CHELTUIELILE JUDICIARE

Desfășurarea procesului penal presupune: cheltuieli privind actele de procedura, de administrare a probelor, de
conservare a mijloacelor procedurale de probă si cheltuielile cu onorariile avocaților din oficiu ( in cazurile de asistență
juridică obligatorie). De asmenea, orice alte cheltuieli privind desfășurarea procesului penal, inclusiv cele sumele
cuvenite martorilor, experților, interpreților, care au un regim special in sensul ca in categoria cheltuielilor privind plata
acestor sume intra si cheltuielile de transport martorului, interpretului, locuinta si orice alte cheltuieli ocazionate de
chemarea lor in fata organelor judiciare. La acestea, se adaugă martorii salariati- privitor la sumele de care au fost lipsiti
pe perioada la care se aflau la dispoziția organelor judiciare. In cazul celor care nu sunt salariati li se cuvine o
compensatie care se dispune de org jud care a dispus chemarea martorului.
In ceea ce priveste expertul si interpretul, au dreptul la un onorariu, care se stabilește de org judiciar care a dispus
chemarea.
Toate aceste cheltuieli judiciare, in principiu, se avanseaza de stat -> chelt jud avansate de stat datorita caracterului
oficial al desfasurarii procesului penal si al caracterului obligatoriu de punere in miscare a acțiunii penale si a exercitarii
AP statul este obligat sa avanseze anumite sume pentru desfășurarea procesului penal.
Exista si exceptia - cheltuieli facute de parti sau de subiecții procesuale principali- cand partile si subiecții
procesuale penali formuleaza cereri in cursul procesului penal.
CEREREA
-cererea este un act comun (act de procedura -> procesual si procedural), conține manifestarea de vointa si este un
act atat de simplu incat legiuitorul a considerat ca nu este necesar sa il reglementeze.
-cererea este actul comun al partilor si al subiectilor procesuale principali dar poate fi folosita si de procuror cand
participa la proceduri in fata judecătorului/instantei.
-cererea difera in raport de obiectul acesteia:
-trebuie sa contina un minimum de mentiuni necesare pentru ca accesata să fie luata in considerare si solutionata de
organul judiciar competent.
-cand partile formuleaza cereri, isi asuma si cheltuielile necesare pt solutionarea acestora, practic, reprezintă
cheltuieli FĂCUTE DE PĂRȚI.

CHELTUIELI—făcute de părți
—avansate de stat

Cheltuieli avansate de stat

Suportate DE STAT/ DE PARTI SAU SUBIECȚII PROCESUALI PRINCIPALI
Fundamentul obligării la plata cheltuielilor avansate de stat este complex:
Temeiul il constituie ca regula principala culpa penala (infractionala), de aceea, in caz de amanare, renuntare
cheltuielile sunt suportate de inculpat / daca exista si parte resp civilmente - aceasta va răspunde solidar cu inculpatul.
Daca solutia este de achitare - cheltuielile vor fi suportate de stat sau de persoana vătămată daca a fost provocata de
catre aceasta (ex: a formulat plângere prealabila care a fost constatată ca neîntemeiată si dispunându-se-se achitarea) sau
de către partea civilă ori de inculpat (daca a fost obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infractiune).
Fundamentul obligării la plata cheltuilelilor judiciare avansate de stat ar putea sa il constituie si culpa procesuală
(ex: e obligată persoana vătămată/partea civila).
In mod excepțional, dacă este vorba de o contestație formulată de administrația națională a penitenciarelor,
legiuitorul prevede o derogare, indiferent de soluție, aceste cheltuieli vor fi plătite de stat.
In principiu, cand se formuleaza o cale de atac si se respinge, cheltuielile se suporta de partea care a formulat calea
de atac, reprezentând fundamentul culpei procesuale. La fel e când persoana vătămată si-a retras plangerea prealabila sau
cand aceasta a fost introdusă tardiv.
Regimul juridic al cheltuielilor făcute de părți/spp este același ca in cazul cheltuielilor avansate de stat, cu precizarea
ca intr-o asemenea situatie, daca soluția este de condamnare/renunțare/amânare aplicării pedepsei, aceștia nu sunt obligati
fata de stat ci fata de persoana vătămată pentru achitarea cheltuielilor făcute pentru desfășurarea procesului penal.
Se stabilesc întotdeauna de org judiciar si se executa de organul judiciar care potrivit legii execută amenda penală,
in aceleasi conditii.

