Statul

Puterea de stat

Societate. Putere Politica. Stat

Ce este statul?
Elementele constitutive ale statului
Caracterele puterii de stat

Societate – Putere politica - Stat

Puterea reprezinta o necesitate sociala determinata de:
 Pe plan intern: imperativul mentinerii echilibrului, a coeziunii interne a oricarei
societati
 Pe plan extern: apararea societatii si organizarea relatiilor cu alte state

 Nu se poate imagina absenta totala a oricarei forme de putere fara a presupune

dezagregarea structurilor sociale

Puterea, ca fenomen social reprezinta:

1. Relatie de “conducere-supunere” bazata pe capacitatea de a lua decizii si de a
asigura indeplinirea lor
POTESTAS
(autoritate construita, magistratura)
POUVOIR

2. Calitate a personalitatii umane de a putea face ceva (putinta, forta, tarie)

POTENTIA
(autoritate naturala, personala)
PUISSANCE

Puterea politica
 Puterea organizata a unui grup care se exprima in capacitatea acestuia de a lua
decizii obligatorii si de a le asigura infaptuirea in societatile in care diferentierea intre
guvernanti si guvernati a atins un anume grad
 Puterea politica este o forma de putere,
 Puterea de stat reprezinta o forma de putere politica

Ce este statul?
 Statul reprezinta un fenomen social complex
 Notiunea de “stat” este utilizata in cel putin doua sensuri:
- Sens larg
- Sens tehnic, juridic

Ce este statul? (in sens larg)

 Societate organizata avand un guvernamant autonom
 Colectivitatea organizata in natiune

Ce este statul?
(in sens restrans)
 Aparatul care conduce
 Sistemul organizational, reglementat juridiceste, care realizeaza in mod suveran
conducerea unei societati (a unui popor stabilizat pe un anume teritoriu) detinand in acest
scop atat monopolul crearii, cat si monopolul aplicarii dreptului.

Ce este statul?
Pentru I.Kant:
 O multitudine de oameni care traiesc in conformitate cu dreptul si asociati printr-
un contract (I.Kant
 Scopul statului este realizarea dreptului natural
Pentru L. Duguit:
 Puterea politica este forta pusa in serviciul dreptului
Pentru Gramsci:
 Societatea politica ce acopera societatea civila
Pentru C. de Malberg:
 Acoperamantul juridic al unui fenomen sociologic
Pentru H. Kelsen:
 Ordine juridica

Ce este statul?
 Un fapt social
 O ordine de drept
 O imbinare a unor elemente de fapt - teritoriul si populatia - cu elemente de
drept – puterea publica (J. F. Aubert)

Trecerea de la puterea neetatica la stat

G.Burdeau
 Putere anonima
 Putere individualizata
 Putere institutionalizata

Ne reamintim:
Notiunea de “stat” poate fi inteleasa in doua sensuri:
 In sens larg: statul reprezinta o societate organizata avand o conducere autonoma

 In sens restrans: statul reprezinta un sistem organizational care realizeaza in mod

suveran conducerea politica a unei societati detinand in acest scop monopolul crearii si
aplicarii dreptului

Elementele constitutive ale statului

 Statul apare ca o imbinare a unor elemente de fapt – populatia si teritoriul – cu un
element politico-juridic – adica puterea politica reglementata juridiceste, organizata, ce
poate exercita legal constrangerea, fiind suverana

Elementele constitutive ale statului

Statul, inteles in sens larg, este constituit din trei elemente:

 Teritoriul
 Populatia
 Puterea publica/de stat

Unii autori considera teritoriul si populatia ca premise ale statului

Teritoriul
 Teritoriul reprezinta spatiul georgafic asupra caruia se exercita puterea de stat
 Teritoriul fixeaza intinderea competentei etatice
 Teritoriul este acea parte a globului pamantesc asupra caruia un stat isi
exercita dominatia sa publica

Teritoriul
Cuprinde:
 Suprafete terestre (solul si subsolul)
 Acvatice si maritime (rauri, lacuri, marea teritoriala)
 Coloana de aer de deasupra lor (pana la limita spatiului cosmic)

Natura juridica a teritoriului

 Teoriile feudale, patrimoniale: teritoriul reprezinta proprietatea exclusiva a
monarhului (dominium)

 Confunda suveranitatea teritoriala cu dreptul de proprietate asupra terenurilor

Natura juridica a teritoriului

 Teoria teritoriului-obiect (sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX)
 Teritoriul reprezinta obiectul dominatiei statului (imperium)
 Dominatia statului asupra teritoriului nu se confunda cu dreptul de proprietate
 Asupra teritoriului se exercita concomitent doua drepturi: dreptul de proprietate al
persoanei si dreptul statului ce-si exercita suveranitateaasupra lui.

