Alba Iulia 4.70

504/201926-06-2019
Anulare act administrativTribunalul SIBIU
D ocument finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBSIB:2019:038.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S____
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINTA Nr. 504/2019
Ședința publică de la 26 Iunie 2019
Compl etul compus din:
PREȘEDINTE E____ T___
Grefier C______ D_____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant
B______ R_____ M____, reclamant Ț_____ I____ A_______, reclamant D__ I__, reclamant P_______
J_____ M______, reclamant N______ M_____ A________, reclamant M_______ M_____ I___ și pe pârât
I____________ DE J_______ JUDEȚEAN S____ , având ca obiect anulare act administrativ.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 . 05 .2019,
când având nevoie de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru termen ele din 1 2 . 06 .2019 și
26.06.2019, încheierea din 28 . 05 .2019 face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 08.03.2019, reclamanții B______ R_____-M____, Ț_____
I____ – A_______, D__ I__, P_______ J_____ – M______, N______ M_____ – A___ A____, și M_______
M_____ I___ au chemat în judecată pe pârâtul I____________ DE J_______ JUDEȚEAN S____, solicitând
ca prin hotărârea ce se va pronunța:
1. S ă fie obligat pârâtul la Anularea actului administrativ - Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr.
xxxxxxx din data de 01.11.2018, pentru reclamanta B______ R_____-M____ și menținerea ordinului
inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de 03.08.2016 prin care i s-a stabilit un coeficient
de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70;
2. Obligarea pârâtului la Anularea actului administrativ - Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr.
xxxxxxx din data de 01.11.2018, pentru reclamantul Ț_____ I____-A_______ și menținerea ordinului
inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de 03.08.2016 prin care i s-a stabilit un coeficient
de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70;
xxxxxxx din data de 01.11.2018, comunicat la data de 27.11.2018, pentru reclamantul D__ I__ și
menținerea ordinului inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de 03.08 .2016 prin care i s-
a stabilit un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70;
xxxxxxx din data de 01.11.2018, comunicat la data de 27.11.2018, pentru reclamantul N______
M_____-A________ și menținerea ordinului inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx di n data de
03.08.2016 prin care i s-a stabilit un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70;
5. Obligarea pârâtului la Anularea actului administrativ - Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx
din data de 01.11.2018, comunicat în data de 04.12.2018, pentru reclamanta P_______ J_____-M______ și
menținerea ordinului inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de 25.06.2018 prin care i s-a stabilit
un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70;
6. Obligarea pârâtului la Anularea actului administrativ - Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx
din data de 01.11.2018, comunicat la data de 29.11.2018, pentru reclamantul M_______ M_____-I___ și
menținerea ordinului inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx di n data de 01.03.2017 prin care i s-a stabilit
un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70;
II. Obligarea pârâtului la calcularea și acordarea diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite,
corespunzătoare coeficientului de ierarhizare de 4,70 și cele efectiv încasate, în mod retroactiv de la data de
01.11.2018 și pentru viitor;
III. Actualizarea acestor sume cu rata inflației, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor
datorate și a dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data nașterii dreptului la acțiune și până
la data plății efective;
IV. Cu cheltuieli de judecată, pe cale separată;
În motivarea acțiunii, re clamanții arată că sunt ofițeri, cadre militare angajați ai Inspectoratului de J_______
Județean S____, încadrați pe funcția de ofițer specialist I, funcție prevăzută cu gradul de colonel.
Reclamanta B______ R_____-M____ la data de 01.11.2018, a luat la cunoștință de emiterea actului
administrativ Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018, cu ocazia verificării
legalității acestuia, fiindu-i adus la avizat de către șeful serviciului Resurse Umane din cadrul unității.
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018, cu data de 01.11.2018 reclamanta
, B______ Rândunel R_____-M____ (xxxxxxxxxxxxx) - ofițer specialist I la compartimentul Juridic, c.= 2,35,
solda de funcție corespunzătoare anului 2022, la gradația "0", 5875 lei, funcție prevăzută cu gradul de colonel,
benefici ază de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer
specialist I, ci. = 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamantul Ț_____ I____-A_______ la data de 01.11.2018, a luat la cunoștință de emiterea actului
administrativ Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018, cu ocazia prezentării
acestuia, de către șeful serviciului Resurse Umane din cadrul inspectoratului, în vederea semnării la rubrica
întocmit.
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018, cu data de 01.11.2018
reclamantul , Ț_____ I____ I____-A URELIA N (xxxxxxxxxxxxx) - ofițer specialist I, ci. = 2,35, solda de
funcție corespunzătoare anului 2022, la gradația "0", 5875 lei, funcție prevăzută cu gradul de colonel, benefici
a z ă de solda funcției de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer
specialist I. ci. = 4.40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamant ul D AN I__ la data de 27.11.2018, a luat la cunoștință de emiterea actului administrativ Ordinul
Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de 01.11.2018, cu ocazia înmânării acestuia, de către un
lucrător - subofițer din cadrul Serviciului Resurse Umane din I.J.J. S____.
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018 subsemnatul,
D__ V_____ I__ (xxxxxxxxxxxxx) - ofițer specialist I, funcție prevăzută cu gradul de colonel, benefici ază de
solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. = 4.40
pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamantul N______ M_____-A________ la data de 27.11.2018, a luat la cunoștință de emiterea actului
administrativ Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de 01.11.2018, cu ocazia înmânării
acestuia, de către un lucrător - subofițer din cadrul Serviciului Resurse Umane din I.J.J. S____.

Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018 reclamantul ,
NICOL AE T___ M_____-A________ (xxxxxxxxxxxxx) - ofițer specialist I, funcție prevăzută cu gradul de
colonel, benefici a z ă de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv
ofițer specialist I, ci. = 4.40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamanta P_______ J_____-M______ la data de 04.12.2018, a luat la cunoștință de emiterea actului
administrativ Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018, cu ocazia înmânării
acestuia, de către un lucrător - subofițer din cadrul Serviciului Resurse Umane din I.J.J. S____.
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01. 11.2018, cu data de 01.11.2018
reclamanta , P_______ M____ J_____ M______ (xxxxxxxxxxxxx) - ofiț er speci alist , funcție prevăzută cu
gradul de colonel, benefici a z ă de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009,
respectiv ofițer specialist I, ci. - 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamantul M_______ M_____-I___ la data de 29.11.2018, a luat la cunoștință de emiterea actului
administrativ Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018, cu ocazia înmânării
acestuia, de către un lucrător - subofițer din cadrul Serviciului Resurs e Umane din I.J.J. S____.
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018 reclamantul ,
M_______ I oan M_____-I___ (xxxxxxxxxxxxx)- ofițer specialist I, funcție prevăzută cu gradul de colonel,
benefici a z ă de solda de funcție. corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer
Reclamanții arată că:
Reclamanta B______ R_____ – M____ este ofițer în cadrul compartimentului juridic, iar începând cu data de
07.02.2014, ca urmare a radierii din statul de organizare a funcției de Ofițer specialist II - consilier juridic,
funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a funcției de Ofițer specialist I -
consilier juridic, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin Ordinul inspectorului șef, a fost eliberată din
funcția de ofițer specialist II - consilier juridic și a fost numit/promovat în funcția de Ofițer specialist I -
consilier juridic, funcție prevăzută cu gradul de colonel.
După data de 07.02.2014, în mod nelegal, la calcularea soldei lunare de funcție i-a fost stabilit, în continuare,
coeficientul de ierarhizare de 4,40 aferent tot unei funcții de locotenent-colonel, deși gradul funcției pe care a
fost numit este altul, mai mare, fiind de colonel și pentru funcțiile corespunzătoare gradului de colonel,
coeficienții de ierarhizare stabiliți de Legea nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, sunt de
minim 4.7 0 - maxim 5.50.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/03.08.2016, cu data de 05.08.2016, maior B______
R_____-M____, ofițer specialist I (consilier juridic), ci.=5,77, clasa de salarizare 72, prevăzută cu gradul de
colonel la compartimentul Juridic, a beneficiat de solda funcției de bază corespunzătoare funcției similare la
data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. = 4,70 prevăzută cu gradul de colonel, (coeficient prevăzut
de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu modificările și completările
ulterioare, în vigoare la 31.12.2009).
Î ncepând cu data de 01.11.2018, prin Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de
01.11.2018 beneficiază de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv
ofițer specialist I, ci. = 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamantul Ț_____ I____-A_______ este ofițer în cadrul compartimentului management resurse umane și
organizare structurală, iar începând cu data de 15.12.2015, ca urmare a radierii din statul de organizare a
funcției de Ofițer specialist II - management resurse umane și organizare structurală, funcție prevăzută cu
gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a funcției de Ofițer specialist I - management resurse
umane și organizare structurală, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin Ordinul inspectorului șef, a fost
eliberat din funcția de ofițer specialist II - management resurse umane și organizare structurală și a fost
numit/promovat în funcția de Ofițer specialist I - management resurse umane și organizare structurală, funcție
prevăzută cu gradul de colonel.
minim 4.70 - maxim 5.50.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/03.08.2016, cu data de 05.08.2016, maior Ț_____ I____
I____-AURELI AN (xxxxxxxxxxxxx) – ofițer specialist I la compartimentul Management resurse umane și
organizare structurală, clasa de salarizare 72, ci. = 5,77, prevăzută cu gradul de colonel, a beneficiat de solda
funcției de bază corespunzătoare funcției similare la d ata de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. = 4,70
prevăzută cu gradul de colonel, (coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi
ale cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la 31. 12.2009).
Î ncepând cu data de 01.11.2018, prin Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx din 01.11.2018
beneficiază de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer
Reclamantul D__ I__ este ofițer în cadrul compartimentului misiuni ordine publică, iar începând cu data de
15.12.2015, ca urmare a radierii din statul de organizare a funcției de Ofițer specialist II - misiuni ordine
publică, funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a funcției de Ofițer
specialist I – misiuni ordine publică, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin Ordinul inspectorului șef, a
fost eliberat din funcția de ofițer specialist II - misiuni ordine publică și a fost numit/promovat în funcția de
Ofițer specialist I - misiuni ordine publică, funcție prevăzută cu gradul de colonel.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Șef nr. xxxxxxx/03.08.2016, cu data de 05.08.2016, reclamantul , ofițer
specialist I misiuni ordine publică, ci.=5,77, clasa de salarizare 72, prevăzută cu gradul de colonel la
C_____________ misiuni ordine publică, a beneficiat de solda funcției de bază corespunzătoare funcției
similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. = 4,70 prevăzută cu gradul de colonel,
(coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu
modificările și completările ulterioare, în vigoare la 31.12.2009).
Potrivit Ordinul Inspectorulu i Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018, benefici a
ză de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci.
= 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-col onel.
Reclamantul N______ M_____-A________ este ofițer în cadrul compartimentului pază și protecție
instituțională, iar începând cu data de 15.12.2015, ca urmare a radierii din statul de organizare a funcției de
Ofițer specialist II - pază, funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a
funcției de Ofițer specialist I - pază și protecție instituțională, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin
Ordinul inspectorului șef, a fost eliberat din funcția de ofițer specialist II - pază și protecție instituțională și a
fost numit/promovat în funcția de Ofițer specialist I - pază și protecție instituțională, funcție prevăzută cu
gradul de colonel.
coeficientul de ierarhizare de 4,40 aferent tot unei funcții de locotenent-colonei, deși gradul funcției pe care a
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Sef nr. xxxxxxx/03.08.2016, cu data de 05.08.2016, cpt. N______ T___
M_____-A________ - ofițer specialist I, c.i.=5,77, clasa de salarizare 72, prevăzută cu gradul de colonel la
compartimentul Paza și Protecție Instituțională, a beneficiat de solda funcției de bază corespunzătoare funcției
specialist I, ci. = 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de lo cotenent-colonei.
Reclamanta P_______ J_____-M______ este ofițer la compartimentul Administrare Patrimoniu Imobiliar și
Protecția Mediului din cadrul Serviciului Logistic.
Cu data de 25.06.2018, reclamanta, care prin ordinul ministrului afacerilor interne nr. 11/1695 din 18.06.2018
a fost chemată în rândul cadrelor active ale Ministerului Afacerilor Interne, Jandarmeria Română,
I____________ de J_______ Județean " General de brigadă M_____ RASTY' S____, a fost numită în funcția
de ofițer specialist I la compartimentul Administrare Patrimoniu Imobiliar și Protecția Mediului din cadrul
Serviciului Logistic, c.= 2,35, solda de funcție corespunzătoare anului 2022, la gradația "0", 5875 lei,
prevăzută cu gradul de colonel, conform ordinului inspectorului șef al I____________ de J_______ Județean "
General de brigadă M_____ RASTY' S____ nr. xxxxxxx din 25.06.2018. Potrivit tezei a II, a art.1 din același
ordin, a beneficiat de solda funcției de bază, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv
ofițer specialist I, ci. = 4,70, prevăzută cu gradul de colonel.( coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la
31.12.2009)
specialist I, ci. = 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de l ocotenent-colonel.
Reclamantul M_______ M_____-I___ este ofițer în cadrul compartimentului management stări excepționale și
control managerial intern prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/01.03.2017. Cu data de 01.03.2017,
M_______ loan M_____-I___ (xxxxxxxxxxxxx), a fost eliberat din funcția de ofițer specialist II, clasa de
salarizare 68, c.i.= 5,23, prevăzută cu gradul de locotenent-colonel, s-a schimbat din funcție (prin promovare),
în interesul serviciului în cadrul aceleiași unități și s-a numit în funcția de ofițer specialist I la compartimentul
Management stări excepționale și control managerial intern din cadrul Serviciului Management Operațional,
clasa de salarizare 72, ci. = 5,77, prevăzută cu gradul de colonel. Potrivit art.1, teza a II a din ordin, ofițerul a
beneficiat de solda funcției de bază, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer
specialist I, ci. = 4,70, prevăzută cu gradul de colonel. ( coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999 privind
salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la
31.12.2009).
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018 beneficiază
de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. =
4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Astfel, în perioada 27.02.xxxxxxxxxxxxxxx18, o comisie de cercetare administrativă din cadrul I.J.J.S____ a
efectuat, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, cu
modificările și completările ulterioare, și ale I.M.I. nr. 114/2013 privind răspunderea materială a personalului
pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne, activitatea de cercetare administrativă cu privire la
paguba produsă prin salarizarea funcției de ofițer specialist I în raport de coeficientul de ierarhizare de 4,70.
Î n urma cercetării efectuate, comisia de cercetare administrativă a propus clasarea dosarului motivat de faptul
că cercetarea administrativă asupra existentei unei pagube a fost nefondată.
Angajatorul a înțeles pentru o perioadă de timp să l e acorde drepturile salariale prin calcularea soldei de
funcție la un coeficient de ierarhizare de 4,70, așa cum în mod corect este prevăzut în legislația privind
acordarea drepturilor salariale, dar ulterior au decis să fi e salarizați prin aplicarea unui ci. de 4,40
corespunzător unei funcții de locotenent-colonei, deși eram încadrați pe o funcție de colonel.
Ulterior la nivelul I.G.J.R. s-a constituit o comisia de cercetare administrativă care are ca obiect verificarea
modalității de acordare a drepturilor salariale de ofițer specialist I, prevăzute cu gradul de colonel, cu utilizarea
coefici entului de ierarhizare al soldei de func ție 4,70. Punctul de vedere al reclamanților a fost comunicat
comisiei. Această cercetare administrativă, având același obiect, nu este finalizată.
Î n aceste condiții, opine ază că, cercetarea administrativă efectuată de comisia de cercetare administrativă
constituită la nivelul I.J.J.S____ are autoritate de lucru cercetat administrativ, deoarece niciun act normativ de
nivel superior sau inferior nu prevede posibilitatea efectuării unei noi cercetări administrative asupra cercetării
administrative anterior efectuată.
Totodată, angajatorul I.J.J.S____, trebuia să aștepte finalizare cercetării admnistrative pentru a emite acte
administ r ative - ordine de personal prin care să se stabilească un alt coeficient de ierarhizare pentru calculul
soldei de funcție.
Se apreciază de către reclamanți că, pentru determinarea efectivă a cuantumului soldelor, legile de salarizare
existente la data de 31.12.2009 (drept urmare și ordinele de ministru emise în baza legilor), se aplică si la acest
moment. Din punct de vedere juridic, este vorba despre o ultraactivitate a legii vechi, în cazul de față Legea
138/1999, dar și a actelor normative de punere în aplicare a acestei legi (O.M.A.I. nr. 275/2002, cu
modificările și completările ulterioare), cu condiția ca aceste acte normative inferioare, deși unele abrogate, să
nu contravină legii, dar nici să nu-i depășească limitele.
O funcție din prezent nu poate fi similară (de același fel) cu o altă funcție de la 3 1.12.2009 decât dacă are
același coeficient de ierarhizare, același nivel ierarhic, același grad militar prevăzut si se regăsesc la același nr.
curent î n Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 și în Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
Astfel, rezultă fără echivoc că nu denumirea funcției, aceea de ofițer specialist I sau sef Birou, diferențiază
soldele funcțiilor de bază, ci clasele de salarizare, coeficienții de i erarhizare pentru soldele de funcție si gradul
militar prevăzut al funcției.
De asemenea , în conformitate cu prevederile art. 7. lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice - Termeni - în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos
au următoarea semnificație: funcția similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau
autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, prad/treaptă profesională, gradație, vechime în
funcție sau vechime în specialitate, după caz, și condiții de muncă;