REGIMUL SANCTIUNILOR

Sancțiunile privesc actele procesuale si procedurale.

-sunt exceptate masurile procesuale, desi nu ar trebui
-sanctiunea inseamna lipsirea de efect a unui act care a fost efectual cu incalcarea legii, practic e lipsirea de efect al
unui act efectuat cu încălcarea legii.
Sunt:
 - inexistenta
- decaderea
- inadmisibilitate
- nulitățile
- Amenda judiciară - regim juridic distinct, nu e sancțiune procesuală, ea intervine in cazul săvârșirii unei
abateri judiciare ( încălcare a obligațiilor procesuale in procesul penal de către persoanele care au asemenea
obligații)

1) INEXISTENTA ACTULUI
Nu este reglementată expres, dar trebuie recunoscută ca o sancțiune.
Intervine cand un act este întocmit/efectuat cu încălcarea unor conditii esențiale ale legii, este lipsit in mod natural
de efecte juridice -
ex: o hotarare care este întocmită de grefier-> a fost arestat in realitate

2) DECADEREA
- Sanctiunea care intervine atunci cand nu se respecta un termen peremptoriu imperativ, care este
prevazut pentru exercitarea unui drept procesual, dreptul la calea de atac a apelului. Daca nu se exercita
in termen, intervine decaderea din exercitiul dreptului.

3) INADMISIBILITATEA
- Intervine atunci cand actul in cauza nu este prevazut de lege sau cand acesta este prevazut de lege,
dar a fost deja efectuat.
- De asemenea, intervine in cazul constatarii lipsei obiectului.
- Intervine frecvent in procedurile privind exercitarea cailor de atac, atat cele ordinare, cat si cele
extraordinare. Admisibilitatea este chiar o etapa obligatorie in cadrul tuturor cailor de atac
extraordinare.
- Este prevazuta si in materia incompatibilitatilor (ex: daca se formuleaza o cerere de recuzare,
judecatorul verifica mai intai cererea sub aspectul admisibilitatii, respectiv daca indeplineste conditiile
prevazute de lege; daca nu le indeplineste, o va respinge ca inadmisibila, deci nu va mai fi solutionata
de completul competent sa solutioneze cererea de recuzare)

4) NULITATILE
- Sunt acele sanctiuni care intervin in toate situatiile in care un act este efectuat cu incalcarea
dispozitiilor legale privind desfasurarea procesului penal
- Spre deosebire de celelalte sanctiuni, care nu sunt reglementate, nulitatile sunt prevazute expres in
CPP, avand un regim juridic aplicabil in toate cazurile in care se constata ca actul e efectuat cu
incalcarea legii (a dispozitiilor procedurale)
- OBS: Desi legiuitorul face referire doar la “dispozitiile legale care privesc desfasurarea procesului
penal”, practic nulitatea intervine in toate situatiile in care se constata incalcarea oricaror dispozitii
legale procedurale privind procesul penal (nu doar cele cu privire la desfasurarea acestuia)

