ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ

ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE

 ROLII
 DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ȘTIRI
 CONTACT

 ACASĂ

 CĂUTARE

 5700/2019

5700/201916-09-2019
Comunicare informatii de interes public (Legea Nr.544/2001)Tribunalul BUCURESTI

Cod ECLI    ECLI:RO:TBBUC:2019:007.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX
 
 
 
 
ROMÂNIA
 
T_________ BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
 
Sentința civilă n r. 5700/2019
Ședința   publică de la 16 Septembrie 2019
T_________ const ituit din:
PREȘEDINTE T_____ C____ Sî rbu
GREFIER  A_____-A______ C_____
 
 
 
Pe rol se află judecarea cauzei de C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant a A________
E_______ IN I_________ și pe pârât ul T_________ B________ , având ca obiect comu nicare informații de
interes public (Legea Nr.544/2001) .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.09 .2019, fiind consemnate în încheierea de ședință de
la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a deli bera, a
amânat pronunțarea la 16.09 .2019, când a hotărât următoarele:
 
 
T_________
 
 
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul T_________ București, Secția a II-a C.A.F., în 01
aprilie 2019, sub numărul XXXXXXXXXXX, reclamanta Asociația Evoluție în Instituție, în contradictoriu cu
pârâta T_________ București, a solicitat obligarea celei din urmă la comunicarea în termen de 30 de zile a
documentelor emise în perioada 2013-2018 din care să reiasă demersurile făcute de pârâtă către Ministerul
Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4
București, solicitate prin cererea din 11 februarie 2019; de asemenea, reclamanta solicită plata cheltuielilor de
judecată.
În motivare, reclamantul arată, în esență, că prin cererea formulată în 11 februarie 2019 și transmisă prin poștă
electronică Judecătoriei Sectorului 4 București, a solicitat comunicarea documentelor emise în perioada 2013-
2018 din care să reiasă demersurile făcute de pârâtă către Ministerul Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor
de desfășurare a activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București. Prin adresa nr.
220PT/13.02.2019, Judecătoria Sectorului 4 București a informat reclamantul că a înaintat cererea către
T_________ București spre competentă soluționare.
În 22 februarie 2019, T_________ București i-a comunicat reclamantului că problematica legată de condițiile
de muncă existente la nivelul arhivelor situate în imobilul din București, ___________________________. 2-
4, sector 4, s-a aflat și se află în atenția instituției, făcându-se demersuri pentru obținerea fondurilor necesare
îmbunătățirii acestor condiții. Totuși, rezultă din răspuns că din cauza lipsei fondurilor, instituția nu a avut
posibilitatea de a proceda la relocarea judecătorie, deși au fost făcute în mod continuu solicitări către Curtea de
Apel București și Ministerul Justiției. În cele din urmă, T_________ București a arătat că documentele
solicitate de reclamant reprezintă o corespondență administrativă între autorități, iar din perspectiva Legii nr.
544/2001 actele administrative interne solicitate nu reprezintă informații de interes public în accepțiunea legii.
Reclamantul arată că cererea sa îndeplinește toate condițiile prevăzute de art. 6 alin. (3) din Legea nr.
544/2001, iar răspunsul pârâtei contravine imperativului comunicării informațiilor de interes public și se
impune a fi cenzurat.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.
În motivare, pârâta arată, în esență, că imobilului în care își desfășoară activitatea Judecătoria Sectorului 4
București, este o clădire construită la nivelul anului 1940, fiind și sediul Judecătoriei Sectorului 1 București.
Imobilul în cauză servește ca sediu pentru cele două instan ț e din decembrie 2006, ca o soluție provizorie,
până la identificarea unor spații de funcționare adecvate, soluție care s-a permanentizat, deși volumul de
activitate al celor două instanțe a sporit continuu.
P entru rezolvarea aspectelor legate de condițiile improprii din spațiile de arhivă a fost identificată ca și soluție,
relocarea Judecătoriei Sectorului 1 București, având drept consecință extinderea spațiilor corespunzătoare
Judecătoriei Sectorului 4.
Î n acest sens, a fost elaborată o notă de fundamentare privind mutarea Judecătoriei Sectorului 1 București într-
un alt imobil, fapt care ar fi determinat o ameliorare considerabilă a modului în care sunt desfășurare
activitățile de arhivă prin mărirea spațiilor cu această destinație din imobilul amintit.
Î n lipsa fondurilor bugetare alocate de către ordonatorii ierarhic superiori, T_________ București nu a avut
posibilitatea de a proceda la relocarea Judecătoriei Sectorului 1 București, cu mențiunea că, în ultimii 2 ani, nu
au fost alocate fonduri bugetare pe capitolul de investiții, nici măcar pentru reparații curente, deși au existat, în
mod continuu, astfel de solicitări transmise atât Curții de Apel București, cât și Ministerului
Prin aceeași adresă, s-a menționat faptul că documentele emise în perioada 2013 -2019, solicitate de
reclamantă, reprezintă o corespondență administrativă între autorități, iar, din perspectiva Legii nr.544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, acele
administrative interne nu reprezintă o informație de interes public în accepțiunea legii .
Pârâta arată că informațiile solicitate nu ________________________________ de interes public așa cum sunt
expuse în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
În continuare, pârâta arată că pentru a fi vorbi de un refuz nejustificat, trebuie să existe o comunicare expresă a
poziției autorității publice căreia i s-a adresat cererea, iar refuzul de a soluționa favorabil să se bazeze pe un
