Universitatea de Vest ’’Vasile Goldiş’’ Arad

Facultatea de Stiinţe Juridice

Specializarea : Drept

REFERAT LA DREPTUL COMERȚULUI

INTERNAȚIONAL

TEMA: Contracte de comerț internațional

Coordonator ştiinţific : Studentă:

Conf.Univ.Dr.Creț Daniela Niculaie A.Emilia Aniţa(Căs.Rada)
Anul IV , Sem II
 FORMELE APELULUI

Apelul principal

Ȋn ceea ce privește apelul principal doctrina îl definește ca fiind apelul

formulat de partea care nu și-a vǎzut pretențiile satisfǎcute prin hotǎrârea primei
instanțe1. Ȋn cadul acestei instituții de drept, aceastǎ parte dobândește poziția de
apelant în fața instanței de control, în timp ce cel împotriva cǎruia este îndreptat are
poziția de intimat.
De asemenea, precizez cǎ „în situația în care mai multe pǎrți (sau toate)
declarǎ apel în termen, toate aceste apeluri sunt apeluri principale”2.
Apelul principal poate fi declarat doar în termenul prevǎzute de lege pentru
exercitarea cǎii de atac (art. 468 NCPC) și aș mai adǎuga faptul cǎ deși în apel pot
fi invocate orice nemulțumiri privind nelegalitatea sau netemeinicia hotǎrârii
atacate, prin art. 445 NCPC legiuitorul impune o serie de excepții, astfel cǎ
„îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea
hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile
art. 442–444”.
De asemenea, trebuie menționate aici și prevederile art. 420 alin. (3) NCPC
care precizeazǎ cǎ „perimarea cererii de chemare în judecată nu poate fi ridicată
pentru prima oară în instanţa de apel”.

Apelul incident
1
A. Ciucǎ, Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 109 și G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual
civil, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 591.
2
S. Spinei, Apelul (I). Fundamente ale apelului și caracterele sale în noul Cod de procedurǎ civilǎ, în
Revista Românǎ de Drept Privat nr. 4/2012, p. 82.
 Potrivit prevederilor NCPC, apelul incident este reglementat de dispozițiile
art. 4723 și este definit ca fiind apelul formulat de intimat printr-o cerere proprie, în
scris4, cu scopul de a modifica hotǎrârea instanței de fond – prin acordarea
posibilitǎții instanței de apel sǎ verifice stabilirea situației de fapt și aplicarea legii
de cǎtre prima instanțǎ în limitele stabilite de apelul incident5 -, apel formulat dupǎ
împlinire termenului de apel și depus o datǎ cu întâmpinarea la apelul principal6,
în cadrul procesului în care se judecǎ apelul fǎcut de partea potrivnicǎ. Ȋn doctrinǎ
s-a afirmat cǎ apelul incident este un fel de „apel reconvențional”7.
La alineatul (2)8 al art. 472 legiuitorul face referire la caracterul accesoriu al
apelului incident fațǎ de apelul principal, în sensul în care soarta acestuia depinde
de traictoria apelului principal. Astfel, dacǎ apelantul principal își retrage apelul
sau dacă acesta este respins ca tardiv, cainadmisibil ori pentru alte motive care nu
implică cercetarea fondului, apelul incident rǎmâne fără efect.
Potrivit doctrinei, dispoziția este justǎ, deoarece „intimatul apelului
principal achiesase lahotǎrârea de primǎ instanța sau nu exercitase calea de atac
în termen, și deci, în condițiile în care riscul de a i se înrǎutǎți situația în apelul
principal al adversarului nu mai existǎ, nu se justificǎ soluționarea cererii sale”9.

3
70 Ȋn acest sens art. 472 alin. (1) NCPC– Apelul incident: „Intimatul este în drept, după împlinirea
termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea
potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe”.
4
Ȋn ceea ce privește condițiile de formǎ și pentru apelul indicent se aplicǎ prevederile art. 148 și art. 470
NCPC
5
A. Speriusi-Vlad, Apelul în procesul civil, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 31.
6
Ȋn acest sens art. 474 alin. (1) NCPC – Depunerea apeluluiincident și a celui provocat: „Apelul incident
şi apelul provocat se depun de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal, fiind aplicabile
prevederile art. 471 alin. (6)”.
7
S. Spinei, op. cit., p. 82.
8
Ȋn acest sens art. 472 alin. (2) NCPC– Apelul incident: „Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau
dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea
fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect”.
9
G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 593.
 Ȋn continuare, sunt necesare cateva mențiuni și anume cǎ pentru apelul
incident este formulat de intimat împotriva apelantului principal, motivele de apel
nu pot conține cereri noi, fiind astfel în conflict cu prevederile art . 478 alin. (3)
NCPC Intimatul este ținut de a depune apelul incident odatǎ cu întâmpinarea la
apelul principal conform art. 474 NCPC menționat mai sus, mai exact, în 15 zile de
la primirea cererii de apel principal așa cum stabilește art. 471 alin. (5) NCPC10.
Aceastǎ dispoziție se aplicǎ de la 1 ianuarie 201611, potrivit art. XIII din Legea nr.
2/201312.

