ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR

IN SUEDIA

1. Precizari prealabile

Suedia este una din tarile cu traditii democratice si care a realizat in ultimele
decenii un inalt nivel de dezvoltareeconomica ce a permis si o consistenta consolidare
a prosperitatii generale.. Acest lucru a fost posibil si datorita stabilitatii politice si
juridice a tarii.
Dreptul suedez a fost inspirat din traditiile dreptului romano- Germanic, cu
o vadita dependenta de statutele locale. Primul cod suedez a fost adoptat inca din
1734. El este cunoscut chiar sub denumirea codului din 1734 si reglementa cele mai
diverse materii, cum sunt relatiile de cod civil ,relatiile de familie, relatiile de comert,
drept penal si procedura juridica.
Sistemul judiciar suedez este relativ simplu si lipsit de formalism, ceea ce ar
trebui sa constituie, in toate cazurile, o caracteristica a statelor unitare. Justitia
suedeza se bucura de o mare credibilitate in rindul cetatenilor din aceasta tara nordica.
Este important de precizat ca Suedia nu cunoaste o justitie constitutionala
realizata in forma cunoscuta in alte tari europene, inclusiv in Romania, in care au fost
constituite curti sau tribunale specializate pentru controlul constitutionalitatii legilor.
Sueia cunoaste insa controlul jurisdictiilor administrative in fruntea careia se afla o
instanta suprema.

2. Oraganizarea instantelor judecatoresti

Teritoriul Suediei este impartit in mai multe circumscriptii judiciare. In

fiecare circumscriptie judiciara functioneaza un tribunal de district (Tingstraff).
Tribunalele de district se afla la baza sistemului judiciar, in sensul ca ele sunt
 Sistemul judiciar suedez

instantele carora legea le recunoaste plenitudine de jurisdictie in materie civila si

penala. In prezent, in Suedia, exista 95 de tribunale de district.
Tribunalele de district solutioneaza cauzele civile in complet format din trei
judecatori. Cauzele de o mai redusa importamta se judeca de catre un singur
judecator. In matrie penala si in unele cazuri de dreptul familiei, judecata se face in
complet format dintr-un judecator care prezideaza completul si trei asesori, care nu
sunt judecatori de profesie.
In Suedia exista si tribunale de district specializate. Din numarul total de
tribunale de district, doar 22 judeca in componenta speciale, respectiv ca tribunale
funciare. In competenta lor intra cereri cum sunt cele privitoare la inregistrarea
vinzarilor de terenuri, exproprierilor, arendarilor, etc.
Alte cinci tribunale de district au o competenta cu privire la cauzele
privitoare la mediul inconjurator. Ele actioneaza ca tribunale pentru mediu, iar
deciziile lor pot fi cenzurate de Curtea de apel din Stockholm, care judeca intr-o
componenta speciala. Aceste tribunale sunt de data relativ recenta, ele fiind infiintate
doar din ianuarie 1999.
Tribunalul de district al orasului Stockholm are si competenta de a solutiona
unele litigii de natura comerciala, cum sunt cele privitoare la restrictiile comerciale
sau practicile comerciale neloiale. Deciziile adoptate de acst tribunal pot fi atacate in
fata unui Tribunal de comert (Marknadsdomstolen). El se compune dintr-un
presedinte, un vicepresedinte si cinci membrii.
In cele din urma se remarca si un tribunal de munca unic (Arbetsdomstolen),
cu sediul in Stockholm. El actioneaza ca o instanta de prima si ultima instanta in
litigiile privitoare la conflictele colective de munca si in alte citeva litigii expres
determinate de lege. Tribunalul de munca actioneaza si ca instanta de apel in litigiile
de munca care privesc persoanele care nu apartin nici unei organizatii patronale sau
ale muncitorilor. Tribunalul de munca judeca in complet format dintr-un presedinte si

2
 Sistemul judiciar suedez

din patru pina la sase membrii, care reprezinta patronatul si salariatii (intr-o proportie
egala).
Cel de-al doilea palier al sistemului judiciar este alcatuit din curtile de apel.
Exista, in prezent in Suedia, sase curti de apel , respectiv la Stockholm, Jonkoping,
Malmo, Goteborg, Sundsvall si Umea. Cea mai importanta si mai veche curte de apel
din Suedia este cea de la Stockholm (Svea Horvatt), care a fost infiintata in anul 1614.
In prezent, curtile de apel joaca un rol extrem de important in cadrul
sistemului judiciar suedez, intrucit ele sunt instante ordinare de control judiciar.
Marea majoritate a judecatilor civile si penale se termina in fata unei curti de apel.
Aceasta deoarece, in urma cu aproximativ 20 de ani, sistemul celor trei grade de
jurisdictie a fost inlocuit cu acela de doua grade de jurisdictie. Rolul instantei supreme
suedeze a fost mult limitat in urma acestei reforme.
Curtile de apel sunt impartite in mai multe sectii. Judecata se face, in
principiu, intr-un complet format din trei trei judecatori. In cauzele penale, curtile sunt
compuse din cel putin doi asesori, care nu sunt juristi.
Apelul nu este supus nici unei autorizari, cu exceptia cauzelor de importanta
minora.
In virful instantei judiciare se afla Curtea Suprema, care are sediul la
Stockholm. Ea este compusa, in prezent, din 16 judecatori. Curtea Suprema are doua
sectii, cu aceeasi competenta, ele nefiind specializate.
Curtea Suprema are competenta de a judeca recursurile civile si penale
promovate impotriva hotaririlor pronuntate de curtile de apel. Exercitarea recursului
este conditionata de necesitatea stabilirii unui precedent de catre instanta suprema. De
asemenea, recursul este admisibil si in cazul savirsirii unei erori grave de catre
instanta a acrei hotariri a fost atacata. Conditiile de exercitare a recursului sunt
prevazute de Codul de procedura judiciara.
Functia cea mai importanta a instantei supreme este totusi aceea de a stabili
precedentele judiciare in scopul plicarii uniforme a legii de catre toate tribunalele.
3
 Sistemul judiciar suedez

