Cuprins

Introducere ........................................................................................................................................................ 2
1.1 PRINCIPIUL RANGULUI PRIORITAR AL DREPTULUI COMUNITAR FAȚĂ DE CEL
NAȚIONAL ....................................................................................................................................................... 3
1.2 PRINCIPIUL APLICARII DIRECTE A DREPTULUI COMUNITAR ......................................... 7
Concluzie :........................................................................................................................................................ 10
Bibliografie : .................................................................................................................................................... 11

1
Introducere

Principiile dreptului instituţional european au o valoare specială datorită caracterului

de unicitate a Uniunii Europene ca personalitate juridică şi caracterului de
originalitate a ordinii juridicii europene. Principiile dreptului instituţional european
cuprind ansamblul de reguli generale care sintetizează experienţa procesului de
integrare europeană. Principiile dreptului instituţional european reprezintă
prescripţiile generatoare care configurează dreptul instituţional al Uniunii Europene şi
aplicarea acestuia în cadrul ordinii juridice europene. Principiile dreptului instituţional
european asigură unitatea, omogenitatea, coerenţa şi asociaţionismul diverselor relaţii
sociale din cadrul Uniunii Europene. Principiile dreptului instituţional european sau
dezvoltat în rezultatul experienţei de integrare europeană. Utilitatea principiilor
dreptului instituţional european rezidă în trasarea liniilor directoare pentru sistemul
instituţiilor Uniunii Europene. Principiile dreptului instituţional european pot fi
extrase din dispoziţiile actelor constitutive, pot fi deduse prin interpretare sau pot fi
desprinse din sistemul de valori comune.

2
 1.1 PRINCIPIUL RANGULUI PRIORITAR AL DREPTULUI COMUNITAR
FAȚĂ DE CEL NAȚIONAL

Scopul principiului:
Rezolvarea conflictelor de legi intre normele comunitare si cele nationale, asigurarea interpretarii si
aplicarii unitare a dreptului comunitar.
Evitarea anularii efectelor actelor normative comuinitare prin masuri interne.
Temeiul juridic al principiului:

Exista doua teorii:

I. Teoria autonomista. Dreptul comunitar are prioritate fata de cel national, pentru ca
ordinea juridica infiintata prin tratate, reprezinta un sistem juridic autonom, independent
fata de sistemele juridice nationale si supranational.
II. Teoria imputernicirii constitutionale. Prioritatea dreptului comunitar isi are izvorul in
prevederile constitutiilor nationale care permit aderarea la organizatiile internationale,
existand obligatia implicita a statelor care adera la acestea sa-si adapteze legislatia lor
intertna la legislatia acelor organizatii internationale.

Jurisprudenta aferenta aplicarii principiului:

1964- COSTA / E.N.E.L

Starea de fapt: nationalizarea unitatilor de poductie si de distributie a energiei electrice; atacarea
actului de nationalizare de catre un avocat (F. Costa) care a fost actionar la una dintre societatile
nationalizate; instanta nationala solicita interpretarea unor prevederi ale Tratatului.
Statul italian prin Legea nr.1643/1962, în 1964 a naționalizat toate unitățile de producție și de
distribuție a energiei electrice punând astfel bazele societății naționale de electricitate E.N.E.L.
Avocatul Flaminio Costa care a fost acționar la una dintre firmele naționalizate a atacat actul
de naționalizare în fața instanței italiene care a sesizat CJ UE pentru obținerea unei hotărâri
preliminare. Întrebarea a fost dacă legea internă de naționalizare în fața instanței este
compatibilă a art.102, 93, 53,37 Trat.CEE
Noutatea adusa prin hotarare:
 dreptul comunitar primar prevaleaza fata de orice lege nationala ulterioara. Prevederile
dreptului primar (tratatele de infiintare si cele de modificare ale acestora, precum si tratatele de
aderare) reprezinta un izvor de drept independent, originar si special, prevederile ei neputand fi
anulate printr-o lege nationala ulterioara. In conflictul dintre dreptul comunitar si dreptul national,
nu se aplica norma conflictuala interna lex posteriori derogat priori (legea ulterioara deroga de la