Legea 71/2015 a intrat Legea 71/2015 a intrat în vigoare la 09.04.2015 si a stat la baza acordării coeficientului
de 4.70 ofițerilor din I.J.J.S____, această acordare fiind determinată exclusiv și de aplicarea acestei legi.
Prin aceasta lege, s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat in instituțiile si autoritățile publice care avea un
nivel al salariului de baza mai mic decât cel prevăzut de lege, sa fie salarizat in mod corespunzător condițiilor
actuale ale parametrilor funcțiilor deținute.
Se mai susține că Normele de aplicare la Legea nr. 284/2010 au clarificat interpretarea sintagmelor aceeași
funcție si funcții de același fel, interpretare care este obligatorie si nu facultativa (mențione a z ă ca funcțiile
corespunzătoare gradului de colonel, sunt la nr. 7 in Anexa VII din Legea cadru nr. 284/2010, cu modificările
si completările ulterioare, capitolul I și funcțiile corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, sunt la nr. 8,
deci, ele nu pot fi funcții similare).
Se arată că Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 2016 a constatat că, în vederea egalizării prevăzute
de art. 3A1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, "nivelul maxim al salariului de
bază/indemnizației de încadrare", care trebuie să includă si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție,
grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii
profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică".
Din analiza celor mai sus arătate și din interpretarea prevederile legale aplicabile se impune ca, pentru funcțiile
prevăzute cu gradul funcției de colonel, solda de funcție să fie stabilită la un coeficient de ierarhizare de 4,70
prin asimilare la momentul promovării sau ocupării funcției, cu un coeficient prevăzut pentru o funcție similară
care exista în plată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Această situație creează premisele unei situații de discriminare pentru celelalte cadre militare din unitățile
Jandarmeriei Române care deși au funcție de colonel, sunt plătiți pe un indice de salarizare mai mic,
corespunzător gradului de locotenent-colonel.
Modul de salarizare , prin aplicarea unui coeficient de ierarhizare de 4.40, pentru funcțiile prevăzute cu gradul
de colonel este neleg al deoarece pârâtul, invocă numai acte normative de nivel inferior, în speță, ordine de
ministru și alte dispoziții care nici măcar nu sunt publicat e în Monitorul Oficial al României.
Actele normative de nivel intern si inferior(OMAI S/214/2011, OMAI S/7/2018), în părțile invocate de către
pârâtă, nu sunt in concordanță cu legile pentru a căror aplicabilitate au fost emise, ele trebuiau sa fie emise
conform dispozițiilor acestor legi, pentru aplicarea lor, nu să conțină dispoziții contrare si restrictive acestora.
În drept, invocă :
- Constituția României;
- Directiva Consiliului 2000/78/CE;
- Codul de Procedură Civilă;
- Legea nr. 138/1999, forma aflată în vigoare la data de 31.12.2009;
- Legea nr. 284/2010 privind salarizarea personalului bugetar, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului bugetar, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2011, O.U.G. nr. 84/2012, Legea nr. 103/2013, O.U.G. nr. 83/2014 și
O.U.G. nr. 57/2015, O.U.G. nr. 99/2016, O.U.G. nr. 9/2017 acte normative care prevăd salarizarea
personalului bugetar în anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018 și 2019.
- Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare;
Se anexează la acțiune:
- Rapoartele personale adresate comandantului unității - plângerea prealabilă;
- Răspunsul primit la plângerea prealabilă
- Ordinul de personal;
- C____ C.I.;
Pârâtul a depus întâmpinare în cauză, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Se susține în esență că funcția, de ofițer specialist I, colonel , ci. 5,77, clasa de salarizare 72, în care au fost
numiți ofițerii începând cu datele precizate provin, prin asimilare, începând cu data de 01.01.2011 din funcția
de ofițer specialist I, colonel, c.i.5,40, valabilă până la data de 31.12.2010, conform „Listei cu asimilarea
funcțiilor pe grade militare, nivelul studiilor, clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare corespunzătoare
posturilor prevăzute în statele de organizare ale Jandarmeriei Române" aprobată prin O.M.A.I. nr. 1/0526 din
19.05.2011.
La rândul ei funcția de ofițer specialist I, colonel, ci. 5,40 provine, prin asimilare, începând cu data de
01.01.2010 din funcția de ofițer specialist I / locotenent-colonel / ci. 4,40 valabilă în perioada
01.01.xxxxxxxxxxxxxxx09 conform „Listei cu asimilarea funcțiilor pe grade militare, nivelul studiilor și
coeficienții de ierarhizare corespunzătoare posturilor prevăzute în statele de organizare ale Jandarmeriei
Române'", aprobată prin O.M.A.I. nr. 1/0520 din 07.04.2010.
Menționează că O.M.A.I. nr. 1/0526 din 19.05.2011 și O.M.A.I. nr. 1/0520 din 07.04.2010 au fost emise în
baza H.G. nr. 0154/2010 privind stabilirea funcțiilor de bază pe grade militare, respectiv grade profesionale
pentru cadrele militare în activitate, soldați și gradați voluntari în activitate, polițiști, funcționari publici cu
statut special și preoți militari din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, H.G. nr.
0292/2011 privind stabilirea funcțiilor de bază pe grade militare, respectiv grade profesionale pentru cadrele
militare în activitate, soldați și gradați voluntari în activitate, polițiști, funcționari publici cu statut special și
preoți militari din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională și H.G. nr. 0663/1999 pentru
stabilirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor de funcție pe grade militare pentru personalul militar din .
instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit punctului de vedere transmis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției sociale și Persoanelor
Vârstnice nr. 551/GB/6232/XXXXXXXXXX/26.02.2013 în situația în care nu există în plată funcții similare,
salariul/solda de bază, sporurile, alte drepturi salariale în bani pentru acea funcție se determină aplicând
succesiv din urmă actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar, respectiv se
determină salarizarea aferentă lunii decembrie 2009, salarizarea după aplicarea Legii-cadru nr. 330/2009 și a
O.U.G nr. 1/2010, a Legii nr. 118/2010, a Legii nr. 285/2010, a Legii nr. 283/2011, O.U.G. nr. 19/2010,
O.U.G. nr. 84/2012.
Având în vedere prevederile legale mai sus invocate solicită a se observa că drepturile salariale se calculează
raportându-se succesiv la nivelul datei de 31.12.2009, astfel:
- art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013,
prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prevede următoarele
„Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și
art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar,
precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013";
- art. 1 din O.U.G nr. 19/2012. privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale;
- art. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea O.U.G. nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din O.U.G. nr.
37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, prevede următoarele: „In anul
2012, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate
publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea
se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta
este încadrat." ;
- art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, face
trimitere la nivelul de salarizare din luna octombrie 2010 la care se aplică anumite majorări (art. 5), iar art. 2
menține același principiu aplicat și în anul 2012 și 2013 privind stabilirea drepturilor de natură salarială
personalului promovat în funcție;
- art. 2 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar;
- dispozițiile O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din
sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, fac trimitere la
păstrarea nivelului de salarizare de la data de 31.12.2009.
Soluțiile legislative prevăzute l a art. 1 alin. (51) d in O rdonanța de U rgenta a Guvernului nr. 83/2014, cu
modificările si completăril e ulterioare si ale art. art. 3 alin (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr.
57/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi aplicate in situaț ia cadrelor militare in activitate.
Examinând acțiunea formulată, raportat la actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Începând cu data de 01.11.2018 reclamanții au fost numiți în funcția de ofițer specialist I, colonel, ci. 4,40,
clasa de salarizare 72, ca urmare a recomandărilor formulate de către I.G.J.R. conform adresei nr. xxxxx din
25.10.2018 și a constatărilor și recomandărilor Curții de C onturi a României pe linia salarizării funcției de
ofițer specialist I conform procesului verbal de cons tatare încheiat în data de 10.08.2018.
Reclamanta B______ R_____ M____ este ofițer în cadrul compartimentului juridic, iar începând cu data de
07.02.2014, ca urmare a radierii din statul de organizare a funcției de Ofițer specialist II - consilier juridic,
funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a funcției de Ofițer specialist I -
consilier juridic, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin Ordinul inspectorului șef, a fost eliberată din
funcția de ofițer specialist II - consilier juridic și a fost numit/promovat în funcția de Ofițer specialist I -
consilier juridic, funcție prevăzută cu gradul de colonel.
După data de 07.02.2014, la calcularea soldei lunare de funcție i-a fost stabilit, în continuare, coeficientul de
ierarhizare de 4,40 aferent tot unei funcții de locotenent-colonel, deși gradul funcției pe care a fost numit este
altul, mai mare, fiind de colonel și pentru funcțiile corespunzătoare gradului de colonel, coeficienții de
ierarhizare stabiliți de Legea nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, sunt de minim 4.70 -
maxim 5.50.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/03.08.2016, cu data de 05.08.2016, maior B______
R_____-M____, ofițer specialist I (consilier juridic), ci.=5,77, clasa de salarizare 72, prevăzută cu gradul de
colonel la compartimentul Juridic, a beneficiat de solda funcției de bază corespunzătoare funcției similare la
data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. = 4,70 prevăzută cu gradul de colonel, (coeficient prevăzut
de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu modificările și completările
ulterioare, în vigoare la 31.12.2009).
Î ncepând cu data de 01.11.2018, prin Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de
01.11.2018 beneficiază de solda de funcție, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv
ofițer specialist I, ci. = 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel.
Reclamantul Ț_____ I____-A_______ este ofițer în cadrul compartimentului management resurse umane și
organizare structurală, iar începând cu data de 15.12.2015, ca urmare a radierii din statul de organizare a
funcției de Ofițer specialist II - management resurse umane și organizare structurală, funcție prevăzută cu
gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a funcției de Ofițer specialist I - management resurse
umane și organizare structurală, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin Ordinul inspectorului șef, a fost
eliberat din funcția de ofițer specialist II - management resurse umane și organizare structurală și a fost
numit/promovat în funcția de Ofițer specialist I - management resurse umane și organizare structurală, funcție
prevăzută cu gradul de colonel.
maxim 5.50.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/03. 08.2016, cu data de 05.08.2016, maior Ț_____ I____
I____-A_______ (xxxxxxxxxxxxx) – ofițer specialist I la compartimentul Management resurse umane și
organizare structurală, clasa de salarizare 72, ci. = 5,77, prevăzută cu gradul de colonel, a beneficiat de solda
funcției de bază corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer specialist I, ci. = 4,70
prevăzută cu gradul de colonel, (coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi
ale cadrelor milita re cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la 31.12.2009).
Reclamantul D__ I__ este ofițer în cadrul compartimentului misiuni ordine publică, iar începând cu data de
15.12.2015, ca urmare a radierii d in statul de organizare a funcției de Ofițer specialist II - misiuni ordine
publică, funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a funcției de Ofițer
specialist I – misiuni ordine publică, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin Ordinul inspectorului șef, a
fost eliberat din funcția de ofițer specialist II - misiuni ordine publică și a fost numit/promovat în funcția de
Ofițer specialist I - misiuni ordine publică, funcție prevăzută cu gradul de colonel.
maxim 5.50.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Șef nr. xxxxxxx/03.08.2016 , cu data de 05.08.2016, reclamantul , ofițer
specialist I misiuni ordine publică, ci.=5,77, clasa de salarizare 72, prevăzută cu gradul de colonel la
C_____________ misiuni ordine publică, a beneficiat de solda funcției de bază corespunzătoare funcției
modificările și completările ulterioare, în vigo are la 31.12.2009).
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018, beneficia ză
Reclamantul N______ M_____-A________ este ofițer în cadrul compartimentului pază și protecție
instituțională, iar începând cu data de 15.12.2015, ca urmare a radierii din statul de organizare a funcției de
Ofițer specialist II - pază, funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonel și înființării, cu aceeași dată, a
funcției de Ofițer specialist I - pază și protecție instituțională, funcție prevăzută cu gradul de colonel, prin
Ordinul inspectorului șef, a fost eliberat din funcția de ofițer specialist II - pază și protecție instituțională și a
fost numit/promovat în funcția de Ofițer specialist I - pază și protecție instituțională, funcție prevăzută cu
gradul de colonel.
După data de 15.12.2015, la ca lcularea soldei lunare de funcție i-a fost stabilit, în continuare, coeficientul de
ierarhizare de 4,40 aferent tot unei funcții de locotenent-colone l , deși gradul funcției pe care a fost numit este
maxim 5.50.
Ulterior, prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/03.08.2016, cu data de 05.08.2016, cpt. N______ T___
M_____-A________ - ofițer specialist I, c.i.=5,77, clasa de salarizare 72, prevăzută cu gradul de colonel la
compartimentul Paza și Protecție Instituțională, a beneficiat de solda funcției de bază corespunzătoare funcției
specialist I, ci. = 4,40 pentru o funcție prevăzută cu gradul de locotenent-colonei.
Reclamanta P_______ J_____-M______ este ofițer la compartimentul Administrare Patrimoniu Imobiliar și
Protecția Mediului din cadrul Serviciului Logistic.
Cu data de 25.06.2018, reclamanta, care prin ordinul ministrului afacerilor interne nr. 11/1695 din 18.06.2018
a fost chemată în rândul cadrelor active ale Ministerului Afacerilor Interne, Jandarmeria Română,
I____________ de J_______ Județean " General de brigadă M_____ RASTY' S____, a fost numită în funcția
de ofițer specialist I la compartimentul Administrare Patrimoniu Imobiliar și Protecția Mediului din cadrul
Serviciului Logistic, c.= 2,35, solda de funcție corespunzătoare anului 2022, la gradația "0", 5875 lei,
prevăzută cu gradul de colonel, conform ordinului inspectorului șef al I____________ de J_______ Județean "
General de brigadă M_____ RASTY' S____ nr. xxxxxxx din 25.06.2018. Potrivit tezei a II, a art.1 din același
ordin, a beneficiat de solda funcției de bază, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv
ofițer specialist I, ci. = 4,70, prevăzută cu gradul de colonel.( coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la
31.12.2009)
Reclamantul M_______ M_____-I___ este ofițer în cadrul compartimentului management stări excepționale și
control managerial intern prin Ordinul Inspectorului Sef nr.xxxxxxx/01.03.2017. Cu data de 01.03.2017,
M_______ loan M_____-I___ (xxxxxxxxxxxxx), a fost eliberat din funcția de ofițer specialist II, clasa de
salarizare 68, c.i.= 5,23, prevăzută cu gradul de locotenent-colonel, s-a schimbat din funcție (prin promovare),
în interesul serviciului în cadrul aceleiași unități și s-a numit în funcția de ofițer specialist I la compartimentul
Management stări excepționale și control managerial intern din cadrul Serviciului Management Operațional,
clasa de salarizare 72, ci. = 5,77, prevăzută cu gradul de colonel. Potrivit art.1, teza a II a din ordin, ofițerul a
beneficiat de solda funcției de bază, corespunzătoare funcției similare la data de 31.12.2009, respectiv ofițer
specialist I, ci. = 4,70, prevăzută cu gradul de colonel. ( coeficient prevăzut de Legea nr. 138/1999 privind
salarizarea și alte drepturi ale cadrelor militare cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la
31.12.2009).
Potrivit Ordinul Inspectorului Sef al I.J.J.S____ nr. xxxxxxx / 01.11.2018, cu data de 01.11.2018 beneficiază
Î n perioada 27.02.xxxxxxxxxxxxxxx18, o comisie de cercetare administrativă din cadrul I.J.J.S____ a
efectuat, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, cu
modificările și completările ulterioare, și ale I.M.I. nr. 114/2013 privind răspunderea materială a personalului
pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne, activitatea de cercetare administrativă cu privire la
paguba produsă prin salarizarea funcției de ofițer specialist I în raport de coeficientul de ierarhizare de 4,70.
Î n urma cercetării efectuate, comisia de cercetare administrativă a propus clasarea dosarului , motivat de faptul
că cercetarea administrativă asupra existentei unei pagube a fost nefondată.
Angajatorul a înțeles pentru o perioadă de timp să L e acorde drepturile salariale prin calcularea soldei de
funcție la un coeficient de ierarhizare de 4,70, dar ulterior au decis să fi e salarizați prin aplicarea unui ci. de
4,40 corespunzător unei funcții de locotenent-colone l , deși era u încadrați pe o funcție de colonel.
Ulterior , la nivelul I.G.J.R. s-a constituit o comisi e de cercetare administrativă care are ca obiect verificarea
modalității de acordare a drepturilor salariale de ofițer specialist I, prevăzute cu gradul de colonel, cu utilizarea
coeficientului de ierarhizare al soldei de funcție 4,70. Punctul de vedere al recla ma n ților a fost comunicat
comisiei. Această cercetare administrativă, având același obiect, nu este finalizată.
Î n aceste condiții, cercetarea administrativă efectuată de comisia de cercetare administrativă constituită la
nivelul I.J.J.S____ are autoritate de lucru cercetat administrativ, deoarece niciun act normativ de nivel superior
sau inferior nu prevede posibilitatea efectuării unei noi cercetări administrative asupra cercetării administrative
anterior efectuată.
Totodată, angajatorul I.J.J.S____, trebuia să aștepte finalizare cercetării admnistrative pentru a emite acte
administ r ative - ordine de personal prin care să se stabilească un alt coeficient de ierarhizare pentru calculul
soldei de funcție.
Art. 4 din Legea nr. 139/1999, în forma în vigoare la data de 31.12.2009, prevede:
,,(1) Soldele de funcție ale cadrelor militare în activitate și ale militarilor angajați pe bază de contract sunt
diferențiate prin coeficienți de ierarhizare. în raport cu atribuțiile ce revin fiecărei funcții, complexitatea și
gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort, arma și eșalonul la care își desfășoară
activitatea.
(2) Principalele funcții, nivelul studiilor și coeficienții de ierarhizare ai soldelor de funcție pe grade militare
pentru cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract sunt prevăzute în anexa nr. 1 lit. A
și B, iar Anexa numărul 1, lit. A prevede:

