State federale VS Asociații de state

Organizarea politico-teritorilă a statului, inclusiv statutul juridico-politic al părţilor lui componente şi

principalele raporturi dintre organele de stat centrale şi regionale se numește structura de stat.
Există două forme principale ale structurii de stat: unitară şi federativă. Deosebirea esenţială dintre aceste
două forme constă în faptul că: în cazul formei unitare, teritoriul statului este constituit din unităţi
administrative sau politico-administrative; în cazul formei federative unităţile teritoriale superioare sânt
unităţi politico-statale sau chiar state-subiecte ale federaţiei, fiecare din ele având competenţa proprie în
sistemul legislativ, organe executive şi judiciare.
Formele structurii de stat nu depind de suprafaţa teritorială, de densitatea sau numărul populaţiei, nici de
regimul politic sau forma de guvernământ.
Un stat federal sau federație este un stat de obicei suveran , format din mai multe entități autonome cu
propriul lor guvern , numite state federate . Statutul acestor entități este în general garantat de Constituție
și nu poate fi pus în discuție printr-o decizie unilaterală a guvernului federal central. Forma de guvernare
a statului federal sau structura sa constituțională se numește federalism . Este un grup de state care s-au
unit și care au o anumită autonomie recunoscând în același timp o autoritate superioară comună. Uneori,
pe o perioadă intermediară, statele coexistă într-o confederație .Statele federale nu au în general dreptul
de a separa .
Acest tip de stat se compune prin unirea a două sau mai multe state, care duc la nașterea unei federații –
stat nou, această federație fiind subiect distinct de drept. Trăsăturile unei federații sunt:

 existența unei constituții federale și a unei constituții pentru fiecare stat federat în parte
 existența unei cetățenii federale și a cetățeniilor fiecărui stat federat
 puterea este exercitată de autoritățile centrale federale, dar există și autorități centrale pentru
fiecare stat federat
 poate exista un sistem juridic al întregii federații și un sistem juridic pentru fiecare stat federat în
parte
 parlamentul federal este bicameral – o cameră reprezintă federația, iar cealaltă cameră reprezintă
statele federate
 statul federal (federația) este subiect de drept internațional
 între statul federal și statele federate se instituie raporturi de drept constituțional (intern).
 populaţia federaţiei reprezintă corp unitar. Persoanele ce fac parte din populaţia federaţiei deţin
două cetăţenii: cetăţenia statului federativ şi cetăţenia statului-membru.
 Statele federative sânt subiecte de drept internaţional, iar statele-membre sânt doar subiecte de
drept intern, cu unele excepţii.
În afara subiectelor federale, în cadrul statului federativ mai pot fi şi teritoriile federale.
Teritoriile federale nu au statut de subiecte federale, dar se subordonează autorităţilor publice
centrale. În categoria teritoriilor federale sânt incluse districtele federale (SUA, Mexic, Australia
etc.), unde sânt amplasate capitalele acestor state. Au unele forme de autonomie datorită
necesităţii rezolvării unor probleme naţionale. Ca forme autonome în cadrul federaţiei întâlnim:
republici autonome, regiuni autonome, districte naţionale, provincii autonome.
Exemple de state federale sunt: SUA, Rusia, Australia, Canada, Brazilia, Argentina.
Asociaţiile de state sânt forme asemănătoare federaţiilor, însă ele nu dau naştere unui stat nou.
Asociaţiile de state se deosebesc de ierarhiile de state. Suveranitatea statelor-membre ale asociaţiilor de
state sânt egale între ele. La ierarhiile de state, unul sau unele dintre statele-membre nu se bucură de
plenitudinea suveranităţii.
Principalele forme ale asociaţiilor de state sânt:
1. Confederaţiile de state.
2. Uniunile de state (uniunea personală şi uniunea reală). Reprezintă forme interstatale constituite prin
asocierea a două sau mai multe state, guvernate de acelaşi suveran. Dispărută la etapa actuală, această
formă a structurii de stat s-a manifestat în două aspecte: uniune personală şi uniune reală.
Exista un numar de modalitati prin care statele pot formal sa se asociez unele cu altele. Asemenea
asociatii nu sunt state dar au anumite efecte in dreptul international. Confederatiile, de exemplu, sunt
probabil cea mai apropiata forma de cooperare si ele implica in general cateva state care actioneaza in
virtutea unui acord international si au institutii centrale cu functii limitate. Aceasta este diferenta fata de
federatii.
Uniunea Europeana este o asociatie a 27 de state care au infiintat o varietate de institutii comune si care
au competenta de a adopta nu numai acte legale obligatorii pentru statele membre ci actiunile sale au un
efect direct in sistemele legislative interne ale statelor. Uniunea este formata esential din Comunitatea
Europeana (un amestec al Comunitatii Europene al Carbunelui si Otelului, EURATOM si Comunitatea
Europeana Economica) si doi piloni aditionali, Politica Externa de Securitate, Justitie si Afaceri
Interne(Cooperare politieneasca si judiciara).
Comunitatea Statelor Independente (CSI). Procesul de dezintegrare a fostei URSS (1989-1991) a
evoluat atât de rapid şi activ încât pe data de 8.12.1991 în Belorusia, Belovejskaia Puşcia, Preşedinţii
Rusiei B.Elţin, Ucrainei L.Cucima şi Preşedintele Parlamentului Belorus S.Şişchevici au semnat un
document fără precedent, Acorfdul cu privire la constituirea Comunităţii Statelor Independente, care
practic a pus capăt imperiului sovietic. Fostele republici ale URSS una după alta şi-au declarat
independenţa, urmând să semneze Acordul menţionat. În realitate, această idee nu a fost întâlnită cu mult
entuziasm de unele state independente, cum ar fi republicile baltice, Ucraina, Turcmenia care până în
prezent nu au ratificat documentele de constituire. Cu o întârziere de 3 ani Statutul CSI a fost ratificat şi
de Republica Moldova.
La baza CSI se află Statutul care a fost deschis pentru semnare la 22.01.1993 în care scopul principal a
comunităţii este definit: dezvoltarea multilaterală economică şi socială a statelor membre în cadrul unui
spaţiu economic comun; acordarea spriginului cetăţenilor în circulaţia liberă în cadrul comunităţii;
soluţionarea paşnică a litigiilor şi conflictelor; ajutor reciproc şi colaborare în domeniile economic,
politic, ecologic, cultural, şi altele.49
Organele de conducere ale CSI le constituie: Consiliul şefilor de state;
Consiliul şefilor de guvern; Consiliul miniştrilor de externe. Problemele curente ale CSI sunt încredinţate
Secretariatului Executiv cu sediul la Mensc-Belorusia.
CSI a fost gândită ca un prototip al UE însă fără succese vizibile care se explică prin scopurile politice
pronunţate în defavoarea scopurilor economice. Membri ai CSI în prezent sunt următoarele state:
Azerbaigan, Armenia, Belorusia, Georgia, Cazahstan, Chirgistan, Moldova, Rusdia, Tadjichistan,
Uzbechistan.