Programul de studii universitare de licență/master: Drept

REFERAT
DISCIPLINA: Organizarea Sistemului Judiciar- Opțional
Tema: Instanțele judecătorești

-2021-
Justiția reprezinta o instituție fundamentală a unui stat și cuprinde totalitatea
instanțelor judecătorești. Reprezintă puterea judiciară într-un stat de drept. De-a
lungul timpului sistemul judiciar a fost puternic influenţat de realităţiile istorice
existente, astfel pe teritoriul tării justiţia se realize fie direct, fie indirect prin “
domnul ţării” , după unirea principatelor române s-a iniţiat o reformă a justiţiei
influneţată de Constituşia din 1866 prin care s-a instituit “Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie”, iar la baza acesteia erau tribunalele de primă instanţă ale căror hotărâri
puteau fi atacate prin apel.

Instantele judecătorești
Conform legii, justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:
•Înalta Curte de Casație și Justiție
•Curti de apel
•Tribunale
•Tribunale specializate
•Instanțe militare
•Judecătorii
În Romania, autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti,
Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Imediat după Decembrie 1989 s-a produs și reînființarea curților de apel, dezvoltarea și
extinderea rețelei judecătoriilor, înființarea instanțelor specializate. Legea prevede numărul
instanțelor din țară, privind organizarea judiciară. Datele statistice reflectă necesitatea înființării
unei judecătorii intr-o comunitate, raportandu-se la numărul litigiilor în randul societății.
La radul lor, instanțele judecătorești sunt organizate într-un sistem propriu, alcătuind autoritatea
judecătorească care își desfășoară activitatea pe baza unor principii prestabilite, bine
determinate, democratice, menite la realizarea unei justiții imparțiale. Inamovibilitatea
judecătoriilor garanteaza autonomia instanțelor judecătorești, care beneficiază de organe proprii
de conducere administrative, precum și de structuri administrative adecvate.
În compunerea instanțelor judecătorești se face diferența între două mari sisteme: judecător unic
si pluritate de judecători. Pe ambele părți există avantaje și dezavantaje. În cazul judecătorului
unic avantajele sunt constituite din faptul ca oferă posibilitatea unei recrutări mult mai exigente a
personalului judecătoresc. De asemenea sentimentul de responsabilitate al judecătorului este
mult mai crescut. Pe de altă parte un dezavantaj ar fi acela că posibilitatea supunerii unor
influențe străine este mult mai mare. Pluritatea de judecători are de asemenea la randul ei
avantaje și dezavantaje. Cel mai important avantaj ar fi acela că judecătorii tineri beneficiază de
o mai bună pregătire și formare, iar lucrările realizate de doi sau mai mulți judecători au o
calitate superioară. Costurile mult mai mari, precum și posibilitatea ascunderii în spatele
anonimatului reprezinta dezavantajele.

Înalta Curte de Casație și Justiție

Aceasta este singura instanță supremă a Romaniei, cu sediul în capitala țării, avand drept scop
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Înalta curte de
Casație și Justiție este condusă de un președinte, doi vicepreședinți, colegiul de conducere și
adunarea generală a judecătorilor care o compun, la care se adauga cei patru președinți de secții.
La acestea se adaugă secțiile Unite, cu o competență proprie. De asemenea Completul pentru
soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și
Completul de cinci judecători funcționează in cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cele patru secții sunt: două civile, o secție de contencios administrative și fiscal și
secția penală.
Primele trei secții judecă printre altele recursurile împotriva hotărarilor pronunțate de curțile
de apel, în cazurile prevăzute de lege, recursurile declarate împotriva actelor judecătorești, de
orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale.

Secția penală judecă în primă instanță procesele si cererile date prin lege în competența de
primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv infracțiunile de înaltă trădare,
infracțiunile săvarșite de senatori, deputați și membrii Romaniei din Parlamentul European, de
membrii Guvernului, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei curți
de Casație și Justiție, de procurorii de la Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție
sau de judecătorii Curții Constituționale. Tot de această secție sunt judecate sesizările în vederea
pronunțării unei hotărari prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept. Pe langa aceste
competențe, Secțiile Înaltei Curți de Justiție și Casație soluționează și cererile de stămutare,
pevăzute in codurile de procedură.

