Partile – subiectii raportului juridic civil fie personae fizice fie juridice care se afla intr un raport

juridic si intre care se stabileste relatia sociala

Continutul – reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor civile pe care subiectii le au

Obiectul-reprezinta conduit partilor sub aspectul caruia a luat nastere raportul

Izvoareel raporului juridic civil contret

-Prin izvor al raportului juridic civil contret se intelege o imprejurare (act-reprezinta o

actiune savarsita cu intentia de a produce efecte juridice , adica de a crea modifica sau
sstinge un raport juridic civil concret . fapt- o actiune produsa fara intentia de a produce
efecte juridice , actiune care s-a produs totusi in puterea legii .)prin care legea civila
conditioneza nasterea unui raport jurdic civil concret

Norma juridical = este o regula generala si abstracta care reglementeaza conduit subiecteleor de
dret civil in raporturile juridice civile

Izvor al raportului juridic civil concret – genereaza o sitatie juridica determinant intre anumite
subiectele de drept civil

1 in functie de rolul vointei partilor distingem intre :

-actiuni omenesti

- evenimente sau fapte naturale

Actiuni omonessti = reprezinta actiunile omenesti omisive sau comisive , adica savarsite cu sau fara
intentia de a produce efecte juridice si care sunt prevazaute de legea civila cu aceasta semnificatie

Actiuni omenesti se disting dupa

! dupa cum legea civila conditioneaza sau NU nasterea raportului ----de existent intentiei producerii
efectului

In cazul faptelor juridice civile cauzatoare de prejudiciu in care s a incacat un drept absolute,se da
nastere unui raport juridic obligational ce are in continur drepul de a repara prejudiciul si obligatiile
correlative acestui drept , fiind cunoscute ambele subiecte ale raportului , subiectul active creditorul
sic el pasiv debitorul
Schimbarea subiectelor de drept

In zacul raporturilor reale ce au in continutul lor derpturi absolute , subiect poate fi schimbat prin
transmitera bunului ce face obiectul raportului real

In cazul rporturilor obligationale ce au in continutul lor dreptri de creanta ,subiectul active cat sic el
pasiv poat fi schimbat

In cazul subiectului active al unui raport juridic obligational ce are in continuui lui dreptul de
creant ,se poate schimba prin ‘:
-cesiune de creanta

- Surogatia personala
- Novatie prin schimbare de creditor

In cazul subiectului pasiv al unui raport obligational ce are in continului sau dreptl de creanta , acesta
se poate schimba prin /.:

- Preluarea datoriei (cand exita consintamandul creditorului ( subiectulu active al raportului )

prin secesiunea contractului
- Prin novatia de schimbrare de debitor
- Stipulatia pentru altu
- Poprire
 Drept constitutional
Dreptul Constituţional este ramura fundamentală a dreptului constituită dintr-
un ansamblu unitar de norme juridice cuprinse prioritar în Constituţie prin care
se reglementează relaţii sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării,
menţinerii şi exercitării puterii de stat.[2]

Astfel normele juridice ale dreptului constituţional reglementează forma de

stat, forma de guvernământ, organizarea şi funcţionarea parlamentului, modul
de organizare a societăţii în stat, relaţiile sociale fundamentale, drepturile şi
îndatoririle fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

Raporturile de drept constituţional reprezintă o grupă de raporturi sociale

stabilite în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat, ele sânt
reglementate de normele dreptului constituţional.( Raportul juridic este o relaţie socială,
ideologică reglementată de norma juridică, apărată de stat şi caracterizată prin existenţa drepturilor şi obligaţiilor juridice
ale participanţilor la raport )

Dreptul constituţional are rolul conducător faţă de celelalte ramuri, stabilind

principiile generale care le stau la bază deoarece constituţia ca legea
fundamentală reglementează şi alte relaţii care sânt specifice altor ramuri de
drept.

