urmare, chiar dac[ acest amendament nu a fost aprobat, aspectele aflate in joc in cadrul acestui vot prin apel nominal sunt o buni estimare
366

leeislative n cadrul celei cle-a mentele I actele legis impun o majoritate absolrrtir a codecizie procedurii de a lecturi doua 626 membrii PE. din cei membrilor PE pentru a fi aprobate: 3r4

ofertele ostile de cumpirare (Bergklof qi Burkhart, 2oob).

in cadrul celei de-a treia lecturi in Parlament in 4 iuiie 2oo1 s-a organizat pentru aprobarea acordului la nivelul comitetului de conciliere qi, in cele din urm5., pentru intrarea in vigoare a directivei. Aqa cum am discutat, aceasti sesiune de vot a fost un balotaj, ceea ce a insemnat ci directiva nu a fost aprobate de PE. Cea de-a treia sesiune de vot a fost cea organizat[ in 16 decembrie 2oo3, in cadru] primei lecturi a directivei propuse din nou PE pentru aprobarea acordului in Consiliu qi pentru trecerea in vigoare a actului legislativ revizuit. Cu alte cuvinte, prin acest vot, Directiva privind ofertele publice de cur.rpXrare a trecut de
Cea de-a doua sesiune de vot
PE.

Tabelul tr.z prezint[ categoriile de comportament la vot al membrilor PE in cazul celor trei sesiuni de vot in funclie de
367

1I )ir.r'r'I

ir,;r 1rr.ilirrrI oIt.r.Ir,Ir. 1rrrIrIit.r.

rIt

lrrrrr1rrrr.;rr.r,

Doux lucriri recente au incercat sd exprice modul in c.*, membrii PE au in carul oirectii.ei prir.ind oferterrt, 'otat publice de curnpdrT ii Hap" er, 2oo4; Ringc, lcalliqha" zoo5)' chiar dacd acestea fo-rosesc rariab'e pufin diferitr,, argumenrul

In ceea ce priveEte cea de-a t..iu.".i""; "*rive ;"-;;;'me'#br.ii din pariidele care-au suslimrt directiva in consiliu a' {irst 't,: mai coezivi decAt delegar-iile;i"r"i;. membre. in timp r:r, irr cazul primei sesiunj d6 i,ot, pilAi" oT,,:;;Io.. ,,,, susfinut directiva, in cazur ;"r;i;;-" doua seiiuni de *rr, paftidele aflate ra guvernare in Germania (social-dem-ocr.irqii qi verzii) au fost^ri"gr."i" r" gu\rnare care s_:r. exprimat deschis imp5triva i;Ji" utr?, in^co*nririr, i., i,, caz,i celei de-a treia s.esiuni "i..JJri a" p"rtidul de gu'ernimirrr spaniol (conservatorii) a fbst""t,singurur partid aflat rrr guvernare care s_a abfnut in Consiliu.

cazul celei de-a doua sesiuni stateior membre au fost rnul

grupul poritic eLrfop.an, cr. s[.trrr rr.rnr)r'rr 5i rr. r)ozi(iir adoptatd de particlui ,'u1io",it in'bonsili. viz.vi <lt, rlirr,<.t i'rr in chestiune. Aceste date dcscrlipri" iru.st'eazi r-ri,slr: rrrrxrt,rr, de vot destur de cliferire ir",.-'""i"'i,"i'L'll"ri.,,,i ,t,. in cazul primei qi celei a"-"i."i" sesiuni de vot, g.rr'rr'irr, 'ot' politice au fost mai coeziv" a""at

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

(EUL/ NGL) au votat impotrivh. intre timp, cele doul


grupuri mai mari - creqtin-democrafii qi consen-atorii (PPE) qi socialiqtii (PSE)- erau scindate in jurul afilierii nationale. In timp ce membrii PE din acele grupuri reprezentAnd economiile angio-saxone (Marea Britanie qi Irianda) susfineau, in general, directir,a, europarlamentarii din economii renane (Germania, Austria, Beigia qi Olanda) se opuneau, in general, acesteia. De exemplu, una din variabilele care prognozeaz[ comportamentul la vot al unui membru al PE in cazul acestei sesiuni de r,'ot este indicele protecliei acfionarilor propus de La Porta et al. in cazul c5ruicu cAt nivelul protecliei aclionarilor era mai ridicat intrun stat membru, cu atAt mai mari erau qansele ca membrii PE din acel stat s[ voteze pentru directiva de fald in iuiie zoor ( La Porta et al., 1998). Ringe (zooS) abordeazX comportamentul la vot in cazul balotajului precum qi in cazul sesiunii de vot pentru prima lecturX a directivei, in octombrte t997, in timpul celei de*a patra legislaturi. Acest autor a descoperit c[ preferinlele ideologice de stAnga sau de dreapta influenleazi comportamentui la rrot in cazul ambelor sesiuni de vot. Cu toate acestea, un factor ex[rem de important care a influenlat comportamentul lar vot in cazul ambelor sesiuni de vot a fost modelul specific de capitalism existent in statul membru al europarlamentarului. Mai concret, aqa cum sugereazd datele descriptive din tabeiul 11.2, membrii PE care proveneau din economii de piald liberale (Marea Britanie qi Irlanda) qi cei care proveneau din economii coordonate la nivel nalional (Danemarca, Finlanda qi Suedia) au susfinut directir,a. in schimb, acei membri PE care proveneau din economii de pialX parliale sau orientate spre familie (Fran!a, Italia, Spania, Grecia qi Portugalia) erau imp[r!i!i, iar membrii PE care proveneau din economii de pialX coordonate sectorial (Germania, Austria, Belgia, Olanda qi Lu-xembourg) s-au opus directivei in chestiune (Kitschelt et a1., rggg; cfin. Hall
s6g

r;il;;

;;;"i- ff

delega{iile nationak,. irr

tr'a#,'i"'lcga1iil,,

decAt grupurile politir.r,.

