Bejan Adelina-Lorena

Grupa 310,anul I

ATRIBUȚIILE ȘI ROLUL CURȚII CONSTITUȚIONALE

Controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor Parlamentului,

ordonanţelor şi exercitarea celorlalte atribuţii pe care le-am arătat se realizează
potrivit unor proceduri stabilite pe larg în Legea nr.47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale. Trebuie să observăm că potrivit art.16 din sus-
numita lege procedura jurisdicţională se completează cu regulile procedurii civile
în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii
Constituţionale compatibilitatea hotărându-se exclusiv de către Curte.
Sesizarea Curţii Constituţionale se face numai în scris şi motivat: plenul
Curţii Constituţionale este legal constituit numai dacă sunt prezenţi cel puţin două
treimi din numărul judecătorilor. Şedinţele Curţii sunt publice, în afară de cazul în
care din motive întemeiate preşedintele Curţii sau completul de judecată hotărăşte
şedinţa secretă.
Părţile au acces la lucrările dosarului; autorităţile publice, instituţiile, regiile
autonome, societăţile comerciale, orice alte organizaţii, au obligaţia să comunice
Curţii la cererea acesteia, informaţiile, documentele şi datele pe care le deţin,
cererile adresate Curţii sunt scutite de taxa de timbru.
Procedura controlului constituţionalităţii legilor prealabil (adică efectuat
înainte de promulgarea legii) sau în faţa controlului posterior realizat aşadar asupra
unei legi deja intrate în vigoare (deci promulgarea şi publicarea în Monitorul
Oficial).

1
 Suntem de fapt în prezenţa a două proceduri diferite cât priveşte sesizarea,
rezolvarea şi comunicarea soluţiilor.
a) Procedura în cazul controlului prealabil de constituţionalitate:
În această situaţie Curtea Constituţională poate acţiona numai dacă este
sesizată. Ea nu se poate sesiza din oficiu.
Subiectele de drept care pot sesiza Curtea Constituţională sunt: Preşedintele
României, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul Curtea
Supremă de Justiţie, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de
senatori.
Nici o altă sesizare venită din partea altor subiecte de drept nu poate fi luată
în considerare.
Sesizarea adresată Curţii Constituţionale trebuie să fie scrisă şi motivată.
Soluţionarea sesizării se realizează prin dezbaterea sa în plenul Curţii
Constituţionale.
Ca atare judecătorii dezbat şi se pronunţă asupra prevederilor menţionate în
sesizare sau a celor de care în mod necesar şi evident primele nu pot fi disociate.
În urma deliberării Curtea Constituţională decide cu votul majorităţii
judecătorilor, iar decizia se comunică Preşedintelui României pentru ca procedura
de elaborare să se definitiveze.
Deciziile curţii constituţionale

Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare precum şi cele din

regulamente, constate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45
de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă în acest interval
Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale
cu dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

2
 În cazuri de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea
acestora Parlamentul este obligat să examineze dispoziţiile respective pentru
punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a
fost constatată potrivit art.146 lit.b aceasta nu poate face obiectul unei excepţii de
neconstituţionalitate.
Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate
fi ratificat.
Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României.
De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru
viitor.

Curtea Constituțională a României (CCR) este unica autoritate de jurisdicție

constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și
care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației
Constituției.

Atribuțiile Curții sunt următoarele:

a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea

acestora;
b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau altor acorduri
internaționale;
c) se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului;
d) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și
ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial;
e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre
autoritățile publice;

3
 f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României
și confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea
funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și
Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a
Președintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea
referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de
către cetățeni;
k) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui
partid politic;
l) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții.

Poziţia Curţii Constituţionale în sistemul organelor de stat

În calitate de organ ce realizează jurisdicţia constituţională, Curtea este
independentă faţă de puterea legislativă, executivă şi judecătorească, ea se supune
doar Constituţiei, garantând supremaţia Constituţiei, asigurând realizarea
principiului separaţiei puterilor în stat, precum şi responsabilitatea statului faţă de
cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Curtea Constituţională reprezintă un organ
constituţional independent al statului, funcţia primară a Curţii Constituţionale fiind
controlul constituţionalităţii actelor normative şi anularea normelor juridice care
contravin Constituţiei, precum şi interpretarea Constituţiei. Curtea activează
conform propriei jurisdicţii, in baza principiilor independenţei, inamovibilităţii,