Norme de drept constituţional sânt normele care reglementează conduita

oamenilor în relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării,
menţinerii şi exercitării puterii de stat. Aceste norme sânt cuprinse atât în
constituţie cât şi în alte acte normative care sânt izvoare de drept constituţional.

Izvoarele formale ale dreptului constituţional sânt numai actele normative

adoptate de autorităţile publice reprezentative.. Izvoarele formale ale dreptului
constituţional sunt: constituţia şi legile de modificare a constituţiei, legea ca act
juridic al Parlamentului, tratatele internaţionale ratificate
1. Ce este statul ?
Definitita statului a fost dezbatuta de multi autori ai vremii ,multi dintre acestia defined statul
sub un alt aspect . Hall spre exemplu analizeaza problema statului din perspectiva a trei abordari –
liberalismul , marxismul si realismul .Un important reprezentant al realismului Hobbs argumenteaza
ca in starea naturala pre-sociala oamenii se bucura de libertate deplina ,dar aceasta inseamna ca
sunt expusi la violentele fizica .In scopul inalaturarii acestei amenintari ,oamenii intra intr un
contract social unii cu altii , in cadrul caruia isi predau libertatea individuala unei a treia parti (statu),
care actioneaza in scpoul garantarii ordinii sociale si a stabilitatii .

Cristian Ionescu arata ca indifferent de formularile folosite in definirea statului , elementele

esentiale ale definititei complete sunt urmatoarele :

- O forma de organizare politica a unei colictivitati unmane,constituita istoric

- Are o localizare geografica
- Existenta unui grup de conducatori investiti cu atributii de guvernare si de exercitare a
autoritatii publice in numele poporului
- Prerogativa grupului conducator de a stabili si apara ordinea statala in cadrul acesteia , a
celei juridice

In concluzie admitem ca notiunea de stat trebuie abordata in doua sensuri :

- lato sensu – prin stat urmand a intelege o societate organizata si consttuita istoric pe un
anumit teritoriu

- Stricto senus- prin stat intelegand sistemul institutionalizat cu atributii de conducere politia a
societatii , de exercitare a puterii suverane a poporului
2.Rolul funciile si atributiile esentiale ale statului.

Statul este principala institutite politica a scocietatii .

Rolul statului consta in principiu in asigurarea si apararea prin mijloace

prevazute in Constitutie si in celalalte acte normative a interesului public, a
binelui comun si a interesului genereal . Scopul statului este , sau cum ar
trebuii sa fie , cresterea nivelului de trai ai membrilor , de bunastare sau
fericirea catatenilor .

Rolul statului este acela de a sustine efortul social general pentru

dezvoltarea economica si asigurarea resurselor materiale , financiare , pentru
cresterea de trai al populatiei , investeste bani in cercetare ,dezvoltare si
industrie , implicarea statului in procesul de invatamant , perfectarea
legislativa , colaborarea internationala , intarirea echilibrului social , inlaturarea
exceselor , preocuparea pentru asigurarea pluralismului democratic.

Funciile statului
a. Legislativa
b. Executiva
c. Judecatoreasca

Doctrina constitutionala contemporana distinge 3 categorii de

funntii:
1. Funciile politice ce au in vedere mentinerea echilibrului social intern cat
si de aparare a teritoriului national , asigurarea progresului economic-
social
2. Funciile juridice: functia legislativa ,executiva si judecatoreasca
3. Funcile sociologice ,precum constrangerea sociala –aplicarea intereselor
generale in detrimentul celor individuale

Din persepctiva rolului economic

 a. Statul aloca optim resursle si bogatiile naturale , in scopul asigurarii
progresului unei anumite colectivitati umane (functia de alocare )
b. Functia de asigurarea a echilibrului macro-econimic (functia de
stabilizare economica)
c. Distribuirea echitabila a venitului national

Forma statului
In doctrina romanesca s-a admis ca forma de stat are 3 elemente
constituitive : structura de stat , forma de guvernamant si regimul
politic

