DELIBERAREA SI PRONUNTAREA HOTARARII JUDECATORESTI

Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii judecatoresti este una din cele mai importante, intrucat in
cadrul acesteia se sintetizeaza toate operatiile care determina elaborarea celui mai important act
procedural.
Deliberarea reprezinta operatia in cadrul careia judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza sa fie
pronuntata cu privire la litigiul dintre parti. Aceasta etapa a procesului civil are loc dupa administrare
probelor si solutionarea exceptiilor de procedura, precum si a oricaror alte incidente ivite in cursul
judecatii. In acest sens art. 15 !. proc. .civ. dispune" ,,!and instanta se va socoti lamurita,
presedintele va declara dezbaterile inchise#.
Deliberarea constituie o operatiune complexa in cadrul careia trebuie stabilite faptele pricinii si
normele legale aplicabile litigiului. $ai intai trebuie stabilita starea de fapt, intrucat numai dupa
aceea se pune problema determinarii legii aplicabile raportului juridic astfel determinat.
%peratiunile complexe aratate se realizeaza in secret, fie in sedinta publica, fie in camera de consiliu.
Deliberarea se face de regula in camera de consiliu. In cauzele mai simple, deliberarea se poate face
chiar in cadrul sedintei de judecata. &udecatorii trebuie sa aiba grija ca si de data aceasta sa fie
asigurat secretul deliberarii.
In cazul cand pronuntarea hotararii nu se poate face in ziua cand a avut loc dezbaterea in fond a
cauzei, instanta va putea amana pronuntarea cu cel mult ' zile. Amanarea pronuntarii va fi anuntata
de presedintele instantei. (ermenul prevazut de art. )* !.proc. civ. are un caracter relativ, fapt
pentru care nerespectarea lui nu poate produce consecinte cu privire la valabilitatea hotararii
judecatoresti.
+otrivit art. )5' al.1 !.proc. civ. ,,Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din
nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile#.
Dupa incheierea deliberarii se procedeaza la redactarea minutei. In acest sens art. )5, alin.1 !. proc.
civ. dispune ca ,, Dupa ca s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata, pe scurt dispozitivul
hotararii, care se semneaza sub pedeapsa nulitatii, de judecatori si grefier, si care va arata deopotriva
si parerile judecatorilor ramasi in minoritate.
Dispozitivul trebuie sa cuprinda, in termeni imperativi si lipsiti de orice echivoc solutia adoptata, fie
ea de admitere sau de respingere a actiunii.
$inuta .dispozitivul/ se semneaza sub pedeapsa nulitatii, astfel cum prevede in mod expres art. )5,
alin. 1 !. proc. civ.,, de judecator si grefier.
Dupa redactarea minutei, presedintele completului de judecata sau unul dintre judecatori va trece, in
condica de sedinta, datele esentiale ale acesteia, precum si numele judecatorului care va redacta
hotararea.
Pronuntarea dispozitivului
Dispozitivul ,,se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor. +ronuntarea
dispozitivului este un act procedural deosebit de important, ea fiind destinata sa asigure publicitatea
dezbaterilor si in aceasta faza a procesului civil. daca deliberarea se face in secret este firesc ca
pronuntarea solutiei finale sa se faca in sedinta publica.
0olutia pronuntata de judecatori reprezinta, din momentul pronuntarii, pentru instanta un act
,,irevocabil#. 0i in acest moment instanta se desesizeaza de la solutionarea cauzei. $omentul
pronuntarii este important si pentru faptul ca el confera data hotararii.
+ronuntarea dispozitivului se face in numele legii.
Dupa pronuntarea minutei se trece la redactarea hotararii, care este opera intregului complet e
judecata, desi in cazul unei instante colegiale aceasta operatie se realizeaza practic de catre unul
dintre judecatori.
Hotararea ude!atoreas!a - reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care s
solutioneaza, cu putere de lucru judecat, litigiul dintre parti. Intreaga activitate judiciara se realizeaza
cu scopul de a solutiona un conflict civil concret. Datorita acestui fapt hotararea judecatoreasca
reprezinta, fara indoiala, cel mi important act al justitiei.
Clasi"i!area #otararilor ude!atoresti
a/ 0entinte, decizii si incheieri
Este o prima clasificare pe care o face chiar art. )55 alin. 1 !. proc. civ. . !riteriul distinctiv al acestei
diviziuni este obiectul hotararii. in acest sens textul la care ne referim califica ca fiind,,sentinte#
hotararile ,, prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta# si ,, decizii# acele hotarari prin
care ,, se solutioneaza apelul, recursul precum si recursul in interesul legii ori in anulare#
b/ 1otarari propriu zise si hotarari provizorii.