3
 cea anterioara), dreptul comunitar beneficiind de prioritate chiar si fata de o lege nationala
ulterioara.1

1970- Internationale Handelsgesellschaft

Starea de fapt: obtinerea unei licente de export pentru exportul unei anumite cantitati de malai, contra
platii unei cautiuni. Expirarea termenului pentru care a fost acordata licenta, fara ca toata cantitatea
vizata sa fi fost exportata si pierderea cautiunii platite, in conformitate cu prevederile unui regulament
comunitar. Fapta a dus la incalcarea principiilor fundamantale ale Constitutiei germane – conflict
intre prevederile dreptului comunitar secundar si normele consitutionale nationale.
Noutatea adusa prin hotarare:
 Dreptul comunitar are prioritate atat fata de legile ordinare, cat si fata de legea suprema din
stat. La aprecierea legalitatii actiunilor organelor comunitare nu se iau in considerare normele si
principiile dreptului national, chiar daca aceste norme si principii isi au izvorul in legea
fundamentala. Normele constitutionale nu beneficieaza de prioritate fata de normele nationale.
Totusi, trebuie verificat daca sunt respectate drepturile fundamentale prevazute in constitutiile
nationale.
 beneficieaza de prioritate si normele dreptului secundar nu numai normele dreptului primar.
Ce se intampla cu normele nationale care vin in conflict cu reglementarea comunitara?
Norma nationala in cauza nu va fi luata in considerare la solutionarea litigiului. Normele in cauza vor
fi in continuare aplicabile in relatia cu state terte si redevin aplicabile, daca norma comunitara ulterior
isi pierde validitatea (de ex. prin anulare).

1978- Simmenthal II

Starea de fapt: O societatea comerciala a fost obligata sa plateasca taxe de politie sanitara la importul
de carne de vita. Potrivit art. 25 si 26 din Tratatul CE, sunt interzise in comertul dintre statele membre
aplicarea unor taxe vamale sau taxe cu efect echivalent (de ex. taxa la plata careia a fost obligata
societatea in cauza), pentru ca pot impiedica libera circulatie a bunurilor. In Italia normele dreptului
national care contraveneau prevederilor normelor comunitare erau considerate neconstitutionale, dar
era necesara pronuntarea prealabila a Curtii Constitutionale in acest sens.
Concluziile Curtii:
 Instantele nationale sunt obligatesa aplice dispozitiile comunitare in plenitudinea lor si
trebuie sa refuze, din oficiu, aplicarea normelor nationale contrare. In acest sens, instanele
ationale nu trebuie sa astepte interventia prealabila a unor instrumente legislative, procedurale
sau constitutionale nationale.
1
Dumitru Mazilu, Integrarea europeană. Drept comunitar și instituții europene, Editura LUMINA-LEX,
București,2008

4
  1990 – Factortame

Starea de fapt: Impiedicarea inregistrarii in registrul naval britanic al unor vase de pescuit care nu
prezentau 75% interes britanic. Introducerea unei actiuni impotriva statului membru in cauza de catre
Comisia Europeana si castigarea procesului in fata CJE. Ca o masura de despagubire provizorie
instantele nationale trebuiau sa suspende Legea navigatiei, acest lucru insa nu era posibil in virtutea
prevederilor unei norme nationale procedurale.
Concluziile instantei:
 In situatia in care o norma procedurala interna reprezinta singurul obstacol in aplicarea
prioritara a dreptului comunitar (in situatia din speta executarea unei hotarari judecatoresti
pronuntate in baza dreptului comunitar), aceea norma interna trebuie ignorata.

