Etapele raționamentului juridic

Precizare: Soluționarea unui dosar sau întocmirea unui rechizitoriu presupun, în egală măsură, construirea
unui raționament în urmă căruia să fie conturată o concluzie: soluția pronunțată în dosar. Raționamentul
este unul de tip inductiv: se pornește de la o serie de reguli generale și se particularizează propozițiile
pentru o situație concretă. Raționamentul pornește de la o ipoteză (elementele de fapt ale dosarului,
normele juridice incidente) și se derulează prin operațiuni logice (de regulă, silogisme) până când ajunge
la o concluzie. Concluzia este aflată doar la finalul parcurgerii raționamentului, ea nu este
„intuită”/„anticipată”/„impusă”/„dorită” dinainte. De exemplu, pronunțarea unei hotărâri (redactarea
minutei) trebuie întotdeauna să fie o consecință a parcurgerii (și finalizării) raționamentului juridic (cel ce
va deveni partea de considerente a hotărârii); nu trebuie ca redactarea hotărârii să fie subsumată ajungerii
la concluzia din minută…
I. Colectarea și sistematizarea faptelor
1. toate elementele de fapt din cauză sunt identificate și listate
2. afirmațiile legate de un anumit element de fapt sunt grupate pentru a determina dacă
informațiile se coroborează sau se contrazic
3. elementele de fapt neconcordante sunt clarificate cu ajutorul probatoriului administrat
4. elementele de fapt dovedite sunt inventariate
5. se alcătuiește un rezumat al faptelor, care să aibă o derulare logică
II. Identificarea normelor juridice aplicabile
1. se analizează cererile formulate de părți
2. se determină instituțiile juridice avute în vedere
3. se identifică normele juridice aplicabile
III. Trierea faptelor relevante
1. dintre elementele de fapt avute în vedere în rezumat sunt eliminate cele care nu sunt
relevante pentru problema de drept identificată
2. elementele de fapt rămase sunt organizate în funcție de ipotezele normelor juridice aplicabile
IV. Aplicarea normelor juridice incidente faptelor relevante
1. se califică elementele de fapt prin prisma semnificației lor juridice
2. se determină normele care oferă răspunsul la întrebările formulate
3. se aplică normele incidente prin particularizarea ipotezei la faptele relevante
V. Construirea raționamentului juridic
1. afirmațiile utilizate ca premise ale raționamentului trebuie să facă parte exclusiv din
inventarul faptelor relevante și/sau lista normelor incidente
2. raționamentul va urmări să parcurgă toți pașii logici de la premise către concluzie, fără salturi
intuitive (nedemonstrate)
3. fiecare concluzie (parțială) va fi justificată prin referirea la norma incidentă („în drept”) și la
faptele relevante („în fapt”)
VI. Redactarea hotărârii
1. se rezumă faptele relevante într-o prezentare inteligibilă
2. se explică pașii raționamentului juridic (cu indicarea normelor și a probelor) în ordinea
prescrisă de regulile de procedură (soluționarea excepțiilor, soluționarea fondului,
soluționarea incidentelor etc.)
3. se formulează concluzia
Notă: în principiu, fiecare pas al raționamentului se punctează. Soluția reprezintă doar o fracțiune din
punctajul total. Pentru justițiabil este extrem de important să știe și de ce a primit o anumită soluție.