;fr;i;;

adoptate

cd interesele nationat", ql capitalism", **pii.h

cheie ce se regiseqte in

a nafionalitilii qi a afirierii lu-.q*-p"r poiiti" ;'i"l;.'.lstematic in tunctie de grupul poliric in cauzi,, (zoo4: 4'.A;;;;';" rr'z' partidele europene mai mi"i a.i in ".ri#i;i"r"r baza afilierii ideologice, cu liberaiii (E6ni;igaiiiiqtii 'otat, qi aiia{ii (uEN) in '1v]Erar favoarea directivei, iar qi stanga raclicali 'erzii
relaitivd
s68

din iulie zooi, llln"i '.importanla

ideologice Oriito sau de stAnga a"le membrilor pE. 9: ualtaghan r' au. descoperit ca in .uruj t o]otajului

-ui ^"ru., dec6t pozib-iir. de uartidele potiti." decat preflrinlere


muri ."rurturur

ambele;;;f;; li?pt,,t i"'.p".iut ',''oaerere diferite dt,

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

qi Soskice, zoor). Ringe confirmi, de asemenea, concluziih, la care s-a ajuns in tabelul u.z conform cdrora membrii t,l,l din partide aflate la guvernare au sustinut directiva mai mtrll decAt au fhcut-o membrii PE din partidele de opozi$e. Cu alte cuvinte, cercet[rile existente -sugereazX t.i interesele nafionale au anrt o influenlx semnificativd asuptir procesului de vot la nivelul PE in ceea ce priveqte Directivir privind ofertele publice de cumpdrare. cu toate acestc., aceasti cercetare s-a axat, in principal, pe impresionanttrl lalotaj inregistrat in iulie 2oo1. Rezultatele d.escriptivc ilustrate in tabelul 11.2 sugereazd cd, interesele nalionale nrr au al'ut o influenlI foarte mare asupra celorlalte doui sesirrni de vot pe care le-am anaiizat. Prin urmare, pentru a avea o imagine mai generald asupra sferei politicului in ceea t:rr priveqte directiva in discu$e la momentul trecerii ei prin pl,i,
comportamenfului la vot al membrilor pE in toate cele trt,i
sesiuni de vot.

Suedia

11

1q
11

o
c

3
1 1

I{

Finlanda
Danemarca

7 9
1

Portuealia Luxembours
Franta

9 6 q
2

o o o o
2

q
B

5
6

o o

1? 1q
.5

o
1

o
o o 2 o o o o 2 o o
7 7

12 2F

I
z6

o
10

Italia
Olanda Belsia Snania

z6 4o t4
11

46
15
11

4\
ac 9
q

l6
22

47 o
17
11

47 22
11

L2

4g
7A

o o o
1

r6
?1 L4

o
1 1

r3
7

z6
4
1

Austria
Germania Grecia

4
o

10

84
oo

o o
.) 5
B

g5

o
o

2 727 1tr2

2I
74

53 8

37
16

Pozitia in Consiliu
In coalitie in Consiliu 103 zoB Nu in coalilie in
Consiliu Total
?11

8+
135

4
rB

199 27?
o.sg8
c.674

r57 r6B cctr

20
201 221
o.BqB

21q

27?

22

este nevoie sd realizXm o analizil statisticX

Coeziune
Grupuri politice
State mernbre

ir

oj2B
os8o
o.?,97

0450

In coalitie in Consiliu

o412

o.sD

Tabelul rr.z. Comportamentul la vot al membrilor PE in funclie de partid, stat membru qi pozilia abordatri in Consiliu
Sesiunea de vot I

-Atrofd: Gmpuriie politice sunt clasificate de Ia stAnga la dreapta cu exceplia EDD qi NA. Delegatiile statelor membre sunt clasificate incepAnd de la cea mai in favoarea directivei pinX la cea mai pulin in ftrvoarea directivei, punctul de referin!5 pentm comporttrmentul la r.ot in cele trei

(zooo)

Sesiunea de vot

z (zoor)

Sesiunea de vot

sesiuni de vot. Punctajele cle coeziune sunt punctajele medii pentnt grupurile politice qi pentru delegalii qi punctajele totale pentm membrii
PE din partidele naSonale aflate la gu\rnare care au sttslinut directiva

(zoog)

;1

in

Consiliul UE- adici toate partidele aflate la guvernare in cazul pr-imei sesiuni de vot, toate partidele la guvemare cu excepSa SPD german gi Verzilor in cazul celei de-a doua sesiuni de vot qi toate partidele la guvernare cu excep$a PP spaniol in cazul celei de-a treia sesiuni de vot (a
se vedea

capitolul 5 pentrrr calcularea punctajelor coeziunii).

Statul membru
Marea Britanie

371

Directiva privind ofertele publice de cumpdrare

Simon Hix, Abdui G. N

11. B Analiza cornportarnentului rnernbrilor PE in cazul Directivei privind ofertele publice de curnplrare

NOMINALE in cazui tuturor voturilor prin ap-rel nominai pe parcursul celei de-a cincea legislaturi. AvAnd in vedere i"rnltut"l" oblinute la capitolul 9, vorn procesa punctajele pentru prima dimensiune ca fiind poziliile de dreapta-de stAnga ile membrilor PE (Dreapto-stdnga) qi punctajele pentiu a doua dimensiune ca fiind preferinlele membrilor PE vizar,'i de integrarea europeanb, (Anti/Pro UE).
nalionale in ceea ce priveqte directiva, folosim o variabii[ continud ce reprezint[ valoarea medie a fuziunilor anuale transfrcntaliere qi a contractelor de achizilie in anii '9o la nivelul fiec[rui stat membru, care va fi procentul capitalizdrii valorii totale pe pia![ in statul respectiv