1999 – Ciola

Starea de fapt: Existenta unui act administrativ individual contrar liberei circulatii a serviciilor
(interzicea inchirierea nelimitata a locurilor de ancorare pentru proprietarii de barci care erau cetatenii
altui stat membru).
Comcluzia instantei:
 Dreptul comunitar beneficieaza de prioritate fata de actele administrative individuale.

2000 – Kuhne si Heitz

Starea de fapt: Existenta unei decizii admnistrative definitive. Ulterior interpretarea dispozitiilor
comunitare pertinente de catre CJE printr-o hotarare preliminara2.

2
In situatia in care o instanta nationala este pusa uin situatia sa aplice dreptul comunitar si are duibii
privind modul in care acele prevederi trebuie interpretate, aceasta are posibilitatea sa se adreseze
instantei comunitare si sa-i solicite un ajutor in ceea ce priveste interpretarea prevederii comunitare in
cauza. In situatia in care aceste instante judeca in ultima instanta (curti de apel sau Inalta Curte de
Casatie si Justitie) ele au obligatia sa sesizeze Curtea de la Luxemburg privind modul de interpretare
a respectivelor prevederi comunitare. O asemena actiune nu este admisibila in situatia in care nu exista
dubii rezonabile privind modul in care acele prevederi trebuie interpretate, norma fiind clara sau
jurisprudenta instantelor comunitare fiind elocventa pentru modul corect de interpretare a prevedrii in
cauza. De asemenea, in situatia in care instantele comunitare s-au pronuntat anterior cu privire la
modul de interpretare a prevedrii in cauza, instanta comunitara nu va pronunta o hotarare preliminara.

5
Concluzia instantei:
 Organele administrative au obligatia sa reanalizeze o decizie administrativa anterioara, in
vederea luarii in considerare a interpretarii oferite de catre CJE. Aceste organe au obligatia sa
rtevina supra deciziei daca o considera neconforma cu interpretarea oferita de catre instanta
comunitara.

2007 – Lucchini

Concluzia instantei:
 Instantele nationlae au obligatia sa asigure efectul deplin al normelor comunitare.
 O hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila nu face imposibila aplicarea dreptului
comunitar. In situatia din speta, ajutorul de stat ilegal, trebuia restituit.

CONCLUZII GENERALE:
Instantele nationale au obligatia sa inlature de la solutionarea litigiului normele nationale contrare.
Normele nationale contrare devin inaplicabile de plin drept, nefiind necesare masuri anterioare de
abrogare din partea statului mermbru in cauza.
Statele membre au obligatia sa nu creeze un drept national contar dreptului comunitar si sa nu adopte
norme in domenii strict rezervate dreptului comunitar.
Statele membre au obligatia sa inceteze cazul de coliziune, daca exista o obligatie de „armonizare” a
legislatiei nationale cu ceea comunitara, de ex. prevazuta intr-o directiva.

6
1.2 PRINCIPIUL APLICARII DIRECTE A DREPTULUI COMUNITAR

Semnificatia unor notiuni:

Efect direct  particularii dobandesc in mod direct drepturi si obligatii din prevederile normelor
comunitare. Particularii pot invoca drepturile astfel dobandite in fata instantelor nationale, iar
acestea au obligatia sa asigure respectarea lor. Efectul direct ofera posibilitatea pentru cetatenii
unionali sa invoce prevederile normelor comunitare in fata instantelor nationale, chiar daca nu
sunt destinatarii acestora (de ex. in cazul directivelor, destinarii sunt intotdeauna statele membre,
prevederile ei neputandu-se adresa particularilor) si chiar daca acele norme nu au fost preluate in
legislatia nationala.
Putem distinge intre: efect direct vertical  posibilitatea invocarii normei comunitare intr-un
proces desfasurat in fata instantei nationale intre un particular si un stat membru; efect direct
orizontal  posibilitatea invocarii normei comunitare intr-un proces din fata instantelor nationale
desfasurat intre doi particulari. Trebuie retinut, ca in cazul directivelor comunitare vorbim doar
de existenta efectului direct vertical, neexistand posibilitatea invocarii prevederilor unei directive
netranspuse intr-un proces ce are loc in fata unei instante bnationale intre doi particulari.
Aplicabilitate directa  normele comunitare direct aplicabile sunt valabile pe plan national fara
sa fie necesara transpunerea lor in legislatia nationala. 3

