Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ierarhic superioara. Creez un text general. Aceasta regula de la pct.3 ar fi ramas valabila
daca nu era prevazut expres.
Dupa natura interesului ocrotit: norme imperative si norme dispozitive
1. Norme de organizare judecatoreasca sunt de principiu imperative; exceptie: cazurile de
incompatibilitate prevazute de art.42 NCPC.: cele care garanteaza impartialitatea
judecatorului
2. Normele de competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva sunt de ordine publica:
cand judecatorul trebuie sa se abtina si oricand poate fi invocat cazuri de incompatibilitate.
Competenta generala traseaza atributiile intre instante si alte organe (de ex. Curtea
Constitutionala).
3. Nomele de competenta teritoriala alternativa si de drept comun sunt de ordine privata.
Cele de ordine publica sunt mai putine.
4. Normele de procedura propriu-zisa: natura lor se determina de la caz la caz. Vedeti norma
ce reglementeaza si daca norma reglementata e de interes particular sau de interes public. De
ex. regula ca daca s-a pronuntat o hotarare definitiva intr-o cauza, aceasta cauza nu mai
poate fi reluata daca exista autoritate de lucru judecat -> se va opune aceasta exceptie. Este
interesul statului de a nu avea hotarari contradictorii. Aspecte de ordine privata: aspectul
legat de necitarea la proces - principiul contradictorialitatii; li s-a incalcat drepturile, dar cu
toate astea a castigat procesul. Daca ne gandit la chestiunea probelor exista o prevedere prin
care partil pot conveni cu privire la admisibilitatea unor probe, asta daca nu incalca regulile
de ordine publica.
Recuzarea e de ordine privata; abtinerea e de ordine publica.
Daca judecatorul se afla in incompatiiitate si nimeni nu il acuza, hotararea pronuntata de el
ramane valabila, dar unele aspecte de ordin disciplinar se pot aplica.
Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a
inceput procesul. Dreptul de a face apel s-a nascut de la data introducerii cererii principale.
Actiunea civila
Sediul materiei: art.29 - 40 C.proc.civ.
Notiune:
Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia drptului ubiecti sau a
uni situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor din proces. In limbajul
uzual al juristilor, se va folosi notiunea de "s-a formulat o actiune". De fapt se refera la
cererea de chemare in judecata (o particularizare a actiunii, este unul dintre acele mijloace de
exercitare a actiunii civile). Acest ansamblu functioneaza pentru protectia dreptului subiectiv
sau a unei situatii juridice (de ex.actiunile posesorii), dar si pentru asigurarea apararii
partilor.
Observatii:
- actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv; dreptul la actiune apare ca o modalitate de
exercitare a dreptului subiectiv;
Dreptul subiectiv are cam trei componente:
1. eu, titularul dreptului pot sa ma comport intr-un anumit fel fata de dreptul meu;
2. eu, titularul dreptului pot cere celorlalti sa aiba o atitudine conforma dreptului meu.
Ceilalti pot fi unul daca e raport contractual, sau mai multi.
3. daca cumva subiectul pasiv nu se conformeaza dreptului meu, eu pot recurge la forma
coercitiva a statului (aceasta este chiar actiunea civila).
- actiunea nu se confunda cu cererea de chemare in judecata, deoarece aceasta din urma
reprezinta numai una dintre formele de manifestare a actiunii;
- actiunea este preexistenta procesului, pentru ca dreptul tau subiectiv este de la inceput.
Dreptul la actiune este parte integranta a drptului subiectiv civil. Aceasta cuprinde: dreptul
de a sesiza instanta, dreptul de a solicita probe, dreptul de a recuza judecatorii, dreptul de a
formula cai de atac, dreptul de a solicita execuutarea hotararii ec.
Dinstinctia dintre dreptul material la actiune si dreptul procesual la actiune
Partile
Persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii;
Reprezentantii (legali sau conventionali) ai partilor nu sunt parti ale procesului civil;
Exceptional, pot fi parti si organe sau persoane carora legea le recunoaste o asemenea
calitate (ex. procurorul atunci cnd introduce actiuni in favoarea minorilor, pusilor sub
interdictie si diparutilor).