REGIMUL NULITATILOR:
Sunt cunoscute 3 sisteme:
a) sistemul neformalist: in care prevaleaza represiunea ⇒incalcarea normelor nu trebuie sa
produca vreo consecinta procesuala, cand e periclitat obiectivul (aici atat a spus proful)
b) sistemul formalist: bazat pe garantiile procesuale, favorabil
suspectului/inculpatului/persoanelor interesate in general ⇒orice incalcare a
reglementarilor legii de procedura atrage sanctiunea nulitatii actelor)
c) sistemul mixt (regasit si in cpp roman): reprezinta imbinarea celor doua sisteme prezentate
mai sus⇒conduce in mod obligatoriu la desfiintarea actelor doar in cazul incalcarii
anumitor dispozitii legale in care se prevade acest aspect in mod expres
+Mai poate duce la desfiintarea actelor si incalcarea altor disp legale, care nu sunt prevazute
in mod expres, insa numai daca sunt indeplinite anumite conditii stricte:
- Incalcarea legii sa produca o vatamare procesuala
- Vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului
 CONDITIILE NULITATII:
a) Sa se produca o incalcare a unor dispozitii procedurale (aceasta conditie trebuie analizata in
cazul tuturor nulitatilor, indiferent de felul lor.
! Precizare: in cazul nulitatii absolute, incalcarea trebuie sa priveasca o dispozitie legala
expresa!!
Cand e vorba despre alte dispozitii legale decat cele prevazute expres, vor trebui analizate si
alte conditii, dupa cum urmeaza:

b) Sa se produca o vatamare procesuala

La nulitatea absoluta, vatamarea procesuala este prezumata (in consecinta faptului ca este
vorba despre un interes public, al justitiei)
La nulitatea relativa, vatamarea va trebui demonstrata (de la caz la caz)

c) Vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata prin alt mod (daca e posibila refacerea
actului, aceasta va avea prioritate, organul judiciar va proceda la refacere)
! Conditia nu trebuie indeplinita in cazul nulitatii absolute, intrucat nulitatile absolute nu pot fi
inlaturate sub nicio forma, in niciun mod.

CLASIFICAREA NULITATILOR

I. a) Nulitati absolute= nulitati exprese, intervin doar in cazul incalcarii anumitor dispozitii legale exprese
b) Nulitati relative= nulitati implicite, intervin in cazul incalcarii altor dispozitii legale decat cele prevazute in
mod expres

II. a) Nulitati sanabile= acoperibile

b) Nulitati nesanabile= neacoperibile

III. (Dupa intinderea efectelor produse asupra actului procedural):

a) Nulitati totale= afecteaza actul in totalitate
b) Nulitati partiale= afecteaza doar o parte din act

Nuitatile absolute
Se caracterizeaza prin aceea ca, in principiu, nu pot fi inlaturate IN NICIUN MOD
Pot fi invocate in orice stadiu al procesului si de catre orice persoana (parti, subiecti procesuali principali, procuror, din
oficiu de catre judecator/instanta)
Sunt mentionate in mod expres in CPP, la art 281 alin (1) si intervin in cazul incalcarilor urmatoarelor dispozitii legale:
a) Privind compunerea instantei (atat sub aspect constitutiv, cat si sub aspect functional)

b) Privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei a instantei, daca judecarea cauzei s-a
realizat de catre o instanta inferioara celei legal competente
Decizia CCR 302/2017 a completat acest caz si cu cel al necompetentei dupa materie sau dupa
calitatea persoanei a organului de urmarire penala

c) Privind incalcarea principiului publicitatii sedintei de judecata (este un principiu de ordine publica)

d) Privind participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii (exista,
bineinteles, si proceduri camerale care se realizeaza fara participarea procurorului)

e) Prezenţa personala a suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit
legii (nu doar in faza de judecata, ci si in faza de urmarire penala- de ex: la perchezitia domiciliara, care
nu se poate efectua fara prezenta inculpatului implicit)

f) Privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci
când asistenţa este obligatorie
Legiuitorul a uitat aici de persoana vatamata- parere prof: si persoana vatamata trebuie inclusa aici,
intrucat legea prevede si cazul asistentei obligatorii a persoanei vatamate)
In mod exceptional, pentru ultimele doua cazuri, legea prevede ca nulitatea absoluta NU poate fi invocata in orice stare a
procesului, ci:
- Cel mai tarziu pana la inchiderea procedurii de camera preliminara, cand incalcarea s- a produs in faza de urm
penala sau în procedura camerei preliminare