Notiunile aplicabilitate directa si efect direct sunt notiuni care au legatura una cu alta, dar nu
sunt sinonime. Astfel, regulamentele sunt direct aplicabile (nu trebuie transpuse in legislatia
nationala) si au efect direct (pot fi invocate direct in fata instantelor nationale), directivele insa,
desi nu sunt direct aplicabile (trebuie transpuse in legislatia nationala), unele prevederi ale lor pot
avea efect direct daca sunt indeplinite anumite conditii.
Aplicabilitate imediata  norma comunitara creeaza obligatii imediat dupa adoptarea ei pentru
statele membre, dar nu si pentru particulari. Astfel, prin adoptarea unei directive comunitare se
naste imediat dupa adoptare, obligatia pentru statul membru sa adopte normele nationale de
transpunere in termenul de implementare, dar respectiva directiva nu creeaza obligatii pentru
particulari, daca nu a fost transpusa in legislatia nationala.

Jurisprudenta aferenta aplicarii principiului:

In aplicarea principiului putem consacra trei etape principale:

I. Efectul direct vertical al normelor dreptului primar

1960 – Van Gend en Loos

Starea de fapt: importul unor substante chimice in Olanda si aplicarea potrivit prevederilor
Codului vamal olandez a unei taxe vamale de 8%. Potrivit prevederilor art. 25 din Tratatul CE
este interzisa aplicarea taxelor vamale in comertul dintre statele membre. Pot fi invocate in fata
instantei nationale prevederile dreptului primar, avand in vedere ca acele prevederi nu se adreseaza
particularilor, ci statelor membre?
Concluzia instantei:

3
Paul Crain , Gráinne de Búrca, Dreptul Uniunii Europene-Comentarii,jurisprudență și doctrină, Editura
HAMANGIU,2009.
7
 Prevederile art. 25 au efect direct. Privatii pot avea drepturi si obligatii care sa decurga direct din
prevederile dreptului primar. Prevederile art. 25 din Tratatul CE sunt neechivoce, neconditionate
si prescriu o obligatie negativa.
Importanta hotararii consta in aceea, ca precizeaza conditiile care trebuie indeplinite pentru ca
prevederile dreptului primar sa aiba efect direct:
1) norma trebuie saa fie clara si neechivoca; 2) norma trebuie sa fie neconditionata (nu trebiie sa
existe rezerve formaulate din partea statelor membre, privind conditionarea aplicarii prevederii
de adoptarea unor prevederi natioanle); 3) norma sa fie autonoma; 4) norma sa aiba un continut
negativ (de ex. in situatia din speta, norma continea o interdictie privind aplicarea taxelor vamale
in comertul dintre statele membre)

1965 – Lutticke

Concluzia instantei:
Prevederile dreptului primar pot fi invocate direct in fata instantelor nationale in proces cu un stat
membru chiar daca normele comunitare prevad o obligatie pozitiva (obligatie de a face), daca
termenul in care obligatia trebuia indeplinita a trecut fara niciun rezultat. Astfel, instanta
comunitara a completat ultima conditie dintre cele mentionate in cazul hotararii Van Gend en
Loos.4

II. Efectul direct orizontal al normelor dreptului primar

1974 – Walrave

Starea de fapt: neangajarea unui strain la concursurile de ciclism pentru motivul ca era cetatean
strain. Pot fi invocate prevederile tratatului intr-un proces dintre doi particulari (strainul, respectiv
societatea care organiza cursurile de ciclism)?
Concluzia instantei: Obligatiile prevazute in Tratat se adreseaza nu numai autoritatilor de stat, ci
si tuturor organizatiilor ale caror scop este sa reglementeze ocaziile de obtinere a unor castiguri si
furnizarea serviciilor. Exista efect direct orizontal in cazul prevederilor dreptului primar.