Curțile de apel
Curțile de apel sunt de asemenea instanțe cu personalitate juridică, în cadrul cărora funcționeaza
mai multe tribunale și tribunale specializate. În cadrul acestor instanțe funcționează secții sau
completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori, familie, contencios
administrativ si fiscal, cauze privind litigii de muncă, insolvență, concurență neloială, precum și
completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale.

Tribunalele
Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al
municipiului București, sediul fiind de regulă în municipiul reședință de județ. În cadrul
tribunalelor functionează secții specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale,
cauze cu minori, de familie, de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de
muncă, insolvență și așa mai departe. Tribunalul București funcționează și ca instanță
specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală. De asemenea în
domeniile ca insolvența, cauze de familie sau cu minori, se pot înființa tribunale specializate.
Aceste tribunale specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care
funcționează. Completele și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele
specializate judecă atat infracșiunile săvarșite de minori, cat și infracțiunile săvarșite asupra
minorilor. Cand de exemplu în aceeași cauza sunt inculpați atat minori cat și majori și nu este
posibilă disjungerea, competența aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.

Judecătoriile
Judecătoriile sunt de asemenea instanșe fără personalitate juridică, organizate în juidețe și
sectoarele municipiului București. Numărul și localitățile de reședință ale judecătoriilor sunt
prevăzute in lege. Localitățile care fac parte din circumspripțiile judecătoriilor din fiecare județ,
se stabilesc prin hotărare a Guvernului, la propunerea ministrului justiției cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii. În cadrul fiecărei judecătorii se impune existența secțiilor sau
completelor specializate pentru minori si familie, care vor judeca atat infracțiunile săvarșite de
minori, cat și infracțiunile săvarșite asupra minorilor. Cand in aceeași cauza sunt inculpați atat
minori cat și majori și nu este posibilă disjungerea, competența aparține tribunalului specializat.
Judecătoriile îndeplinesc cel mai bine cerința conform căreia justiția trebuie să fie cat mai
aproape de cetățean. Odată cu organizarea acestor instanțe într-un număr cat mai mare de
localități, se reduc costurile de deplasare pe care le suportă justițiabilul și se asigură o facilitate a
accesului la justiție.

Instanțele militare sunt tribunalele militare, Tribunalul Militar Teritorial București, Curtea
Militară de Apel București. Instanțele militare au fiecare statut de unitate militară, cu indicativ
propriu și fiecare judecă la propriul sediu. Doar în caz de motive temeinice, instanța poate
dispune ca judecata să se desfășoare in alt loc. Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor
state, militari romani, membri ai unei forțe multinaționale, în condițiile în care potrivit unei
convenții internaționale, pe teritoriul statului respectiv poate fi exercitată jurisdicția romană.
Important este de menționat că la ședințele de judecată, atat judecătorii cat și procurorii militari
sunt obligați sa poarte uniformă militară. De asemenea pe langă fiecare instanță militară se află și
cate un parchet militar.

Ministerul public reprezinta interesele generale ale societății și apără ordinea de drept,
precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul public își exercită atribuțiile prin
intermediul procurorilor constituiți în parchete. Parchetele funcționează pe langă fiecare instanță
judecătorească, cu excepția celor trei tribunale în materie comercială. Parchetele, asemenea
instanțelor judecătorești sunt constituite într-o structură piramidală, Ministerul public fiind
condus de procurorul general al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție. Tot
acolo funcționează și doua structuri specializate, cu competență si organizare specială: Direcția
Națională Anticorupție și Direcția de Investigare și Combatere a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizata și Terorism, conduse de procurori-șefi.

Consiliul Superior al Magistraturii

Pentru a se asigura o bună delimitare a puterilor în stat și mai ales pentru garantarea
independenței puterii judecătorești, Constituția a creat un organism profund democratic si
indispensabil pentru buna funcționare a justiției: Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta
reprezinta un organ suprem și unicul reprezentant al autorității judecătorești. Consiliul Superior
al Magistraturii mai este cunoscut și după expresia „garantul independenței justiției”. Acest
organism este foarte important deoarece are atribuții privind asigurarea condițiilor organizatorice
și de imparțialitate a activității instanțelor judecătorești. Acesta pune la adăpost justiția de orice
influență politică și administrativă.

Concluzionand, organizarea sistemului judiciar, are ca obiectiv de bază asigurarea respectării

drepturilor la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod
imparţial şi independent de orice influenţe externe.
Bibliografie: Suport curs “Legea Organizării Sistemului Judiciar”