Sunteți pe pagina 1din 4

STRUCTURA DE STAT

Notiuni fundamentale
Cele trei notiuni fundamentale pentru studiul statului sunt:
 Structura de stat
 Forma de guvernamant
 Regimul politic

Structura de stat - notiune


 Are in vedere numarul centrelor de impulsie politica existenti in cadrul unui stat,
precum si partajul de competente intre acestia
Din punctul de vedere al structurii de stat, exista:
 State unitare
 State federale

Statele unitare - caracteristici


 Formatiune statala unica
 O singura constitutie
 Statul unitar este subiect unic de drept international
 Cetatenii statului au o singura cetatenie
 Un singur rand de organe centrale (parlament, guvern, presedinte etc.)
 Principalele acte normative provin de la centru si sunt in mod egal aplicabile pe
intreg teritoriul
 Suveranitatea nu este partajata, desi, in cadrul statului unitar descentralizat se
poate realiza un partaj de competente intre autoritatile centrale si cele locale

Statul unitar - tipuri


 In cadrul statului unitar, organele de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale
au o pozitie egala fata de organele de varf, carora le sunt subordonate mai strict sau mai
putin strict, in cazul aplicarii principiului autonomiei locale
Din acest punct de vedere, statele unitare pot fi:
 Centralizate - desconcentrate
 Descentralizate – functional
- teritorial
Problema autonomiei locale: in cazul aplicarii principiului autonomiei locale, partajul de
competente intre centru si regiuni se realizeaza prin lege, fiind la dispozitia
Parlamentului, iar nu prin constitutie. Dar sunt si exceptii: Italia, Spania

State unitare - exemple


 Franta
 Grecia
 Romania
 Spania
 Italia
State federale – caracteristici 1
 Formatiunea statala este compusa din doua sau mai multe state membre
 Doua constitutii
 Exista doua randuri de organe centrale de stat, unul la nivelul federatiei, altul, la
nivelul statelor federate
 Sistemul normativ cuprinde norme juridice adoptate la nivel central si norme
juridice adoptate la nivel federat
 Cetatenii federatiei au dubla cetatenie
 Federatia este, de regula, subiect unic de drept international. Exceptii: Germania,
Elvetia, Austria

State federale – caracteristici 2


 Parlamentul este bicameral
 Intre statele federate, dar si intre acestea si federatie exista raporturi de drept
intern.
 Intre statele federate, sau intre acestea si federatie conflictele de competenta se
solutioneaza de catre un organ jurisdictional central
 Intre federatie si statele membre se realizeaza un partaj de competente, de regula,
prin constitutie
 Atributele suveranitatii sunt exercitate conform Constitutiei, de statul federal, dar
si de statele federate.

Statele federale
Se pot forma prin
 Agregare – unirea unor state:
-SUA
-Elvetia
 Segregare – separarea unor regiuni din cadrul unui stat unitar:
-Belgia

Asociatiile de state
 Asociatiile de state nu constituie o forma a structurii de stat, ci o forma a uniunilor
interstate, un fenomen al vietii internationale
Tipuri de asociatii de state :
 Uniuni personale
 Uniuni reale
 Confederatii

Uniunea personala
 Forma de asociatie a doua sau mai multe state care au in comun acelasi monarh,
dar nu au si alte organe comune
 In plan international, statele membre apar ca subiecte distincte de drept
 Uniunile personale apar, de cele mai multe ori, in urma jocului regulilor
succesorale
 Exemple: Olanda si Luxembourg (1815-1890), Anglia si regatul hanovrei (1714-
1837), Belgia si Congo (1885-1908)
Uniunea reala
 Statele membre au acelasi monarh, dar si alte organe comune
 Poate reprezenta o forma a structurii de stat, mai ales daca uniunea apare ca
subiect unic de drept international
 Exemple: Austro-Ungaria (1867-1918), Norvegia si Suedia (1815 – 1905),
Principatele Unite Romane ( 24 ian. 1859 – 24 ian 1862)

Confederatia
 Statele membre isi constituie, pentru promovarea unor interese comune, un organ
alcatuit din delegati ai tuturor statelor: dieta, congres, consiliu
 Deciziile in cadrul organului comun se iau doar in unanimitate si trebuie ratificate
de parlamentele statelor membre pentru a fi apicabile in plan intern
 Statele membre isi pastreaza suveranitatea si sunt subiecte distincte de drept
international
 Exemple: Confederatia helvetica 91803-1848), Confederatia Germaniei de Nord
(1867-1871)

Uniunea Europeana – federatie sau confederatie?


Institutiile Uniunii Europene:
 Parlamentul European
 Consiliul European/Consiliul Uniunii Europene
 Comisia Europeana
 Curtea de Justitie Europeana
 Etc.

Uniunea Europeana – federatie sau confederatie?


UE nu este o confederatie deoarece:
 Deciziile in cadrul UE se pot lua, in unele domenii, si cu majoritate de voturi
 Aceste decizii sunt obligatorii pentru toate statele membre
 UE este subiect de drept international

Uniunea Europeana – federatie sau confederatie?


Actele normative ale UE se bucura de aplicabilitate in interiorul statelor membre:
 Imediata
 Directa (nu trebuie supuse ratificarii)
 Prioritatra (fata de actele normative ale statelor membre)
DAR

Uniunea Europeana – federatie sau confederatie?


DAR UE nu este o federatie deoarece:
 In domenii precum politica externa si securitatea, deciziile comune se pot lua doar
in unanimitate
 Statele membre sunt subiecte de drept international
 Parlamentul European nu este principalul titular al puterii legislative
 Statele membre isi pastreaza suveranitatea