III. Efectul direct al normelor dreptului secundar

In cazul regulamentelor art. 239 din Tratatul CE prevede expres, ca prevederile regulamentelor
au efect direct.
In cazul directivelor, efectul direct este un vertical ascendent (de la particular la stat), statele
mebre neputand invoca propria neglijenta sau omisiune de a prelua directiva fata de particulari.
Prevederile directivei care sunt favorabile particularilor pot fi invocate dupa expirarea termenului
de transpunere a directivei, daca prevederile acesteia nu au fost transpuse sa au fost gresit
transpuse in legislatia nationala si daca acele prevederi sunt neconditionate si suficient de precise.

Jurisprudenta care priveste efectul direct vertical al directivelor:

4
http://europa.eu/eu-law/index_ro.htm
8
 1974 – Van Duyn
Starea de fapt: invocarea prevederilor unei directive care prevedea masuri speciale privind
circulatia si sederea cetatenilor straini intr-un proces dintre un particular si un stat membru.
Concluzia instantei: prevederile directivei care confera drepturi particularilor pot fi invocate in
fata instantelor nationale, iar acestea au obligatia sa asigure respectarea lor. Prevederile
directivelor care creeaza drepturi particularilor pot avea efect direct, chiar daca sunt formulate
intr-un act normativ care nu este direct aplicabil in intregul lui.

1986 – Marshall

Starea de fapt: verificarea existentei efectului direct vertical in cazul prevederilor unei directive
referitoare la egalitatea de tratament (nediscriminare la locul de munca).
Concluzia instantei: O prevedere dintr-o directiva care este precisa, neconditionata, autunoma
neechivoca poate fi invocata intr-un proces cu un stat membru.

1989 – Foster/ British Gas

Efectul direct vertical ascendent al directivelor a fost extins si la organizatii sau asociatii care sub
controlul statului au primit misiuni ce presupun exercitarea autoritatii publice. Astfel, prevederile
directivelor care indeplinesc conditiile mentionate pot fi invocate nu numai intr-un proces din fata
instantei nationale, desfasurat intre un particular si un stat membru, ci si intr-un proces dintre un
particular si o organizatie sau asociatie care a primit misiuni ce presupun exercitarea autoritatii
publice.

1989 – Marleasing
Starea de fapt: Solicitarea anularii unui contract de societate. Prevederile dreptului national nu
emera cauzele pentru care se poate solicita anularea unui contract de societate. Prevederile unei
directive comunitare din anul 1968 (nepreluata in legislatia nationala) enumera expres cauzele de
nulitate, cauze printre care nu figureaza motivul invocat de catre societatea reclamanta care a
solicitat anularea respectivului contract de societate. Poate fi desfiintat contractul de societate in
aceste conditii, avand in vedere ca prevederile directivei nu mentioneze printre motivele
enumerate motivul invocat de catre reclamant?
Concluzia instantei: Instantele nationale au obligatia sa interpreteze dreptul national astfel incat
prevederile acestuia sa fie in armonie cu normele dreptului comunitar. Statele membre trebuie sa
ia toate masurile necesare (generale/particulare) in vederea asigurarii atingerii obiectivelor
directivei. Obligatiile prevazute in directive se impun tuturor autoritatilor statelor membre.
Dreptul national trebuie interpretat in litera si spiritul prevederilor directivei nepreluate, in vederea
atingerii rezultatului urmarit. In situatia din speta, contractul de societate nu a fost desfiintat.
Hotararea a instituit efectul mijlocit al directivelor (a se vedea mai jos).5