1. Structura de stat =desemneaza organizarea puterii de stat pe

un anumit teritoiu
2. Forma de guvernamant = modul de formare si organizare a
organelor statului
3. Regimul politic =ansamblul metodelor si mijloacelor de
infaptuire a puterii

Structura de stat

1. Stat unitar ----Se spune că un stat este unitar atunci când toți cetățenii

sunt supuși aceleiași puteri unice. Este cea mai comună formă
de stat din lume.Statul unitar este o formă de stat în care există o singură
putere constituțională competentă să stabilească reguli aplicabile pe
întregul teritoriu, activitatea de guvernare difuzându-se de la centru pe
cale ierarhică, o singură putere politică la nivel central și local, un singur
rând de organe centrale (parlament, guvern, președinte etc.), o singură
ordine juridică întemeiată pe o constituție unică, iar populația are o
singură cetățenie.Ex: Romania Franta Italia
2. Stat federative----este alcatuit din doua sau mai multe state member
(denumite state federale )ce isi transfera o parte din atributiile lor
 suverane in favoarea statului compus .Are urmatoarele caracteristici:
- pe teritoiul sau exista mai multe formatiuni statale
-are doua randuri de organe de varf –un rand al statului federative si un
rand al fiecarui stat membru al federatiei
-parlamentul federal are doua camera –una reprezinta federatia iar alta
reprezinta statele member
-are o proprie ordine constitutional care este subordonata constitutiei
federatiei . Ex: SUA , Germania

3. Asociatii de state
Dea lungul timpului aceste asociatii au cunoscut umatoaree forme

-uniune personala =aocierea a doua sau mai multe state , care au un

singur element comun –seful de stat , adica monarhul.Statele uniunii
raman formal independente unul fata de celallt iar relatiile din acestea
sunt relatii diplomatice .

-uniune reala= aocierea a doua sau mai multe state care pe langa persoana
monarhului comun , mai are si anumite organe commune pentru statele
member . Exemple de uniuni reale – Austria si Ungaria 1867-1918

-uniune speciala =o forma de asociere ce sta intre cea persoana sau reala

----uniunile speciale se disting in---- :

x-uniuni inegale –forma statelor vasale
x-uniuni inedite-in cazul fostelor colonii cu fosta metropola
x-uniunii democratice intre parteneri egali –Uniunea Europeana ca
urmare a semnarii tratatului de la Maastricht1992

-confederatie de state-unirea formata din mai multe state independente

care comvim sa-si creeze organe commune pentru mai multe domenii .
Forma de guvernamant
Au fost identificate dea lungul timpului ca formele de guvernamant pot
avea una dintre cele trei category fiind o structura
trihonica:monarhie,oligarhie ,democratie
Monocratia
=forma de guvernamant in care autoritatea publica exte exercitata de o
singur persoana .Puterea este in mana unei singure persoane .Forma
regasita in antichitate , Evul Mediu sub forma monarhiilor absolute
=formele intalnite de monocratie:
1 -monocratiile clasice----monarhia absoluta ,
tirania , dictatura
2 -monocratiile populare
3 -dictatura populara
 Subiecte posibile la examenw

-1.Descrieti caracteristicele statului unitary

4.Criteriile care determina forma de stat si tipologia formelor de stat in functie de aceste
criteria
-2.Descrieti caracteristicele statului federative
3.Elementele constitutive ale institutiei statului –teritoriul ,populatia ,puterea politica
suverana
5.Formele de guvernamant
6.Care sunt caracterele statului roman ce rezulta din dispozitiile constitutionale in vigoare ?

7.In ce consta specificul normelor de drept constitutional?

Norele de drept constitutional relgementeaza forma de stat , forma de guvernamant ,

organizarea si functionarea parlamantului ,modul de organizare al societatii in stat .Totodata
normele reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale ce se stabilesc in urma
mentinerii, exercitarii si instaurarii puterii de stat

8.Care sunt formele de exercitare pe care le-a cunoscut monarhia, ca forma de guvernamant
?
 9.Motivati de ce consideram ca dreptul constitutional apartine ramurei de drept public

10.Ce se intelege prin raport juridic de drept constitutional si care este conditia esentiala
pentu existanta unui asemenea raport.