La Curtea Suprema pot fi atacate si unele decizii ale curtilor de asigurari si

ale Curtii de Apel a Apelor.
Procedura de solutionare a recursurilor la instanta suprema parcurge doua
faze: a admisibilitatii recursului si a judecarii lui. Admisibilitatea recursului se decide
de catre un complet format din doi judecatori. Acestia apreciaza admisibilitatea
recursului pe baza lucrarilor preliminare si in lumina raportului intocmit in acest scop.
In cazul respingerii cererii, decizia curtii de apel ramine definitiva si irevocabila.
In cazul in care recursul este declarat admisibil, cauza urmeaza sa fie
examinata de un complet format din cinci judecatori. Daca decizia ce urmeaza sa fie
adoptata in cauza ridica probleme semnificative de principiu sau daca Curtea urmeaza
sa se indeparteze de la un anumit precedent, recursul va fi ezaminat de una dintre
sectii intr-o componenta largita, respectiv 11 judecatori, sau chiar in Plenul Curtii.
Curtea Suprema are si o competenta in prima si ultima instanta. Aceasta
competenta priveste solutionarea cauzelor penale privitoare la infractiunile comise de
ministrii in exercitiul functiei lor. De asemenea, instanta suprema judeca si actiunile
promovate impotriva magistratilor sai, ombudsmanilor parlamentari, procurorului
general, ministrului justitiei, judecatorilor sau avocatilor generali ai Curtii Europene
de Justitie, judecatorilor Curtii Europene de prima instanta, judecatorilor curtilor de
apel si membrilor secretariatului Curtii Supreme, pentru infractiunile comise in
ezercitiul functiei lor sau pentru actiunile in despagubire determinate de savirsirea
unor delicte.
Suedia cunoaste, in afara sistemului judiciar obisnuit, si un sistem al justitiei
administrative. Organizarea instantelor administrative suedeze este asemanatoare cu
aceea a instantelor de drept comun, in sensul organizarii lor tot pe principiul a doua
grade de jurisdictie: tribunale de prima instanta si curti administrative de apel.
In prezent, in Suedia, exista 23 de tribunale administrative de district. Ele au
competenta de a solutiona actiunile indreptate impotriva deciziilor administrative.
Tribunalele administrative sunt compuse dintr-un presedinte si mai multi judecatori.
4
 Sistemul judiciar suedez

Majoritatea cauzelor administrative se judeca intr-un complet format dintr-un

judecator si trei asesori, care nu sunt juristi.
Deciziile adoptate de tribunalele administrative pot fi controlate pe calea
apelului, care este de competenta curtilor de apel. In prezent, pe intreg teritoriul
national, functioneaza patru curti administrative de apel, respectiv la Stockholm,
Goteborg, Sundsvall si Jonkoping. Curtile de apel pot fi sesizate, in principiu, cu apel
numai pe baza unei autorizari pralabile speciale. Ele judeca, in general, in complet
format din trei judecatori.
Justitia administrativa este inzestrata si cu o instanta administrativa
suprema. Curtea suprema administrativa are sediul la Stockholm si se compune din 14
magistrati. Curtea suprema administrativa poate fi investita cu solutionarea
recursurilor, numai daca acestea prezinta importanta pentru eventualele precedente ce
s-ar putea stabili. Ea judeca in complet format din cinci magistrati.
Curtea suprema administrativa are si o competenta de fond, ce vizeaza
contestarea deciziilor luate de unele oragne centrale ale administratiei publice.

3. Personalul judiciar

Personalul judiciar are o structura semanatoare cu cea din celelalte tari

democratice. Cea mai importanta cariera este cea de judecator. In Suedia, majoritatea
judecatorilor sunt absolventi ai facultatilor de drept, avind o pregatire judiciara
corespunzatoare.
La judecarea unor litigii pot participa si asesori, adica persoane care nu au
pregatire juridica superioara. La solutionarea litigiilor de munca participa si persoane
care au cunostinte aprofundate in privinta pietei muncii, precum si reprezentanti ai
patronatului si ai muncitorilor. La Tribunalul de Comert, patru din membrii sai trebuie
sa fie specialisti in economie.

5
 Sistemul judiciar suedez

In Suedia, institutia juratilor este o institutie cu totul exceptionala. Acest

sistem este folosit numai in materiile prevazute de legea privitoare la libertatea presei
si de legea fundamentala privitoare la liberatatea de exprimare. Litigiile din aceste
categorii sunt date in mod obisnuit in competenta unor tribunale districtuale. Partile
pot conveni sa renunte la aceasta competenta, situatie in care judecata va fi precedata
de o audiere in fata unui juriu format din 9 persoane.

6
 Sistemul judiciar suedez

BIBLIOGRAFIE

Ioan Leş, Sisteme juduiciare comparate, editura Allbeck, 2002

Ioan Leş, Proceduri civile speciale, editura Allbeck, 2000