11.g.1Variabile
AvAnd in vedere faptul cd modelele de vot au fbst relativ diferite in fiecare din ceie trei sesiuni de vot, anr analizat compoftamentul la vot al membrilor pE mai curAnd in fiecare din ele separat decAt sX punem irr comun deciziile ia vot in cazul celor trei sesiuni d.e v.t impreun[. cu toate acestea, pentru a face ca rezultate]e sii fie mai uqor de comparat, am recodificat deciziile ra vot irr cazul primei sesiuni de vot astfel incat direclia variabilci dependente sX fie aceeaqi pentru fiecare r"ri.,rr" de vot. Prin urmare, variabila dependenti va fi ,,suslinereir directi'ei" unde un ,,impotrivd" in cazul prim.i sesiun-i de vot qi un vot 'ot ,,pntru" in cazul celei de-a doua qsi celei de-a treia sesiuni de vot vor ar.ea valoarea 1, iar un vot ,,pentru" in cazul primei sesiuni de vot gi un vot ,,impotrivd" in cazul celui de-a doua qi celei de-a treia sesiuni de 'ot vor aveavaloarea o. Nu ludm in carc.l

in al doilea rAnd, pentru a surprinde interesele

(uolumul FeA) (Evenett, zoo3). Statele membre cu norme mai liberale in ceea ce priveqte ofertele publice de cumpS.rare (cum ar fi Marea Britanie, Luxembourg, Suedia qi Olanda) prezint[ tendinla de a avea un vo]um mai mare al fuziuniior qi achizitiilor in timp ce statele membre cu norme mai restrictive in aceastl privinlX (cum ar fi Franla, Germania, Italia, Portugalia qi Grecia) au ar,rrt tendinla de a avea un volutn mai redus al fuziunilor qi achiziliilor. Prin urlrtrare, o alternativi

rnembrilor PE, folosim punctajele oblinute pentnr primele doux dimensiuni prin aplicarea metodei icarare , asemenea, Ei o analizd Logit ordonata pentnr a include qi
punct de vedere calitativ.
11-)

ablinerile+r. Folosim cinci seturi de l.ariabile independente pent^r a explica suslinerea directirrei de c5tre membrii pE in toate cele trei sesiuni de vot. in primul rAnd, ca qi in capitolul anterior, pentru a misura poziliile ideologice aler

ralionald pentru principalele interese nalionale afectate de directiv[ ar fi norme]e nalionale existente in ceea ce priveqte ofertele publice de cumpdrare. Este vorba, de ir"-"tt"u, de o variabil[ continu5 in locul uneia ficti'e, cum ar fi variabilele referitoare la rnodelui de capitalism folosite de Ringe (zoo5), sau o variabil5. ordinald, cum ar fi indicele propus de La Porta et al. folosit de Callaghan qi Hcipner (zoo4). Totuqi, cum aceastd variabilX se bazeazX pe date OCED, nu include gi estimlri referitoare la
Irlanda.

tL,f919ii]..d.e 'aDtlne.nle . ln acest caz, rezultrlele sesirrnilor de voi crau identice dirr

in al treilea rAnd, folosim o variabili pentru a surprinde efectul intereselor strategice ale, partidelor nationaie aflate la guvernare pe parcursul aprobXrii

Directiva privind ofertele publice de cumpdrare

directivei in cauzd (coali;ie in Consiliu). in

bazir

articolelor din presd referitoare la coalilia care a suslinrrt directiva in Consiliu, presupunem cd toate partidelc nalionale aflate la guvernare au sustinut directiva irr cadrul primei sesiuni de vot, cd toate partidele aflate la guvernare cu exceplia celor doud partide germane aflatc la putere (social*democrafii qi verzii) au suslinut directivir in cadrul celei de-a doua sesiuni de vot qi cI toatc partidele aflate la guvernare cu exceplia conserwatorilor spanioli (care s-au ablinut in Consiiiu in ceea ce priveEttr directiva propus[ din nou) au suslinut directir.'a in cadrul ceiei de-a treia sesiuni de vot. Prin urmare, membrii PI,l din toate partidele care au suslinut directiva in momentul sesiunii de vot vor primi valoarea 1, iar membrii PE din toate celelalte partide vor primi valoarea o.Aa cum aratir tabelul 11.S, componenla Consiliului s-a modificat in mod considerabil intre prima sesiune de vot in decembricr 2ooo qi cea de-a treia sesiune de vot in decembrie zoo3. ln timp ce in cazul primelor dou5 sesiuni de vot, Consilir-rl era dominat de guverne de centru stAnga, in cazul celei de-a treia sesiuni de vot, acesta era dominat de guverncr de centru dreapta. In al patrulea rAnd, pentru a vedea care este efectul afiiierii la un grup politic european qi pentru a investiga factorii care influenleazi varialiile in ceea ce priveqtcr comportamentul la vot al membrilor PE in cadrul fieclrui grup politic, includem variabile fictive pentru fiecare grup politic intr-un model separat pentru fiecare sesiune de vot. Variabila fictivX pentru membrii PE neafiliali (NA) a fost exclusS. ca fiind categoria de referin![. in cele din urm5, pentru a analiza efectul in ceea ce prir.eqte statele membre la nivel individual qi pentru a anaiiza factorii care influenleazX varialiile in ceea ce priveqte comportamentul la vot al membrilor PE la nivelul fiecXrei delegalii de membri ai PE din statele
374

membre, includem variabile fictive pentru delegaliile de membri ai PE din statele membre intr-un model separat pentru fiecare sesiune de vot. Variabilele pentru membrii Fg ditr Luxembourg qi Portugalia au fost excluse ca fiind categoria de referin![ intrucAt comportamentul la vot al *"-btilor PE din aceste doui state a tins si fie perfect pronosticat de celelalte variabile. Tabelul tr.3. Partide aflate la guvernare in momentul deruldrii sesiunilor de vot
Sesiunea de Sesiunea de Sesiunea devot 3

vot r (zooo)
Aus Bel

vot z (zoor)
OVP, FPO
EC,

(zooq)

VLD, PRL/FDF, SP, PS,

VLD, MR(PRL/FDF),
PS. SPA. Spirit

As
SD, RV SDP, KOK SFP,VAS,\1HR
PS, PCF, PRS,

l)an Fin
Fra Ger Gre

V, KF KESK, SDP, SFP

MDC,Verts
SPD, G

UMP, IIDF

Irl
Ita Lux
Ola
DS, PPI, RI, UDR, PDCI,

PASOK FD, PD

FI,AN, UDC, LN, NPSI


PCS, DP

FV, SDI

PVfuX1\D,D'66
PS

CDA,WD, D'66
PSI)
PP SAP
t^ab

Por
Spa
Sue

MB
StAnea

6z%

6oY"

zz%o

Dreapt
a

33%

40%

73%

A/otd; Guvemele

de stAnga sunt hagurate.