- In orice stare a procesului, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecăţii

- In orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a intervenit încălcarea, când instanţa a fost sesizată cu
un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

!!!In aceste cazuri, a intervenit CCR si a stabilit ca, fiind vorba si deespre cazul de neasistenta juridica cand aceasta e
obligatorie, nulitatea absoluta ar trebui invocata in orice stare a procesului
Pentru identitate de ratiune, si cazul in care e obligatorie prezenta personala a inculpatului va trebuia sa poate fi invocat
in orice stare a procesului(prioritate absoluta)
⇒deci Curtea constata ca nulitatea absoluta poate fi invocata si ulterior inchiderii procedurii de Camera Preliminara

Nulitățile relative

În ceea ce privește nulitățile relative, acestea privesc alte dipoziții legale, respectiv cele care nu sunt expres prevăzute de
lege. Numai în situațiile în care încălcarea aduce atingere drepturilor părților și subiecților procesuali principali. Din acest
motiv, spre deosebire de nulitățile absolute, nulitatea relativă a actului poate fi invocată doar în termenele prevăzute de
lege.

❖ Dacă partea/subiectul procesual principal se prezintă la efectuarea actului, nulitatea se poate invoca numai la
momentul efectuării actului, cel mai târziu la termenul următor.
❖ Dacă partea/subiectul procesual principal nu se prezintă atunci în termenele prevăzute de lege.
➢ Când încălcarea s-a produs în cursul urmăririi penale: cel mai târziu până la închiderea procedurii de
cameră preliminară
➢ Când încălcarea s-a produs în cursul judecății: la termenul următor
➢ Când încălcarea s-a produs în cursul urmăririi, însă sesizarea instanței s-a realizat prin acord de
recunoaștere al vinovăției: la primul termen de judecată.
➢ Dacă nulitatea relativă nu e invocată în termen, ea se consideră acoperită

Nulitatea relativă poate forma și obiectul renunțării în situația în care persoana interesată renunță la invocarea nulității din
varii motive, aceasta considerându-se ca fiind acoperită, spre deosebire de nulitățile absolute care nu pot fi niciodată
acoperite.

Titularii: nulitatea relativă poate fi invocată în principiu doar de parte sau subiectul procesual principal care se află în
situația în care i s-a încălcat un drept procesual, ca urmare a nerepectării a dispozițiilor legale. În mod excepțional,
nulitatea relativă poate fi invocată de către procuror, din oficiu, sau de celălalte părți dacă pot justifica un interes
procesual. CCR a intervenit și a statuat că nulitățile relative ar trebui să poată fi invocate întotdeauna și din oficiu, atunci
când protejează un interes public. Este vorba de interesul justiției de aflare a adevărului și de soluționarea justă a cauzei
penale. Prin aceasta, asistăm la reintroducerea în procedura penală a nulității intermediare, care prezintă atât trăsături ale
nulităților relative, cât și ale nulităților absolute

Efectele nulităților

-se produc la fel, indiferent de tipul nulității

1. Actul nul se desființează-este lipsit de efecte

2. Radierea actelor subsecvente

-toate actele subsecvente actului nul, dacă se află în legătură directă cu actul nul, trebuie desființațe

-similitudinea cu probele derivate: e necesar ca între actul nul și actele subsecvente să existe o legătură directă,
doar atunci se desființează,
 -după părerea profului, în mod excepțional, deși legiuitorul nu prevede în mod expres, radierea nulității actului
se răsfrânge uneori și actelor anterioare

Exemplu: atunci când la deliberare participă un judecător care nu a participat la dezbatere. într-o asemenea
situație, nulitatea deliberării conduce și la nulitatea actului anterior al dezbaterilor judiciare, care s-au realizat în
absența judecătorului care a participat la deliberare.