Obiectul
Protectia unui drept (poate presupune o actiune sau abstentiune)
Protectia unei situatii juridice/unui inters legitim (x. posesia)
Se particularizeaza in raport cu mijlocul procedural folosit.
Cauza (cauza petendi) nu trebuie confundata cu cauza debendi (cauza cererii de chemare in
judecata, adica temeiul dreptului dedus judecatii).
Cauza debendi: o mostenire, o uzucapiune
Cauza este scopul spre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.
Autoritate de lucru judecat - identitate de parti, obiect si cauza (aici cauza debendi).
Trebuie sa fie reala, licita si morala. Cauza nereala, ilicita, imorala: de ex. nu declanseaza un
proces cum ca ar vrea protectia unui drept, ci ca sa blocheze Cartea funciara (crearea unui
avantaj economic folosind justitia).
Interesul
Sediul materiei: art.33 C.proc.civ.
Folosul practic al demersului judiciar;
Vizeaza punerea in miscare a actiunii, dar si toate celelalte forme care alcatuiesc actiunea
(exceptii: cai de atac, probe etc.)
Este material si moral;
Conditii:
- determinat;
- legitim, adica sa nu fie pur economic, de complezenta;
- personal, adica nu al altuia;
Exceptii - actiunea oblica; actiunile colective sau actiunile formulate de organe caror
legea le recunoaste legitimare procesuala distinct de titularul dreptului.
A (reclamant) se judeca cu B (parat). B nu e citat la proces si nici nu vine si nici instanta nu
observa aceasta, insa castiga necitat. Face apl A. Aparent are interes, insa interesul nu este
personal, pentru ca normele protejau drepturile lui B. Poate gasi alte interese, dar pe acest
aspect nu are interes.
Sunt si situatii in lege in care interesul nu e personal dar legea rcunoaste dreptul la actiune
(actiunea oblica). Actiunile formulate de organe caror legea le recunoaste legitimare
procesuala:
ex. dat cu procurorul (interesul e al minorului, pusului sub intrdictie, disparutului).
- nascut si actual;
Observatie: interesul poate fi nascut si actual chiar daca dreptul afirmat nu este inca actual:
art.34 NCPC, sechestrul asigurator (art.952 NCPC), asigurarea probelor (art.359 NCPC),
regresul anticipat al fideiusorului (art.2312 NCC).
La sechestrul asigurator - art.953 alin.3 NCPC = masura de protectie pentru creditor ca
atunci cand formuleaza o pretentie, pentru a nu risca ca paratul sa creeze o stare de
insolvabilitate, se dispune sechestrarea averii paratului pe durata procesului.
Calitatea procesuala
Sediul materiei: art.36 - 39 C.pro.civ.
Reprezinta identitatea dintre partile procesului si subiectele raportului juridic litigios.
Art.429 NCC
Obsevatie: in mod exceptional se recunoaste calitatea procesuala a unor persoane,
organizatii, institutii sau autoritati care nu au drepturi proprii in raportul juridic dedus
judecatii. Este nevoie de o prevedere expresa a legii (!);
Ex. OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de dicriminare (art.28).
Organizatiile neguvernamentale au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea
se manifesta in domeniul lor de activitate.
Legea 62/2011 dialogului social (art.28)
OG 21/1992 privind protectia consumatorilor
- organizatiile sindicale;
- asociatiile pentru protectia consumatorilor;
- organizatiile neguvernamentale are ca scop protectia drepturilor omului sau au un interes
legitim in combaterea discriminarii - daca discriminarea aduce atingere unei comunitati sau
grup de persoane;
- procurorul, in conditiile art.92 C.proc.civ., art.245 C.proc.pen.
Calitatea procesuala nu se confunda cu problema existentei sau inexistentei drepturilor si
obligatiilor partilor - aceasta este o problema de fond.
Este activa (a reclamantului) si pasiva (a paratului).