exces de putere. În concret, cu referire la prezenta cauză, pârâta arată că în privința adresei sus-menționat nu
există un refuz întemeiat pe un exces de putere care apare atuci când autoritatea respectivă are dreptul de
apreciere, când legea îi îngăduie să adopte o soluție din mai multe posibile, situație care nu se regăsește în
cauză. Soluționarea unei cereri în defavoarea petiționarului sau contrar așteptărilor sale nu reprezintă, în mod
automat, un refuz nejustificat. Caracterul nejustificat poate să rezulte numai prin raportare la legislația
existență, cu care refuzul trebuie să fie în contradicție. Or, în speță, o astfel de situație nu poate fi constatată,
contrar susținerilor reclamantei.
Analizând probele precum și dispozițiile legale aplicabile, t_________ reține următoarele:
Prin solicitarea înregistrată la Judecătoria Sectorului 4 București în 12 februarie 2019, reclamanta a solicitat
celei antemenționate comunicarea tuturor documentelor emise în perioada 2013-2018 din care să reiasă
demersurile făcute de aceasta către Ministerul Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a
activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București.
Prin adresa nr. 220 PT din 13.02.2019, Judecătoria Sectorului 4 București a informat reclamantul că cererea
acestuia a fost înaintată T_________ București spre competentă soluționare.
T_________ București a răspuns cererii reclamantului prin adresa nr. 130/L/BIRP/2019. În conținutul
răspunsului au fost menționate următoarele: 1) Problematica legată de condițiile de muncă existente la nivelul
arhivelor situate în imobilul din municipiul București, ___________________________.2-4, sector 4 s-a aflat
și se află, în continuare, în atenția Departamentului Economico - Financiar și Administrativ al Tribunalului
București, care, în decursul ultimilor ani, a intensificat eforturile privind obținerea fondurilor necesare
îmbunătățirii acestor condiții ; 2) Eforturile amintite au inclus și elaborarea unor note de fundamentare în
vederea relocării Judecătoriei Sectorului 1 București într-un alt imobil, fapt care ar fi determinat o ameliorare
considerabilă a modului în care sunt desfășurare activitățile de arhivă prin mărirea spațiilor cu această
destinație ; 3) În lipsa fondurilor bugetare alocate de către ordonatorii ierarhic superiori, T_________
București nu a avut posibilitatea de a proceda la relocarea Judecătoriei Sectorului 1 București, cu mențiunea
că, în ultimii 2 ani, nu au fost alocate fonduri bugetare pe capitolul de investiții si nici pentru reparații curente,
deși au existat, în mod continuu, astfel de solicitări transmise atât Curții de Apel București, cât și Ministerului
Justiției ; 4) D ocumentele emise în perioada 2013-2018 reprezintă o corespondență administrativă între
autorități, iar din perspectiva Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu
modificările și completările ulterioare, actele administrative interne la care faceri trimitere nu reprezintă o
informa ț ie de interes public în accep ț iunea legii.
Conform art. 1 din Legea nr. 544/2001 „ Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes
public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre
persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale
ratificate de Parlamentul României. ”.
Din prima teză a articolului sus-menționat reiese că accesul liber și neîngrădit privește orice informație de
interes public, fiind astfel trasat principiul de bază, anume transparența totală a autorităților în privința
informaților de interes public. În cadrul aceluiași articol, imediat după stabilirea principiului director, se arată
că informațiile de interes public sunt definite de prezenta lege, anume Legea 544/2001.
Conform art. 2 lit. b) din Legea 544/2001 „ prin informație de interes public se înțelege orice informație care
privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de
suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației; ”
Așadar, întorcându-ne la primul articol din Legea 544/2001, prin raportare la art. 2 lit. b), rezultă că informația
de interes public reprezintă orice  informația care privește activitate  sau rezultă din activitatea acesteia a unei
autorități/instituții publice.
Instanța constată că atât art. 1 cât și art. 2 lit. b) folosesc cuvântul orice , prin acesta subliniindu-se
principiul transparenței în activitatea statului  .
În concluzie, prin coroborarea art. 1 cu art. 2 lit. b) din Legea 544/2001 rezultă că cetățeanul are acces liber și
neîngrădit la orice informație care privește activitatea sau rezultă din activitatea unei autorități/instituții
publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației .
Conform art. 2 lit. a) din Legea 544/2001 „ prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori
instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate
reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată
sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la
care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și
orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități
publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor
prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care
beneficiază de finanțare din bani publici; ”.
T_________ București este o autoritate/instituție publică din perspecitva Legii 544/2001, acest fapt neputând fi
contestat.
Din cuprinsul Legii 544/2001, art. 12 alin. (1), reies excepțiile de la principiul sus-menționat, anume: a)
informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile
informațiilor clasificate, potrivit legii; b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care
privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate,
potrivit legii; c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce
atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit
legii; d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informațiile privind procedura în timpul
anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se
pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de
desfășurare; f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării
unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces; g) informațiile a căror
publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
Din analiza textului sus-arătat rezultă că informațiile pe care le-a solicitat reclamantul nu
______________________________, fiind guvernate astfel de principiul general, sus-menționat, informațiile
încadrându-se în „ orice informație care ține de activitatea sa rezultă din activitatea  autorității/instuției
publice”.
În privința argumentului înaintat de pârâtă, anume documentele solicitate reprezintă corespondență
administrativă și în consecință nu sunt informații de interes public din perspectiva Legii nr. 544/2001, art. 5
alin. (1), instanța constată că aceasta este nefondat.
În primul rând, instanța reține că art. 5 alin. (1) din Legea 544/2001 stabilește informațiile pe care orice
autoritate/instituție publică trebuie să le comunice din oficiu, indiferent dacă acestea sunt solicitate sau nu de
către cetățeni. Cu alte cuvinte, informațiile publice din cuprinsul art. 5 alin. (1) sunt informațiile pe care pârâta,
în calitatea acesteia de autoritate/instituție publciă, trebuie să le facă cunoscute publicului independent de
existența unei cereri, fiind 1) o modalitatea prin care statul facilitează interacțiunea dintre acesta și cetățean și
2) o modalitate prin care statul arată direcția de dezvoltare a societății din perspectiva acelei autorități/instuții.
De asemenea, înțelesul de informație publică nu trebuie definit prin cuprinsul obligațiilor prevăzute la art. 5
alin. (1), acesta, așa cum s-a arătat și mai sus, neavând scopul definirii sintagmei informații de interes public  ,
neputându-se concilia astfel definiția dată de art. 2 lit. b), care presupune ca informație
publică orice  informație, cu caracterul exhaustiv al obligațiilor impuse ex oficiu autorităților/instituțiilor
publice prin art. 5 alin. (1). Cu alte cuvinte, definiția/cuprinsul informației de interes public trebuie
raportată/raportat chiar la definiția acesteia din lege și nu la un set de obligații limitativ impuse statului prin
chiar corpul Legii 544/2001.
În al doilea rând, instanța constată că sintagma corespondeță administrativă  nu există din perspectiva Legii
544/2001, orice comunicare între autorități/instituții care ține fie de activitatea statului, fie care rezultă din
activitatea acestuia este supusă Legii 544/2001, neexistând vreo excepție decât cele expres prevăzute la art. 12.
În esență, articolul 2 lit. b) arată că informația de interes public există indiferent de suportul ori de forma sau
de modul de exprimare a informației , deci inclusiv prin intermediul corespondenței administrative.
În privința argumentului pârâtei, conform căruia în prezenta cauză nu există un refuz nejustificat, întrucât i-a
fost emis un răspuns reclamantului dar care nu i-a convenit, instanța constată ca este nefondat.
Instanța constată că cererea reclamantului a fost de comunicare a documentelor emise în perioada 2013-2018.
Prin răspunsul emis de pârâtă, aceasta a refuzat comunicarea documentelor întrucât reprezintă corespondență
administrativă , care nu este informație de interes public. Prezentarea situației arhivei Judecătoriei Sectorului 4
București nu reprezintă un răspuns la solicitarea reclamantului, ci prezintă poziția pârâtei în privința
problemelor legate de această arhivă. Reclamantul nu a solicitat pârâtei o explicație pentru situația în care se
află arhiva Judecătoriei Sectorului 4 București, ci efectiv documentele care au emise în perioada 2013-2018
pentru rezolvarea situației. Așadar, în prezenta cauză există un refuz explicit, fiind motivat cum s-a arătat mai
sus.
Conform art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea 554/2004 „ refuz nejustificat de a soluționa o cerere - exprimarea
explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului
nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii
sau, după caz, a plângerii prealabile; ”.
Conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea 554/2004 „ exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al
autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și
libertăților cetățenilor; ”.
Având în vedere că există refuzul explicit, instanța urmează să analizeze dacă este fundamentat pe excesul de
putere. Așa cum arată textul legal, excesul de putere înseamnă, în esență, aprecierea nelegală pe care o face
statul în raportul său cu cetățeanul. Având în vedere că textele legale care reglementează informațiile de interes
public, încă din primul articol, stabilesc principiul transparenței , prin folosirea cuvântului orice , și că
excepțiile sunt prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea 544/2001, instanța constată că refuzul de a comunica
documentele emise în perioada 2013-2018 din care să reiasă demersurile făcute de pârâtă către Ministerul
Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4
București, reprezintă o manifestare a excesului de putere, fiind încălcată Legea 544/2001 printr-o astfel de
apreciere.
În concluzie, instanța constată că documentele emise în perioada 2013-2018 din care să reiasă demersurile
făcute de pârâtă către Ministerul Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activității din cadrul
arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București cuprind informații de interes public, fiind incidentă Legea
544/2001.
În concluzie, față de cele sus-menționate, instanța urmează să oblige pârâta să comunice documentele emise în
perioada 2013-2018 din care să reiasă demersurile făcute de pârâtă către Ministerul Justiției pentru
îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
 
