Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Drept și Științe Administrative


Specializare Poliție Locală

REFERAT
Identificarea și descrierea faptei
contravenționale

Coordonator: Ștefănoaia Mihai Student: Mihai Elvis-


Ionuț
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Suceava, 2022

Cuprins:

1. Introducere...................................................................................................

2. Dreptul Contravențional – Prezentare.........................................................2

3. Fapta contravențională ...............................................................................3

4. Contravenția persoanei

fizice.........................................................................

5. Contravenția persoanei juridice....................................................................

1
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

I. Drepturile și libertățile fundamentale


Drepturile omului pot fi definite, în general, ca acele drepturi care sunt inerte naturii
umane, fără de care traiul nu ar exista.

Drepturile omului și libertățile fundamentale ne permit să ne dezvoltăm și să ne


utilizăm deplin calitățile noastre umane: inteligeța, talentul și conștiința și să ne
satisfacem nevoile spirituale. Ele sunt bazate pe dorința omului de a trai într-o lume n care
demnitatea inerentă și bunăstarea fiecărei persoane umane se vor bucura de respect și
protecție.1

Negarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului nu este numai o tragedie


individuală și personală, dar creează, de asemenea premizele neliniștilor sociale și politice
aruncând semintele violenței și conflictului în și între societăți și națiuni.

Dupa cum enunta prima propozitie a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului


respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane reprezinta „fundamentul libertatii,
justitiei si pacii in lume”.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului este cea mai importanta declaratie oficiala
internationala privind drepturile inalienabile si inviolabile ale tuturor membrilor spetei umane.

Aceasta declaratie a fost proclamata intr-o rezolutie a Adunarii Generale la 10


decembrie 1948, ca un „ideal comun sper care trebuie sa tinda toate popoarele si
natiunile” privind respectul drepturilor omului.

Ea cuprinde numeroase drepturi – civile, politice, ecomomice, culturale si sociale – la


care oamenii din toata lumea sunt indreptatiti2.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului este, de asemenea, primul segment al


Declaratiei Internationale a Drepturilor Omului, care include Conventia Internationala privind
Drepturile Economice, Culturale si Sociale, Conventia Drepturilor Civile si Politice si
Protocolul Optional (la ultima conventie) Adoptate de Adunarea Generala in 1966.

Primele doua articole din Declaratia Universala evidentiaza ca toate fiintele umane,
fara distinctie, se nasc libere si egale in demnitate si drepturi si enunta principiile de baza ale
egalitatii si nediscriminarii in dreptul de a se bucura de drepturile si libertatile fundamentale
ale omului.

1
Convenţia europeană a Drepturilor Omului
2
Constituția României, Titlu II, Cap 2, Art 22-53

2
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Declarația Universală a Drepturilor Omului alături de Legea Fundamentală a statului


român, Constutuția României prevăd următoarele dre;pturi și libertăți fundamentale pentru
fiecare individ existent pe teritoriul statului și nu numai:

Acestea sunt:

 dreptul la viață, libertate și siguranță;


 libertatea de a nu fi ținut în sclavie;
 dreptul de a nu fi supus terorii, tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante;
 recunoașterea personalității juridice în fața legii;
 protețtie egală în fața legii;
 dreptul la un remediu juridic, efectiv, pentru violarea propriilor drepturi;
 dreptul de a nu fi arestat, închis sau exilat arbitrar;
 dreptul la o judecată dreaptă și la o audiere publică de către un tribunal independent și
imparțial;
 prezumție de nevinovăție până când vinovatia este dovedita;
 interzicerea condamnarii pentru un act care nu a constituit un delict penal la momentul
comiterii lui;
 libertatea de a nu fi supus amestecului in viata intima, familie, casa sau corespondenta;
 libertatea de circulatie incluzand dreptul de a-si parasi sau de a se intoarce in tara sa;
 dreptul de a cere azil;
 dreptul la o nationalitate;
 dreptul la casatorie si la intemeierea unei familii;
 dreptul de a avea o proprietate;
 libertatea gandirii, constiintei si religiei;
 libertatea de opinie si expresie;3
 libertatea de adunare si asociere pasnica;
 dreptul de a paricipa la guvernarea unei tari;
 dreptul de acces legal la serviciile publice dintr-o tara.

II. Îndatoririle fundamentale

Constituția României prevede în Capitolul III, articolele 54, respectiv 57 -


Îndatoririle fundamentale ale indiviziilor4

a) Fidelitatea faţă de ţară

Fidelitatea faţă de ţară este sacră.

b) Apărarea ţării

Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.