Nr. Funcția Gradul militar Nivelul Coeficientul de ierarhizare

crt. studiilor minim maxim

8 Funcții corespunzătoare C______ S 4,70 5,50
gradului de colonel
9 Funcții corespunzătoare Locotenent- S 4,20 4,60
gradului de locotenent- colonel
colonel

- Pct.1 (în vigoare și în prezent) la nota la Anexa nr. 1 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte
drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță
națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții (în vigoare la
31.12.2009). prevede că:
„1. Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii, numiți în funcții prevăzute cu grade superioare gradului militar pe
care îl au. beneficiază de coeficienții de ierarhizare corespunzători acestor funcții".
Pct. 1 la N ota la Anexa nr. 1 din Legea nr. 138/1999 este în vigoare si în prezent, el nefiind abrogat de Legea
330/2009, aspect care conduce implicit la concluzia că, la stabilirea funcției de bază pentru salarizare trebuie să
se ia în calcul coeficientul de ierarhizare corespunzător funcției prevăzută cu gradul de colonel și nu cel
corespunzător funcției prevăzute cu gradul de locotenent-colonel, pentru că legiuitorul a prevăzut expres
această situație chiar și la 31.12.2009, dată la care se raportează salarizarea personalului bugetar și în prezent și
această prevedere a legii nici nu a fost abrogată, tocmai pentru a putea fi aplicată și pentru modul de salarizare
stabilit ulterior în baza celorlalte acte normative, pentru funcții similare la 31.12.2009.
De altfel și legile de salarizare ulterioare, nu numai că nu abrogă, dar chiar preiau aceste prevederi în cuprinsul
lor:
Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ANEXA IV -
Reglementări specifice personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță
națională, Notă : pct. 2. Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii, numiți în funcții prevăzute cu grade superioare
gradului militar pe care îl au, beneficiază de coeficienții de ierarhizare corespunzători acestor funcții. Pentru
polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevederile se aplică în
mod corespunzător.
Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ANEXA VII - Familia
ocupațională de funcții bugetare "Apărare Ordine Publică și Siguranță Națională" păstrează aceleași
reglementări la punctul NOTE:" 1. Personalul militar numit, potrivit statutului, în funcții prevăzute de statele
de organizare cu grade superioare gradului militar pe care îl dețin, beneficiază de clasele de salarizare și
coeficienții de ierarhizare corespunzători acestor funcții. Pentru polițiști și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, prevederile se aplică în mod corespunzător".
Este cert că pentru punerea în aplicare a acestor prevederi, legiuitorul nu a abrogat NOTA la Anexa nr. 1 din
Legea nr. 138/1999, astfel încât să existe corespondență legală între prevederile actuale și cele din trecut.
Astfel, chiar dacă nu s-au aplicat clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare din Legea 284/2010.
principiile și tehnica de salarizare să poată fi implementată prin raportare la coeficienții de ierarhizare
prevăzuți de Legea nr. 138/1999 si care sunt efectiv în plată si în prezent.
De asemenea, pârâta nu face nicio referire la prevederile O.M.A.I. nr. 121/2007 pentru modificarea și
completarea O.M.A.I. nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului
militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Administrației și Internelor, cu modificările și
completările ulterioare, care la pct. 5.1 din Anexa nr. 1, statuează că „Solda de funcție minimă (coeficientul de
ierarhizare) corespunzătoare gradului de colonel este 4.70".
Î n baza dispozițiilor exprese indicate mai sus, pentru determinarea efectivă a cuantumului soldelor, legile de
salarizare existente la data de 31.12.2009 (drept urmare și ordinele de ministru emise în baza legilor), se aplică
și la acest moment. Din punct de vedere juridic, este vorba despre o ultraactivitate a legii vechi, în cazul nostru
Legea 138/1999, dar și a actelor normative de punere în aplicare a acestei legi (O.M.A.I. nr. 275/2002. cu
L a data de 31.12.2009, funcția de Ofițer specialist I era prevăzută cu gradul de locotenent-colonel, coeficient
de ierarhizare 4.40, iar ulterior acestei date, funcția de Ofițer specialist I este prevăzută cu gradul de colonel și
Legea numărul 138/1999, modificată prin Legea numărul 477/2006. prevede pentru o funcție similară
prevăzută cu gradul de colonel, coeficienți de ierarhizare cuprinși între minim 4.70 și maxim 5.50.
La data de 01.01.2010 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 care prevedea la Anexa nr. 4/1A un coeficient de
ierarhizare a soldei de funcție prevăzută cu gradul de colonel cuprins între 5,30 și 7,00, act normativ care a
modificat Legea nr. 138/1999, dar care nu s-a aplicat, deoarece salarizarea personalului în anul 2010 s-a
efectuat în baza prevederilor O.U.G. nr. 1/2010, respectiv la nivelul salariilor avute la 31.12.2009, astfel că
pentru funcțiile prevăzute cu gradul de colonel a rămas același coeficient de ierarhizare, respectiv cuprins între
4,70 și 5,50.
Legea cadru nr. 330/2009 a fost abrogată de Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit
din fonduri publice, care a intrat în vigoare la 01.01.2011, care prevedea la Anexa nr. VII un coeficient de
ierarhizare a soldei de funcție prevăzută cu gradul de colonel cuprins între 5,63 și 7,58 dar care nu s-a aplicat,
deoarece salarizarea personalului în perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxxxx17 s-a efectuat în baza prevederilor
Legii nr. 285/2010 în anul 2011 , ale Legii nr. 283/2011 în anul 2012, O.U.G. nr.84/2012 în anul 2013, O.U.G.
nr.103/2013 în anul 2014, O.U.G nr. 83/2014 în anul 2015, O.U.G nr. 57/2015 în anul 2016, O.U.G.
nr.99/2016 și O.U.G. nr. 9/2017 în anul 2017, respectiv la nivelul salariilor avute la 31.12.2009, astfel că
pentru funcțiile prevăzute cu gradul de colonel a rămas același coeficient de ierarhizare, respectiv cuprins între
4,70 și 5,50.
La rândul său, Legea nr.284/2010. a fost abrogată de Lege a -Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2017, dar care nu s-au aplicat nici până
în prezent, deoarece salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a e fectuat în perioada 1 martie 2017 -
31 decembrie 2017 în baza prevederilor O.U.G. nr.9/2017, în anul 2018 conform O.U.G. nr. 90/2017, iar în
anul 2019 conform O.U.G. nr. 114/2018, respectiv la nivelul salariilor avute la 31.12.2009, astfel că pentru
funcțiile prevăzute cu gradul de colonel a rămas același coeficient de ierarhizare, respectiv cuprins între 4,70 și
5,50.
Conform actelor normative privind salarizarea, se vor arăta mai jos, se constată că legiuitorul nu a anulat
drepturile salariate acordate pentru o funcție prevăzută cu gradul de colonel, întrucât în fiecare din actele
normative se prevede că ,,(...), pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în
aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții
sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din
instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat", precum și că salarizarea pentru fiecare an în parte se
face raportat la nivelul datei de 31 decembrie a anului anterior.
Dispozițiile O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din
sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, fac trimitere la
păstrarea nivelului de salarizare de la data de 31.12.2009.
Articolul 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice,
face trimitere la nivelul de salarizare din luna octombrie 2010 la care se aplică anumite majorări, iar articolul 2
prevede următoarele: .,în anul 2011. pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul
numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul
promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile
similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat."
Articolul 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea O.U.G. numărul 80/2010 pentru completarea articolului
11 din O.U.G. numărul 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, prevede
următoarele: „în anul 2012. pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în
sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din
instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat."
Articolul 2 din O.U.G. nr.84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013,
prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prevede
următoarele ,,Prevederile art.7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art.6, 7, 9, 11, ar
t .12 alin. (2) și arU3, ale art. II din OUG nr.80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 privind
reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar precum și pentru instituirea altor măsuri financiare
în domeniu l bugetar, aprobată cu modifică ri și completări prin Legea r\r.283/2011, se aplică în mod
corespunzător si în anul 2013":
Art. 5 alin.(1) din O.U.G. nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014,
precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice prevede că ,,în anul 2014, pentru personalul nou-
încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același
fel , precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de
salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din
instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată".
Art. 5 alin.(1) din O.U.G. nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015,
precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice prevede că „în anul 2015, pentru personalul nou-
fel. precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de
Art. 4 alin.(1) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,
prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare „în anul 2016 , pentru personalul nou-
fel. precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de
Art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare prevede că „în perioada 1 ianuarie-
28 februarie 2017. pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit /î ncadrat în aceeași
instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în
grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din
instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în
care nu există o funcție similară în plată".
Art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene,
precum și modificarea și completarea unor acte normative „în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin
în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de
bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor,
indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit
legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care
beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții
și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți
în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu
modificările și completările ulterioare."
O.U.G. numărul 90 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea
unor acte normative și prorogarea unor termene, menține aceeași stare de fapt, astfel că și în anul 2017
salarizarea se face raportat tot la nivelul datei de 31 decembrie 2009.
Analizând dispozițiile privind salarizarea, rezultă că în situația în care în statul de organizare al unității nu ar
exista în plată o funcție prevăzută cu gradul de colonel, atunci salariul de bază și celelalte drepturi salariale se
determină aplicând prevederile actelor normative din urmă care cuprind reglementări cu privire la salarizarea
personalului din sectorul bugetar, aplicare care se face în mod succesiv, astfel încât salarizarea se determină în
raport cu cea aferentă la 31.12.2009, dată la care era în vigoare coeficientul de ierarhizare specific unei funcții
prevăzute cu gradul de colonel cuprins între minim 4,70 și maxim 5,50 .
Î n aceste condiții, nu poate fi corect ă aplicarea în vederea acordării soldei lunare, pentru funcția prevăzută cu
gradul de colonel, a coeficientului de ierarhizare 4,40, specific unei funcții de locotene n t-colonel, ci trebuie ca
acesta să fie minim 4,70.
Având în ve dere cele de mai sus, instanța consideră că salarizarea lor cu coeficient de ierarhizare aferent unei
funcții de locotenent-colonel reprezintă o salarizare injustă, discriminatorie și nelegală, producându- l e ca
efect prejudicii financiare, începând cu data încadrării acestora pe funcția prevăzută cu gradul de colonel.
Pârâtul I____________ de J_______ Județean S____ nu acordă reclamanților coeficientul de salarizare de
minim 4.70 prevăzut la 31.12.2009 considerând o funcție similară luând , în calcul doar denumirea funcției si
nu gradul acesteia si implicit coeficientul de ierarhizare care o diferențiază .
O funcție de ofițer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel in prezent nu este similară cu o funcție de ofițer
specialist I, prevăzută cu gradul de locotenent-colonel la 31.12.2009, pentru că aceste funcții au grade și
coeficienți de ierarhizare diferiți pentru stabilirea funcției de bază.
Acest aspect rezultă fără echivoc din Legea nr. 477/2006 privind aprobarea O.G. nr. 56/2006 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 (în vigoare la 31.12.2009) pentru că au grade diferite si se
regăsesc la nr. curent diferit in Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 si în Anexa nr. VI la Legea-cadru nr.
153/2017.
O funcție din prezent nu poate fi similară cu o altă funcție de la 31.12.2009 decât dacă are același coeficient de
ierarhizare, același nivel ierarhic, același grad militar prevăzut si se regăsesc la același nr. curent in Anexa nr.
VII la Legea-cadru nr. 284/2010 și în Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
Art. 32 alin. 5 din Anexa nr. 3 la OMAI 177/2016, prevede că:„ Funcția similară se stabilește prin raportare la
coeficientul de ierarhizare, nivelul ierarhic și gradul militar prevăzut"
Coeficientul de ierarhizare al funcțiilor prevăzute cu gradul de colonel nu este același cu cel al funcțiilor
prevăzute cu gradul de locotenent-colonel) iar art . 3A1, alin. 1A1 din OUG nr. 57/2015, cu modificările și
completările ulterioare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare prevede că: „Sintagmele aceeași funcție si funcții de același
fel reprezintă funcțiile prevăzute in Anexa VII din Legea cadru nr. 284/2010, cu modificările si completările
ulterioare, capitolul I, la același număr curent/num ă r".
Această interpretare este obligatorie si nu facultativa ( de menționa t ca funcțiile corespunzătoare gradului de
colonel, sunt la nr. 7 in Anexa VII din Legea cadru nr. 284/2010, cu modificările si completările ulterioare,
capitolul I si funcțiile corespunzătoare gradului de locotenent-colonel sunt la nr. 8 deci ele nu pot fi funcții
similare).
Astfel, rezultă fără echivoc că nu denumirea funcției, aceea de Ofițer specialist I, diferențiază soldele funcțiilor
de bază, ci clasele de salarizare, coeficienții de ierarhizare pentru soldele de funcție si gradul militar prevăzut
al funcției.
Pentru acordarea legală a soldei lunare pentru funcția de Ofițer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, pe
care sunt încadrați reclamanții ulterior datei de 01.01.2010, trebuie să se facă salarizarea pe o funcție similară,
prevăzută tot cu gradul de colonel, la nivelul lunii decembrie 2009, conform prevederilor Legii numărul
138/1999 și să se aplice coeficientul minim de 4.70 stabilit expres de acest act normativ.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 7. lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice - Termeni - în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos
au următoarea semnificație: funcția similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau
autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, g rad/treaptă profesională, gradație, vechime în
funcție sau vechime în specialitate, după caz, și condiții de muncă;
Pct. 6 din Legea 71/2015, prevede: "(1A1) Prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege
același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după
data de 31 decembrie 2009 , sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de
care au beneficiat înainte de această dată , dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași
condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -. de vechime și își desfășoară activitatea în
aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării".
Legea 71/2015 a intrat în vigoare la 09.04.2015 si, prin aceasta lege, s-a creat posibilitatea ca personalul
încadrat in instituțiile si autoritățile publice care avea un nivel al salariului de baza mai mic decât cel prevăzut
de lege, sa fie salarizat in mod corespunzător condițiilor actuale ale parametrilor funcțiilor deținute.
Î nalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 23/2016 a stabilit că: „în consecință, nivelul de salarizare
determinat prin aplicarea art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, este cel ce
interesează în aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5*1) din aceeași ordonanță de urgență, astfel încât personalul
din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază si al
sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru
fiecare funcție/grad/treaptă și gradație va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași
condiții.
Prin urmare, în acest caz, nu va funcționa regula menținerii în anul 2015 a aceluiași nivel de salarizare din
2014 (salariul de bază și sporuri) pentru personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice salarizate la
un nivel inferior în comparație cu salariile de bază și sporurile stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași
instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, dacă își desfășoară activitatea în
aceleași condiții cu cel care beneficiază de un nivel de salarizare superior urmând ca și acesta să fie salarizat la
nivelul maxim, prin urmare, să beneficieze de o creștere salarială. prin derogare de la art. 1 alin. (1) și (2) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015,
cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile pct. 63 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul
Oficial al României. Partea I", astfel că rezultă că Decizia ICCJ nr. 23/2016 se aplică întocmai .
De asemenea, tot înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2016 a stabilit că: ..44. Existența mai
multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp. în baza cărora s-a intenționat
salarizarea unică a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferențiat și
pentru nesocotirea principiului egalității de tratament față de toți salariații și care presupune plată egală pentru
muncă de valoare egală.
45. Criteriul temporal sau acela al unor reglementări diferite nu poate justifica diferențe de salarizare între
persoane care exercită aceeași funcție și care au aceeași pregătire profesională".
Față de toate cele mai sus arătate, ținând cont și de principiul art. 3 alin. 1, lit. c din Legea 284/ 2010 -
remunerație egală pentru muncă de valoare egală - , de principiul art. 6 alin 1 lit. c) din Legea nr. 153/2017 -
Principiul egalității - prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală - și de principiul
general din dreptul muncii potrivit căruia atunci când legea este interpretabilă, ea se interpretează în favoarea
salariatului, I____________ de J_______ Județean S____ a acordat greșit coeficienții de ierarhizare de 4.40,
pentru funcțiile de ofițer prevăzute cu gradul de colonel, aprobate prin statele de organizare ale unității.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 39, ali n 1 - 4 din Legea nr. 153/2017,
„(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul
numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul
promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții
similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile
subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată".
(2) în situația în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcție similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei
de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul
numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul
promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, se stabilește prin înmulțirea coeficientului prevăzut în
anexe cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz. prevederile
art. 10 privind gradația corespunzătoare vechimii în muncă.
(3) Î n aplicarea prevederilor alin. (1) , prin instituție sau autoritate publică se înțelege acea instituție sau
autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri și cheltuieli,
conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite.
(4) Î n aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea
aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții si atribuții, aflate la același nivel
de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili
la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.
În aceste condiții, după i ntrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, aplicând coeficientul de salarizare 4.70,
pârâtul ar stabili reclamanților nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare la nivelul minim prevăzut
de Anexa nr.1, lit. A din Legea nr. 138/1999 (în vigoare la 31.12.2009), O.M.A.I. nr. 121/2007 pentru
modificarea și completarea O.M.A.I. nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea
personalului militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Administrației și Internelor, cu modificările
și completările ulterioare, pentru funcția prevăzută cu gradul de colo nel la 31.12.2009 si nu maxim aș a cum
se prevede la alin. 4 al articolului mai sus menționat.
Art. 38 și 39 alineatul (1) litera d) din Legea 53/2003 - Codul Muncii, republicată, prevăd în mod imperativ că
salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită
de nulitate, salariaților fiindu-le garantat dreptul la egalitate de șanse și tratament.
Potrivit articolul 1 alineatul (2) din Legea 53/2003 - Codul Muncii, republicată. ..Prezentul cod se aplică și
raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții
specifice derogatorii".
Față de cele mai sus arătate, se va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B______
R_____-M____, Ț_____ I____-A_______, D__ I__, P_______ J_____-M______, N______ M_____-
A________, M_______ M_____-I___, în contradictoriu cu pârâtul I____________ DE J_______ JUDEȚEAN
S____, și în consecință:
Va o blig a pârâtul să anuleze actul administrativ Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data
de 01.11.2018, pentru reclamanta B______ R_____-M____ și menține ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____
nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acesteia un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de
4,70.
de 01.11.2018 pentru reclamantul Ț_____ I____-A_______ și menține ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____
nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de
4,70.
de 01.11.2018 comunicat la data de 27.11.2018 pentru reclamantul D__ I__ și menține ordinul inspectorului
șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de ierarhizare al
soldei de funcție de 4,70.
de 01.11.2018, comunicat la data de 27.11.2018 pentru reclamantul N______ M_____-A________ și menține
ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un
coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70.
de 01.11.2018, comunicat în data de 04.12.2018, pentru reclamanta P_______ J_____-M______ și menține
ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 25.06.2018 prin care i s-a stabilit acesteia un coeficient
de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70.
de 01.11.2018, comunicat la data de 29.11.2018, pentru reclamantul M_______ M_____-I___ și menține
Va o blig a pârâtul să calculeze și să acorde diferențele dintre drepturile salariale cuvenite, corespunzătoare
coeficientului de ierarhizare de 4,70 și cele efectiv încasate, în mod retroactiv de la data de 01.11.2018 și
pentru viitor.
Va d ispune actualizarea acestor sume cu rata inflației, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a
sumelor datorate și obligă pârâtul și la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești, începând cu data
nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective.
Va c onstată că reclamanții vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B______ R_____-M____, domiciliată în
S____, ___________________________.18, _________________, Ț_____ I____-A_______, domiciliat în
S____, ___________________, jud. S____, D__ I__, domiciliat în loc. Șelimbăr, com. Șelimbăr,
_____________________. 5, _________________, P_______ J_____-M______, domiciliată/reședință în
munic. S____, ___________________ A, _____________, jud. S____, N______ M_____-A________,
domiciliat în S____, ________________________. 24, jud. S____, M_______ M_____-I___, domiciliat în
S____, _________________, _____________, jud. S____, toți cu domiciliul procesual ales în S_______,
___________________, jud. B_____, în contradictoriu cu pârâtul I____________ DE J_______ JUDEȚEAN
S____, cu sediul în munic. S____, _______________________. 85, jud. S____, și în consecință:
Obligă pârâtul să anuleze actul administrativ Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data de
01.11.2018, pentru reclamanta B______ R_____-M____ și menține ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____ nr.
xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acesteia un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70 .
01.11.2018 pentru reclamantul Ț_____ I____-A_______ și menține ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____ nr.
xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70.
01.11.2018 comunicat la data de 27.11.2018 pentru reclamantul D__ I__ și menține ordinul inspectorului șef al
I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de ierarhizare al soldei de
funcție de 4,70 .
01.11.2018, comunicat la data de 27.11.2018 pentru reclamantul N___ L__ M_____-A________ și menține
coeficient de ierarhiza re al soldei de funcție de 4,70.
01.11.2018, comunicat în data de 04.12.2018, pentru reclamanta PUR CĂRIN J_____-M______ și menține
de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70 .
01.11.2018, comunicat la data de 29.11.2018, pentru reclamantul M_______ M_____-I___ și menține ordinul
inspectorului șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 01.03.2017 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de
ierarhizare al soldei de funcție de 4,70.
Obligă pârâtul să calculeze ș i să acorde diferențel e dintre drepturile salariale cuvenite, corespunzătoare
pentru viitor.
Dispune actualizarea acestor sume cu rata inflației, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a
nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective.
Constată că reclamanții vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul S____.
Pronunțată azi 26.06.2019, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