3. Refacerea actului nul

-deși legiuitorul nu face nici o precizare, părerea profului că e posibil doar în cazul actelor sancționate cu
nulitate relativă, nu și în cazul celor sancționate cu nulitate absolută

4. Retragerea actului nul din materialul dosarului

-în acest sens s-a pronunțat și CCR prin Decizia 22/2018: a decis că actele care au funcții probatorii și cu privire
la care s-a aplicat sancțiunea excluderii, trebuie îndepărtate din materialul dosarului

Amenda judiciară
Nu este o sancțiune procesuală, e o sancțiune care se aplică în cazul comiterii unei fapte constând în neîndeplinirea unei
obligații, respectiv a unei abateri judiciare. Aceasta poate fi săvârșită de o sferă largă de subiecți: de părți, de subiecții
procesuali principali dar și de martori, experți, interpreți, avocați, de organele de cercetare penală și de orice alte
persoane care au obligații în desfășurarea procesului penal.

Sancțiunea poate fi amenda judiciară în anumite limite:

➔ Cea mai usoară este între 100 și 1000 de lei: pentru neîndeplinirea procedurii de citare sau nerespectarea
procedurii privind înmânarea citării sau neexecutarea mandatului de aducere.
➔ De asemenea mai este reglementată amenda judiciară, cuprinsă între 250 și 5000 de lei: pentru lipsa nejustificată
a martorului, în situația în care acesta e chemat sau părăsirea fără permisiunea organului judiciar a locului
audierii.
➔ De asemena există amendă judiciară între 500 și 5000 de lei: pentru lipsa nejustificată a avocatului ales sau celui
din oficiu, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligația de asigurare a substituirii sau cazul acestuia de a refuza
acordul de asistență juridică, precum și alte cazuri prevăzute de lege.

-de exemplu: lipsa nejustificată a expertului sau întârzierile la depunerea raportului de expertiză; orice
manifestări reverențioase față de judecător sau procuror din partea părților sau altor subiecți procesuali;
nerespectarea a organului de cercetare penală de dispozițiile date de către procuror, constituie abatere judiciară.
Constituie abatere judiciară abuzul de drept în exercitarea drepturilor procesuale de către părți sau consilierii
juridici, și alte asemenea abateri. (să știm câteva exemple)

În ceea ce privește procedura aplicării amenzii judiciare, aceasta este extrem de simplă. Amenda se aplică de organul de
UP prin ordonanță de către procuror sau prin încheiere de către instanță/judecător. Persoana amendată poate formula
cerere de anulare a amenzii sau de reducere a amenzii, în termen de cel mult 10 zile de la comunicarea actului prin care s-
a aplicat amenda. În situația în care amenda s-a aplicat prin ordonanță, de către organul de UP, competența de soluționare
a cererii de anulare/reducere a amenzii revine JDL. Legiuitorul nu spune care JDL, însă se subînțelege că e vorba de cel
de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță. În situația în care amenda e aplicată de judecător/instanță
prin încheiere, competența de soluționare a cererii de anulare/reducere a amenzii revine unui alt judecător sau alt
complet.

Întrebare: prin Legea 279/2022 s-a adăugat și asistența persoanei vătămate (nu s-a auzit toată întrebarea)

Răspuns: Da, prin Legea 279/2022 conform CCR și în conformitate cu criticile aduse de noi. Și dacă nu s-a fi modificat
textul, chiar înainte de modificare, aici nu s-a auzit di nou

Întrebare: Deci toate cazurile de la nulitate absolută se pot invoca în orice stadiu al procesului?
Răspuns: Concluzia este că toate se pot invoca în orice stadiu al procesului, în urma deciziei CCR. (nici aici nu s-a auzit
chiar tot)