3
https://www.referatele.com/referate/istorie/online20/Libertatile-fundamentale-si-Drepturile-omului--
dreptul-la-viata--libertate-si-siguranta-referatele-c.php - informație accesată 18.04.2022
4
Constituția României, Titlu II- Drepturi și libertăți fundamentale, capitolul iii
îndatoririle fundamentale, art 54-57

3
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

c) Contribuţii financiare

Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.

d) Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi


libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

III. Locul și rolul legii în viața societății

Locul și rolul legii în viața societății ne permit să vorbim despre indicatorul cultural
realizat de societate. Cât de utile sunt procedurile stabilite, ajutorul lor în satisfacerea
intereselor și nevoilor personale și publice progresive și ne spune despre obținerea unei poziții
de echilibru atunci când nivelul opresiunii anumitor elemente tinde la un nivel minim. Rolul
social al legii în viața societății este acela că ea permite raționalizarea relațiilor sociale,
stabilizarea lor și dezvoltarea acestora în continuare. În plus, direcția este aleasă în funcție de
interesele societății. Cu alte cuvinte, toate schimbările economice, politice și de altă natură
se vor realiza numai și exclusiv prin legea în vigoare5.

Caracteristici ale înțelegerii

Dacă se subestimează rolul statului și al dreptului în viața societății, ori dacă nu se


înțelege importanța lui, atunci aceasta poate provoca un rău semnificativ.

Trebuie remarcat faptul că exagerarea valorii sale are și un impact negativ. Cu alte
cuvinte - dreptul este important, dar posibilitățile sale nu sunt nelimitate. Asemenea probleme
precum alcoolismul, beția, dependența de droguri și așa mai departe nu pot fi rezolvate numai
prin interdicții legale. De ce? Faptul este că aceasta nu este o problemă juridică. Pentru
soluționarea cu succes a oricăreia dintre problemele de mai sus, este necesar să se utilizeze un
complex complet de măsuri sociale, economice, sociale și juridice. Și ar trebui să fie realizate
de societate împreună cu statul.

Este imposibil să se ia și să se transfere executarea anumitor sarcini unui guvern și


autorităților locale. Ar trebui să lucreze la rezolvarea anumitor probleme și în mod
independent.

Conceptul de lege

După cum a spus Epicurus, oamenii au nevoie de legi cele mai stupide, pentru că, în
absența lor, omenirea ar pur și simplu să devoreze. Specificitatea limbii ruse a dus la faptul că
există două versiuni ale interpretării cuvântului "lege" în sine. Într-un caz, acesta poate fi
folosit pentru a descrie un sistem de reguli de conduită și relații. În altele, în raport cu o
anumită persoană, adică un drept subiectiv6.

5
https://ro.infoaboutlawyers.com/4167873-place-and-role-of-law-in-society, informație accesată 19.04.2022,
16.45
6
http://www.renascc.eu/legislatie-ajutor-de-stat/legislatie-nationala-in-vigoare/

4
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Conceptele sunt interdependente și acționează astfel încât să crească eficiența globală,


realizând cu succes efectul de sinergie. Să ne uităm la un exemplu mic.

Activitățile noastre sociale sunt reglementate de lege. Aceasta înseamnă că, în


demonstrarea punctului nostru de vedere, nu putem ucide oameni care nu sunt de acord cu
noi, îi batem și așa mai departe. În același timp, este dificil să ne imaginăm că există anumite
standarde pentru procesele de alegere a prietenilor, a iubirii, a timpului petrecut, a cărților pe
care să le citiți și a celor asemănătoare. Trebuie să înțelegem că există un concept diferit de
lege.

Importanța

Legea se ocupă de reglementarea unor importante relații sociale. În multe privințe


depinde de sistemul de stat existent. Deci, dacă legea reglementează multe sfere cu detalii
semnificative, atunci aceasta înseamnă că totalitarismul este regulat.

Dacă se limitează la ariile pur realmente necesare - atunci, cel mai probabil, obiectul în
cauză este un stat democratic; este necesar să se respecte un anumit echilibru7.

IV. În urma celor prezentate mai sus, dacă ar fi să răspund la întrebările


adresate, problematica constă în modalitatea prin care fiecare individ
percepe, statul și legile.

1. Într-o societate, poate un individ, o persoană să se manifeste fără


anumite restricţii, bariere sau limite?
Din punctul meu de vedere, după toate cele analizate anteriror, sunt de părere
că, într-o societate, individul nu se poate manifesta în totalitate fără anumite restricții,
bariere sau limite pentru că aici intervine importanța legilor/ regulilor pe teritoriul
statului respectiv.
Rolul legilor/ regulilor este acela de a preveni încălcarea de către indivizi a
drepturilor altor persoane, de a-i împiedica pe aceștia să producă pagube materiale
persoanelor sau statului, de a limita comportamentul rău intenționat al acestora și de a
păstra o bună funcționare între stat și indivizi.
Consider că indivizii trebuie să aibă o anumită limită în ceea ce le privește
comportamentul față de ei înșiși și față de toți ceilalți, astfel încât aceștia să nu încalce
prevederile legale.
Concluzionând, un stat fără restricții pentru cetățenii lui, unde indivizii s-ar
manifesta fără nici o reglementare, regulă, restricție sau barieră, presupune un loc
împânzit de conflicte, rău-moravuri, inegalitate, într-un cuvănt= anarhie.