Președinte,
E____ T___
Grefier,
C______ D_____

Red.E.T.- 9.09.2019
Tehnored. C.D.- 9.09.2019
Ex. 9
195/202011-03-2020
Anulare act administrativCurtea de Apel ALBA IULIA
Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CAALB:2020:059.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXX
ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A___ I____
SECTIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 195/2020
Ședința publică d in 11 Martie 2020
Completul compus din:
PREȘEDINTE S_____ V______ N_____
Judecător C_____ C_____ F__
Judecător D____ B_____ D____
Grefier R_____ M______

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul I NSPECTORATUL DE J_______ JUDEȚEAN
S____ împotriva sentinței nr. 504/2019 pronunțată de Tribunalul S____ în dosar nr. XXXXXXXXXXX având
ca obiect anulare act administrativ , privind pe reclamanții B______ R_____ M____, Ț ERBEA I____
A_______, D__ I__, N______ M_____ A________, M_______ M_____ I___, PUR CARIN J_____ M______
.
La primul apel nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților
Față de lipsa părților, instanța lasă cauza în pronunțare.
La cel de-al doilea apel nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Proce dura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura
prealabilă a fost parcursă anterior stabilirii primului termen de judecată, recursul declarat este scutit de la plata
taxelor judiciare de timbru, iar în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă conform art. 223 NCPC.
Se constată că, intimații reclamanți au depus la dosar pentru acest termen de judecată, prin e-mail, un înscris
intitulat „notă de ședință”, prin care se solicită amânarea judecării cauzei față de imposibilitatea prezentării
reprezentantului convențional al acestora, av. D______ P________ întrucât se află la Tribunalul B_____
pentru a susține cauzele nr. XXXXXXXXXXXX și nr. XXXXXXXXXXXX.
Instanța respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de intimații reclamanți și constată că nu s-a
solicitat un termen de pronunțare pentru a depune concluzii scrise.
În deliberare, asupra excepției nulității recursului invocată de intimații reclamanți prin întâmpinare, instanța
o respinge ca neîntemeiată întrucât motivele invocate în cererea de recurs pot fi încadrate în cele prevăzute de
art. 488 alin. 1 pct. din Codul de procedură civilă.
De asemenea, dat fiind faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 51/11.11.2019, iar
aceasta a fost publicată în M onitorul O ficial al Ro mâni ei, instanța respinge cererea de suspendare ca
rămasă fără obiect și față de actele dosarului și solicitările părților, reține cauza în pronunțare asupra
fondului recursului.

CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:

Prin sentința nr. 504/2019 Tribunalul S____ a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții
B______ R_____-M____, Ț_____ I____-A_______, D__ I__, P_______ J_____-M______ N______
M_____-A________, M_______ M_____-I___, în contradictoriu cu pârâtul I____________ DE J_______
JUDEȚEAN S____ și , în consecință:
A obligat pârâtul să anuleze actul administrativ Ordinul Inspectorului Șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din data
de 01.11.2018, pentru reclamanta B______ R_____-M____ și menține ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____
nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acesteia un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție d e
4,70.
de 01.11.2018 pentru reclamantul Ț_____ I____-A_______ și menține ordinul inspectorului șef al I.J.J. S____
nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de ierarhizare al soldei de funcție de
4,70.
de 01.11.2018 comunicat la data de 27.11.2018 pentru reclamantul D__ I__ și menține ordinul inspectorului
șef al I.J.J. S____ nr. xxxxxxx din 03.08.2016 prin care i s-a stabilit acestuia un coeficient de ierarhizare al
soldei de funcție de 4,70.
de 01.11.2018, comunicat la data de 27.11.2018 pentru reclamantul N______ M_____-A________ și menține
de 01.11.2018, comunicat în data de 04.12.2018, pentru reclamanta P_______ J_____-M______ și menține
de ierarhizare al soldei de funcție de 4,70.
de 01.11.2018, comunicat la data de 29.11.2018, pentru reclamantul M_______ M_____-I___ și menține
A obligat pârâtul să calculeze și să acorde diferențele dintre drepturile salariale cuvenite, corespunzătoare
pentru viitor.
A dispus actualizarea acestor sume cu rata inflației, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a
nașterii dreptului la acțiune și până la data plății efective .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul I____________ Județean de J_______ S____ .
În susținerea recursului înțeleg e să invoce motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 4, 5, 6 și
8 din Codul de Procedură Civilă, din următoarele considerente:
S-a susținut, în fond , faptul că Decizia nr. 23/2016 a Î.C.C.J. nu are aplicabilitate la obiectul litigiului în raport
de calitatea intimaților reclamanți, cadre militare care beneficiază de soldă și nu de salariu așa cum expres
prevede textul de lege de referință.
I nstanța a făcut o aplicare eronată a Deciziei nr. 23/2016 a Î.C.C.J. în pronunțarea sentinței civile nr.
504/26.06.2019 recurate și pentru categoriile profesionale beneficiare de soldă și nu de salariu, cu depășirea
cadrului legal (pag. 18 paragraful 4 și 6, pag. 17 paragrafele 2-4 și pag. 16 ultimul paragraf fără a ne limita la
acestea) .
Tot în acest sens , se arată faptul că instanța de fond a făcut o aplicare eronată a Deciziei nr. 23/2016 a Î.C.C.J.,
respectiv a prevederilor legale pe linie de salarizare ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017 prin
raportare la coeficientul funcțiilor similare în plată aferente gradului de colonel anterior anului 2009, deci a
făcut o transpunere ipotetică a funcțiilor în plată care au fost contestate la funcții similare anterioare.
Î n mod evident , se poate observa că atât Deciziei nr. 23/2016 a Î.C.C.J. cât și prevederile legale pe linie de
salarizare ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017 sub acest aspect se referă la excepția de la regula
transpunerii ipotetice a salarizării unei funcții, caz în care raportarea se face la funcții similare în plată,
respectiv cea de ofițer specialist I cu un CI. aferent de 4.40 și doar în situația în care nu sunt funcții similare în
plată, „salarizarea se va face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din instituția/autoritatea publică în
care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora” (art.2 din OUG nr.84/2012, art. 5 alin.(l) din
OUG nr.103/103, art. 5 alin. l din OUG 83/2014 etc.... pag 14-15 din sentință).
De asemenea, se poate ușor observa faptul că instanța a fost în eroare de drept interpretând eronat prevederi
legale pe linie de salarizare prin asimilarea unei excepții la regula de drept reglementată.
Recurentul relevă că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea
și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță
națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, „soldele de funcție
ale cadrelor militare în activitate ... sunt diferențiate prin coeficienți de ierarhizare. în raport cu atribuțiile ce
revin fiecărei funcții, complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la efort,
arma și eșalonul la c are își desfășoară activitatea”:
- coeficienții de ierarhizare utilizați la salarizarea funcțiilor, prevăzute cu grade militare sunt cei aflați în plată
la 31 decembrie 2009, potrivit legislației aplicabile la data respectivă pentru fiecare categorie de personal,
stabiliți în baza prevederilor Legii nr.138/1999, prin H.G.R. nr. 0663/1999, modificată și completată de H.G.R.
nr. xxxxx/2006, privind stabilirea funcțiilor pe grade militare și coeficienți de ierarhizare ai soldelor de funcție
pentru personalul militar în activitate;
- anterior datei de 31 decembrie 2009, coeficientul de ierarhizare între minim 4,70 și maxim 5,50, a fost stabilit
pentru funcțiile corespunzătoare gradului de colonel așa cum prevedea art. 4 alin. (1) coroborat cu pct.8 din
Anexa nr. 1 din Legea nr. 138/1999;
- astfel că, la data de 31.12.2009, la nivelul inspectoratelor de j_______ județene, funcția de ofițer specialist I
avea prevăzut gradul de locotenent-colonel, iar ofițerii încadrați în aceste funcții au fost salarizați prin
utilizarea coeficientului de ierarhizare 4.40 potrivit H.G.R. nr. 0663/1999 cu modificările și completările
ulterioare;
- în anul 2010, ca urmare a intrării în vigoare a Legii-cadru nr.330/2009 pentru reglementarea salarizării
unitare, a fost emisă H.G.R. nr. 0154/2010 privind stabilirea funcțiilor pe grade militare, respectiv grade
profesionale, pe clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare ai soldelor de funcție pentru personalul militar
în activitate, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și preoții
militari din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, în baza căreia a fost emis Ordinului
M.A.I. nr. 1/0520 din 07.04.2010, de aprobare a Listei cu asimilarea funcțiilor pe grade militare, nivelul
studiilor și coeficienții de ierarhizare corespunzătoare posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților
din Jandarmeria Română;
- ulterior datei de 31 decembrie 2009. aplicând succesiv actele normative care au reglementat salarizarea
personalului bugetar de la 01.01.2010 si până în prezent, coeficientul de ierarhizare utilizat pentru stabilirea
efectivă a salariului unei persoane încadrate în funcția de ofițer specialist I, este 4,40, similar cu cel de la data
de 31.12.2009.
Astfel, Unitățile Jandarmeriei Române care au utilizat coeficientul de ierarhizare 4,70 pentru stabilirea
drepturilor salariale aferente funcției de ofițer specialist I, nu au luat în considerare prevederile Ordinului
M.A.I. nr. 1/0520 din 07.04.2010, de aprobare a Listei cu asimilarea funcțiilor pe grade militare, nivelul
studiilor și coeficienții de ierarhizare corespunzătoare posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților
din Jandarmeria Română, prin care au fost asimilate funcțiile prevăzute în statele de organizare începând cu
data de 1 ianuarie 2010, cu funcțiile prevăzute în statele de organizare la 31 dec embrie 2009.
Mai învederează instanței de recurs, faptul că dificultatea de stabilire a coeficientul de ierarhizare pentru
funcția de ofițer specialist I a apărut odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. 83/2014 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu
referire la aplicarea art. l, alin. 2) și 3) din acest act normativ invocat și de către reclamanți, raportat la situația
de fapt, respectiv faptul că în urma modificăril or organizatorice și ale fu ncțiilor de ofițer specialist I ce au
avut loc în anul 2011, respectiv în ianuarie 2013, gradul funcției de ofițer specialist I a fost transformat de la
locotenent-colonel la colonel, fără ca prin această modificare organizatorică și de grad al funcție să se schimbe
condițiile de muncă în care și-a desfășurat activitatea personalul militar în cauză.
Această modificare organizatorică și de grad al funcției nu poate fi asimilată situației favorabile intimaților
reclamanți și celorla lte cadre militare care au invocat-o conform prevederilor art. l alin.3) din O.U.G 83/2014
și a normelor legale ulterioare sub acest aspect, respectiv faptul că noua funcție a dus la schimbarea condițiilor
în care și-a desfășurat activitatea personalul militar în cauză.
Astfel, recurentul pârât consideră că se poate ușor observa că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii
judecătorești încălcând prevederile principiului legalității și al aflării adevărului conform art.7 și art. 22 din
Cod proc. civ., fapt pentru care sunt aplicabile prevederile art. 488 alin. (1) pct. 4 si 6 din Cod proc. civ..
În concluzie, în temeiul art. 488 alin. (11 pct. 4, 5, 6 si 8 din Cod proc. civ., solicită casarea s entinței civile
nr.504/26.06.2019 pronunțată de Tribunalul S____, Secția a II a Civilă, de C_________ Administrativ și
Fiscal, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX și în rejudecare conform art.498 alin .l din Cod proc. civ să respingă
cererea intimaților reclamanți ca neîntemeiată.
Intimații B______ R_____-M____, Ț_____ I____-A_______, D__ I__, P_______ J_____-M______ N______
M_____-A________, M_______ M_____-I___ a u formulat întâmpinare (f.12) prin care a u solicitat
respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele:
În privința motivului de recurs prevăzut de dispoziți ile art. 488, alin.1, pct . 4 din Noul Cod de Procedură
Civilă și invocat de recurent la sfârșitul acțiunii, fără a fi și motivat, solicită să se constate că, pentru a fi
reținută incidența acestui motiv de casare, ar fi trebuit ca instanța să fi depășit atribuțiile puterii judecătorești,
situație care nu se regăsește în prezenta cauză.
În privința motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488, alin.1, pct. 5 din Noul Cod de Procedură
Civilă, consideră că, pentru a fi reținută incidența acestui motiv de casare, ar fi trebuit ca, prin hotărârea dată,
instanța să încalce regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, situație care, de
asemenea, nu se regăsește în prezenta cauză, sentința de fond fiind pronunțată cu respectarea prevederilor art.
174-179 Cod procedură civilă.
În privința motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488, alin.1, pct. 6 din Noul Cod de Procedură Civilă
consideră că, pentru a fi reținută incidența acestui motiv de casare, ar fi trebuit ca hotărârea atacată să nu
cuprindă motivele pe care se întemeiază și inexistența acestor motive să împiedice exercitarea controlului
judiciar sau, să cuprindă motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
În acest context, deși, recurentul invocă acest motiv de casare prevăzut de dispozițiile art. 488, alin. 1, pct. 6
din Noul Cod de Procedură Civilă, acesta nu a precizat, în mod concret, în ce ar consta carențele motivării
instanței de fond.
Astfel că, având în vedere că instanța de fond a respectat dispozițiile art. 425, alin. 1, lit. b din Noul Cod de
Procedură Civilă, vă rugăm să constatați că, în cauză, nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488,
alin.1, pct. 6 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Iar, î n privința motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488, alin.1, pct. 8 din Noul Cod de Procedură
Civilă solicită să se constate că, pentru a fi reținută incidența acestui motiv de casare, trebui a ca recurentul să
arate care ar fi presupusele norme de drept material încălcate sau aplicate greșit de către instanța de fond ,
menționând că rec urentul nu a înveder at instanței de control judiciar nicio normă de drept material pe care
instanța de fond a încă l cat-o sau a aplicat-o greșit atunci când a dat sentința atacată, rezumându-se doar la a
invoca această critică nefondată, fără să o motiveze în vreun fel.
Pe fond, intimații reclamanți consideră că sentința atacată este temeinică si legală, instanța de fond const atând
în mod corect faptul că au fost numiți pe o funcție prevăzută cu gradul de colonel, însă am fost salarizați nele g
al pe un coeficient de salarizare de 4.40, care este specific unei funcții prevăzute cu gradul de locotenent-
colonel. grad inferior celui de colonel.
Se arată că recurentul pârât a avut în vedere la motivarea recursului prevederile Ordinului M.A.I, nr.
S/214/2011, O.M.A.I. nr. XXXXXXXXXXX, O.M.A.I. nr. I/0256/.2011 (ordine de ministru clasificate secrete
de stat, nivel de secretizare secret), prevederile HG nr. 0663/1999 (de asemenea clasificată la secrete de stat,
nivel de secretizare secret), nepublicate în Monitorul Oficial și punctul de vedere transmis de Ministerul
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vâ r s t nice nr.
551/GB/6232/XXXXXXXXXX/26.02.2013.
Apreciază că aceste ordine de ministru, hotărâri de guvern sunt acte administrative cu caracter normativ
(clasificate), ele nu pot fi avute în vedere la fundamentarea deciziei ce se va pronunța în recurs, întrucât:
- textele invocate provin dintr-un act normativ de nivel inferior - ordin de ministru sau hotărâre de guvern sau
doar dintr-un punct de vedere;
- textele sunt în deplină neconcordanță cu art. 2 din OUG nr. 80/2010 (care este preluat în totalitate de art. 2
din Legea nr. 283/2011, de art. 2 din Legea nr. 84/2012, art. 5 din OUG nr. 83/2014, art. 5(1) din Legea nr.
103/2013, art. 5 (1) din O.U.G. nr. 83/2014) din care rezultă în mod implicit că legiuitorul a avut în vedere că
și în acești ani, pentru personalul nou încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași
instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat In funcții sau
grade/trepte, salarizarea să se facă la nivelul de salarizare în plată p entru funcții similare din insti
tuția/autoritatea publică în care este încadrat;
- aplicarea în mod succesiv și retroactiv a legislației nu corespunde normelor de aplicare în timp, prom ovarea
sau numirea într-o funcție reprezintă un fapt juridic guvernat de legea în vigoare la momentul producerii lui,
adică a legii de salarizare din anul respectiv;
Mai relevă și faptul că, în prezent în cadrul unităților din Jandarmeria Română există cadre militare care ocupă
funcția de ofițer specialist I și care sunt plătite cu coeficientul de ierarhizare minim prevăzut pentru gradul de
colonel - c.i.=4.70. Pentru exemplificare, menționăm: I.J.J. Ialomița, I.J.J. Teleorman, I.J.J. M________, I.J.J.
V_____, I.J.J. T____, Gruparea de J_______ Mobilă B_____, I.J.J. V______, I.J.J. N____, I.J.J B_____, I.J.J.
C______, I.J.J. Gorj, I.J.J. Dâmbovița, I.J.J. Cluj, I.J.J. lași etc.
Menționează reclamanții și că, I____________ de J_______ Județean S____ nu acordă intimaților coeficientul
de salarizare de minim 4.70 prevăzut la 31.12.2009 întrucât interpretează greșit prevederile legale în vederea
acordării soldei lunare de funcție, considerând o funcție similară luând în calcul doar denumirea funcției si nu
gradul acesteia si implicit coeficientul de ierarhizare care o diferențiază, această interpretare fiind complet
eronată și lipsită de temei legal.
Coeficientul de ierarhizare al funcțiilor prevăzute cu gradul de colonel, nu este același cu cel al funcțiilor
prevăzute cu gradul de locotenent-colonel iar art. 3^1. alin. 1^1 din OUG nr. 57/2015, cu modificările și
completările ulterioare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare prevede că: „Sintagmele aceeași funcție și funcții de aceiași
fel reprezintă funcțiile prevăzute în Anexa Vii din Legea cadru nr. 284/2010 cu modificările si completările
ulterioare, capitolul l, la același număr curent/numă r”.
Apreciind că, de la data când a u fost numiți în funcțiile de ofițer specialist I, prevăzute cu g radul de colonel,
trebuia să fie plătiți cu coeficientul de ierarhizare minim pentru gradul de colonel, resp e ctiv c.i. 4,70.
De asemenea, se mai menționează că recurentul a invocat cu rea-credință faptul că salariul de bază nu se referă
la solda de bază a cadrelor militare și că astfel, acestora nu le-ar fi aplicabilă Legea nr. 71/2015.
Prin Decizia nr. 51 din 11.11.2019, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, ICCJ a admis sesizarea Curții de Apel
Bacău în dosarul XXXXXXXXXXXX și s-a pronunțat, în mod obligatoriu că, noțiunea salariul de bază se
interpretează în sens extensiv, în sensul că se referă și la salariul funcției de bază al polițiștilor.
Având în vedere motivele invocate mai sus, consideră că salarizarea acestora cu un coeficient de ierarhizare
inferior celui de 4,70 reprezintă o salarizare injustă, discriminatorie și nelegală, producându- l e ca efect
prejudicii financiare începând cu data încadrării acestora pe funcția de ofițer specialist, prevăzută cu gradul de
colonel.
Această situație creează premisele unei situații de discriminare pentru celelalte cadre militare din unitățile
Jandarmeriei Române care deși au funcție de colonel, sunt plătiți pe un indice de salarizare mai mic,
corespunzător gradului de locotenent-colonel.
Față de toate cele mai sus ară tate, reclamanții subliniază că, în absența unei justificări raționale și obiective,
ținând cont și de principiul art. 3 alin. 1, lit. c din Legea 284/ 2010 - remunerație egală pentru muncă de
valoare egală -, de principiul art. 6, alin 1, lit. c) din Legea nr. 153/2017 - Principiul egalității - prin asigurarea
de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală - și de principiul general din dreptul muncii potrivit
căruia atunci când legea este interpretabilă, ea se interpretează în favoarea salariatului, I____________ de
J_______ Județean S____ a acordat greșit coeficienții de ierarhizare de 4.40, pentru funcțiile de ofițer
prevăzute cu gradul de colonel, aprobate prin statele de organizare ale unității.
Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în aplicarea dispozițiilor art . 14 din
Convenție, discriminarea înseamnă aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate în situații comparabile,
fără ca acesta să se bazeze pe o justificare obiectivă și rezonabilă (Cauza D____ c. României din 21 februarie
2008, Cauza Marcks c. Belgiei -1979 etc. ).
De asemenea, potrivit art. 21 din OG nr. 137/2000, cu modificările și completările ulterioare „persoana care se
consideră discriminată poate formulă, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și
restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului
comun.
Totodată, dispozițiile art. 38 și 39 afin (1) lit. d din Legea 53/2003-Codul Muncii, republicată, prevăd în mod
imperativ că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi
este lovită de nulitate, salariaților fiindu-le garantat dreptul la egalitate de șanse și tratament, astfel că apreciază
că stabilirea drepturilor salariate pentru funcția de Ofițer specialist I prevăzută cu gradul de colonel, la nivelul
unei funcții de locotenent-colonel este lovită de nulitate.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 488 alin 1 din Codul de procedură civilă 2010 casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru
motivele de nelegalitate enumerate în mod limita tiv la pct. 1-8, iar recurentul a înțeles să invoce motivele
prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 4, 5, 6 și 8 din Codul de procedură civilă 2010.
Invocarea motivului întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă a fost
întemeiată pe nerespectarea de către instanța de judecată a principiului legalității și prin interpretarea eronată a
unor prevederi legale. Această din urmă susținere a justificat, în opinia recurentului și indicarea motivului de
nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă.
Or, prin motivul de nelegalitate prevăzu t la art. 488 alin. (1) pct. 4 N oul Cod de procedură civilă – „ când
instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești ”- se înțelege incursiunea autorității judecătorești în s ferele
celorlalte puteri ale s tatului, cum este cea legislativă sau executivă, astfel cum acestea sunt delimitate de
prevederile constituționale sau de către legile organice, instanța săvârșind acte altor organe aparținând unei alte
autorități constituite în stat.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art.488 alin.1 pct.5 Cod pr. civ ., acesta presupune
pronunțarea hotărârii cu încălcarea unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității,
însă din cuprinsul motivelor de recurs nu rezultă critici efective care să se subsumeze acestui motiv de casare.
Sub acest aspect se reține că motivul de casare în discuție presupune încălcarea oricăror reguli de procedură a
căror nerespectare atrage nulitatea, indiferent dacă aceasta este condiționată sau nu de existența unei vătămări,
cu excepția regulilor care sunt vizate de alte motive de casare.
Or, în speță recurentul nu a indicat în concret motive de casare care să se circumscrie acestui caz de
nelegalitate.
Motivul de casare prevăzut de art.488 pct. 6 C .pr. civ . vizează casarea hotărârii când hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura
cauzei , însă nici acest motiv nu este întemeiat, întrucât din analiza considerentelor prezentate de prima
instanță reiese că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină, nu cuprinde motive contradictorii sau
numai motive străine de natura cauzei.
În realitate, Curtea constată că toate aspectele pe care se întemeiază cererea de recurs pot fi încadrate în
dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în legătură cu interpretarea normelor de
drept material aplicabile cauzei.
Din această persp ectivă, reține că r eclamanții sunt angajați ai I.J.J. S____, încadrați pe funcția de ofițer
specialist I, funcție prevăzută cu gradul de colonel.
Prin ordinele contestate în cauză, s-a stabilit ca începând cu data de 01.11.2018, fiecare reclamant să
beneficieze de un coeficient de ierarhizare de 4,40, corespunzător funcției similare la data de 31.12.2009,
prevăzută cu gradul de locotenent- col onel.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile
publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale
personalului civil din aceste instituții, în vigoare la data de 31.12.2009, cadrele militare în activitate și
militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară compusă din solda de funcție, solda de
grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradația și indemnizația de dispozitiv .
Î n anexa 1 la Legea nr. 138/1999 , pct. 8, se prevedea că, pentru funcțiile corespunzătoare gradului de colonel,
studii superioare, coeficientul de ierarhizare este minim 4,70 și maxim, 5,50.
În cursul anului 2010, salarizarea s-a realizat prin aplicarea prevederilor Legii - cadru nr. 330/2009 privind
salarizarea unitara a personalului pl ă tit din fonduri publice și O.U.G. nr. 1/2010 privind unele masuri de re î
ncadrare î n func ț ii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si
alte masuri in domeniul bugetar .
Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 330/2009, aplicarea prevederilor acestei legi urma să se realizeze
etapizat, în perioada 2010 – 2015, prin modificarea succesivă după caz, a salariilor de bază, a soldelor
funcțiilor de bază pentru personalul militar și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prevăzute în anexele la
lege, stabilite anual prin legi speciale .
Potrivit art. 12 alin. ( 3 ) din aceeași lege s-a prevăzut expres că, în anul 2010, salariile, soldele și
indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. ( 5 ) , fără a fi utilizați
coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la lege.
Art. 30 alin. (5) din actul normativ indicat prevedea:
„ În anul 2010, personalul aflat in funcție la 31 decembrie 2009 îș i va păstra salariul avut, fără a fi afectat de
masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de baza, solda funcției de baz ă sau, dup ă caz, indemnizația lunar ă de încadrare va fi cel/cea
corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaug ă sporurile care se introduc î n
acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
b) sporurile prevăzute in anexele la prezenta lege ramase î n afara salariului de baza, soldei func ț iei de baza
sau, după caz, indemniza ț iei lunare de î ncadrare se vor acorda î ntr-un cuantum care s ă conduc ă la o
valoare egal ă cu suma calculat ă pentru luna decembrie 2009 ”
Potrivit dispozițiil or art. 4 alin. ( 1 ) din O.U.G. nr. 1/2010, începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal
din sistemul bugetar trebuia să fie reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile
corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31.12.2009, iar prin art. 1 alin. ( 1 ) din
Lege a 285/2010 privind salarizarea î n anul 2011 a personal ului pl ă tit din fonduri publice , s-a stabilit că
începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brutal salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de
bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice, pentru
luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
A rt. 2 din același act normativ prevedea ca, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru
personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru
personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru
funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.
Pentru anul 2012 , prin art. 1 alin. ( 1 ) din Lege a nr. 283/2011, s-a stabilit că , pentru acel an, cuantumul brut
al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține
la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, actul
normativ reluând, la art. 2, dispozițiile art. 2 din Legea 285/2010, stabilind că: „în anul 2012 pentru personalul
nou încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de
același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de
salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.
În continuare , prin art. 1 din OUG 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în
anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, s-a stabilit că,
în anul 2013, drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3 – art. 5 din O.U.G. nr. 19/2012 se mențin în plată la nivelul
acordat pentru luna decembrie 2012.
Mai mult , potrivit art. 5 alin. ( 1 1 ) din O.U.G. nr. 83/2014, introdus prin Legea nr. 71/2015, prin nivel de
salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al
salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente
salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă
salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare,
postuniversitare, doctorale -, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de
muncă la data angajării sau promovării.
În lumina art. 2 din Legea 285/2010, art. 2 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din OUG 84/ 2012 și art. 5 alin.
1 1 din O.U.G. nr. 83/2004, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în
sau în grade/trepte salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din
instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat.
În mod corect a stabil it prima instanță că reclamanți lor trebuia să li se recunoască un nivel de salarizare
aferent unei funcții similare la data numirii/promovării acestora într-o nouă funcție - colonel, studii superioare.
Or, prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al soldei de
funcție/salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție în care au fost incluse după data de
31.12.2009 sporurile nominalizate în anexele la Legea nr. 330/2009, precum și sumele aferente sporurilor de
care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași
condiții de studii, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții .
Observând că reclamanții, cadre militate cu funcția corespunzătoare gradului de colonel, căreia îi corespunde
coeficientul de ierarhizare între minim 4,70 și maxim 5,50, conform art. 4 alin. ( 1 ) coroborat cu pct. 8 din
Anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999, sunt îndreptățiți la salarizarea indicată prin cererea de chemare în judecată,
Curtea constată că prima instanță a realizat o analiză corectă a normelor de drept material incidente în cauză.
Faptul că gradul funcției de ofițer specialist I a fost trans format de la locotenent-colonel la colonel ulterior
anului 2009 nu justifică salarizarea intimaților-reclamanți la nivelul coeficientului de ierarhizare aferent
gradului de locotenent-colonel, întrucât nivelul de salarizare luat în considerare trebuie să fie cel luat în plată
pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat la data trecerii acestora
într-o nouă funcție .
Astfel, contrar susținerilor pârâtului, art. 1 alin. 5 ind. 1 din O.U.G. nr. 83/2014 modificată prin Legea nr.
71/2015 și Decizia nr.23/2016 a ÎCCJ impun ca reclamanților să l i se stabilească aceeași încadrare salarială ca
și persoanel or încadrate în aceeași funcție prevăzută cu gradul de colonel.
Astfel, prin Decizia nr. 23/2016 pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept de Înalta Curte de Casație și
Justiție s-a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte
măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu
modificările și completările ulterioare, sintagma "salarizat la același nivel" are în vedere personalul din cadrul
aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi,
precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru
nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme
este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările
ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.”
În consecință, pentru considerentele expuse, constatând că sentința atacată este la adă post de criticile
formulate , în raport de prevederile art. 20 alin. (3) din Legea privind contenciosul administrativ nr. 554/2004
și ale art. 496 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs urmează să fie respins ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul I____________ de J_______ S____ împotriva sentinței nr.
504/2019 pronunțată de Tribunalul S____ - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr.
XXXXXXXXXXX.
Definitivă.
Pronunțată azi, 11.03.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin intermediul grefei.
Președinte, Judecător, Judecător,