375

Directiva privind ofertele publice de cumpdrare

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

rr.g.z. Rezultate
iarrd, interesele nalionale au fost importante, dar iu contat mai pulin in cazul ceiei de-a treia sesiuni de vot decat in cazul primelor dou5. Este foarte interesant faptul ci variabila referitoare la volumul F&A care surpii.rd" interesele nalionale nu explicd varialiile in ceea ce priveqte comportamentul ia vot al membrilor pE in cadi.ul grupurilor politice europene in cazul primei sesiuni cle

Tabelul rt.4 prezintX rezultateje. principaiele descoperite sunt dupX cum urmeazd:

in primul

aspectcr

afilieriior de stAnga sau de dreapta, aga currr a fost el mhsurat de prima dimensiune a punctajelor I{OMINALE ale membrilor PE. Coalilia in favoarea amendamentuiui a fost format[ din cele dou5 partide mai mari (PPE qi PSE) qi din stinga radicaii impotriva liberalilor, a verziior qi gaulliqtilor. Acest conflict a fost surprins de cea de-a

do.,a dimensiune a coordonatelcr NOMINALE. in caz, aceastX dimensiune surprinde, de


a.semenea,
qi

general, aceast[ dimensiune reprezint5 preferinlele pro sau contra vizavi de integrarea europeand. tnsd, in acest

conflictul dintre membrii PE din partide care reprezinti

urmxrim care este semnificatia variabilelor fictive pentrtr fiecare stat membru. Trei din aceste variabile sunt semnificative in cazul primei sesiuni de vot, cu membrii PE britanici, francezi qi finlandezi mai predispuqi sX voteze pentru directiva in cauzd decat grupul de referinlx, influenlali fiind de alii factori. opt din ,ece variabile "eie referitoare la statele membre sunt semnificatirre in cazul celei de-a doua sesiuni de r.ot. Doar doud din 'ariabilele referitoare la statele membre sunt semnificative in cazul celei de-a treia sesiuni de vot, cu membrii pE greci qi francezi mai predispuqi si voteze impotriva dirictivei, influenlali fiind de alli factori. In al doilea rAnd, preferinlele ideologice qi de partid au jucat, intr-adevdr, un rol impoftlnt, fiind semnificative pentru toate cele trei sesiuni de vot. prima sesiune de vot nu s-a scindat in mod clar in jurul
l''Arn calculai, de asenreneir. aceleagi rnodele lolosind indicele propus rle Lu Porta et al. referiror la drepturile actionrriior in i"iui uiriit iiil*noorr..
continue, iar rezultatele nu slau dovedit
a

vot, insX, explici diferenlele in Cadrul partidelor europene in cazul celei de-a doua qi celei de-a treia sesiuni de vota2. Se obline un rezultat similar daci

producdtorii qi lucrS.torii (in cadrul PPE, PSE

li foarte diferite.

EUL/NGL) qi membrii PE care reprezintX consurnatorii qi aclionarii minoritari (in cadrul ELDR, V/ EFA qi LIEN). Influenla poziliei de dreapta sau de stAnga este mai clar[ in cazul celei de-a doua qi celei de-a treia sesiuni de vot. Cu cAt un membru al PE se pozi{ioneazd mai la dreapta, cu atAt sunt mai mari qansele ca acesta s[ voteze in favoarea directir.ei in ambele sesiuni de vot. ln plus, acest lucru s-a adeverit qi in cazul mediei la nivelul fiecXrei delegalii de membri ai PE din statele membre (aqa cum o arat[ rezultatele in modeleie 6 qi 9). in cele din urm5., intereseie partideior nalionale aflate la putere au fost semnificative in toate ceie trei sesiuni de vot. Intr-adevhr, faptul cX partidul nalional al unui membru al PE flcea sau nu parte din coaiilia din Consiliu care era in favoarea directivei a fost principalul factor care a influenlat varialiile in ceea ce priverste comportamentul la vot la nivelul partidelor europene in toate cele trei sesiuni de vot. Astfel, in cazul celei de-a doua sesiuni de vot, scinddrile intre cele doud grupuri politice mai mari au fost mai pulin rezultatul unniririi intereselor nalionale decAt scinddri intre partide aflate la guvernare care au suslinut directiva in Consiliu qi partide aflate in opozilie.

zz6

Directiva privind ofertele publice de cump[rare

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

De exemplu, din cele zece partide socialiste aflate la putere in iulie 2oo1 care sustinuser5 directiva in Consiliu, doar majoritat[lile a dou[ dintre acestea (PvdA din

14
H ,i

PASOK din Grecia) au votat impotriva directivei. Mai apoi, cAnd parte din cele zece partide se reg[seau in opozilie in decembrie zoo3, membrii PE din aceste partide aveau mai mult[ libertate sd voteze in jurul afilierii ideologice qi sd suslin[ pozilia partidului lor european qi sX voteze, astfel, impotriva directivei. Doar membrii PE din partidele socialiste suedez qi britanic aflate la putere (SAP qi Laburist) nu au respectat pozilia grupului PSE in cazul celei de-a treia sesiuni de vot. De fapt, in cazul celei de-a treia sesiuni de vot, social democralii germani, al c5.ror prim-ministru suslinea acum in Consiliu directiva re-propus[, au a'les s[ voteze impreuni cu grupul lor politic qi, astfel, impotriva poziliei adoptate de propriul guvern.

