Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 2 - Drept procesual civil

Normele de procedura civila


Din punct de vedere al obiectului de reglementare:
1. Norme de organizare judecatoreasca sunt ele care stabilesc statutul judecatorilor prcum si
aspectele legate de organizarea administrativa a unei instantei de judecata. Din punct de
vedere al sediilor Legea 304/2004 privind organizarea judecatoreasca; Legea 303/2004
privind statuul judecatorului si procurorului, dar le veti gasi chiar si in Codul de procedura
civila. In C.p.civ. aceste norme le gasim la incompatibilitatile judecatorilor (art.41 si urm.).
2. Normele de competenta stabilesc atributiile instantelor in fnctie de rangul acestora si de
intinderea teritoriala a circumscriptiilor lor.
3. Normele de procedura propriu-zisa sunt toate celelalte. Dupa materiile care intervin:
1. Normele de procedura contencioasa - aici sunt cele mai multe.
2. Normele de procedura necontencioasa - de ex. inregistrarea partidelor, a asociatiilor si
fundatiilor
3. Normele de executare silita snt cele care vizeaza procesul in faza lui de executare silita.
Din punct de vedere al campului de aplicare: norme generale si norme speciale
1. Specialia generalibus derogant (regula se aplica si atunci cand norma generala este
ulterioara normei speciale). Dreptul procesual civil este un drept comun. El nu se aplica
numai instantelor, ci chiar si Curtii Constitutionale, contenciosului administrativa, daca
legea contenciosului nu prevede reguli derogatorii.
2. In masura in care tace, norma speciala se completeaza cu norma generala.
3. Norma generala ulterioara nu inlatura norma speciala anterioara, decat daca se prevede in
mod expres aceasta. Ex. avem Legea executorilor judecatoresti - art.39 alin.3 : executorii
judecatorsti nu pot conditiona punerea in executare a hot jud de plata anticipata a
onorariului. NCPC a intrat in vigoare in 2013, tratand problema executarii silita (art.647 teza
a 2-a: obligatia avansarii cheltuielilor). Art.670 alin.2 : chelt ocazionate cu punerea in
executare silita sunt in sarcina debitorului, dar ele se avanseaza de catre creditor. Legea
executorilor este o lege speciala - se refera la o anumita cheltuiala, ceea ce inseamna ca CPC
nu a derogat de la Legea 188/2000. Sunt si situatii in care norma generala ulterioara prevede
in mod expres ca toate normele anterioare se abroga. In Legea 76/2012 - art.7: ori de cate ori
hot ete definitiva de la data intrarii in vigoare a CPC, aceasta va fi rezolvata de instanta

ierarhic superioara. Creez un text general. Aceasta regula de la pct.3 ar fi ramas valabila
daca nu era prevazut expres.
Dupa natura interesului ocrotit: norme imperative si norme dispozitive
1. Norme de organizare judecatoreasca sunt de principiu imperative; exceptie: cazurile de
incompatibilitate prevazute de art.42 NCPC.: cele care garanteaza impartialitatea
judecatorului
2. Normele de competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva sunt de ordine publica:
cand judecatorul trebuie sa se abtina si oricand poate fi invocat cazuri de incompatibilitate.
Competenta generala traseaza atributiile intre instante si alte organe (de ex. Curtea
Constitutionala).
3. Nomele de competenta teritoriala alternativa si de drept comun sunt de ordine privata.
Cele de ordine publica sunt mai putine.
4. Normele de procedura propriu-zisa: natura lor se determina de la caz la caz. Vedeti norma
ce reglementeaza si daca norma reglementata e de interes particular sau de interes public. De
ex. regula ca daca s-a pronuntat o hotarare definitiva intr-o cauza, aceasta cauza nu mai
poate fi reluata daca exista autoritate de lucru judecat -> se va opune aceasta exceptie. Este
interesul statului de a nu avea hotarari contradictorii. Aspecte de ordine privata: aspectul
legat de necitarea la proces - principiul contradictorialitatii; li s-a incalcat drepturile, dar cu
toate astea a castigat procesul. Daca ne gandit la chestiunea probelor exista o prevedere prin
care partil pot conveni cu privire la admisibilitatea unor probe, asta daca nu incalca regulile
de ordine publica.
Recuzarea e de ordine privata; abtinerea e de ordine publica.
Daca judecatorul se afla in incompatiiitate si nimeni nu il acuza, hotararea pronuntata de el
ramane valabila, dar unele aspecte de ordin disciplinar se pot aplica.

Aplicarea in spatiu tine mai degraba in realitate de dreptul international privat.


Aplicarea in timp a normelor de procedura civila
NCPC consacra principiul supravietuirii legii vechi situatiilor in curs si aplicarea imediata a
legii noi situatiilor creat dupa intrarea ei in vigoare. Legea noua nu se va aplica proceselor in
curs, ci proceselor aflate dupa in curs dupa intrarea ei in vigoare.