S_____ V______ N_____ C_____ C_____ F__ D____ B_____ D____
Grefier,
R_____ M______

Red./Tehnored.D.D.B.
Ex.4/R.M./
Jud.Fond:T___ E.
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ
ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE
768/201926-11-2019
Anulare act administrativTribunalul SIBIU
Cod ECLI ECLI:RO:TBSIB:2019:038.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 768/2019
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2019
Completul compus din:
PREȘEDINTE L____ R_____ P___
Grefier A_____ R_____ R______

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant Ț_____ I____ A_______,
D__ I__, N______ M_____ A________, B______ R_____ M____, P_______ J_____ M______, M_______
M ARIUS I___, intervenient în nume propriu B____ F_____ și pe pârât I____________ G______ AL
J___________ R_____ - U_______ M_______ 0251 BUCUREȘTI , având ca obiect anulare act
administrativ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanți av. P________ D______, iar pentru
intervenientul B____ F_____ av. B____ D____, lipsă fiind reprezentantul pârâtului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că :
- La data de 16 octombrie 2019 pârâtul a depus la dosar cerere de suspendare
- La data de 12 noiembrie 2019 pârâtul a depus întâmpinare la precizarea de acțiune
- La data de 15 noiembrie 2019 a fost depusă în original în tâmpinar ea.
- La data de 21.11.2019 reclamanții depun la dosar note scrise și taxa de timbru pusă în vedere de instanță
- Intervenientul în nume propriu nu a timbrat cererea de intervenție.
Instanța, constată că la acest moment acțiunea principală a fost legal timbrată, și urmează a se comunica un
exemplar din notele scrise și copiile de pe taxele de timbru pârâtului.
Reprezentantul reclamanților consideră că față de Decizia nr. 10/2018, acțiunea nu trebuia timbrată.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantului reclamanților că pot face cerere de reexaminare.
Instanța, acordă cuvântul asupra cererii de suspendare a cauzei.
Reprezentantul reclamanților solicită respingerea cererii de suspendare având în vedere că ICCJ a pronunțat
Decizia nr. 51/2019.
Instanța, față de cererea de suspendare a cauzei formulată de pârât consideră că aceasta este lipsită de obiect la
acest moment având că ÎCCJ s-a pronunțat în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, sens în care se va respinge
cererea de suspendare.
Reprezentanta intervenientului B____ F_____ susține că intervenientul consideră că nu trebuie să timbreze
acțiunea.
La întrebarea instanței dacă a fost formulată cerere de reexaminare, reprezentanta intervenientului susține că
nu.
Reprezentanta intervenientului depune la dosar taxa de timbru de 5 0 lei și 20 lei și solicită lăsarea cauzei la a
doua strigare pentru a achita și diferența de 100 lei.
Instanța, pune în vedere reprezentantei intervenientului să timbreze acțiunea cu încă 100 lei, sub sancțiunea
anulării cererii ca insuficient timbrată.
Instanța , în baza art. 64 C__ pune în discuție cererea de intervenție în nume propriu formulată de B____
F_____.
Reprezentanta intervenientului solicită admiterea cererii de intervenție având în vedere identitatea de obiect și
părți, astfel având același interes solicită admiterea ei.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea cererii de intervenție având în vedere că se solicită anularea
aceluiași proces verbal.
Instanța, față de ceea ce se solicită în cererea de intervenție, consideră că este vorba de același proces verbal ,
diferă doar numărul deciziei de imputare, chestiunea supusă analizei instanței este aceeași ca și în acțiunea
principală , motiv pentru care va încuviința în principiu cererea de intervenție în nume propriu a
intervenientului B___ n F_____.
Instanța, pune în vedere reprezentantei intervenientului ca în termen de 24 h să depună la dosar încă un exem
plar din cererea de intervenție, pentru a fi comunicată pârâtului.
Reprezentantul reclamanților depune la dosar practică judiciară.
Instanța, pune în discuție excepția lipsei procedurii prealabile invocate de pârâta I____________ G______ al
J___________ Romane .
Reprezentantul reclamanților solicită respingerea excepției lipsei procedurii prealabile invocate de pârâta
I____________ G______ al J___________ Romane , susține că a contestat hotărârile comisiei de contestații,
această contestație poate fi asimilată unei proceduri prealabile având în vedere OUG 121/1998 , existând și
Decizia Curții Constituționale nr. 34/2016 care prevede că nu este necesară procedură prealabilă cu privire la
cercetarea administrativă și la răspunderea materială a militarilor.
Reprezentanta intervenientului solicită respingerea excepției în același sens și pentru aceleași motive.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției lipsei procedurii prealabile invocată de pârât ul
I____________ G______ al J___________ Romane.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față:
Constată că sub nr. XXXXXXXXXXXX s-a înregistrat la Tribunalul Sibiu acțiunea în contencios
administrativ formulată de reclamanții Ț_____ I____ A_______, D__ I__, N______ M_____-A________,
B______ R_____-M____, P_______ J_____ M______, M_______ M_____ I___ în contradictoriu cu pârâtul
I____________ G______ al J___________ Romane , solicitând anularea u rmătoarelor acte administrative
după cum urmează:
- Decizia de imputare nr. xxxxx din 17.01.2019 emisă de I____________ G______ al J___________ R_____
și Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019 pronunțată de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul
I____________ G______ al J___________ R_____, privind soluționarea contestației formulată de It. col.
Terbea I____ A_______ împotriva deciziei de imputare ;
- Decizia de imputare nr. xxxxx din 17.01.2019 emisă de I____________ G______ al J___________ R_____
și Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019 pronunțată de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul
I____________ G______ al J___________ R_____, privind soluționarea contestației formulată de It . col. D__
I__ împotriva deciziei de imputare ;
-Decizia de imputare nr. xxxxx din 17.01.2019 emisă de I____________ G______ al J___________ R_____ și
Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019 pronunțată de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul
I____________ G______ al J___________ R_____, privind soluționarea contestației formulată de mr.
N______ A________ împotriva deciziei de imputare;
I____________ G______ al J___________ R_____, privind soluționarea contestației formulată de mr.
B______ R_____ M____ împotriva deciziei de imputare;
I____________ G______ al J___________ R_____, privind soluționarea contestației formulată de slt.
P_______ J_____ M______ împotriva deciziei de imputa re;
I____________ G______ al J___________ R_____, privind soluționarea contestației for mulată de cpt.
M_______ M_____ I oan împotriva deciziei de imputare;
2.Anularea procesului verbal de cercetare administrativă, nr.xxxxxx din 19.12.2018, emis de I____________
G______ al J___________ R_____.
3.Obligarea la restituirea sumelor de bani deja reținute ca urmare a eșalonării plății contravalorii prejudiciului
constatat, indexate cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale, de la data încasării și până la data plății
efective;
5. Cu cheltuieli de judecată;
În motivarea acțiunii reclamanții invocă în principal nulitatea absolută a procesului verbal de cercetare
administrativă xxxxxx/19.12.2018 întrucât cercetarea a dministrativă a fost făcută cu încălcarea termenului de
60 zile de la data existenței pagubei (10. 08.2018) stabilit de art. 23 alin 1 din OG 121/1998.
Cercetarea administrativă a fost executată cu încălcarea prevederilor art. 22 și 23 din O.G. nr. 121/1998,
întrucât de la data de 10.08.2018 și până la data de 19.12.2018 ( când a fost finalizată cercetarea
administrativă) a fost depășit termenul maxim de 120 zile (termenul de 60 zile inițial prelungit cu încă 60 de
zile), astfel că această cercetare administrativă este nulă de drept.
2.Este invocată excepț ia nulității absolute a deciziilor de imputar e contestate întrucât anterior acestei cercetări
efectuată de I.G.J.R., în perioada 27.02.xxxxxxxxxxxxxx18, o comisie de cercetare administrativă din cadrul
Inspectoratului de jandarmi Județean Sibiu a efectuat, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 121/1998 privind
răspunderea materială a militarilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale I.M.I. nr. 114/2013 privind
răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne, activitatea de
cercetare administrativă cu privire la paguba produsă prin salarizarea funcției de ofițer specialist I în raport de
coef icientul de ierarhizare de 4,70 , urmare a constatării cu caracter negativ a auditorilor din cadrul
SECTORULUI 7 AUDIT PUBLIC INTERN B_____.
Î n urma cercetării efectuate, comisia de cercetare administrativă a constatat că toate funcțiile de ofițer
specialist I din I.J.J. Sibiu sunt în mod legal salarizate cu un coeficient de 4,70.și a propus clasarea dosarului
motivat de faptul că cercetarea administrativă asupra existentei unei pagube a fost nefondată.
Procesul verbal cu rezultatul comisiei de cercetare administrativă din cadrul I.J.J.Sibiu, înregistrat cu
nr.xxxxxxx din 13.04.2018, cu privire la paguba produsă prin salarizarea funcției de ofițer specialist I în raport
de coeficientul de ierarhizare de 4,70, nu a fost niciodată contestat de către SECTORUL 7 AUDIT PUBLIC
INTERN B_____, asa cum prevăd actele normative de linie si nici de vreo persoană sau autoritate din M.A.I.
sau I.G.J.R., situație in care consideră ca s-a apreciat faptul ca, acest proces - verbal a fost temeinic si legal.
Ulterior, fără nici o bază legală, o comisie de cercetare administrativă din cadrul I____________ G______ al
J___________ R_____ a efectuat o nouă cercetare administrativă având același obiect și anume salarizarea
cadrelor militare având funcția de ofițer specialist I în raport cu CI. 4,70 iar prin deciziile de imputare s-au
dispus în sarcina reclamanților imputarea unor sume, reprezentând cota parte din prejudiciul total crea t, în
valoare de 17.229,00 lei.
Î n aceste condiții, cercetarea administrativă efectuată de comisia de cercetare administrativă constituită la
nivelul I.J.J.Sibiu are autoritate de lucru cercetat administrativ, deoarece niciun act normativ de nivel superior
sau inferior nu prevede posibilitatea efectuării unei noi cercetări administrative asupra cercetării administrative
anterior efectuată.
Deși a u învederat comisiei de cercetare administrativa din cadrul I.G.J.R. acest aspect prin obiecțiunile pe care
le-au făcut cu privire la cercetarea administrativa, aceasta nu a luat in considerare obiecțiunile lor si nu a făcut
niciun fel de referire la aceste aspecte nelegale.
Î ntrucât O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor nu prevede expres ce se întâmplă în
situația în care o comisie de cercetare administrativă constată că au fost respectate prevederile legale, deci nu
există vreun prejudiciu și ulterior eșalonul superior dispune efectuarea altei cercetări administrative având
același obiect și care constată că există un prejudiciu și au fost încălcate unele prevederi legale, consideră că în
această situație sunt aplicabile prevederile art. 51 din O.G. nr. 121/1998, respectiv - „în situațiile neprevăzute
de prezenta ordonanță se vor aplica dispozițiile legislației muncii și legislației civile".
Or, dacă vom asimila cercetarea administrativă cu cercet area judecătorească, consideră că sunt aplicabile în
această situație prevederile art. 430 din Codul de procedură civilă, privind autoritatea de lucru judecat, în
sensul că în această situație a existenței a două cercetări administrative care au același obiect dar au fost
efectuate de comisii diferite, astfel că, suntem în prezența unei autorități de lucru cercetat ca formă similară
unei autorități de l ucru judecat.
3. S-a mai invocat excepția nulității absolute ca și titluri executorii, a Hotărârilor nr. xxxxx/13.03.2019, nr.
xxxxx/13.03.2019, nr. xxxxx/13.03.2019, nr. xxxxx/13.03.2019 nr. xxxxx/13.03.2019 și nr. xxxxx/13.03.2019,
pronunțate de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Inspectoratului G______ al J___________
R_____ în urma soluționării contestațiilor formulate față de disp. art. 25 și 26 din OG 121/1998 din care
rezultă că actele administrative ce constituie titluri executorii sunt numai decizia de imputare și angajamentul
de plată.
Se susține că aceste hotărâri ale Comisiei de soluționare a contestației din cadrul IGJR nu pot fi asimilate
deciziei de imputare și nu pot constitui titluri executorii.
Pe fondul cauzei s-a arătat că în urma cercetării administrative, comisia de cercetare administrativă a I.G.J.R. a
întocmit procesul verbal cu nr. xxxxxx/19.12.2018 statuând că reclamanții a u încasat în mod necuvenit
drepturile salariale peste normele legale, privitor la salarizarea ofițerilor specialiști I pe un CI. de 4,70, suma
cumulată fiind de 17.229 lei. Î n acest sens au fost emise decizii de imputare.
Deciziile de imputare au fost atacate în conformitate cu disp. art. 30 din OG 121/1998, iar în urma soluționării
contesta ției au fost exonerați de a parte din sumele de plată conform Legii 78/2018.
Referitor la deciziile de imputare le consideră nelegale pentru următoarele motive :
-potrivit OG 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, la stabilirea răspunderii materiale este
obligatoriu evidențierea caracterului ilicit al faptei. Prin documentele ce au stat la baza emiterii deciziei li se
reproșează faptul că nu cunoșteau prevederile legale de aplicare, referitoare la salarizarea personalului militar
la momentul acordării coeficientului de ierarhizare de 4,70. Or, nu ei au efectuat încadrarea pe acest coeficient;
- solicită să constate că sub aspect formal cât și pe fond, în conținutul deciziei de imputare nu este precizat
textul de lege pe cale l-a încălcat, dispozițiile art. 24 alin. (2) din OG 121/1998 nu fac referire decât la
modalitatea în care se stabilește răspunderea, ori potrivit legii, în conținutul deciziei trebuia să se stabilească în
concret ce text de lege și ce articol a u încălcat și nu în ultimul rând trebuia se motiveze caracterul ilicit al
faptei. Mențiunile din procesul verbal trebuiau să fie clar precizate și structurate într-o sinteză în conținutul
deciziei. Deci, din acest punct de vedere decizia nu respectă prevederile art. 25 alin (5) din OG 121/1 998
nefiind te meinic motivată. Afirmația că au beneficiat „necuvenit” de sumele înserate acolo, nu reprezintă o
motivare întemeiată; înveder ează instanțe i că, în procesul verbal de cercetare administrativă la stabilirea
caracterului ilicit al faptei comisia de cercetare face o expunere și o înșiruire de act e normative unde afirmă că
le-a încălcat, fără a preciza în concret și punctual ce text de lege a u încălcat. Acest aspect scoate în evidență
faptul că problematica încadrării ofițerilor specialiști I referitoare la coeficientul de ierarhizare este abordată de
comisie prin formularea unor opinii de interpretare juridică în conținutul căreia regăsim și puncte de vedere ale
diferitor instituții.
- în elaborarea opiniilor juridice ale comisiei de cercetare administrativă nu se regăs esc tehnici logico-juridice
de interpretare și aplicare a legii. Găsim, greșeli nepermise cu privire la regulile stabilite în materia aplicării în
timp a actelor normative. Nu regăsim abordări jurisprudențial referitoare la aplicarea legislației în materie de
salarizare. Nu găsim texte de lege sau acte normative care în mod obligatoriu trebuiau evidențiate, cum ar fi
HG 0292/2011. Nu găsim abordări ale I.C.C.J. care s-a manifestat pregnant în perioada respectivă în pr ivința
inechitățil or salariale, dacă comisia ar fi avut în vedere principii juridice, dacă ar fi făcut o analiză a practicii
judiciare, ar fi constatat că ofițerii specialiști I din cadrul J___________ R_____ nu aveau cum să fie plătiți
decât pe coeficient de 4,70.
Se arată că principalele erori efectuate de comisia de cercetare administrativă sunt:
-confuzia care se face între încadrare și salarizare, armonios sesizată și soluționată prin Decizia 32 din
19.10.2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată de I.C .C.J.
-o abordarea eronată asupra noțiunii de „funcții similare” neluând în seamă prevederile Pct. 22, indice 1, 4.2.
din OMAI nr. S/158/2016 privind modificarea si completarea OMAI S/214/2011, interpretează ca „Sintagmele
aceeași funcție și funcții de același fel reprezintă funcțiile prevăzute în Anexa VII din Legea cadru nr.
284/2010, cu modificările și completările ulterioare, capitolul I, la același număr curent/număr”.