Olanda

qi

o
ct

!lA
o
.u,

tr
m

o RE 54 o sa
c{

c)

F P
F<

o 0
.d

E l{ .{ $

sr@[

q0i

F-

rf
N

r'-

r.

0
U

^a F "r: UJ jc

iir

s{ o' ]j ja $t ij .1 j

--

ij

u)

ti

*q'

,!

a.

*q

{ia

.1 q qr qol 5L

0J

-t P
c)

A
et

et o { or *
Dl
LI 6\fl

Cl-

&t
dJ
,l-

IY
^H

5tr
frd
N

il d
o
d

EA
xg iJ cJv D^ l+U -. 0).i
F

a.1

qf
o

ati ro

ai

i; .'
ot: T

i:+ .a

o 0

?,

hs

tI

Oo

1S
!'L f ut{

Et'

-,
!tJ

t-lr
c)

o o o

r(. or :,r
o(

aa Er

l.1oJ (tru Oti

cl

c-)

o o d o a h

t!

ar- 9.,. O1

rr.
EI

!x

iI
c:,

nj

oi

C]

+a
A'4,

cd'ti

o Df{ +ul ol ql o
M Li:

ir
ri

:
4

,O
d

.l

d^
N

t1

6 u L

\.=

z
ii '!
J F q

,L

r!

o
p.

4 u
!l J

r!
r! ft

a a

378

Directiva privind ofertele publice de cumpirare

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

Nofd: Variabila dependenti: "impotrivl" - Sesiunea de vot l, "Pentru"- Sesiunile de vot 2 Si 3. Statistici-t absolute in parantezc.
ELDR gi UEN nu au fost incluse in modelele z qi 5, iar Danemarca .1i Suedia nu au fost incluse in modelul 6 din cauza multi-colinearitl{ii. Metoda: regresia Logit. "Semnificativ la to %o; ""Semnificaliv la 5 %,; "*"Semnificativla r %.

membrii PE de dreapta erau pentru o liberalizare treptatd continentale de capitalism mai riguros reglementate. De cealaltS. parte, partidele qi membrii PE de stAnga erau pentm proteclia iucrdtorilor qi a principalilor jucatori nalionalidin industrie Prin urmare,

a modeleior

in timp ce membrii PE din partidele europene


conserwatoare qi liberale au tins spre suslinerea Cirectivei,

r;..4 Concluzii: partidele Ei ideologiile conteazi chiar qi atunci cAnd intervin

membrii PE din partidele europene socialiste, verzii qi stAnga radicald au tins spre respingerea acesteia. Cu alte cuvinte, caztl Directil'ei privind of'ertele

interesele nafionale
Preferinlele de dreapta sau de stAnga pentru o politicd comunitarX sau alta, precum qi poziliile adoptatt. de partidele europene in privinla acestora au ar.Lrt o influen!5 clari qi predictabild asupra comportamentulrri la vot al membrilor PE in ceea ce priveqte Directiva referitoare la ofertele publice de cumpXrare. Aceasta ir fost una dintre cele mai importante acte normative care il trecut prin PE qi care a pus in evidenlX existenla unor ciocniri intre interesele nalionale. Tema centralX a directivei in chestiune a constat in a vedea dacd ar trebr.ri sd se impun[, la nivelul intregului spaliu UE, un mockrl anglo-saxon de oferte publice de cumpXrare care ar fi presupus reducerea posibilitXlii de a bloca preluirilc ostile. Aceasta a pus fali in falX interesele economicc britanice cu interesele industriale germane. Drept Lrrmare, in timp ce membrii PE britanici au votat in morl copleqitor in favoarea directirrei in toate etapele votXrii sale, cei germani au votat in mod copleqitor impotrivir
acesteia.

Cu toate acestea, directiva a scos la iveal[ luptit dintre concepliile ideoiogice rivale in ceea ce priveqtc rolul reglementdrilor UE. Pe de o parte, partidele q;i
38o

respectX afilierea partinicd transnalionalX in cazul unor sesiuni de vot, vor vota impreunX cu partidele lor europene in toate celelalte sesiuni de vot legate de actul iegislativ in chestiune. S-a intAmplat acest lucru qi in cazui Directivei privind ofertele publice de cumpdrare. De exemplu, in cazui celei de-a doua sesiuni de vot pe care am analizat-o, toli membrii PE germani au votat impotriva directivei. insd, in cazul seiiunii finale d.e vot legat5 de actul legislativ propus din nou in zoo3, social

iegislativ care trece prin Parlament exist[ o mizb. importanth in joc, membrii PE din unul sau din doud state membre s-ar putea sd vcteze mai curAnd in jurul afilierii nalionale decAt in jurul afiiierii partinice in cadrul uneiaa sau a doui sesiuni de vot iegate de actul normativ respectiv. in general, nu se intAripld astfel, nici chiar atunci cAnd sunt mize politice importante in joc. Chiar dac5. parte din membrii PE voteazd in jurul afilierii nalionaie intr-o anumitS. sesiune o de vot, toli ceilalli membri ai PE vor vota inr,ariabi], in jurul afilierii partinice europene. in pius, acei membri ai PE care nu

publice de cumpb.rare este o exceplie care demonstreaz[ o reguie general valabild. Atunci cAnd in cazul unui act

democralii germani qi r,'erzii au urmat mai curAnd pozilia adoptati de grupul socialist decAt pozilia propriilor guverne qi au votat impotriva directivei.
381