!riteriul acestei distinctii ne este oferit de durata actiunii hotararilor judecatoresti. 1otararile propriu
2 zise se caracterizeaza prin aceea ca prin ele se solutioneaza fondul dreptului si au in principiu, o
actiune nelimitata in timp. Ele au ca obiect , de regula, luarea unor masuri numai pe durata procesului.
prin urmare, solutiile adoptate de judecator pot fi revocare sau modificate chiar in cursul judecatii3 la
sfarsitul procesului instanta le poate mentine , modifica sau desfiinta in functie de imprejurari.
c/ 1otarari definitive, hotarari nedefinitive si hotarari irevocabile.
!riteriul distinctiv al acestei clasificari este puterea legala si forta executorie a hotararilor. pe baza
acestui criteriu se poate stabili daca o hotarare judecatoreasca este susceptibila de apel sau recurs.
+otrivit art. 4'' alin.1 !. proc. civ. urmatoarele categorii de hotarari au caracter definitiv"
- hotararile date fara drept de apel3
- hotararile pronuntate in prima instanta, in care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu apel ,
daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins3
- hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.
In art. 4'' alin. ) !. proc. civ. se precizeaza ca sunt irevocabile urmatoarele categorii de hotarari"
- hotararile pronuntate in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate3
- hotararile pronuntate in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel3
- hotararile pronuntate in apel, nerecurate3
- hotararile pronuntate in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii3
- orice ale hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
d/ 1otarari integrale si hotarari partiale
De data aceasta criteriul distinctiv al diviziunii hotararilor il reprezinta continutul lor . $area
majoritate a hotararilor judecatoresti au un caracter integral , intrucat instanta este obligata sa stratueze
asupra intregului litigiu, adica asupra tuturor cererilor care i-au fost supuse spre solutionare. Dar,
insasi legea permite si pronuntarea in anumite cazuri a unei hotarari partiale.
e/ 1otarari cu condamnare unica si hotarari cu condamnare alternativa.
!riteriul distinctiv al acestei clasificari il reprezinta modul de condamnare al debitorului. $area
majoritate a hotararilor judecatoresti fac parte din prima categorie. Aceasta deoarece creditorul
urmareste cel mai adesea sa obtina executarea in natura a prestatiei la care este obligat debitorul sau.
pentru a evita insa consecintele defavorabile ale disparitiei in viitor a bunului creditorul poate solicita
si obtine o condamnare cu executare alternativa.
f/ 1otarari in constatare, hotarari in realizarea dreptului si hotarari constitutive de drepturi.
+rin hotararile care fac parte din categoriile enuntate se urmareste tocmai realizarea scopului propus
de reclamant.
Hotararile de condamnare sunt acelea care impun executarea unei prestatii (de a da, a face sau de
a nu face).
Continutul #otararii
Art.)*1 alin.1 !. proc. civ. prevede urmatoarele elemente pe care trebuie sa le cuprinda orice hotarare
judecatoreasca, si anume "
1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata3
). numele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sedeiul partilor, calitatea in care s-au
judecat3 numele mandatarilor sau al reprezentantilor legali si al avocatilor3
4. obiectul cererii3
5. dispozitivul3
5. calea de atac si termenul in care se poate exercita3
*. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si ale
grefierului.
In continuare vom analiza distinct elementele constitutive ale hotararii judecatoresti.
Practica sau partea introductiva cuprinde unele elemente de identificare a instantei si a partilor. Ea
cuprinde deopotriva si o succinta prezentare a obiectului cererii. In aceasta privinta trebuie avut in
vedere nu numai obiectul cererii principale, ci si a altor cereri incidente care largesc cadrul procesului
cu privire la pretentiile deduse in justitie.
Considerentele sau motivele de fapt si de drept nu reprezinta un element necesar al oricarei
hotarari udecatoresti. $otivarea este necesara numai in cazul hotararilor pronuntate de instantele de
recurs, in cazul declararii unei cai de atac impotriva hotararii si in cazul in care partea prezenta la
pronuntare, in sedinta publica, solicita motivarea.
$otivarea trebuie sa fie in stricta concordanta cu masurile luate de instanta prin dispozitiv . 0copul
motivarii este tocmai acela de a fundamenta si explica masurile adoptate de instanta .
Dispozitivul este partea cea mai importanta a unei hotarari udecatoresti. El nu este altceva decat o
reproducere a minutei redactate dupa deliberare. Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta
concordanta.
Dispozitivul propriu-zis trebuie redactat de asa maniera incat, pe baza lui, sa se poata proceda la
executarea silita. Daca in dispozitiv nu se indica prestatia concreta la care este obligat paratul,
hotararea este incompleta si prin urmare susceptibila de casare.
% prima mentiune se refera la faptul ca aratarea ca nu este susceptibila de o cale de atac ordinara3 in
practica se face precizarea ca este definitiva.
A doua mentiune care trebuie sa fie consemnata in hotarare este aceea ca ea s-a pronuntat in sedinta
publica .
6ltima mentiune cuprinsa in hotarare se refera la 7semnaturile judecatorilor si ale grefierului# care
semneaza sub pedeapsa nulitatii.