-salarizarea funcției de ofițer specialist I, având gradul de colonel nu se realizează în raport de coeficientul de
ierarhizare de 4,70 al funcției de șef birou, așa cum se afirmă în procesul-verbal de constatare, încheiat de
auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi precum și în procesul-verbal de cercetare administrativă nr
. xxxxxx din 19.12.2018 întocmit de I.G.J.R.
- o altă eroare constă în faptul că întreaga abordare a organelor de cercetare administrativă pleacă de la
însușirea punctului de vedere al DGMRU din M.A.I.
-o altă eroare con stă în faptul de a considera că ierarhia funcțiilor din punct de vedere al salarizării se face
după denumirea lor (specialist I sau șef biroul) și nu după elementele componente stabilite în tabelul cuprins la
anexa VII din legea 284/2010, aspect ce a condus ca printr-o astfel de abordare să se considere că între o
funcție având ca element component al salarizării gradul funcției de colonel să fie similară cu o funcție având
ca element component al salarizării gradul funcției de locotenent-colonel.
-o altă eroare constă în raportarea prin asimilarea funcțiilor de specialist I din statul de organizare existent
(constituit după HG 0292/2011) la momentul schimbării condițiilor de muncă ale ofițerilor în cauză la HG
0154/2010 privind stabilirea funcțiilor de bază pe grade militare, respectiv grade profesionale pentru cadrele
militare în activitate, la „lista cu asimilarea funcțiilor pe grade militare, nivelul studiilor, clasele de salarizare și
coeficienții de ierarhizare corespunzătoare posturilor prevăzute în statele de org anizare ale J___________
R_____” aprobată prin O.M.A.I. NR. I/0526 din 19.05.2011 precum și la „lista cu asimilarea funcțiilor pe
grade militare, nivel studii și coeficienți de ierarhizare corespunzători posturilor prevăzute în Jandarmeria Rom
ână” aprobată prin O.M.A.I. I 0520/07.04.2010 precum și la HG 0663/1999 pentru stabilirea coeficienților de
ierarhizare ai soldelor de funcție pe grade militare pentru personalul militar.
Se mai susține că se aplică disp. art. 3 din Legea 138/1999 și OMAI 121/2007 pentru modificarea OMAI
275/2002 care la pct. 5.1 din Anexa 1 prevede că solda de funcție minimă corespunzătoare gradului de colonel
este de 4,70 .
Acest O.M.A.I. nr. 121/2007 pentru modificarea și completarea O.M.A.I. nr. 275/2002 (norme de aplicare ale
legii nr. 138/1999 - publicate pe site-urile sindicatelor polițiștilor) pentru aplicarea prevederilor legale
referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din Ministerul Administrației și
Internelor, cu modificările și completările ulterioare, a stat, legal, la baza acordării coeficientului minim de
4,70 pentru funcțiile prevăzute cu gradul de colonel din I.J.J.Sibiu, și nu s-a raportat niciodată la coeficientul
prevăzut pentru funcția de Șef Birou.
Î n baza dispo zițiilor exprese indicate mai sus, pentru determinarea efectivă a cuantumului soldelor, legile de
salarizare existente la data de 31.12.2009 (drept urmare și ordinele de ministru emise în baza legilor), se aplică
si la acest moment. Din punct de vedere juridic, este vorba despre o ultraactivitate a legii vechi, în cazul nostru
Legea 138/1999, dar și a actelor normative de punere în aplicare a acestei legi (O.M.A.I. nr. 275/2002, cu
Se susține că acești coeficienți ai legii 138/1999 ultraactivează printr-o strânsă legătură cu raporturile juridice
de m uncă ale salariaților (care nu î și schimbă condițiile de muncă), salariați care având o salarizare stabilită în
anul 2010 în mod succesiv ei și-au păstrat-o și azi dar numai din punct de vedere al coeficienților de ierarhizare
deoarece pe legea 284/2010 aceștia sunt suspendați. De aceea se susține că pentru cei ale căror condiții de
muncă se schimbă , din punct de vedere al coeficienților , raportarea se face pe orizontală la o funcție similară
aflată în plată la momentul schimbărilor condițiilor de muncă (care să aibă gradul profesional de colonel nu de
locotenent colonel) și nu la o funcție la data de 31.12.2009. Acesta deoarece trebuie să respectăm HG
0292/2011 o dată, și raportându-ne la coeficienții de ierarhizare prin respectarea legii 138/1999 care, așa cum
s-a precizat anterior ultraactivează prin subzistența raporturilor juridice de muncă ale celorlalți salariați care au
gradul profesional al funcție, de colonel, trebuie să aplicăm coeficientul minim de 4,70 al funcțiilor prevăzute
cu gradul de colonel, a doua oară.
Ținând cont și de art. 6 alin 1 lit c din Legea 153/2017 și de interpretarea legii în favoarea salariatului,
I____________ de Jandarmi Sibiu a aplicat corect în anul 2016 coeficientul de salarizare de 4,70 pentru
funcția de ofițeri cu grad de colonel.
Se invocă și practica judecătorească de la nivelul altor Curții de Apel din țară și considerentele Deciziei
794/2016 a Curții Constituționale.
I____________ G______ al J___________ R_____ prin întâmpinarea depusă la fila 94 a invocat excepția
netimbrării acțiunii (chestiune soluționată ulterior prin timbrarea ei la termenul din 26.11.2019), excepția lipsei
calității procesuale pasive a IGJR (soluționată la termenul din 15.10.2019) și excepția lipsei procedurii
prealabile pentru nerespectarea disp. art. 7 din Legea 554/2004.
În susținerea acestei excepții se arată că acțiunea de față este inadmisibilă față de faptul că art. 7 din Legea
554/2004, prevede ca o condiție obligatorie anterior introducerii acțiunii , parcurgerea procedurii prealabile și
față de dis part. 193 alin 1 C__.
Se susține că reclamanții nu au îndeplinit procedura prealabilă administrativă reglementată de către OG
121/1998, normă legală cu caracter special în acest sens.
Se susține că reclamanții nu au aplicat procedura administrativ jurisdicțională și nu au renunțat expres la ea
conform prev. art. 6 alin 4 din Legea 554/2004. Pârâta invocă disp. art. 30 din PG 121/1998 precum și art. 31
din același text legal potrivit cu care împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației cel nemulțumit poate
face plângere în cel mult 15 zile de la data comunicării hotărârii. Din documentele aflate la dosar nu reiese
faptul că reclamanții s-ar fi îndreptat cu o plângere la Comisia de jurisdicție a imputațiilor, organ cu activitate
administrativ jurisdicțională, dar nici nu au făcut dovada renunțării la exercitarea acestui drept.
Din cuprinsul hotărârilor comisiei de soluționare a contestațiilor, rezultă că acestea au fost admise deoarece la
data de 31.03.2018 a intrat în vigoare Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri
publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială, care prevede exonerarea de la plată
pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative, sume
considerate a fi încasate nelegal și pe care personalul trebuie să le restituie drept consecință a constatării unei
structuri/instituții cu atribuții de control a unor prejudicii. Legea anterior menționată prevede că „sumele
recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzut e la alin. (1), nu se
restituie” , „la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata de către personalul prevăzut la art. 1 a
sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pentru care Curtea de Conturi sau alte structuri/instituții cu
atribuții de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii, precum și orice formă de
recuperare a acestora ” .
Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2018, coroborate cu cele ale art. 103 din Instrucțiunile MAI
nr. 114/2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse M.A.I., deciziile de
imputare au fost anulate în parte, reclamanții fiind exonerați de la plata unei părți din acesta, ca urmare a
incidenței Legii nr. 78/2018, iar una a fost respinsă.
Având în vedere faptul că lipsa procedurii prealabile este o excepție de fond, absolută, iar prin efectul pe care îl
produce este o excepție peremptorie, dirimantă, în măsura în care reclamanții nu au făcut dovada renunțării
exprese la o astfel de procedură conform prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, singura soluție
posibilă în prezenta cauză este respingerea acțiunii ca inadmisibilă, cercetarea în fond a pricinii devenind astfel
inutilă.
În cauză s-a depus cerere de intervenție în nume propriu de către B____ F_____ solicitând anularea deciziei de
imputare xxxxx/2019 și a hotărârii xxxxx/2019 a comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul IGJR.
Reclamanții față de excepția invocată au susținut că procedura desfășurată în fața comisiei echivalează cu o
procedură prealabilă invocând în acest sens Decizia CCR 34/2016.
Față de excepția invocată instanța reține că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:
Reclamanții au fost supuși unei cercetări administrative întocmindu-se în acest sens procesul verbal de
cercetare administrativă xxxxxx/19.12.2018 în urma căruia s-a stabilit existența unui prejudiciu și recuperarea
acestuia conform OG 121/1998. Au fost emise în consecință deciziile de imputare atacate în prezenta cauză ,
pe numele reclamanților.
Reclamanții au înțeles ca în temeiul art. 30 din OG 121/1998 să atace aceste decizii de impunere, fiind emise în
mod individual pentru fiecare reclamant de către Comisia de soluționare a contestațiilor hotărârile contestate
în cauză aflate la filele 52 și urm.
Reclamanții au înțeles să atace aceste hotărâri și deciziile de impunere direct în fața instanței.
Temeiuri de drept aplicabile:
Potrivit art. 30 din OG 121/1998 „ (1) Persoana care consideră că imputarea sau reținerea a fost făcută fără
temei sau cu încălcarea legii, precum și cea care, după ce a semnat un angajament de plată, constată că în
realitate nu datorează, parțial sau total, suma pretinsă de unitate poate face contestație, în cel mult 30 de zile de
la data comunicării sub semnătură a deciziei de imputare sau de la data semnării angajamentului de plată.
(2) Contestațiile se depun la u_______ care are în evidență debitul și se soluționează de comandantul sau
șeful care a emis decizia de imputare sau a cărei comisie a efectuat cercetarea administrativă privind paguba
pentru care s-a semnat angajamentul de plată.
(3) Verificarea temeiniciei contestației poate fi făcută de persoana prevăzută la alin. (2) sau de o comisie de
soluționare a contestației, numită de aceasta, nefiind obligatoriu ca membrii comisiei să fi participat la
efectuarea cercetării administrative.
(4) Hotărârea asupra contestației se pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării acesteia
și se comunică în scris, în termen de cel mult 15 zile de la pronunțare, unității care are în evidență debitul,
precum și celui în cauză. ”
Potrivit Art. 31 „ (1) Împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației cel nemulțumit poate face plângere în
cel mult 15 zile de la data comunicării hotărârii.
(2) Plângerea se depune la u_______ care are în evidență debitul, iar aceasta este obligată să o înainteze
comisiei de jurisdicție a imputațiilor în cel mult 5 zile de la înregistrare.
(3) Comisia de jurisdicție a imputațiilor soluționează plângerea în cel mult 60 de zile de la data înregistrării
acesteia la comisie.
(4) Hotărârea comisiei de jurisdicție a imputațiilor se consideră definitivă și se comunică unității care are în
evidență debitul, precum și celor în cauză, în cel mult 15 zile de la pronunțare. ”
Potrivit a rt. 42 „ (1) Persoanele interesate care, din motive întemeiate, nu au făcut uz de căile de atac
prevăzute la art. 30, 31 și 35 pot cere repunerea în termen în cel mult 15 zile de la încetarea cauzei care le-a
împiedicat să uzeze de acele căi de atac.
(2) Cererea de repunere în termen se soluționează de comandantul sau șeful unității ori de comisia care nu a
fost sesizată în termen.
Art. 43 - În situația în care, după epuizarea acestor căi de atac *) , persoanele obligate la repararea
prejudiciului în condițiile prezentei ordonanțe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa
instanței judecătorești competente, potrivit legii. ”
Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementează regimul răspunderii materiale a militarilor. Astfel, potrivit
acestei ordonanțe, în momentul în care se constată existența unui prejudiciu săvârșit de către un militar,
comandantul sau șeful unității care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube dispune, în
scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative, iar aceasta se face de către comisia de cercetare
administrativă din u_______ în care s-a produs paguba sau de la eșaloanele superioare ori de organele de
control specializate (art. 22 din ordonanță). Obligarea la plata despăgubirilor pentru pagubele produse sau a
contravalorii bunurilor și serviciilor nedatorate, precum și obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept se
fac prin decizie de imputare, iar aceasta se emite de către comandantul sau șeful unității a cărei comisie a
efectuat cercetarea administrativă și constituie titlu executoriu - art. 25 alin. (1) și (2) din ordonanță . Persoana
vizată de decizia de imputare poate face contestație împotriva acesteia, iar contestația este soluționată de
comandantul sau șeful care a emis decizia de imputare sau de o comisie de soluționare a contestației, numită de
acesta, nefiind obligatoriu ca membrii comisiei să fi participat la efectu area cercetării administrative - art. 30
alin. (3) din ordonanță . Împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației cel nemulțumit poate face plângere,
care se depune la u_______ care are în evidență debitul, iar aceasta este obligată să o înainteze comisiei de
jurisdicție a imputațiilor în cel mult 5 zile de la înregistrare, comisie care trebuie să o soluționeze în cel mult 60
de zile (art. 31 din ordonanță).
Art. 43 din OG 121/1998 a fost examinat de către Curtea Constituțională, iar prin Decizia 34/2016 s-a decis că
sintagma "după epuizarea acestor căi de atac" din cuprinsul art. 43 este neconstituțională.
Față de punctul 38 din Decizia 34/2016 prin care Curtea reține că forța obligatorie a actelor jurisdicționale,
deci și a deciziilor Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerent elor pe care se
sprijină acesta și atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt g______
obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași for ță tuturor
subiectelor de drept, instanța reține că importantă pentru soluționarea litigiului este precizarea făcută de Curtea
Constituțională la pct. 37.
Curtea constatând la punctul 36 că prin efectul sintagmei "după epuizarea acestor căi de atac" din cuprinsul art.
43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, posibilitatea conferită
de art. 31 din aceeași ordonanță de a apela la o jurisdicție administrativă specială se transformă în obligație,
încălcând-se astfel art. 21 alin. (4) din Constituție , precizează la punctul 37 că j ustițiabilul ui nu i se poate
impune recurgerea la o jurisdicție administrativă specială dacă acesta consideră că este mai bine să sesizeze
direct instanța judecătorească competentă potrivit legii. Curtea precizează însă expres că „ Acest lucru nu
înseamnă că justițiabilul nu poate fi obligat la parcurgerea unei proceduri prealabile, respectiv a unor
căi de atac interne, cum ar fi recursul ierarhic sau recursul grațios și care dau posibilitatea autorităților
competente să reanalizeze actul administrativ contestat. Așadar, efectele prezentei decizii nu se aplică
recursului grațios prevăzut de art. 30 din ordonanță . ”
Constatarea neconstituționalității sintagmei "după epuizarea acestor căi de atac" ce urmează a fi pronunțată
privește procedura administrativ-jurisdicțională care se desfășoară în fața comisiei de jurisdicție a imputațiilor,
procedură prevăzută de art. 31 - 39 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998.
Față de această explicitare făcută de Curtea Constituțională este evident că după epuizarea procedurii
administrativ jurisdicționale desfășurată în fața comisiei reclamanții trebuiau să formuleze plângerea prealabilă
prev. de art. 7 din Legea 554/2004 și de legea specială în art. 43 care nu exclude formularea plângerii
prealabile.
Din interpretarea art. 7, 8 alin 1 din Legea 554/2004 și 193 C__ se ajunge la concluzia că sesizarea autorității
ierarhic superioare este o etapă obligatorie prealabilă sesizării instanței de contencios, fiind o condiție specială
care atunci când nu este îndeplinită în termen legal duce la respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
În concret reclamanții nu au formulat plângerea prev. de art. 31 din OG 121/1998, nerespectând astfel cele
precizate de Curtea Constituțională în pct. 37 din Decizia 34/2016, motiv pentru care excepția neîndeplinirii
procedurii prealabile invocată de pârâta I____________ G______ al J___________ Romane urmează a fi
admisă atât în ceea ce privește cererea principală cât și cererea de intervenție.