 
Admite cererea de chemare în judecată privind pe reclamant a A________ E_______ IN I_________ cu sediul
ales la cab inet av ocat R_____ G_______ din Buzau, ________________, _________________, și pe pârât ul
T_________ B________ cu sediul în sector 3, București, BLD. UNIRII, nr. 37.
Obligă pârâta să comunice reclamantei documentele emise în perioada 2013-2018 din care să reiasă
demersurile făcute de pârâtă către Ministerul Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a
activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la T_________ București.
Pronunțată astăzi, 16 septembrie 2019, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei
instanței.
 
PREȘEDINTE                                                  GREFIER
        T_____ C____ Sî rbu                                                 A_____-A______ C___

ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ

ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE

 ROLII

 DESPRE NOI

 LINKURI UTILE

 BAZE DE DATE ÎNRUDITE

 CONTRIBUITORI

 MEMBRI FONDATORI

 ȘTIRI

 CONTACT

 ACASĂ

 CĂUTARE

 1397/2020

1397/202007-09-2020

Comunicare informatii de interes public (Legea Nr.544/2001)Curtea de Apel BUCURESTI

ECLI:RO:CABUC:2020:178.xxxxxx

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IX-A  C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 1397

Ședința publică de la 07.09.2020

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: L____ M_____ A_____

JUDECĂTOR : E______ C_________ M___

JUDECĂTOR : R_____ C_______

GREFIER: A______ E________ C_______

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul pârât T_________ BUCUREȘ TI împotriva

Sentinței civile nr. 5700 / 16 . 09.2019 pronunțată de pronunțată de T_________ București, Secția a II-a
C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr. XXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimata
reclamantă  ASOCIAȚIA EVOLUȚIE ÎN INSTITUȚ IE .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata reclamantă, prin avocat, lipsind recurentul
pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea constată cauza în
stare de judecată și acordă cuvântul asupra  cererii de recurs.