Raportul juridic de drept constitutional reprezinta o relatie ce se stabileste intre subiectii de

drept constitutional in urma exercitarii mentinerii si instaurarii puterii de stat. Prin urmare un
element essential pentru existent acestui raport este acela ca el trebuie sa ia nastere in urma
mentinerii exercitarii si instaurarii puterii de stat
11.Care sunt subiectele raportului juridic constitutional

12.Care sunt izvoarele dreptului constitutioanal

-constitutita si legile ce modificare a constitutiei
-legea ca act juridi al Parlamentului
-tratata international ratificate

13.Care sunt tipurile de constitutii adoptate de-a lungul(timpului) istoriei si explicati

caracteristicile fiecaruia in parte

14.Care e diferenta intre o constitutie flextibila si rigida

15.Definiti constitutia si aratati timpurile acesteia.

FACULTATEA DE ŞTIINŢE
COMPORTAMENTALE ȘI JURIDICE
DISCIPLINA: DREPT CONSTITUȚIONAL 1
SPECIALIZAREA: DREPT, ADMINISTRAȚIE
PUBLICĂ
ANUL UNIVERSITAR: 2021 – 2022
ANUL I, SEM. 1
Aprob,
Decan
SUBIECTE EXAMENE
1. Dreptul constituțional. Definiție, apariție,
evoluție.
2. Subiecții raporturilor de drept constituțional.
Enumerare descriptivă.
3. Izvoare de drept constituțional. Enumerare
descriptivă.
4. Constituția. Definiție, relații cu alte tipuri de
acte normative.
5. Enumerați descriptiv fazele existenței unei legi
fundamentale.
6. Procedura de adoptare a unei constituții noi.
Enumerare descriptivă a etapelor.
7. Procedura de revizuire a constituției. Enumerare
descriptivă a etapelor.
8. Controlul constituționalității legilor. Definiție,
clasificare, organe de stat competente.
9. Tipuri de acte normative ce pot fi
supuse controlului constituționalității.
Enumerare
descriptivă.
10. Curtea Constituțională a României.
Componență, atribuții.
11. Procedura controlului constituționalității
legilor exercitat de Curtea Constituțională a
României. Prezentare generală.
12. Procedura în cazul judecării excepției de
neconstituționalitate a legii. Prezentare generală
13. Actele ce pot fi emise de către Curtea
Constituțională. Enumerare descriptivă.
14. Statutul desvoltător al Convenției de la Paris.
Adoptare, prezentare generală a conținutului.
15. Constituția României adoptată în 1866.
Prezentare generală a conținutului.
16. Constituția României adoptată în 1923.
Prezentare generală a conținutului.
17. Constituția României adoptată în 1938.
Prezentare generală a conținutului.
18. Constituția României adoptată în 1948.
Prezentare generală a conținutului.
19. Constituția României adoptată în 1952.
Prezentare generală a conținutului.
20. Constituția României adoptată în 1965.
Prezentare generală a conținutului.
21. Constituția României adoptată în 1991.
Adoptare, prezentare generală a conținutului.
22. Revizuirea Constituția României adoptată
în 1991. Procedură, prezentare generală a
conținutului.
23. Elementele constitutive ale statului. Definiție,
enumerare descriptivă.
24. Teritoriul statului. Definiție, rol, prevederi
constituționale.
25. Puterea de stat. Definiție, forme de
guvernământ.
26. Populația. Definiție, prevederi constituționale.
27. Prevederi constituționale referitoare la
structura de stat și caracterele României.
Enumerare
descriptivă.
28. Cetățenia română. Definiție, principii
constituționale.
29. Moduri de dobândire a cetățeniei române.
Enumerare descriptivă.
30. Pierderea cetățeniei române. Enumerare
descriptivă.