Apelul provocat

Apelul provocat este reglementat în NCPC de art. 473, potrivit cǎruia, „în
caz de coparticipare procesuală, precum şi atunci când la prima instanţă au
intervenit terţe persoane în proces, intimatul este în drept, după împlinirea
termenului de apel, să declare în scris apel împotriva altui intimat sau a unei
persoane care a figurat în primă instanţă şi care nu este parte în apelul principal,
dacă acesta din urmă ar fi de natură să producă consecinţe asupra situaţiei sale
juridice în proces”.
Legiuitorul stabilește la alin (2) al aceluiași articol cǎ dispoziţiile art. 472
alin. (2) NCPC se aplică în mod corespunzător. Doctrina catalogheazǎ apelul
10
Ȋn acest sens art. 471 alin. (5) NCPC – Depunerea cererii de apel: „După primirea cererii de apel,
respectiv a motivelor de apel, preşedintele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată va dispune comunicarea
lor intimatului, (...) punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15
zile de la data comunicării”.
11
V. M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. C. Dinu, op. cit V. M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. C. Dinu, Drept procesual civil,
Ed. Național, București, 2013, p. 370.
12
Ȋn acest sens art. XIII din Legea nr. 2/2013 - „Dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, republicată, privitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei
hotărâre se atacă se aplică în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016. În procesele pornite
începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 se aplică dispoziţiile
art. XIV–XVII”.
provocat ca fiind un fel de „apel chemare în garanție”, „apel arǎtarea titularului
dreptului”, sau „apel chemare în judecatǎ a altor persoane”13. Putem deduce de
aici cǎ, în cazul apelului provocat, are calitate procesualǎ activǎ tot intimatul din
apelul principal, la fel ca în cazul apelului incident, însǎ calitatea procesualǎ pasivǎ
aparține altui intimat, și identificǎm aici două situații:

- în cazul coparticipǎrii procesuale, celalat intimat poate fi un coparticipant având

aceeași calitate procesualǎ cu titularul apelului provocat (intimații din apelul
principal), dacǎ apelul principal ar fi de naturǎ sǎ producǎ consecințe asupra
situației sale juridice în proces (exemplu, dacǎ reclamantul depune o cerere în
pretenții,împotriva a 2 pârâți, iar cererea se admite pe fond doar contra unuia dintre
ei, pârâtulcare a cǎzut în pretenții poate justifica un interes în a face apel principal,
contra atâta reclamantului cât și a celuilalt pârât, afirmând cǎ nu el a comis fapta
ilicitǎ sau cǎcei doi pârâți au comis fapta împreunǎ. Intimatul-reclamant are interes
sǎ introducǎ apel provocat cotra intimatului-pârât pentru a recupera banii sau și a
apelantului pârât dacǎ instanța admite apelul principal)14;

- în cazul intervenției voluntare sau forțate15, celǎlalt intimat poate fi o persoanǎ

care a figurat în primǎ instanțǎ și care nu este parte în apelul principal, dacǎ apelul
principal ar fi de naturǎ sǎ producǎ consecințe asupra situației sale juridice în
proces (exemplu, dacǎ în fond pârâtul a chemat în garanție un terț, dar instanța a
respins atât cererea reclamantului cât și chemarea în garanție, iar reclamantul face
apel principal, intimatul-pârât are interes sǎ facǎ apel provocat împotriva celui
chemat în garanție, daca s-ar admite apelul principal)16.

13
A. Speriusi-Vlad, op. cit., p. 33.
14
V. M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. C. Dinu, op. cit., p. 369.
15
S. Spinei, op. cit., p. 84.
16
V. M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. C. Dinu, op. cit., p. 369.
 Acest demers procedural este justificat de prevederile art. 473 NCPC și
anume cǎ atragerea în judecata în apel a altor persoane care au participat la
judecata în fond este menitǎ sǎ conducǎ la schimbarea situației juridice a
intimatului titular al apelului provocat17, astfel cǎ prin promovarea lui intimatul
urmǎrește sǎ evite riscul de a i se agrava situația în proces în cazul în care s-ar
schimba sentința ca urmare a admiterii apelului principal18.
Ȋn ceea ce privește condițiile de formǎ, apelul provocat trebuie formulat în
scris de cǎtre intimat, cererea urmând sǎ respecte condițiile de formǎ cerute de art.
470 NCPC și poate fi formulat dupǎ împlinirea termenului de apel.
Prevederile referitoare la termenul de formulare a apelului incident se aplicǎ
și în ceea ce privește apelul provocat îi anume 15 zile de la data comunicǎrii
apelului principal (art. 474 alin. (1) și art. 471 alin. (5) NCPC). Trebuie sǎ
menționez aici și faptul cǎ admisibilitatea apelului provocat este subordonatǎ
existenței apelului principal, valabil declarat, de care partea sǎ nu se fi desistat19.

BIBLIOGRAFIE

1. Ciucǎ A., Apelul, Ed. Universul Juridic, București, 2008

17
A. Speriusi-Vlad, op. cit., p. 33.
18
G. Boroi, s.a., op. cit., p.890.
19
A. Ciucǎ, op. cit., p. 111.
2. Spinei S., Reglementarea cǎilor de atac în dreptul procesual civil, Ed. Universul
Juridic, București, 2013.
3. Noul Cod de Procedură Civilă
4. Boroi G., Stancu M., Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, București, 2015.
5. Ciobanu V. M., Briciu T. C., Dinu C. C., Drept procesual civil, Ed. Național,
București, 2013.
6. Speriusi-Vlad A., Apelul în procesul civil, Ed. Universul Juridic, București,
2015
7. Boroi G, s.a., Noul Cod de procedurǎ civilǎ, comentariu pe articole, Vol. I, Ed.
Hamangiu, București, 2013