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta I____________ G______ al J___________
Romane și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții Ț_____ I____ A_______, D__ I__, N______ M_____-
A________, B______ R_____-M____, P_______ J_____ M______, M_______ M_____ I___ și de
intervenientul in interes propriu B____ F_____ in contradictoriu cu I____________ G______ al
J___________ Romane .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se va depune la Tribunalul Sibiu.
Pronunțată azi, 26.11.2019 prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.
Președinte,
L____ R_____ P___
Grefier,
A_____ R_____ R______

Red. LRP/ 17.12.2019
Tehnored. ARR/ 17.12.2019
Ex. 10
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
555/202029-07-2020
Anulare act administrativCurtea de Apel ALBA IULIA
Cod ECLI :RO:CAALB:2020:059.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A___ I____
SECTIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 555/2020
Ședința publică de la 29 Iulie 2020
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L____ A______ P______
Judecător A_____ M_____ P__
Judecător D___ Tițian
Grefier A________ C_____

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții Ț_____ I____ A_______, D__ I__,
N______ M_____ A________, B______ R_____ M____, P_______ J_____ M______ și M_______ M_____
I___ în contradictoriu cu intimat ul pârât I____________ G______ al J___________ R_____ și cu intimatul
intervenient în nume propriu B____ F_____ precum și a recursului declarat de intervenientul în nume propriu
B____ F_____ în contradictoriu cu intimații reclamanți Ț_____ I____ A_______, D__ I__, N______ M_____
A________, B______ R_____ M____, P_______ J_____ M______ și M_______ M_____ I___ și cu intimatul
pârât I____________ G______ al J___________ R_____, având ca obiect anulare act administrativ.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.06.2020,
când s-a amânat pronunțarea la data de 08.07.2020, respectiv la data de 22.07.2020, încheieri care fac parte
integrantă din prezenta decizie.

- CURTEA DE APEL –

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 768/2019 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă și de C_________
Administrativ și Fiscal, s-a a dmis excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta I____________
G______ al J___________ Romane și în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții Ț_____
I____ A_______, D__ I__, N______ M_____-A________, B______ R_____-M____, P_______ J_____
M______, M_______ M_____ I___ și de intervenientul in interes propriu B____ F_____ in contradictoriu cu
I____________ G______ al J___________ Romane.
Prin recursurile declarat de către reclamanți și de către intervenientul in interes propriu B____
F_____, s-a solicitat admiterea recursurilor și respingerea excepției lipsei procedurii prealabile invocate de
I____________ G______ al J___________ R_____, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că deși nu era obligatorie, au efectuat totuși procedura prealabilă,
formulând toti contestații în termenul legal la deciziile de imputare, dar hotărârile comisiei de soluționare a
imputatiilor nu au fost favorabile solicitărilor si au fost respinse contestațiile.
Prin Decizia nr. 34/2016 a Curții Constituționale a României, publicată în M.O. nr. 286 din 15 aprilie 2016. s-a
admis excepția de neconstitutionalitate a sintagmei "după epuizarea acestor căi de atac" din cuprinsul art. 43
din O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, constatându-se că această sintagmă "după
epuizarea acestor căi de atac", este neconstitutională.
Conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, republicată în M.O. nr. 767 din 31 octombrie 2003,
dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale
dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu
dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt
suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 15 aprilie 2016, sintagma "după epuizarea acestor căi de atac" din cuprinsul
art. 43 din O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, a fost suspendată de drept. încetându-
și efectele juridice, începând cu data de 31 mai 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate si astfel, nici fată de prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a
militarilor, reclamanții nu erau obligați la procedura prealabilă, putandu-se adresa direct instanței de judecată.
Pârâtul I____________ G______ AL J___________ R_____ a formulat întâmpinare , a invocat excepția
tardivității formulării cererii de recurs de către intervenientul in interes propriu B____ F_____, a invocat
excepția nulității recursurilor, solicitând constatarea ca nul a recursului pentru nemotivare și resping erea
recursului ca nefondat.
În motivare a arătat că, potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 și urm. din Codul de procedură
civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea
lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, dar în interiorul termenului
legal de declarare a recursului.
Recurenții au invocat ca și motive de casare, pct. 6 și 8 din art. 488 C.proc.civ. („6. când hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii oh numai motive străine de natura
cauzei; 8.când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”).
Cu toate acestea, recurenții nu au făcut altceva decât să reia susținerile din notele scrise aflate la dosar, aceasta
neconstituind o adevărată motivare.
Astfel, recurenții au înțeles să enumere câteva dispoziții legale, fără a le încadra în vreunul dintre motivele de
nelegalitate prevăzute de lege, și fără a arăta, motivat, care sunt considerentele pentru care consideră că soluția
instanței de fond ar fi trebuit să fie alta decât cea pronunțată.
Citarea unor dispoziții legale nu echivalează cu o adevărată motivare, care să se circumscrie într-unul dintre
motivele de casare prevăzute de art. 488 C.proc.civ.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul este nul dacă
nu a fost motivat în termenul legal, respectiv, în temeiul alin. (2), aceeași sancțiune intervine în cazul în care
motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C.proc.civ.
Astfel, din recursul formulat nu rezultă care au fost motivele de nelegalitate pe care recurenții au înțeles să le
critice pentru ca recursul să se încadreze în motivele de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 488
C.proc.civ., pct. 6 și 8.
Reluarea întocmai a susținerilor din notele scrise în ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile,
respectiv reluarea susținerilor din cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, aflate la dosar, nu
constituie o adevărată motivare a prezentului demers judiciar, deoarece ele reprezintă poziția părților
(reclamanților-recurenți) față de drepturile și obligațiile în discuție, iar nu critici aduse hotărârii.
Recurenții trebuie să-și exprime criticile de nelegalitate față de hotărârea atacată în raport de motivele
prevăzute de art. 488 C.proc.civ., nefiind suficientă relatarea, reiterarea susținerilor arătate în fața instanței de
fond.
Astfel cum a fost formulată, cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a
vreunei critici ale argumentelor legale prezentate de tribunal în sentința atacată, de natură să investească
instanța de recurs cu soluționarea căii de atac, ci sunt reluate nemulțumirile întocmai cum au fost precizate în
notele scrise.
Motivarea, argumentarea recursului nu înseamnă doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al celui care atacă hotărârea, instanța ar fi
pronunțat o hotărâre nelegală. Trimiterea la unul dintre motivele de casare nu echivalează cu o motivare a
cererii numită recurs.
Așa cum se poate observa, susținerile din notele scrise sunt identice cu cele arătate în cererea de recurs, aceasta
din urmă fiind nulă pentru că recurenții au înțeles doar să reitereze susținerile invocate în fața instanței de fond.
Prin Sentința civilă nr. 768/2019 pronunțată de Tribunalul Sibiu la data de 26.11.2019, instanța a admis
excepția lipsei procedurii prealabile invocate de I.G.J.R., dispunând respingerea cererii de chemare în judecată
formulată de recurenții-reclamanți.
Pentru a dispune aceasta, instanța a reținut că aceștia trebuiau să urmeze procedura prealabilă prevăzută de
lege.
În motivarea excepției lipsei plângerii prealabile, instanța a reținut în mod corect, în acord cu cele statuate de
Curtea Constituțională că pentru soluționarea litigiului este importantă precizarea făcută de Curtea
Constituțională la pct. 37 din Decizia din 34/2016, astfel: sintagma"după epuizarea acestor căi de atac”
produce efecte în privința procedurii prevăzute de dispozițiile art. 31-39 din O.G. nr. 121/1998.
Potrivit pct. 37, Curtea Constituțională a reținut: , Acest lucru nu înseamnă că justițiabiîul nu poate fi obligat la
parcurgerea unei proceduri prealabile, respectiv a unor căi de atac interne, cum ar fi recursul ierarhic sau
recursul grațios și care dau posibilitatea autorităților competente să re analizeze actul administrativ contestat.
Așadar, efectele prezentei decizii nu se aplică recursului grațios prevăzut de art. 30 din ordonanță”.
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de recurs a intervenientului în nume
propriu B____ F_____, Curtea reține următoarele :
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță
poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicarea sentinței.
Astfel, verificând dovada de comunicare a sentinței aflată la dosarul de fond, Curtea constată că recurentul a
primit în cutia poștală hotărârea judecătorească la data de 31.12.2019, iar recursul a fost formulat la data de
16.01.2020, cu respectarea termenului legal de 15 zile.
Prin urmare, Curtea va respinge ca nefondată excepția tardivității recursului formulat de către recurentul
B____ F_____.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea
reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 al. 1 pct. 6 Cod pr. civ , invocat de către recurenți,
Curtea îl apreciază ca fiind neîntemeiat.
Curtea constată că hotărârea explică soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care
demonstrează că judecătorul fondului a analizat apărările părților, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale
aprecieri și a explicat raționamentul pe baza căruia a reținut, în final, că procedura prealabila nu a fost
îndeplinită de către reclamanți.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 al. 1 pct. 8 Cod pr. civ , invocat de către recurenți,
Curtea îl apreciază ca fiind fondat.
În primul rând, Curtea apreciază că în mod greșit recurenții susțin că nu erau obligați să îndeplinească
procedura prealabilă în speță . Din contră, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, conform celor
precizate de Curtea Constituțională în pct. 37 din Decizia 34/2016: „Acest lucru nu înseamnă că justițiabilul nu
poate fi obligat la parcurgerea unei proceduri prealabile, respectiv a unor căi de atac interne, cum ar fi recursul
ierarhic sau recursul grațios și care dau posibilitatea autorităților competente să reanalizeze actul administrativ
contestat. Așadar, efectele prezentei decizii nu se aplică recursului grațios prevăzut de art. 30 din ordonanță.”
Ceea ce nu mai este obligatoriu de realizat ca urmare a Deciziei 34/2016 a CCR este de fapt recurgerea la
procedura administrativ-jurisdicțională care se desfășoară în fața comisiei de jurisdicție a imputațiilor,
procedură prevăzută de art. 31 - 39 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998.
Prin urmare, Curtea subliniază recurenților că aveau obligația să îndeplinească procedura prealabilă în
cazul contestării deciziilor de imputare, raționamentul primei instanțe fiind corect până în acest punct.
În schimb, prima instanță a greșit când a constatat că reclamanții nu au formulat efectiv plângerea
prealabilă , întrucât reiese din probele la dosar că aceștia s-au adresat conform art. 30 al. 1 din OG nr.
121/1998 cu plângere prealabilă pentru revocarea deciziilor de imputare, care a fost soluționată de Comisia de
soluționare a contestațiilor, constituită conform prev. art. 30 al. 3 din OG nr. 121/1998.
În acest sens, au fost atât indicate (și contestate) de către reclamanți în cuprinsul cererii de chemare în judecată,
cât și depuse odată cu aceasta la dosarul cauzei: Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019, Hotărârea nr.
xxxxx/13.03.2019, Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019, Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019, Hotărârea nr.
xxxxx/13.03.2019, Hotărârea nr. xxxxx/13.03.2019, toate pronunțate de Comisia de soluționare a contestațiilor
din cadrul I____________ G______ al J___________ R_____.
Așadar, prima instanță în mod eronat a admis excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta
I____________ G______ al J___________ Romane
Având în vedere că prima instanță nu a pronunțat o soluție cu privire la fondul acestui litigiu și pentru a nu
priva părțile de un grad de jurisdicție, potrivit art. 496 alin. 2 coroborat cu art. 498 alin. 2 din noul Cod de
procedură civilă, Curtea constată că se impune admiterea recursurilor formulat de către recurenți și recurentul-
intervenient în nume propriu, și astfel va casa în tot sentința atacată, va respinge excepția lipsei procedurii
prealabile invocată de pârâtul I____________ G______ al J___________ R_____ și va trimite cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe de fond.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată efectuate de părți în primul și în acest ciclu procesual, ele urmează
să fie avute în vedere de către instanța de fond la rejudecarea cauzei.

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondată excepția tardivității recursului formulat de către recurentul B____ F_____.
Admite recursurile declarate de recurenții-reclamanți Ț_____ I____ A_______, D__ I__, N______ M_____
A________, B______ R_____ M____, P_______ J_____ M______, M_______ M_____ I___, și recurentul-
intervenient în nume propriu B____ F_____ împotriva sentinței nr. 768/2019 pronunțată de Tribunalul Sibiu -
Secția a II-a Civilă și de C_________ Administrativ și Fiscal.
Casează în tot sentința atacată și drept urmare:
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul I____________ G______ al J___________
R_____.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Definitivă.
Pronunțată în data de 29 iulie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Judecător, Judecător,

L____ A______ P______ A_____ M_____ P__ D___ Tițian
Grefier,
A________ C_____
concediu de odihnă
semnează grefier șef
secție
D_____ O______ D____

Red./ Tehnored. PAM/ 04.09 .20 20
CA/ 10 ex.
Jud. fond P___ L.R.

Alba Iulia 4.70

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alba Iulia 4.70

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anulare act administrativTribunalul SIBIU

Nr. Funcția Gradul militar Nivelul Coeficientul de ierarhizare

Acesta nu este document finalizat

Președinte, Judecător, Judecător,

Cod ECLI ECLI:RO:TBSIB:2019:038.xxxxxx

Președinte, Judecător, Judecător,

S-ar putea să vă placă și