4
colegialităţii, legalităţii si publicităţii. În activitatea sa Curtea dispune de
autonomie financiară şi de buget propriu,acesta fiind distinct în bugetul de stat.
http://www.constcourt.md/pageview.php?l=ro&idc=12&t=/Prezentare-
generala/Rolul-i-atributiile-Curtii&
Curtea se compune din nouă judecători numiți pentru un mandat de nouă ani,
care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Câte trei judecători sunt numiți de către
Camera Deputaților, Senat, respectiv de Președintele României. Componența Curții
se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din
autoritățile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător.
Aplicarea acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înființarea Curții,
prin numirea primilor judecători pe durate de 3, 6 și 9 ani, pentru fiecare din aceste
durate fiind desemnat, în mod corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.
Decizii
Toate deciziile Curții Constituționale se publica în Monitorul Oficial al
României, Partea I, fiind astfel informații comunicate din oficiu. De asemenea,
textul deciziilor poate fi accesat și direct din baza de date, pe pagina de internet a
Curții Constituționale, potrivit unor criterii specifice instantei de contencios
constituțional, între care obiectul excepției de neconstituționalitate (tipul și nr.
actului normativ supus controlului de constituționalitate), nr., respectiv data actului
(deciziei), precum și altele.

5
 CONCLUZII

În România, controlul Constituţionalităţii işi găseşte reglementarea în art.

142-147 din Constituţie, precum şi în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările din anul 1997.
În dezvoltarea dispoziţiilor Constituţionale şi legale, Curtea Constituţională
şi-a adoptat Regulamentul de organizare şi funcţionare. Dispoziţii privind
competenţa Curţii Constituţionale mai sunt şi în alte legi, ca de exemplu în Legea
nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României.
Constituţia României încredinţează controlul Constituţionalităţii unei
autorităţi publice denumite Curtea Constituţională. Aceasta este formată din 9
judecători numiţi pentru o durată de 9 ani, fără posibilitate de prelungire sau
reînnoire a mandatului, trei de către Camera Deputaţilor, trei de către Senat, trei de
către Preşedintele României. Preşedintele Curţii Constituţionale este ales, dintre
judecătorii Curţii, de către aceştia, prin vot secret, pentru o durată de 3 ani.
Membrii Curţii Constituţionale, se reînnoiesc, la fiecare 3 ani cu cate o
treime, procedeu ce permite îmbinarea experienţei şi continuităţii cu noile tendinţe.
Condiţiile Constituţionale pentru a putea Candida la funcţia de judecător al
Curţii Constituţionale sunt următoarele:
- pregătire juridică superioară - înaltă competenţă profesională
- o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul
superior juridic
Activitatea Curţii Constituţionale nu priveşte numai controlul
Constituţionalităţii legilor, ci cuprinde si alte domenii, desigur in strânsa legătura
cu aplicarea si respectarea Constituţiei.
De aceea având in vedere complexitatea si natura atribuţiilor Curţii
Constituţionale, precum si procedurile potrivit cărora îşi realizează aceste atribuţii
6
ea poate fi considerată o autoritate publică politico-jurisdicţională. Caracterul
politic rezulta din modul de desemnare a membrilor Curţii Constituţionale, precum
si din natura unor atribuţii, caracterul jurisdicţional rezultând din principiile de
organizare si funcţionare, precum si din alte atribuţii si proceduri. Curtea
Constituţionala este garantul suprem al Constituţiei. Ea este unica autoritate
jurisdicţionala constituţionala din România si este independenta fata de orice alta
autoritate publica, iar competent sa nu poate fi contestata de nici o autoritate
publica.

Bibliografie
http://www.constcourt.md/pageview.php?l=ro&idc=12&t=%2FPrezentare-
generala%2FRolul-i-atributiile-
Curtii&fbclid=IwAR02Xtu5sF5CNvC1NIWQA1eWSaJM9AwpVgZ1Avoye7F16
kRGms_YVSJ9Eb8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional
%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional
%C4%83_a_Rom%C3%A2niei
Constituţia României – Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Dr. Ioan Muraru – Drept Constituţional şi Instituţii Publice, vol.I, Editura
„Proarcadia” – Bucureşti 1993