Se urmareste asigurarea securitatii juridice, asigurarea previzibilitatii si predictibilitatii legii


procsul civile. De regula, legea se aplica din momentul intrarii in vigoare chiar si proceslor
in curs.
Normele de competenta
Art.25 alin.2 : Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal
investite or continua sa fie judecate de acele intante, potrivit legii sub care au inceput.
In caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, in vigoare la
data cand a inceput procesul, raman aplicabile. Daca s-a modificat legea, nu numai ca
instanta ramane competenta, se va trimite la instanta competenta potrivit legii vechi dosarul.
Art.25 alin.3: In cazul in care instanta investita este desfiintata, dosarele se vor trimite din
oficiu instantei competente potrivit legii noi (exceptie partiala).
Normele de procedura
Art.24 - Legea aplicabila proceselor noi
Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute
dupa intrarea acestia in vigoare.
Art.25 alin.1 - Legea aplicabila proceselor in curs
Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman
supuse acelei legi.
Art.26 - Legea aplicabila mijloacelor de proba
Legea care guverneaza condiiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor
preconstituite si a prezumtiilor legale este ca in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a
savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
- Preconstituirea probelor - ultraactivitate a legii, guverneaza legea veche
Nepreconstituirea probelor (ex. expertiza, martorii) si prezumtiile judecatoresti - legea de la
data inceperii procesului
Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor. De ex.
expertiza (art.330 si urm.) - art.330 alin.1 CPC; la martori - art.319 (depunerea juramantului)
alin.2: dca se elimina textul, a doua zi dupa abrogare, nu mai e nevoie de aceasta conditie, nu
mai tine cont de legalitatea juramantului.
Art.27 - Legea aplicabila hotararilor

Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a
inceput procesul. Dreptul de a face apel s-a nascut de la data introducerii cererii principale.

Actiunea civila
Sediul materiei: art.29 - 40 C.proc.civ.
Notiune:
Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia drptului ubiecti sau a
uni situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor din proces. In limbajul
uzual al juristilor, se va folosi notiunea de "s-a formulat o actiune". De fapt se refera la
cererea de chemare in judecata (o particularizare a actiunii, este unul dintre acele mijloace de
exercitare a actiunii civile). Acest ansamblu functioneaza pentru protectia dreptului subiectiv
sau a unei situatii juridice (de ex.actiunile posesorii), dar si pentru asigurarea apararii
partilor.
Observatii:
- actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv; dreptul la actiune apare ca o modalitate de
exercitare a dreptului subiectiv;
Dreptul subiectiv are cam trei componente:
1. eu, titularul dreptului pot sa ma comport intr-un anumit fel fata de dreptul meu;
2. eu, titularul dreptului pot cere celorlalti sa aiba o atitudine conforma dreptului meu.
Ceilalti pot fi unul daca e raport contractual, sau mai multi.
3. daca cumva subiectul pasiv nu se conformeaza dreptului meu, eu pot recurge la forma
coercitiva a statului (aceasta este chiar actiunea civila).
- actiunea nu se confunda cu cererea de chemare in judecata, deoarece aceasta din urma
reprezinta numai una dintre formele de manifestare a actiunii;
- actiunea este preexistenta procesului, pentru ca dreptul tau subiectiv este de la inceput.
Dreptul la actiune este parte integranta a drptului subiectiv civil. Aceasta cuprinde: dreptul
de a sesiza instanta, dreptul de a solicita probe, dreptul de a recuza judecatorii, dreptul de a
formula cai de atac, dreptul de a solicita execuutarea hotararii ec.
Dinstinctia dintre dreptul material la actiune si dreptul procesual la actiune

Partile
Persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii;
Reprezentantii (legali sau conventionali) ai partilor nu sunt parti ale procesului civil;
Exceptional, pot fi parti si organe sau persoane carora legea le recunoaste o asemenea
calitate (ex. procurorul atunci cnd introduce actiuni in favoarea minorilor, pusilor sub
interdictie si diparutilor).

Obiectul
Protectia unui drept (poate presupune o actiune sau abstentiune)
Protectia unei situatii juridice/unui inters legitim (x. posesia)
Se particularizeaza in raport cu mijlocul procedural folosit.

Cauza (cauza petendi) nu trebuie confundata cu cauza debendi (cauza cererii de chemare in
judecata, adica temeiul dreptului dedus judecatii).
Cauza debendi: o mostenire, o uzucapiune
Cauza este scopul spre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.
Autoritate de lucru judecat - identitate de parti, obiect si cauza (aici cauza debendi).
Trebuie sa fie reala, licita si morala. Cauza nereala, ilicita, imorala: de ex. nu declanseaza un
proces cum ca ar vrea protectia unui drept, ci ca sa blocheze Cartea funciara (crearea unui
avantaj economic folosind justitia).

Conditiile de exercitiu a actiunii civile


Formularea unei pretentii, interes, capacitate, calitate procesuala
Formularea unei pretentii (afirmarea unui drept)
In doctrina clasica sunt cunoscute cele patru.

