Universitatea din Bucureti Facultatea de Drept

REFERAT

Studenta: Dobrin Ioana Facultatea de Drept Seria I, grupa 105

Dreptul si statul

1. Notiunea de stat 1.1 Puturea de stat 1.2 Organele statului 1.3 Forma statului 2. Corelatia stat drept 3. Trasaturile statului de drept

1. Notiunea de stat
Statul este, asa cum afirma un autor contemporan, forma normala de organizare a societatii politice. Termenul de stat cunoaste mai multe acceptiuni: statul este puterea centrala prin opazite cu colectivitatile locale ( regiuni, departamente, orase ) statul desemneaza guvernantii, pentru a-i diferentia de guvernati, el evoca puterile publice in ansamblul lor, ca de pilda in formularea " Statul este responsabil de mentinerea ordinii statul desemneaza o societate politica organizata. Statul poate fi definit ca o putere organizata asupra unei populatii, pe un anumit teritoriu. Toate elementele constitutive alestatului: puterea, populatia, teritoriul sunt esentiale pentru fiintarea unui stat.

1.1 Puterea de stat

Elementul cel mai caracteristic il reprezinta putereade stat. Puterea de stat este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin posibilitatea de a comanda, de a da ordine si obligatia celui care le primeste de a se supune acestei comenzi. Puterea de stat este o putere politica. Conceptul de politica are multipleacceptiuni, dar, in general, politica este denumita stiinta guvernarii statelor, ea se refera la arta de a guverna un stat. Fenomenul politic fundamental care trebuie studiat in legatura cu statul si puterea politica il reprezinta distinctia intre guvernanti si guvernati, intre cei ce detin puterea, care comanda si cei care sunt condusi, care se supun acestei conduceri. Pentru a cunoaste caracterul puterii este a cunoaste cine detine puterea, cum o dobandeste, cum o exercita. Puterea de stat este o putere organizata in sensul ca ea se desprinde de persoana care o exercita. Puterea de stat este o putere de comanda , ea instituie norme obligatorii, fie sub forma normelor generale, fie sub forma dispozitiilor concrete. Puterea de stat este unica , ea detine monopolul constrangerii: numai ea are posibilitatea sa foloseasca constrangerea, dispunand in acest sens de un aparat specializat. Suveranitatea puterii de stat. Aceasta desemneaza caracterul puterii de stat dea nu fi suprema in interiorul statului, de a nu recunoaste nici o alta putere deasupra sa si de a fi independenta in exterior in raport cu alte state. Un stat suveran estecel care pe teritoriul sau detine puterea si edicteaza ordineade drept, iar in exterior nu primestedispozitii de la nimeni, nu este subordonat unei forte externe. Putereade stat are vocatia globalitatii, in sensul ca ea se aplica in societatea respectiva asupra tuturor aspectelor, in toate domeniile vietii, ea singura isi stabileste limitele. Statul este o institutie politica cu o personalitate juridica deosebita, puterea politicaeste institutionalizata prin stat si in felul acesta statul exercitandu-si puterea sa

suverana determina organizarea societatii, potrivit unei anumite conceptii, conform unei anumite ordini de drept in societate, asigura apararea acesteia. Statul nu poate fi conceput fara populatie, putereastatala exercitandu-se asupra unei colectivitati umane, de regula o natiune. Intre stat si fiecare individ al colectivitatii statale se stabilesc relatii speciale, drepturi si obligatii reciproce cuprinse in statulul cetateanului fiecarui stat. Puterea statului nu se limiteaza doar la cetateni, ea seexercita si asupra cetatenilor straini sau fara cetatenie aflati pe teritoriul tarii. Teritoriul reprezinta spatiul delimitat prin frontiere in care acesta isi organizeaza activitatea si isi exercita competentele sale.