Natura juridica a teritoriului

 Teoria teritoriului-limita (sec. XX)

 Teritoriul reprezinta limita competentelor statului, suprafata inlauntrul careia

legile statului se aplica persoanelor si bunurilor ce se gasesc aici

Caracterele juridice ale teritoriului

 Inalienabilitatea
 Indivizibilitatea

Caracterele juridice ale teritoriului

Inalienabilitatea implica
 imposibilitatea modificarii frontierelor de stat si
 imposibilitatea recunoasterii in folosul altui stat a unor atributii de putere pe o
portiune a teritoriului statului nostru

Caracterele juridice ale teritoriului

Indivizibilitatea

 implica imposibilitatea divizarii (federalizarii) statului

Populatia
 Poporul, natiunea, populatia sunt notiuni distincte
 Populatia reprezinta totalitatea persoanelor ce locuiesc pe teritoriul unui stat,
fiind supusi autoritatii acestuia.
 Unele state inglobeaza mai multe popoare, unele popoare traiesc in mai multe
state.

Populatia
Apartin populatiei unui stat:
 Cetatenii
 Strainii
 Apartrizii

Cetatenii unui stat formeaza natiunea.

Puterea de stat
 Puterea de stat reprezinta puterea organizata a unui grup care se exprima in
capacitatea acestuia de a traduce vointa poporului si de a asigura realizarea acesteia

 Notiunea de “putere de stat” este sinonima cu aceea de “stat”, in sensul sau

restrans

Puterea de stat
Notiunea de “putere de stat’ este utilizata in doua sensuri:
 La singular, in sensul de stat si
 La plural, in sensul fundamentat de teoria separatiei puterilor in stat, vorbindu-
se de trei puteri: legislativa, executiva si jurisdictionala.

Caracterele puterii de stat:

 Puterea de stat este o putere politica
 Puterea de stat este investita cu forta materiala de constrangere
 Puterea de stat are caracter organizat
 Puterea de stat este unica
 Puterea de stat este suverana

Caracterele puterii de stat in Constitutia Romaniei

(articolul1)

 National
 Unitar
 Suveran
 Social
 Democratic

Puterea de stat este o putere politica

 Desi caracterul politic al puterii de stat este enuntat de ganditori din diverse
perioade istorice si de ideologii distincte, argumentele utilizate de ei sunt diferite
 C. Marx, A Hauriou, Max Weber, P.Pactet, Ch. Debbasch - toti recunosc puterii
de stat caracterul politic, dar il justifica in mod diferit

Puterea de stat este investita cu forta materiala de constrangere

 Statul este singura entitate care poate utiliza forta de constrangere in mod legitim

 Totusi, forta de constrangere reprezinta “ultima ratio”, folosita atuci cand celelalte
mijloace de convingere au dat gres.

Puterea de stat are caracter organizat

 Intre componentele puterii de stat exista, necesarmente, legaturi stabile si durabile
 Puterea de stat isi poate indeplini functiile – de adoptare a normelor juridice si de
aplicare a lor – doar prin intermediul unor forme organizationale statale cu competente
distincte si explicite.

Puterea de stat este unica

 Statul este o putere de superpozitie si centralizata
 Montesquieu, fundamentand teoria separatiei puterilor in stat, subliniaza ca cele
trei puteri “sont forcees d’aller de concert”
 Statul este perceput ca unic subiect de drept international

Alte caractere ale puterii de stat:

 Caracter civil
 Caracter temporar
 Putere de superpozitie si centralizare
 Vocatie globala

 Democratic
 Creator
 Progrsist