Intimata reclamantă, prin apărător, a solicitat respingerea recursului. A susținut că recurentul este o
autoritate publică în sensul art. 2 lit. a din Legea nr. 554/2004, iar informațiile menționate la art. 5 alin. 1
din Legea nr. 554/2004 nu sunt toate informații de interes public la care are acces cetățeanul, ci doar
acele informații de interes public pe care autoritatea publică trebuie să le comunice din oficiu. A mai
arătat că pentru a se ajunge la noțiunea de informație de interes public accesibilă cetățeanului se
impune raportarea la art. 2 lit. b din Legea nr. 554/2004. Modul în care se desfășoară activitatea la
arhiva Judecătoriei Sector 4 și demersurile pentru îmbunătățirea acestei activități constituie informații
ce privesc activitatea Tribunalului. Cu cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat.

C____ reține cauza în pronunțare.

CURTEA ,

Deliberând asupra recursului de fa ță, constată următoarele :

Prin sentința nr. 5700/16.09.2019 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, T_________ București a
admis cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta Asociația Evoluție în Instituție în
contradictoriu cu pârâtul T_________ București. A obligat pârâta să comunice reclamantei documentele
emise în perioada 2013-2018 din care să reiasă demersurile făcute de pârât la Ministerul Justiției pentru
îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activității în cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București.

Împotriva acestei sentințe, la data de 08.10.2019, a formulat recurs pârâtul T_________

București, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea Sentinței Civile nr.5700/16.09.2019
pronunțată de Tr ibunalul București Secția a II a C_________ Administrativ și Fiscal în sensul respingerii
pretențiilor formulate de reclamantei, ca fiind neîntemeiate.

În motivare a căii sale de atac , recurentul-pârât a arătat că p rintr-o petiție înregistrată la Biroul de
Informare și Relații Publice al Tribunalului București sub nr.130/L/BIRP/14.02.2019, reclamanta a
solicitat comunicarea tuturor documentelor emise în perioada 2013- 2018, din care să reiasă
demersurile făcute de T_________ București către Ministerul Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor
de desfășurare a activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București Prin adresa
nr.130/L/BIRP/22.02.2019, s-a comunicat faptul că aspectele legate de problemele privind condițiile de
muncă existente la nivelul arhivelor situate în imobilul din Municipiul București,
______________________.2-4, Sector 4 s-au aflat și se află, în continuare, în atenția Departamentului
Economico - Financiar și Administrativ al Tribunalului București, care, în decursul ultimilor ani, a
intensificat eforturile privind obținerea fondurilor necesare îmbunătățirii acestor condiții. Pentru
rezolvarea aspectelor legate de condițiile improprii din spațiile de arhivă a fost identificată ca soluție,
relocarea Judecătoriei Sectorului 1 București, având drept consecință extinderea spațiilor
corespunzătoare Judecătorie i Sectorului 4. Î n acest sens, a fost elaborată o notă de fundamentare
privind mutarea Judecătoriei Sectorului 1 București într-un alt imobil, fapt care ar fi determinat o
ameliorare considerabilă a modului în care sunt desfășurare activitățile de arhivă prin mărirea spațiilor
cu această destinație din imobilul amintit. Î n lipsa fondurilor bugetare alocate de către ordonatorii
ierarhic superiori, T_________ București nu a avut posibilitatea de a proceda la relocarea Judecătoriei
Sectorului 1 București, cu mențiunea că, în ultimii 2 ani, nu au fost alocate fonduri bugetare pe capitolul
de investiții, nici măcar pentru reparații curente, deși au existat, în mod continuu, astfel de solicitări
transmise atât Curții de Apel București, cât și Ministerului Justiție i. Prin aceeași adresă, s-a menționat
faptul că documentele emise în perioada 2013 -2018, solicitate de reclamantă, reprezintă o
corespondență administrativă între autorități, iar, din perspectiva Legii nr.544/2001 privind liberul acces
la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, acele administrative interne
nu reprezintă o informație de interes public în accepțiunea legii.