1984 – Von Colson & Kamann

5
http://europa.eu/eu-law/treaties/index_ro.htm
9
Starea de fapt: neangajarea reclamantelor in calitatea de gardieni de penitenciar din cauza ca erau
femei. Invocarea prevederilor unei directive comunitare (netranspusa in legislatia nationala) care
prevad obligatia statelor membre sa adopte prevederi adecvate pentru prevenirea acestui fenomen.
Concluzia instantei: trebuie asigurata posibilitatea de angajare pentru reclamante. Dreptul
national trebuie interpretat in lumina textului si scopului directivei. Hotararea a reafirmat existenta
efectului mijlocit al directivelor (interpretarea legislatiei nationale in conformitate cu prevederile
legislatiei comunitare).

1994 – Faccini Dori

Starea de fapt: Achizitionarea unui curs de limba engleza de la un vanzator ambulant.
Razgandirea cumparatorului la 2 zile dupa achizitionarea produsului si neacceptarea ei de catre
vanzator. Urmarirea cumparatorului in vederea recuperarii contravalorii cursurilor cumparate.
Invocarea prevederilor unei directive comunitare (nepreluata in legislatia nationala, dar care
conferea dreptul de dezicere cumparatorului, in termen de 5 zile de la achizitionarea produsului)
intr-un proces intre particulari.
Concluzia instantei: Respingerea efectului direct orizontal al directivelor. Prevederile unei
directive, nepreluate in legislatia nationala nu pot fi invocate in fata instantei nationale intr-un
proces intre doi particulari. Totusi, particularii au dreptul sa obtina despagubiri de la stat pentru
prejudiciile cauzate prin nepreluarea directivei, daca se dovedeste ca: 1) directiva conferea
drepturi pentru particulari; 2) continutul acelor drepturi poate fi definit in baza prevederilor
directivei si daca 3) se dovedeste existenta raportului de cauzalitate intre nepreluarea directivei si
cauzarea prejudiciilor.

1996 – Luciano Arcaro

Starea de fapt: preluarea gresita in legislatia nationala a unei directive care interzicea deversarea
de cadmiu in apele curgatoare. Directiva prevedea obligatia autorizarii prealabile, indiferent de
data infiintarii intreprinderii.
Concluzia instantei: Prevederile unei directive nu pot fi invocate impotriva particularilor, ci doar
impotriva statelor membre. Hotararea a temperat principiul interpretarii conforme a dreptului
comunitar (efectul mijlocit al directivelor). Interpretarea conforma nu trebuie sa conduca la
sanctionarea particularilor pentru nerespactarea unor obligatii prevazute intr-o directiva
netranspusa sau gresit transpusa in dreptul national.

Concluzie :
Din cele expuse mai sus , am putea concluziona că aceste princiipi erau printre cele mai
importante pentru aplicarea dreptului comunitari (instituțional UE ) față de normele juridice
naționale. . Principiile dreptului instituţional european cuprind ansamblul de reguli generale care
sintetizează experienţa procesului de integrare europeană. Principiile dreptului instituţional
european reprezintă prescripţiile generatoare care configurează dreptul instituţional al Uniunii
Europene şi aplicarea acestuia în cadrul ordinii juridice europene.

10
Bibliografie :

Lecturi :
1. Paul Crain , Gráinne de Búrca, Dreptul Uniunii Europene-
Comentarii,jurisprudență și doctrină, Editura HAMANGIU, Bulgaria,2009.
2. Dumitru Mazilu, Integrarea europeană. Drept comunitar și instituții europene,
Editura LUMINA-LEX, București,2008

Resurse on-line :
1. http://europa.eu/eu-law/index_ro.htm
2. http://europa.eu/eu-law/treaties/index_ro.htm
3. http://europa.eu/eu-law/application-eu-law/index_ro.htm
4. http://europa.eu/documentation/order-publications/databases-
subject/index_ro.htm
5. http://europa.eu/eu-law/case-law/index_ro.htm

11