Sunteți pe pagina 1din 4

DC(I) - 4

TEORIA GENERALĂ A STATULUI


NOŢIUNEA DE STAT
Statul este:
- forma organizată a puterii poporului, mecanismul sau aparatul statal;
- o societate organizată şi constituită pe un anumit teritoriu;
- sistemul instituţionalizat cu atribuţii de conducere politică a societăţii, de exercitare a
puterii suverane a poporului.
- Rolul statului este acela de a asigura şi apăra prin mijloacele prevăzute în Constituţie
şi în celelalte acte normative “interesul public”, “binele comun” şi “interesul general”.
- Funcţiile statului sunt: funcţia legislativă, funcţia executivă şi funcţia judecătorească.
- 1. Funcţia legislativă reprezintă acea activitate a statului ce are ca obiect elaborarea de
norme de conduită cu caracter general, impersonal şi obligatoriu, susceptibile de a fi
duse la îndeplinire prin forţa de constrângere a statului.
- 2. Funcţia executivă constă în asigurarea bunului mers al serviciilor publice,
organizarea, aplicarea legilor şi adoptarea actelor necesare pentru activitatea de
guvernare la nivel central şi local.
- 3. Funcţia jurisdicţională este acea activitate a statului care are ca obiect soluţionarea
de către instanţele de judecată a conflictelor juridice dintre diferite subiecte de drept.
- ATRIBUTELE ESENŢIALE ALE STATULUI
- 1. Monopolul apărării şi al constrângerii sociale. Armata are rolul de a proteja şi
de a apăra statul împotriva atacurilor din exterior. Poliţia reprezintă instituţia publică
învestită cu autoritatea de a asigura respectarea ordinii sociale şi a liniştii publice.
Potrivit art. 118 alin. 1 din Constituţia României, armata este subordonată exclusiv
voinţei poporului.
2.Menţinerea cadrului juridic. Ansamblul sistematizat al dreptului pozitiv formează
cadrul juridic naţional de drept intern al unui stat.
Acesta este format din: constituţie, legi organice şi ordinare, decrete ale preşedintelui ţării,
acte juridice normative ale administraţiei publice centrale şi locale.
3. Conducerea relaţiilor internaţionale. Este un atribut exclusiv statal, acesta fiind
încredinţat parlamentului, guvernului şi preşedintelui ţării pentru dezvoltarea de relaţii
internaţionale în domeniul: diplomatic, militar, economic, cultural, etc.
4. Emiterea monedei naţionale. Statul asigură ordinea în schimburile economice, un
control al
circuitului financiar, atât în interiorul statului cât şi în raporturile internaţionale ale acestuia.
Rolul statului în epoca contemporană

1
- susţinerea efortului social general pentru dezvoltarea economiei şi asigurarea
resurselor necesare pentru creşterea nivelului de trai;
- implicarea statului în procesul de învăţământ;
- sprijinirea cercetării ştiinţifice;
- asigurarea pluralismului democratic şi respectarea drepturilor omului;
- perfecţionarea legislaţiei şi întărirea echilibrului social;
- apărarea ordinii sociale, întărirea capacităţii de apărare naţională;
- colaborarea internaţională;
- întărirea alianţelor militare şi adaptarea acestora la noul echilibru internaţional;
- colaborarea în spaţiul cosmic.
- FORMA STATULUI
- FORMA DE STAT este un concept care exprimă modul de constituire şi exercitare a
puterii, de organizare a societăţii prin stat. Are ca elemente constitutive: structura de
stat, forma de guvernământ şi regimul politic.
- Structura de stat desemnează organizarea puterii de stat pe un anumit teritoriu,
raporturile specifice ce se constituie între elementele alcătuitoare ale ansamblului
statal.
- Forma de guvernământ desemnează modul de formare şi organizare a organelor
statului, caracteristicile şi principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea, în
special dintre organul legiuitor şi organele executive, inclusiv şeful statului.
----- Regimul politic reprezintă ansamblul metodelor şi mijloacelor de înfăptuire a
puterii, a relaţiilor existente între elementele ce alcătuiesc sistemul social-politic,
relevând mai ales regimul drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
- STRUCTURA DE STAT

- Statele se împart în state unitare şi state federative.