Directiva privind ofertele publice de cump5rare

directiva in cealaltd cameri a sistemului bicameral al Uli - Consiliul - au arrut tendinla de a vota in favoarea acesteia. Totuqi, rar se intAmpli sX existe o componenlir stabil[ a Consiiiului pentru o perioad5 mai indeiungati. Aceasta se intAmplX din caLrza calendarelor diferitcr prevdzute pentru alegerile ia nivel nalionai, qi trebuie ar,'ut in vedere cX unele partide aflate la guvernare mai cAqtigi un mandat, in timp ce altele sunt infrAnte. Drept urmare, in oricare din sesiunile de vot legislative de la nivelul PE, efectul faptului c[ un partid este ia guvernarc sau nu, poate fi identificat in baza comportamentului lzr vot al membrilor PE, in special in cadrul celor doui formaliuni mai mari care cuprind majoritatea partidelor principale aflate la putere. Insd, din cauza faptului cI apar schimb5ri la nivelul coaliliei din Consiliu chiar qi pe parcursul adopt[rii unui singur act legisiatir', efectul relaliei la guvernare-in opozilie este anulat de structurar mai stabild a partidelor europene qi de mult mai stabila dimensiune dreapta-stAnga a sferei politice din cadrul Pariamentului European.

in mod similar, atunci cAnd actul normativ a trecut prin PE, membrii PE din partidele care suslinuserri

Concluzii
In aceastd carte, am analizat pentru prima datd voturile prin apel nominal ale membrilor parlamentului European in cadrul primeior cinci legislaturi ale pE alese direct incd din 1979. Aceastd cercetare a reuqit sX vin[ cu multe elemente importante atAt din punct de vedere al qtiinlei politice, in general, cdt qi din punct de vedere al studierii instituliiior Uniunii Europene. Parlamentul European reprezintd un obiect de studiu unic. Reuneqte reprezentanli aleqi din toate principalele familii de partide din Europa (conservatori, socialiqti, liberali, verzi, variante ale extremei stAngi Ei ale extremei drepte, precum qi anti-europeniqti) care provin dintr-un numdr din ce in ce mai mare de !5ri (gin tgZg, 10 in 1981, rz in \986, 15 in 1986 qi z5 in 2oo4). Are toate datele pentru a fi probabil cel mai fragmentar parlament din lume. Studierea Parlamentului European poate fi un test bun pentru doud perspective opuse in ceea ce priveqte democralia: perspectiva cet[tean- delegat, pe de-o parte, conform cdreia fragmentarea este de dorit intrucAt permite o legituri mai strAnsi intre reprezentanli qi corpul lor electoral de la nivel nalional; pe de alt[ parte, perspectiva bazatd pe partid, conform cdreia ar fi de dorit ca reprezentanlii aleqi sd se grupeze in cadrul unor partide politice disciplinate. Parlamentul European urmeaz[ cu siguranld aceasti ultimX perspectiv5 a
demgcraliei bazate pe ideea de partid.

scurta sa existenld institulional5, parlamentul a evoluat rapid cdtre un sistem de partide puternic, a$a cum s-a intAmplat qi in cazul istoriei
European
382 383

In

Concluzii

Simon Hix. Abdul G. Noury, G6rard Rolanri

precum proteclionismul prin menlinerea


gB+

o combinalie intre centralizarea qi descentralizarea puterilor care reduce aceste conflicte in mod considerabi dar in aceiaqi timp previne ineficienler
federalism,
Lrnol.

partidele ar trebui sd se constituie in jurul afilierilol ideologice socio - economice qi nu in jurul afirierilor. nalionale, aceasta datoriti naturii diferenlelor referitoare la solulionarea conflictelor legislative dintre grupurile situate pe pozilii opuse. Conflictele dintre grupurile teritoriale binecunoscute pot fi solutionale prin ^

nivelul legislaturii. Studierea Parlamentului European ridicX o intrebare importantr pentru qtiinla politic[: partidele se tbrmeazir in jurul afilierilor nalionale sau in baza unor familii ideologice mai ampie? Am inaintat ideea conform cdreia

partidelor bazati pe unicul scop de a soluliona problemele legate de acliunea colectivi interni de la

solulioneazd probleme legate de actiunea colectivx externx cum ar fi sd mobilizeze electoratul qi sd prezinte incredere electorald. De asemenea, partidele solufioneazi probleme legate de acliunea colectir'h internd in cadrul legisiaturii cu scopul de a creqte predictabilitatea modelelor de vot, de a reduce spectrul dimensional al politicii, de a accentua calitatea iegislaliei printr-o specializare adecvatd qi printr-o furnizare mai eficient[ qi mai ampld de bunuri publice. in cazul pE, aspectul extern inci mai iipseqte in cea mai mare parte intrucat legdtura electoral5 dintre aleg[tori qi pE se face nti prin intermediul partidelor europene, ci prin intermedi'l partideior nalionale. Parlamentul European este, prin urmare, un caz interesant in ceea ce priveqte formarea

partide. intr-adev5}, i*

majoritdlii legislaturilor. pE este un caz de importanl5 aparte in -ceea ce priveqte formarea unui siitem d.e

suslinut cX

partidele

iar cea de-a doua dimensiune este o combinalie


instituliilor europene (in funclie de

socio-economice, in schimb, nu pet fi solulionate prin descentralizarea puterilor legislative cXtre sectoare sau grupuri sociale din cauza externalizirilor distructive pe care acest lucru ie-ar implica. Prin uumare, acest tip de conflicte ar trebui si modeleze activitdliie legislative ducAnd la formarea partidelor in jurul intereselor socioeconomice qi ideologice. Sustinem cd acesta este motir,rrl principal in baza cdruia, in cazui dernocraliilor unde granilele sunt stabile qi unde exist5. un mix intre centralizarea Si descentralizarea actului de guvernare (acesta fiind cazul multor democralii avansate), partidele -se formeazS in jurul tradilionalei dimensiuni dreaptastAnga a politicii qi nu in jurul afilierii teritoriale. Aceste idei teoretice au fost confirmate de studiui nostru referitor ia Parlamentul European. Ar[tdm ci partidele s-au format in jurul clivajeior socio-economice qi iCeologice. Mai mult, partidele au devenit mai coezive de-a lungul timpului pe mXsuri ce puterile PE au crescut in ultimii douS.zeci qi cinci de ani. Ccaliliile intre partide se bazeazd qi ele foarte mult pe afilierile ideologice. Prin intermediul metodelor scalare qi a analizei econometrice, am identificat dou[ dimensiuni principale 1a nivelu] PE: prima din ele constd in tradilionala axd dreapta-stAnga,
de
qi

pozilion[ri vizavi de integrarea europeand ("pentru"

