Ministerul Justitiei

 De ce am ales aceasta institutie?

Este un domeniu in care au loc schimbari in permanenta si pentru a le intelege,
mai intai este necesar sa avem cateva cunostinte despre modul in care functioneaza
acestea.

 Date de identificare

 MINISTERUL JUSTITIEI
 Str. Apolodor, Nr. 17, Sector 5, Bucuresti,
 Telefon: 0372041999
 www.just.ro
 COD CAEN :8423

 Scurt istoric

Conform Arhivelor Naționale ale României, până în secolul al XIX-lea, sistemul

judiciar statele predecesoare ale acestei țări nu avea un caracter independent și nu
era exercitată de persoane specializate. Adoptarea Regulamentelor Organice în Țara
Românească în anul 1831 și în Moldova în anul 1832 a conturat organizarea
instituțională pe baza principiului separării puterilor în stat. Astfel, puterea
legislativă era încredințată Adunării Obștești, cea executivă domnului iar cea
judecătorească tribunalelor care erau independente față de Adunare și domn.

Puterea judecătorească era exercitată prin intermediul următoarelor instituții:

1) Tribunalele de întâia instanță sau judecătoriile județelor;

2) Divanurile judecătorești, cu sediile în București și Craiova pentru Țara Românească

și Iași pentru Moldova. La aceste instanțe se judecau apelurile împotriva hotărârilor
judecătoriilor județene;
3) Judecătoriile de comerț;

4) Judecătoriile de poliție;

5) Înaltul Divan sau Înalta Curte de Apelație (din 1833 numit Divanul Domnesc).
Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor
judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai
în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe
rol la Înaltul Divan.

6) Divanul de revizie.

Pentru perioada de început, activitatea Ministerului de Justiție (Departamentul

Dreptății sau Logofeția Dreptății) avea rolul de a supraveghea și îndruma activitățile
judecătorești, conducătorul departamentului, Marele logofăt (ministrul de justiție)
fiind mijlocitor între instanțele judecătorești și domn.

Inițial, Ministerul Justiției era constituit dintr-un ministru, sau mare logofăt, un
director înlocuitor al acestuia, conducătorul direct al celor trei birouri (mese) și un
revizor judecătoresc.

În anul 1862, prin desființarea Divanului judecătoresc de la Iași, s-a creat un singur
Minister de Justiție cu sediul la București .

Odată cu Unirea Principatelor din 1859, Ministerului Justiției a dobândit un set

complex de atribuții, printre acestea numărându-se promulgarea legilor și păstrarea
marelui sigiliu al statului pentru validarea legilor. Ministrul justiției era și șeful
Ministerului Public. El avea sarcina de a supraveghea activitatea procurorilor, de a
urmări delicte de diferite naturi, de a verifica aplicarea instrucțiunilor de procedură,
de a supune domnului petițiile de grațiere sau reducere a pedepsei, de a primi
cererile de naturalizare și transfera Adunării Elective și de a legaliza actele de stare
civilă și pe cele judecătorești pentru străinătate.

Curtea de Casație și Justiție a luat ființă în 24 ianuarie 1861, aceasta având în

jurisdicție toate tribunalele, curțile de apel și tribunalele militare iar prin legea din 4
iulie 1865 se dădea o nouă organizare instanțelor judecătorești.
 Fondul arhivistic Ministerul Justiției care poate fi cercetat la Arhivele Naționale
cuprinde documente create în anii 1823–1948. Materialul documentar cuprins în
fond, este organizat pe părți structurale, așa cum acestea au fost înființate și au
funcționat în conformitate cu legislația vremii.

 Misiune

Ministerul Justitiei are misiunea de a contribui la buna functionare a sistemului

judiciar si de asigurare a conditiilor infaptuirii justitiei ca serviciu public,apararea
ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

 Obiective

1.elaborarea de strategii si programe si al prevenirii si combaterii criminalitatii si

coruptiei
2.Elaborare, avizarea proiectelor de acte normative si sintetizarii practii instantelor
3.Integrare atlantica si euroatlantica
4.protectia victimilor si reintegrarii sociale a infractorilor

 Principii si valori

- integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a

declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă
a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare
pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi
incompatibilităţi;
- prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au
datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de funcţia publică pentru
obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei,
familiile lor sau persoane apropiate;
 - transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul
neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi
consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.