Instanța de fond, prin sentința recurată, recurge la o interpretare forțată a dispozițiilor Legii
nr.544/2001, plecând de la prevederile art.2 lit. b din actul normativ amintit, conform cărora prin
informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din
activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul
de exprimare a informației. Rap ortat la art. 12 din lege , instanța de fond a reținut că informațiile pe
care le-a solicitat reclamanta nu ______________________________, fiind guvernate astfel de principiul
general, informațiile încadrându-se în orice informație care ține de activitatea pârâtului sau rezultă din
activitatea acestuia. Față de aspectele reținute de instanța de fond, recurentul a precizat că înscrisurile
solicitate de reclamantă nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public, astfel cum aceste
informații sunt definite prin prevederile art.5 alin.1 din Legea nr.544/2001, cu modifică rile și
completările ulterioare. I nstanța de fond a dat relevanță definiției conținute de dispozițiile art.2 din
actul normativ amintit, care se referă la orice informație care privește activitățile sau rezultă din
activitățile unei autorități publice sau instituții publice, definiție cu caracter general/exhaustiv, în care nu
poate fi încadrată corespondența administrativă solicitată de reclamantă. Ca urmare a interpretării date
de instanța de fond prevederilor conținute de Legea anr.544/2001, soluția pronunțată are un caracter
evaziv, de natură să afecteze executarea acesteia, prin raportare la sintagma folosită în Sentința Civilă
nr.5700/16.09.2019, respectiv orice informație. Mai mult, documentele în cauză nu fac parte din
categoria informațiilor de interes public, întrucât acestea reprezintă demersurile efectuate de
T_________ București în privința s oluționării problemelor privind condițiile de muncă existente la
nivelul arhivelor situate în imobilul din Municipiul București, ______________________.2-4, Sector 4,
demersuri de diligență, nu de rezultat, prin raportare la faptul că T_________ București are calitatea de
ordonator terțiar de credite și fondurile bugetare sunt alocate de ordonatorii ierarhic superiori, conform
obligațiilor ce le revin acestora privind execuția bugetară la nivel central. Totodată, conform
Nomenclatorului arhivistic cadru al dosarelor și materialelor preconstituite păstrate la instanțele
judecătorești, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.4399/C/28.12.2012, corespondența
administrativă are termen de păstrare 3 ani, astfel că, în privința înscrisurilor aferente perioadei 2013-
2015, solicitate de reclamantă, termenul de păstrare a expirat, neexistând posibilitatea comunicării
acestora. Relativ la susținerea instanței de fond conform căreia există un refuz nejustificat din partea
Tribunalului București, recurentul a apreciat că un astfel de refuz nu poate fi reținut, în răspunsul
comunicat reclamantei fiind indicate motivele pentru care înscrisurile solicitate nu pot fi comunicate,
respectiv pentru că nu reprezintă o informație de interes public în accepțiunea legii. Caracterul
nejustificat poate să rezulte numai prin raportare la legislația existentă, cu care refuzul trebuie să fie în
contradicție. Or, în speță, o astfel de situație nu poate fi constatată, contrar aspectelor, reținute prin
considerentele sentinței supuse recurării.

În drept , recurentul a invocat dispozițiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,

cu modificările și comp letările ulterioare, Legii anr.544/2001, cu modificările ș i completările ulterioare,
Legii nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, art.488 și următoarele din Codul de
Procedură Civilă.

La data de 23.12.2019, intimata reclamantă a formulat întâmpinare , prin care a solicitat respingerea
recursului formulat în cauză și menținerea ca legală și temeinică a Sentinței civile nr. 5700/16.09.2019
pro nunțată de T_________ București.

Examinând recursul dedus judecății prin prisma textelor de lege incidente și a argumentelor expuse de
către părți, Curtea apreciază că recursul este fondat și îl va admite.