1.2 Organele statului

Statul este constituit dintr-un sistem de organesi organisme, integrate intr-un mecanism, prin intermediul caruia el isi exercita rolul si functiile in societate. De-a lungul timpului, mecanismul de stat s-a constituit in functiede realitatile socialeconomice, politice, ideologice dintr-o societate sau alta. in epoca moderna, in conditiile luptei impotrivaabsolutismului feudal, caracterizat prin arbitrar, abuzuri, s-a cautat sa se gaseasca o forma de organizare a satatului care sa inlature abuzurile de putere, dominatia nelimitata a celor ce detin puterea. Astfel, in Anglia, prin John Locke, a aparut teoria separatiei puterilor, dezvoltata apoi de catre Montesquieu. Potrivit acestei conceptii in stat exista trei puteri: puterea legiuitoare, puterea executiva, puterea judecatoreasca. Montesquieu arata ca pentru casa nu se poata abuza de putere, trebuie in asa fel organizate lucrurile incat puterea saopreasca puterea (sa devina abuziva ). Cele trei puteri sunt gandite de asa natura incat ele, pe de o parte sa exercite anumite atributii specifice, iar pe de alta parte, sa colaboreze si sa controleze intre ele. Este esential ca organele ca organele legislative si executive sa-si indeplineasca fiecareatributiile, dar sa se afle intr-o interdependenta, sa existe un control reciproc, dar aceasta sa nu duca la subordonarea unei dintre puteri, necesitatea unui echilibru fiind obiectiva.

Unii autori considera ca au caracter politic numai puterile legislativasi executiva, puterea judecatoreasca nu are caracter politic, eaaplicand legeain caz de aparitie a litigiilor.

1.3 Forma statului

Forma statului este un concept complex cedesemneaza modalitatile de organizare ale statului si mai ales cum este organizata exercitarea puterii de stat. Forma de stat poate fi abordata din mai multe unghiuri, distingand din cadrul acesteia structura de stat, forma de guvernamant si regimul politic. Structura de stat desemneaza organizarea puterii destat, entitatile statale existente si relatiile specifice, relativ constante intreacestea, cat si cu statul ca intreg. Sub acest aspect statul poate fi unitar sau federal. Statul unitar se caracterizeaza prin aceea ca are o singura constitutie, un singur rand deorgane supreme care isi exercita competentele lor pe intreg teritoriul statului si cu privire la intreaga populatie, aceastaavand osinguracetatenie. Statul insusi este subiect de drept international participand in aceasta calitate la viata internationala. Statul federativ esteconstituit din doua sau mai multestate membre care in limitele si in conditiile stabilite prin constitutia federatiei isi transfera o parte din atributele lor suverane in favoarea statului compus si dau astfel nastere unui nou stat, distinct de statele care il alcatuiesc. Statelecomponente isi pastreaza insa identitatea si cealalta parte a atributelor lor suverane. Statul federativ este caracterizat prin: existenta unei constitutii a federatiei; organele legiuitoare, administrative si dejustitie la nivelul federatiei; populatia are doua cetatenii: cetateniastatului federal si cetatenia statului federat, fiecarestat federat are o ordine constitutionala proprie si o legislatie proprie. Forma de guvernamant, cum a fost analizata in antichitate de catre Aristotel are in vedere faptul daca la conducerea statului se aflao persoana - cazul monarhiei, un numar restrans de persoane - oligarhia sau majoritatea cetatenilor - democratia. Monterquieu, in epoca moderna a clasificat formele de guvernamant in doua categorii: monarhia si republica. Forma monarhica se caracterizeaza prin existenta unui

sef de stat monarh sau imparat, sau cu o alta denumire, care detine puterea pe viata si o transmite ereditar. Republica se caracterizeaza prin faptul ca seful statului, care poartadenumirea de presedinte este o persoana aleasape o perioadalimitata. Fiecare din aceste forme poate sa aiba forme diferite de manifestare, democraticesau totalitariste. Regimul politic este constituit din ansamblul institutiilor, metodelor si mijloacelor prin carese realizeaza puterea. Se pot distinge doua tipuri de regimuri politice: regimul democratic sau regimul autoritar sau totalitar. Democratia se caracterizeaza prin: puterea apartine poporului, pluralism politic, seaplica principiul majoritatii, libertatea si recunoasterea opozitiei, promovareasi apararea drepturilorsi libertatilor fundamentale. Astfel deosebim: regim parlamentar, regim prezidential, regim mixt. Regimul parlamentar se caracterizeaza prin colaborarea puterilor si prin controlul lor mutual. Pegimul prezidential are la baza separarea organicaaccentuata a puterilor instat, presedinteletariiavand o mai mare putere, dar in acelasi timp exista o colaborare functionala intre acestea. Regimul mixt exte produsul combinatiei intre regimul prezidential si parlamentar. Regimul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca statul se manifesta ca un organ dominator, el intervine in toate domeniile sociale cauta sa domine si sa dicteze totul. Acest regim nu recunoaste pluralismul politic, dreptul deopozitie, principiul separatiei puterilor, ignora in fapt drepturile si libertatile fundamentale.