 Management superior
La nivelul ministerului funcționează Sistemul de management al calității (SMC),
reprezentând ansamblul proceselor și componentelor administrative necesare
pentru a demonstra capacitatea organizației de a furniza servicii publice conforme
cerințelor beneficiarilor și reglementărilor legale aplicabile.
 Analiza sistemului de management

A.Subsistemul organizatoric

 Ministerul Justitiei, organizat prin hotararea guvernului nr. 625/2009 ca organ de

specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului si are ca
principal obiectiv organizarea administrarii justitiei , executarii
pedepselor.Conducerea Ministerului Justitiei este realizata de un ministru ajutat de
catre un colegiu consultativ,format din secretari de stat,secretar general si secretar
general adjunct.
 Subsistemul organizatoric mai este format din Corpul de Consilieri ai
ministrului,Cabinetele demnitarilor ,Consiliul Consultativ Stiintific,Structuri
permanente de lucru la nivelul ministerului,Comitetul de Securitate si Sanatate in
munca

B.Subsistemul decizional

 Directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a

ministerului
 Șefii de serviciu din cadrul direcțiilor din minister
 Șefii de birou din cadrul direcțiilor din minister
 Managerul de contract

C.Subsistemul informatic
 Direcţia tehnologia informaţiei este compartimentul care coordonează activitatea
informatică în cadrul aparatului propriu al ministerului, al unităţilor subordonate
acestuia, precum şi al instanţelor judecătoreşti, în scopul constituirii unui sistem
informatic judiciar unitar şi care implementează programele guvernamentale de
informatizare în unităţile sistemului judiciar.
 Direcţia tehnologia informaţiei are următoarele atribuţii:
1. administrare rețea locală
2. administrare reţele WAN şi VPN
3. elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor de securitate
4. help desk (centru de apel)
5. elaborarea strategiei IT şi a modificărilor legislative
6. gestionarea şi implementarea proiectelor
7. administrarea bazelor de date
8. dezvoltarea şi administrarea aplicaţiilor aflate în exploatare 9. instruirea şi
resursele umane
10. secretariatul, corespondenţa, arhivarea electronică a documentelor şi altele

D.Subsistemul metodelor si tehnicilor de management

La nivelul ministerului funcționează Sistemul de management al calității (SMC),

reprezentând ansamblul proceselor și componentelor administrative necesare pentru
a demonstra capacitatea organizației de a furniza servicii publice conforme cerințelor
beneficiarilor și reglementărilor legale aplicabile
Avem management pe bugete.
Analiza mediului

1.Cod CAEN: 8423 (Activitati de Justitie)

2.Nu exista competitii si alinte in care sa fie implicat, deoarece acesta trebuie sa fie
impartial.
3.-Portalul legislativ a fost dezvoltat în cadrul proiectului „Implementarea Portalului
N-Lex", implementat de către Ministerul Justiţiei în perioada octombrie 2012 –
februarie 2015. Proiectul a beneficiat de finanţare nerambursabilă din Fondul Social
European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative
-Proiect de ordin privind condiţiile de acordare a majorării de 75% din salariul de
funcţie pentru munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul
normal de lucru de către funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare, precum și pentru modificarea unor prevederi în domeniul
salarizării funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare și din Ministerul Justiției
-Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificare art. 1 din Hotărârea Guvernului
nr. 762/2010 privind condiţiile de acordare, în mod gratuit, a asistenţei medicale,
medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

-demararea unor proiecte - fenomenele de lipsa de integritate si

noi(ex.jurisprudenta unitara)
-procesul de reorganizare a MJ si
eficientizarea unor activitati(ex:acordarea
cetateniei)
-interesul profesional pentru recastigarea si
imbunatatirea credibilitatii
cazurile de coruptie din sistem
-lipsa de reactie a sistemului fata de
problemele de integritate
-jurisprudenta neunitara
-asigurarea independentei reale a -lipsa de vointa politica in sustinerea unor
magistratilor si imbunatatirea statului
acestora
-demararea reformei prin adoptarea si
implementarea legilor fundamentale ale
justitiei
-definitivarea noilor coduri
-degrevarea magistratilor de activitatile
administrative
Oportunitati
-modernizarea cadrului legislativ
-parteneriat cu societatea civila prin
incurajarea dezbaterilor publice
-interese din partea opiniei publice si a media
pentru temele legate de justitiei
-interesul pentru dezvoltarea unor metode
alternative de solutionare a litigiilor
(medierea)
-sprijin din partea Comisiei UE
Bibliografie:
1. http://www.just.ro/
reforme
-perceptie negativa din cauza cazurilor
mediatizate,a protestelor si conflictelor din
cadrul sistemelor
-durata lunga a proceselor si costurile
acestora
-deficiente in organizare ministerului
-slaba cooperare inter-institutionala
-neclaritati privind statul magistratilor
(acces,promovare,evaluare)
-deficiente de comunicare
Amenintari
- -gradul de incredere scazut in justitie si
imaginea nefavorabila a sistemului de justitie
-gradul redus de cunoastere a institutiilor din
sistemul judiciar de opinia publica
-gradul legislative incoerent
-cresterea semnificativa de dosare la un an la
altul
-criza financiara care ar putea afecta
finantarea sistemului judiciar