7
https://ro.workingrede.com/10718067-legal-regulations-examples-features-of-legal-regulations

5
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

2. Până unde se întinde această libertate?


Întinderea acestei libertăți se oprește atunci când intervine puterea statului.
Legile statului, în special Legea Fundamentală a statului Român, Constituția României
are putere deplină pe teritoriul pentru care este adoptată, astfel încât, totalitatea
indivizilor, sunt obligați să respecte constituția.
Toate acțiunile omenești au consecințe, astfel încât orice acțiune produce o
reacțiune, iar aceste urmări pot fi sunt pedepsite de către stat prin lege. Libertatea
individului îii este conferită prin lege, reprezintă dreptul său de a se manifesta așa cum
dorește, până în momentul încălcării reglementărilor legale de pe teritoriul statului, iar
în acest caz, acțiunile sale vor fi trase la răspundere.

3. Poate exista o libertate absolută?


Așa cum am menționat anterior, nu sunt de părere că poate exista o liberate absolută,
întrucât indivizii unui stat trebuie să „funcționeze” după un anumit set de reguli, ceea ce
rezultă o bună conduită. Existența unei astfel de libertăți, privatizate de restricții, bariere,
limitări sau orice altfel de piedici din partea societății ar duce la funcționarea defectuoasă a
tuturor domeniilor de activitate din viața unui stat.

Este normal și indicat să existe o anumită libertate în viața fircărei persoane, precum
dreptul la libera circulație, la familie, liberatea de a te auto-educa, dreptul la
informație/opinie/vot, dar nu se poate vorbi de “libertate absolută” datorită faptului că, fără
existența și impunerea unor norme de reglementare/ reguli/ obligații și limitări fiecare individ
ar acționa după bunul plac, fără a ține cont de aceste restricții ce ajută la buna funcționare a
aparatului administrativ.

4. Ce reglementări legale există?

Legislația

Legislația reglementează relațiile dintre organismele de drept public, persoanele fizice


și alți deținători de drepturi.

Tipuri de legislație, ordonate descrescător în funcție de statutul juridic:

 Constituția Româniie
 legi adoptate de Parlament (legi constituționale, legi organice și legi ordinare);
 decretele Președintelui României;
 acte normative ale Guvernului (ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri);
 acte normative emise de administrația publică centrală (ordine ale ministrului,
instrucțiuni și regulamente);

6
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

 acte normative emise de organele administrației publice locale (Consiliul Județean,


Consiliul Local, Consiliul General al Municipiului București;
 legislația UE (regulamente, directive);
 tratate internaționale la care România este parte.

Normele legale sunt concepute pentru a reglementa procesele care au loc în relațiile
umane la nivelul societății civile, precum și în afaceri și politică. Procedura pentru dezvoltarea
lor depinde de mulți factori legați, inclusiv de sistemul politic al statului, de situația
internațională, de patrimoniul istoric și cultural.

Normele juridice se reflectă în actele juridice, care, la rândul lor, determină


mecanismele adecvate care reglementează în practică toate tipurile de interacțiune umană.
Este important să înțelegem cum diferă legile obișnuite de cele constituționale, cum sunt
clasificate normele legale și cum dezvoltatorii lor aplică principiul separării puterilor.

Principiul de bază al creării normelor juridice de către legiuitori se bazează pe


asigurarea obligatorie a conformității dintre prevederile acestora și realitățile societății (partea
sa care este relevantă pentru esența juridică). Astăzi este destul de evident că instituțiile
juridice din toate țările lumii au o mulțime de imperfecțiuni determinate de normele juridice.

BIBLIOGRAFIE

1. Constituția României – drepturi și libertăți, autorități publice etc.


2. Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
3. Declarația Universală a Drepturilor Omului;
4. Rolul legilor în societate;
5. Statul de drept
6. https://e-justice.europa.eu/6/RO/national_legislation?
ROMANIA&member=1
7. https://e-justice.europa.eu/6/RO/national_legislation?
LATVIA&member=1
8. https://www.referatele.com/referate/istorie/online20/Libertatile-
fundamentale-si-Drepturile-omului--dreptul-la-viata--libertate-si-
siguranta-referatele-c.php
9. http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?
den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba23
10. https://www.echr.coe.int/documents/convention_ron.pdf
11. http://www.renascc.eu/legislatie-ajutor-de-stat/legislatie-nationala-in-
vigoare/
12. https://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx
13. https://ro.workingrede.com/10718067-legal-regulations-examples-
features-of-legal-regulations

7
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

8
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

S-ar putea să vă placă și