- Statul unitar prezintă următoarele caracteristici:


- -constituie o singură formaţiune statală;
- -este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituţionale prin care se exercită
puterea politică la nivel central şi local;
- -îşi constituie un singur rând de organe de vârf care îşi exercită autoritatea la nivel
central şi în raport cu întreg teritoriul şi cu întreaga populaţie;
- -populaţia acestuia are o singură cetăţenie.
- -este el însuşi şi numai el subiect de drept internaţional.

2
- Statul federativ este constituit din două sau mai multe state federate care, în limitele
şi condiţiile prevăzute prin Constituţia federală, dau naştere la un nou stat, distinct de
statele ce-l alcătuiesc. Caracteristicile acestuia sunt:
- -pe teritoriul său există mai multe formaţiuni statale;
- -are două rânduri de organe de vârf, unul pentru statul federal si câte unul pentru
statele federate;
- -populaţia are dublă cetăţenie, cea a federaţiei şi cetăţenia unuia dintre statele
federate;
- -parlamentul federal are două camere: una reprezintă federaţia şi cealaltă statele
membre;
- -are o proprie ordine constituţională, care este subordonată Constituţiei federale,
contenciosul fiind soluţionat de Tribunalul Constituţional Federal.
- ASOCIAŢIILE DE STATE au apărut în procesul decăderii feudalismului şi ridicării
burgheziei, statele asociate îşi păstrau identitatea juridică şi politică, nu dădeau
naştere unui nou stat ca în cazul federaţiei.
- Astfel, forme de asociaţii de state sunt:
- 1. Uniunea personală reprezintă asocierea a două sau mai multe state, care au un
singur element comun, şi anume şeful de stat, monarhul.
- 2. Uniunea reală reprezintă asocierea a două sau mai multe state care, pe lângă
persoana monarhului comun, mai are şi alte organe comune pentru statele membre.
- 3. Uniunile speciale reprezintă forme intermediare între uniunile reale şi confederaţii
putând avea chiar caracterele statelor unitare.
- a. Uniunile inegale sunt constituite după principiul paternalismului:
- -statele vasale sunt statele care deşi au o structură politică şi un teritoriu propriu,
dispun totuşi numai de o suveranitate incompletă;
- -statele protejate sunt statele cu o structură politică şi un teritoriu propriu dar care
pierd o parte din prerogativele suverane în folosul statelor membre;
- -statele sub mandat au fost acele colonii germane şi o parte dintre fostele provincii ale
Imperiului Otoman.
- b. Uniunile inedite au fost reprezentate de uniunile dintre fostele colonii cu fostele
metropole. Este semnificativ cazul dominioanelor britanice care au fost integrate
iniţial în “Comunitatea britanică de naţiuni”. Franţa şi relaţia sa cu teritoriile de peste
mări este un alt exemplu.
- c. Uniunile democratice între parteneri egali sunt reprezentate de unele uniuni actuale
precum: Federaţia Emiratelor Arabe Unite şi Uniunea Europeană a cărei membră
este şi România alături de alte 26 de state europene.

3
- 4. Confederaţia de state este uniunea formală din mai multe state independente care
convin să-şi creeze, pentru unele domenii, organe comune şi să îşi unifice
legislaţia. Trăsăturile acesteia sunt:
- este o uniune de drept internaţional;
- este o uniune a cărei acţiune se limitează la câteva probleme generale, esenţiale şi
comune statelor confederate;
- este o asociaţie de state care implică dreptul de secesiune;
- este axată pe principiul limitării şi medierii puterilor confederale.
- Tematica pentru seminar
- 1. Definiția, rolul, funcțiile și atributele esențiale ale statului.
- 2. Rolul statului în epoca contemporană.
- 3. Structura de stat: statul simplu,statul federativ, asociațiile de state.

S-ar putea să vă placă și