2. Corelatia stat drept

Statul edicteaza normele juridice, vointa statala inscriindu-se ca un factorextrem desemnificativ in constelatia factorilor care determina sau influenteaza intr-un fel sau altul elaborarea normelor juridice. in situatia in care statul nu elaboreazadirect normele juridice, el are competenta de a atribui normelor sociale care aspira la consacrarea prin drept juridicitatea, de a le valida, asigurand prin forta sa coercitiva aplicarea lor. Actiunea normelor in timp si spatiu, cat si asupra persoanelor este reglata de vointa statala care se pronunta asupra intrarii in vigoare a acestora, a mentinerii lor in

campul dreptului pozitiv, a modalitatilor deabrogare a relatiilor complexe care se instituie fata de populatie si teritoriul unui stat. Statul asigura organele, mecanismele, procedurile cu ajutorul carora se intruchipeaza reactia societatii fata de cei care incalca legea. In acelasi timp, Dreptul - ca ansamblu de norme este un instrument indispensabil pentru putereastatala cand aceasta stabilestesa ia decizii obligatorii pentru cetatenii unui stat. organelecentrale si locale, intre diferitele entitati statale. Prin drept, puterea statala capata oficialitatesi legalitate, capacitatea de a-si exercita prerogativele de conducere sociala, de armonizare a intereselor diverse dinsocietate, de solutionare a conflictelor sociale, de promovare a sigurantei civice, ajustitiei sociale, cat si a progresului social. Prin norme juridicese stabilesc competentele organelor statului, directiile principale deactivitate, relatiile dintre

3. Trasaturile statului de drept

Statul de drept reflecta coexistenta celor doua entitati sociale distincte, dar nedisociabile care sunt statul si dreptul, a raporturilor lor reciproce manifestate ca relatii dintre putere si normativitate - prima ca tendentialitate spre dominare si supunere, cealalta cu cea de franare si ordonare. In masura in care in epoca moderna si, mai ales, contemporana s-a ajuns la o armonizare a acestor raporturi, la stapanirea organizarea si controlul puterii prin drept se poate spune ca s-a creat o noua entitate, ca o sinteza superioara a celor doua elemente componente, denumita Satul dedrept. Statul de drept poate fi inteles ca un concept politico-juridic ce defineste o forma a regimului democratic deguvernamant din perspectiva raporturilor dintre stat sidrept dintre putere si lege prin asigurarea domniei legii si drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in exercitarea puterii. Principalele trasaturi definitorii ale statului de drept sunt: constituie o replica sociala fata de abuzul de putere si o solutie pentru impiedicarea acestuia; pluralismul politic, libertatea competitiei politice, a dreptului la opozitie;

 cere o ordine de drept in care locul suprem il ocupa Constitutia, existand obligatia tuturor, a organelor destat, a organismelor sociale si a cetatenilor sa se supuna legii. In cadrul acesteia ordini de drept legalitatea - ca respectare a normelor juridice, a principiilor si procedurilor prevazute de lege se intemeiaza pe legitimitate, pe respectul drepturilor libertatilor fundamentale ale cetatenilor la nivelul standardelor internationale; inseamna guvernarea in numele majoritatii prin respectarea drepturilor minoritatii, aegalitatii in fata legii pentru toti cetatenii, fata nici o deosebire; este conditionat ca realizare practica si de gradul de instructie si educatie a poporului, detraditiile culturale, de aspecte psihosociale inceea ce priveste respectul fata de lege; presupune libertatea presei, a tuturor massmedia, a dreptului de asociere, a existentei societatii civile - ca una din modalitatile importante dea impiedica abuzul puterii statale; are drept corolar respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum acestea sunt prevazute in documentele internationale. -Romania este un stat de drept, democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantare.

Bibliografie

Ioan Ceterchi.......... ............Introducere in teoria generala a dreptului Nicolae Popa................................................Teoria generala a dreptului