"impotrivd") $i statutul la guvernare-in opozilie ia nivelul


reprezentarea

competenle la nivel central. conflictele intre grupuriler

grupurilor politice europene gi a partidelor nalionale in Consiliu qi in Comisie). Aqa cum am afirmat, formarea partidelor a avrrt loc in mare parte pentru a soluliona probiemele legate de acliunea colectivi interni de la nivelul PE. Creqterea puterilor Parlamentului European a fhcut ca partidele nalionale sd fie tot mai mult stimulate sX intreprindd acliuni in comun qi sX aicituiasci un front rinitar in
sBs

ru

*1
Concluzii
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

competitia cu alte partide europene, urmXrind prin aceasta sd se regdseasc5 in tabira cAqtig[toare qi a modela politicile comunitare. Am descoperit probe care ne demonstreazil cd partidele europene sunt capabile s5-si
disciplineze membrii. Participarea la sesiunile de vot este mai numeroas[ in cazu] voturiior apropiate indicAnd capacitatea partidelor europene de a-qi mobiliza membrii.

urm[ tind s5. voteze cu grupul lor politic european indiferent de propria lor pozilie ideologic[. Cu toate
d.in

acestea, distanla ideologicS. intre partidul nalional al unui

in opozilie in raport cu politica oficial[ a partidului. Descoperim, de asemenea, ci un partid european nu este mai pulin coeziv atunci cAnd se confruntd cu amendamente ostile in cazul proiectelor legislative pe care le promoveazX (in cazul cdrora deline
situali
funclia de raportor) decAt atunci cAnd este vorba despre alte teme prevdzute in agendd. Teorii recente referitoare la stabilirea agendei au subliniat faptul cX liderii de partid pot apela la controlul exercitat asupra agendei pentru a permite doar includerea acelor proiecte legislative care nu vor crea o divizare intre membrii lor de partid. insX, am descoperit probe pentru a pune in evidenli faptul c[ parlidele europene sunt capabile sd-qi disciplineze membrii chiar qi atunci cAnd nu delin controlul asupra
agendei.

Principala sursi a coeziunii partidelor europene este acliunea intreprinsi de partidele nalionale pentru a-qi depiqi propriile probleme iegate de actiunea colectivd. in literatura de specialitate referitoare la PE, partidele nalionale s-au situat uneori in opozilie cu partidele europene qi adeseori au existat conflicte la nivel inalt intre anumite partide nalionale qi partidele europene. Totuqi, de cele mai multe ori, partidele nalionale din cadrul unui grup politic european aclioneazX astfel incAt sd se ajung5 la o pozilie de consens pentru a avea puterea de a concura cu celelalte grupuri politice europene. Odatd ce se ajunge la un consens, partidele nalionale sunt principalele cdi de disciplinare a membriior PE. Aceqtia
386

europarlamentar qi partidul european al acestuia poate duce uneori la devierea membruiui PE de ]a linia partidului sdu european. Aspectele descoperite in aceasti carte au implicalii importinte in ceea ce priveqte viitorul partidelor qi al sfeiei politice la nivelul PE. Acestea implicd un gesaj pozitiv-in privinla modului de funclionare a sistemului de partide la nivelul PE. Alocarea mai multor competenle iingurei institulii alese din cadrul uE ar trebui s[ ducx la creqterea coeziunii sistemului de partide, aqa cum s-a intdmplat qi in trecut. Concurenla intre partidele ar trebui, prin urmare, s5, creasc[ parlamentui" "rrtopene qi s[ duc[ la rezultate soiide din punct de ve-dere qi "u democratic. O alti implicalie constl in faptul c[ dezbaterile traditionale in jurul axei dreapta-stAnga ar trebui s[ se regiseasc[ din ce in ce mai des ]a nivelul dezbaterilor politice aie UE. Chiar qi astfel, este foarte important s[ subiiniem cX UE incd mai este o democralie imperfect[. AEa cum am menlionat pe parcursul cdrlii, in comparalie cu aite d.emocralii, legdtura dintre electoratul european qi europene este destul de slab5. Rar se intAmpl[ partidele ^ca electoratul s[ rroteze in cadrul alegerilor pentru PE in funclie de poziliile qi comportamentul adoptat de membrii PE qi de partidele europene. De asemenea, la alegerile pentru PE s-a diminuat fiind, participarea ^prin urmare, nevoie sX se dep[qeasc[ urgent aceastX icadere prin insuflarea de mai multd vitaiitate partidelor De ce ar fi nevoie pentru a stabili o leg[turd "rrrop"n". intre partidele europene qi sistemul de partide de la nivelul PE cu alegXtorii?
387

Concluzii

Simon IIix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

in baza disculiilor teoretice abordate in capitolul z, trebuie si se realizeze doud lucruri pentru a stabili aceasti legdturd intre alegdtori qi PE: (r) alegXtorii
trebuie europene trebuie si lucreze direct pentru a mobiliza electoratul sX participe la alegerile europene. Orice modificare care nu duce la atingerea acestor doui obiective ar fi insuficientd pentru a facilita o iegdtur5 electoralX intre partidele europene qi eiectoratul lor. Aceasta va permite campaniilor gi platformelor sX fie cu adevdrat pan-europene qi sd nu fie simple voturi de protest impotriva guvernelor in funclie la nivel nalional, cum se intAmplX in prezent. Controlul exercitat asupra procesului electoral de cdtre partidele europene le-ar pune la dispozilie mai multe instrumente pentru a-qi discipiina in mod direct membrii PE fhrd a fi nevoie sX recurgX la intermedierea partidelor na{ionale. Aceste modificiri pot avea loc in doud sensuri: modelul parlamentar qi modelul preziden{ial. Este necesar s[ schildm pe scurt care ar fi direcliile adoptate. In cazul modelului parlamentar, alegerile pentru PE ar trebui sd der.ind o competilie mai directd pentrtr delinerea controlului asupra Comisiei. in prezent,
preqedintele Comisiei este propus de Consiliul European, iar fiecare stat membru in parte decidea, pAnd de curAnd, unilateral, care sd fie reprezentanlii pentru Comisia European[. Parlamentul European a arXtat in cazul