Sediul materiei: art.32 C.proc.civ.


"formularea unei pretentii" - nu se pune in discutie existenta sau inexitnta dreptului, ci numai
afirmarea acestuia;
Dreptul trebuie sa fie:
- recunoscut sau ocrotit de lege;
- exercitat in limitele sale externe si interne;
- exercitat cu buna-credinta;
Daca una dintre aceste caracteristici nu e indeplinita, actiunea e respinsa ca nefondata.
- actual, adica el sa nu fie supus unei conditii sau termen suspensiv.
In doctrina si jurisprudenta daca paratul invoca prematuritatea procesul continua.
Prematuritata este de ordine privata.
Exceptii de la cerinta actualitatii - actiunile preventive
Sediul materiei: art.34 CPC
Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contracual poate fi facuta chiar
inainte de implinirea acestui termen;
Aceasta exceptie poate sa nu existe.
Formularea, inainte de termen, a cererii privind executarea la termen a obligatiei de
intretinere sau a altei prestaii periodice;
Aceasta trebuie obligatoriu sa existe. Daca nu ar exista ar insemna ca printr-o interpretare
extinsa, ar trebui sa fac atatea actiuni, cate termene am.
Pot fi incuviintate, inainte de implinirea termenului, si alte cereri pentru executarea la termen
a unor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba
insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
Cand verific conditiile de exercitare nu trebuie sa vad daca pretentia este intemeiata, ea
trebuie doar sa fie. Problema daca pretentia respectiva este si intemeiata, judecatorul iti va
spune asta la sfarsitul procesului.

Interesul
Sediul materiei: art.33 C.proc.civ.
Folosul practic al demersului judiciar;
Vizeaza punerea in miscare a actiunii, dar si toate celelalte forme care alcatuiesc actiunea
(exceptii: cai de atac, probe etc.)
Este material si moral;
Conditii:
- determinat;
- legitim, adica sa nu fie pur economic, de complezenta;
- personal, adica nu al altuia;
Exceptii - actiunea oblica; actiunile colective sau actiunile formulate de organe caror
legea le recunoaste legitimare procesuala distinct de titularul dreptului.
A (reclamant) se judeca cu B (parat). B nu e citat la proces si nici nu vine si nici instanta nu
observa aceasta, insa castiga necitat. Face apl A. Aparent are interes, insa interesul nu este
personal, pentru ca normele protejau drepturile lui B. Poate gasi alte interese, dar pe acest
aspect nu are interes.
Sunt si situatii in lege in care interesul nu e personal dar legea rcunoaste dreptul la actiune
(actiunea oblica). Actiunile formulate de organe caror legea le recunoaste legitimare
procesuala:
ex. dat cu procurorul (interesul e al minorului, pusului sub intrdictie, disparutului).
- nascut si actual;
Observatie: interesul poate fi nascut si actual chiar daca dreptul afirmat nu este inca actual:
art.34 NCPC, sechestrul asigurator (art.952 NCPC), asigurarea probelor (art.359 NCPC),
regresul anticipat al fideiusorului (art.2312 NCC).
La sechestrul asigurator - art.953 alin.3 NCPC = masura de protectie pentru creditor ca
atunci cand formuleaza o pretentie, pentru a nu risca ca paratul sa creeze o stare de
insolvabilitate, se dispune sechestrarea averii paratului pe durata procesului.

In cazul in care nu se justifica interesul, actiun va fi respinsa fara a fi analizata pe fond.


Exceptia este de fond, absoluta, regle de norme de rdine publica, stinge procesul prin
invocarea ei.

Calitatea procesuala
Sediul materiei: art.36 - 39 C.pro.civ.
Reprezinta identitatea dintre partile procesului si subiectele raportului juridic litigios.
Art.429 NCC
Obsevatie: in mod exceptional se recunoaste calitatea procesuala a unor persoane,
organizatii, institutii sau autoritati care nu au drepturi proprii in raportul juridic dedus
judecatii. Este nevoie de o prevedere expresa a legii (!);
Ex. OG 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de dicriminare (art.28).
Organizatiile neguvernamentale au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea
se manifesta in domeniul lor de activitate.
Legea 62/2011 dialogului social (art.28)
OG 21/1992 privind protectia consumatorilor
- organizatiile sindicale;
- asociatiile pentru protectia consumatorilor;
- organizatiile neguvernamentale are ca scop protectia drepturilor omului sau au un interes
legitim in combaterea discriminarii - daca discriminarea aduce atingere unei comunitati sau
grup de persoane;
- procurorul, in conditiile art.92 C.proc.civ., art.245 C.proc.pen.
Calitatea procesuala nu se confunda cu problema existentei sau inexistentei drepturilor si
obligatiilor partilor - aceasta este o problema de fond.
Este activa (a reclamantului) si pasiva (a paratului).

S-ar putea să vă placă și