Instanța de control judiciar constată că prima instanță a aplicat în mod greșit legea, dând o interpretare
eronată noțiunii de informație de interes public, context în care devine incident motivul de casare
prevăzut de ar. 488 pct. 8 Cod procedură Civilă. Se observă că prin cererea formulată la 11.02.2019
reclamanta intimată a solicitat comunicarea documentelor emise în perioada 2013-2018 din care să rei
asă demersurile făcute de pârât către Ministerul Justiției pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare
a activității din cadrul arhivei Judecătoriei Sectorului 4 București. Potrivit art. 2 din Legea nr. 544/2001, 
prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din
activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de m odul
de exprimare a informației. Prin răspunsul transmis sub nr.130/L/BIRP/22.02.2019 recurentul pârât a
făcut cunoscute demersurile întreprinse relativ la situația condițiilor de lucru din imobilul ce reprezintă
sediul Judecătoriei Sector 4 București, îndeplinind astfel obligația instituită de lege în sarcina sa.

Curtea consideră că documentele solicitate recurentului, care să ateste modul concret în care s-a
preocupat de această problematică, nu reprezintă un suport al unei informații de interes public în sensul
Legii nr. 544/2001, împrejurare față de care hotărârea primei instanțe apare ca fiind dată cu aplicarea
greșită a legii. Corespondența administrativă purtată de managementul instanței cu ordonatorul de
credite principal nu reprezintă o activitate supusă regimului informațiilor publice, câtă vreme ea
cuprinde propuneri și aprecieri de măsuri înaintate spre avizare decidentului însărcinat cu centralizarea
fundamentării bugetului, oportunitatea acestora urmând a fi analizată și tranșată exclusiv de către
ordonatorul principal.

În aceste condiții, nu se poate reține une refuz nejustificat al recurentului pârât de a da curs cererii
înaintate de către intimata reclamantă, răspunsul transmis demonstrând că autoritatea a analizat și
soluționat cererea în conformitate cu dispozițiile incidente din legea specială. Faptul că intimata
reclamantă a considerat că răspunsul primit nu este mulțumitor nu echivalează de plano cu existența
unui refuz nejustificat, cu atât mai mult cu cât recurentul pârât a indicat și regimul de conservare în timp
al corespondenței administrative pentru a sublinia că pentru o parte din documente a intervenit oricum
procedura de distrugere după expirarea termenului de păstrare conform legii.

Față de toate considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că recursul este fondat și îl va admite, în
aplicarea art. 488 pct. 8 Cod procedură Civilă, raportat la art. 496 din același cod și la art. 20 din Legea
nr. 554/xxxxx. Va casa sentința civilă recurată și rejudecând va respinge cererea reclamantei ca
neîntemeiată .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul pârât T_________ BUCUREȘ TI cu sediul în București,

_______________. 37, Sector 3, împotriva Sentinței civile nr. 5700/16.09.2019 pronunțată de
pronunțată de T_________ București, Secția a II-a C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr.
XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata reclamantă  ASOCIAȚIA EVOLUȚIE ÎN INSTITUȚ IE , cu sediul
procesual ales în B____, _______________, etaj 2, jud. B____.

Casează sentința civilă recurată ș i rejudecând respinge cererea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică

În mod corect instanța de fond a aplicat prevederile legale mai sus enunțate, având în vedere  că i
nformațiile solicitate de reclamant nu vizează un act emis de autoritatea publică pârâtă in
exercitarea atribuțiilor sale legale in cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate
asupra terenurilor, ci sunt informații care ar putea fi stocate de instituție, in măsura in care
acestea sunt comunicate de comisia locală, ca parte a dosarului de fond funciar, in această din
urmă ipoteză instituția pârâtă fiind obligată să le comunice solicitanților. C onform art. 36 alin. 1
din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, documentațiile care se transmit spre păstrare OCPI
cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele
terenurilor . Or, atât timp cât documentul solicitat de reclamant nu este parte a dosarului la a
cărui arhivare este obligat pârâtul Oficiul de C_______ si P__________ I_________ C___,
acesta nu se circumscrie noțiunii de refuz nejustificat , definită prin art. 2 ind.1 lit. h) din Legea
nr. 554/2004, conduita pârâtului materializată in  necomunicarea către reclamant a documentului
solicitat.
Așadar, subsecvent stabilirii împrejurării că documentul solicitat de reclamant nu este parte a
dosarului la a cărui arhivare este obligat pârâtul Oficiul de C_______ si P__________
I_________ C___, instanța de fond a aplicat legal legea, reținând că refuzul pârâtului intimat nu
se circumscrie noțiunii de refuz nejustificat , prevăzută de art. 2 ind.1 lit.h) din Legea nr.
554/2004.