ale partidelor din intreaga EuropX; qi (z) partidele

sX poatX

identifica qi folosi ,,etichetele de br.and"

rAnd, a$a cum arn afirmai mai sus, campaniile electorale pentru PE ar trebui s[ fie sub controlul partidelor europene, cu etichetele lor de partid, cu p'latformele qi campaniile Ior. In al doilea rAnd, partidele europene ar trebui s[ preia iniliativa de la Consiliu. anunlAndu-qi candidalii pentru preqedinlia Comisiei inaintea alegerilor. De fapt, ar fi o replicX a sistemului german in cazui c[ruia fiecare partid iqi anun![ candidatul pentru funclia de Cancelar inainte de fiecare sesiune de alegeri pentru Bundestag. Acest lucru ar stimula partidele europene sd-qi aleag[ un candidat cu renume in rAndul electoratului european. Consiliul European ar pierde considerabil din puterea de ini{iativi neindriznind, astfel, s5"-1 r'espingd pe candidatul la preqedinlia Comisiei ales din rAndul partidului care a cAqtigat alegerile europene. Campania ar deveni mai "personalizald" qi ar avea un efect rnai puternic de mobilizare asupra electoratului. Preqedintele ales ar avea, astf-el, o putere mai mare de a negocia cu fiecare guvern in parte alegerea acestuia pentfu componenla Comisiei, acestea din urmX qtiind cX PE iqi poate exercita dreptul de
veto.

in primul

confirmflrii Comisiei Barroso, aspect subliniat in Introducerea acestei cd4i, cX a fost capabil sX se
foloseasc[ de dreptul de veto impotriva dorinlei stateior membre. Cu toate acestea, procesul constituirii Comisiei este destul de departe demodelul parlamentar tradilional. CAteva schimbiri pe termen lung ar indrepta, totuqi, lucrurile spre direclia modelului european.
3BB

Modelul prezidenlial ar fi oarecum diferit, dar s-ar baza tot pe alegeri. Acesta ar presupune alegeri separate (deqi posibil simultane) pentru preqedinlia Comisiei. Cel mai bun sistem pentru acest gen de alegeri ar fi cei nominal cu doud tururi de scrutin, asemdn5.tor sistemului francez, permilAnd, astfel, preqedintelui si fie ales cu o majoritate de voturi. In primul tur, candidalii partidelor sau ai carteiurilor de partide s-ar prezenta electoratului european. Cei doi candidali care primesc ceie mai multe voturi vor ccncura apoi in cel de-al doiiea tur. Un artificiu institulional original legat de caracterul multinalional al Europei ar putea consta in a face posibii ca, inainte de cei de-la doiiea tur, fiecare din cei doi candidali si-gi prezinte
389

ill
Concluzii

Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland

de aceqtia. Acest lucru i-ar stimula considerabil l)(l candidalii la preqedinlia Comisiei s[ opteze pentnr politicieni competenli qi foarte respectali qi pentru un
mix nalional corespunzdtor. Nu este locul cel mai potrivit pentru a discuta pe lar.g despre care ar fi argumentele pro qi contra in ceea ctr prir.'eqte sistemul prezidenlial sau cel parlamentar. Estrr posibil, deqi nu foarte sigur, ca modelul parlamentar si k, par[ cetdlenilor europeni mai atrXgXtor. Cu toate acesteir, in cazul ambelor modele, sistemul european de partide ar

vi('t'preqedinte sau poate chiar intreaga echipX de comisari, Cel de-al doilea tur ar fi, astfel, nu doar un tur de scrutirr intre cei doi candidali ci qi intre cele doud echipe propus('

persoanele nominalizate pentru funclia

de

ar consolida cu siguran![ qi mai mult partidele la nivelui Parlamentului European qi ar stabili gi o legiturd intre acestea din urmi. qi cet[lenii UE. in concluzie, cercetarea noastrd sugereazd cX democralia europeani ar putea fi bine slujiti prin acordarea de mai multe puteri Parlamentului European.

fi consolidat prin

crearea unei legXturi directe (:ll

Cabinetul a inceput sd rXspundi in fala Camereri Comunelor qi nu in fala Regeiui incepAnd cu sfArqitr_rl anilor 18oo, au inceput sX se constituie formaliuni dc partide electorale pentru a cAqtiga majoritatea la nivelul parlamentului urmdrind prin aceasta si formeze guvernul (Cox, rg\).Prin urmare, indiferent dacd UE se indreaptir
competilie pentru detinerea controlului asupra Comisiei
390

electoratul european. De exemplu, atAt SUA cAt qi Manrir Britanie au ar,rrt partide bazate pe sistemul parlamentur. inainte de evolutia partidelor electorale. Lupta pentr.rr funclia executivi a dus la aparilia partidelor electorale. irr cazul sistemului prezidenlial american, partidele bazatt. pe sistemul electoral, constituite prin anii t8zo qi r83o in cadrul alegerilor pentru preqedinlie, au fost in mod clal mai legate de cetileni decAt facliunile politice care s(! formaseri de timpuriu la nivelul Congresului SUA qi s-arr dezvoltat treptat ca organizalii puternice atAt in cadrtrl cAt qi in afara Congresului SUA (Aldrich, 1995). in acelaqri mod, la nivelul sistemului parlamentar britanic, odatd cc

c[tre un modei prezidenlial sau parlamentar, o