Decizie nr.

197/2020 din 23-sept-2020, Curtea de Apel Galati, pretentii (Litigii cu profesionistii)

Decizie

din 23 septembrie 2020

197/2020

Text speţă

Societate comercială, Bancă vs Bancă

Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CAGLT:2020:020.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G_____
SECŢIA A II- A CIVILA
DECIZIE Nr. 197/2020
Şedinţa publică de la 23 Septembrie 2020
Completu l compus din:
PREŞEDINTE A________ Bleoanc ă
Judecător C_____ S____
Grefier F______ N______
-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în apelurile formulate de reclamanta S_________ F____ L____
C_____ SRL cu sediul în B_____, ____________________, ______________, _____________, prin
administrator C_____ L_____ şi convenţional prin avocat O____ M_____ şi pârâta I__ B___ NV prin I__
NV A________ S________ Bucureşti cu sediul ales la Cabinet avocat R aluca D____ M___ din Voluntari,
______________________. 15 – 17, ____________. 3, ___________________________ civile nr. 345 din
10.10.2019 pronunţată de Tribunalul B_____.
Dezbaterile şi susţinerile orale ale cauzei au avut loc la data de 9.09.2020 şi s-au consemnat în încheierea
de şedinţă din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanţa având nevoie de timp
pentru a delibera, a amânat pronunţarea cauzei astăzi, data de mai sus 23.09.2020.
Deliberând, instanţa a pronunţat următoarea decizie:
C U R T E A,
Asupra apelului de faţă, examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
1.Cererea de chemare in judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul ui B_____ sub nr.XXXXXXXXXXXX , reclamanta S.C.
F____ L____ C_____ S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta I__ B___, prin I__ B___ NV A________ -
S________ Bucureşti, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună constatarea nelegalităţii
raportării informaţiilor negative referitoare la aceasta în Centrala Riscului de Credit şi obligarea Băncii la
ştergerea/radierea informaţiilor negative din Centrala Riscului de Credit precum, şi obligarea pârâtei la
plata sumei de 13.300 euro, echivalent lei, reprezentând contravaloarea a 50 % din construcţia ce trebuia să
fie edificată de subscrisa prin fonduri nerambursabile prin Programul N_______ de Dezvoltare Rurală
2014-2020 şi sumei de 23.831,50 euro, echivalent lei la data plăţii, reprezentând contravaloarea a 50 % din
utilajul denumit "linie procesare seminţe cu selectorul EAC cu ambalare la sac" ce urma a fi achiziţionat
prin accesarea de fonduri nerambursabile. A solicitat actualizarea sumelor de la pct.3 şi 4 cu dobânda
legală, calculată de la data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă, obligarea pârâtei la plata sumei de
100.000 lei, reprezentând daune morale şi cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că, la data de 25.03.2015 a încheiat cu pârâta contractul de credit nr.5598/25.03.2015
pentru un credit de 150.000 lei cu o dobândă de 7,25% pe an, mecanismul de calcul fiind prevăzut în
clauzele contractuale pct.3. La data de 24.03.2016 a încheiat un act adiţional p entru majora rea cuantumul
ui creditului la 190.000 lei şi prelungi rea termenul ui de rambursare până la data de 24.03.2017 , iar pe
timpul derulării contractului a primit de la bancă mai multe notificări prin care a fost anunţată de
modificarea procentului.
A menţionat că a depus la cererea pârâtei documentele necesare prelungirii liniei de credit, a constituit
garanţie s_________, respectiv ipotecă mobiliară fără deposedare asupra unui au toturism Dacia Duster şi
asupra unui tractor marca Belarus 820 VRS. 2 şi a acceptat toate restructurările puse în vedere de către
bancă. Reclamanta a susţinut că prin notificarea nr.3402/16.08.2017 comunicată prin executorul
judecătoresc, pârâta precizând că nu a respectat obligaţiile asumate, a reziliat contractul de credit şi a
declarat scadent întreg debitul, nemenţionând însă care este obligaţia pe care nu ar fi respectat-o
reclamanta.
În opinia apelantei reclamante, pârâta a solicitat plata în termen de 15 zile a întregii sume de 182. 572,85 lei
sub ameninţarea declanşării procedurii de executare silită.
A învederat reclamanta că , după câteva zile, după ce a contactat reprezentanţii băncii, aceştia au transmis
că a existat o eroare în sistemul bancar în sensul că actul adiţional încheiat la data de 20.04.2017 nu ar fi
fost înregistrat în sistemul băncii şi au propus încheierea unui nou act adiţional, fapt ce s-a întâmplat la data
de 23.08.2017.
Reclamanta a precizat că a accesat Programul N_______ de Dezvoltare Rurală submăsura 4.2 prin care se
pot accesa măsuri de finanţare de 50 % din cheltuielile eligibile, perioada de accesare a acestor scheme de
sprijin fiind ianuarie 2017 - martie 2018. A învederat reclamanta că îndeplineşte condiţiile de accesare a
unei astfel de finanţări şi a solicitat la 31.05.2017 schema de sprijin financiar pentru construirea unei hale şi
achiziţionarea de utilaje de procesare obţinând certificatul de urbanism nr.17/31.05.2017 şi avizul nr.8418/
31.05.2017 a Consiliului Judeţean B_____.
A mai învederat că a efectuat mai multe demersuri în acest sens, respectiv a dobândit dreptul de superficie
asupra terenului în suprafaţă de 5120 m.p. pe care urma să fie edificată construcţia şi a încheiat un contract
de proiectare pentru întocmirea lucrării şi un contract de servicii pentru prestarea de servicii de asistenţă de
specialitate şi întocmirea documentelor necesare în scopul obţinerii unei finanţări nerambursabile schema
de ajutor de stat GBER derulat de AFIR . A încheiat contract de execuţie lucrări pentru cons truirea halei
precizată mai sus şi la data 25.09.2017 a obţinut de la A.P.I.A-Centrul Judeţean B_____ , adeverinţa nr.90
prin care se certifica faptul că a depus declaraţia de suprafaţă la cererea unică de plată pentru anul 2017,
pentru suprafaţa de 39 ha teren agricol, pentru schemele de sprijin implementate de APIA, adeverinţa
necesară în vederea obţinerii unui credit de la Raiffeisen B___ S.A.
A susţinut că prin adresa nr.4400/09.10.2017 Raiffeisen B___ SA a comunicat că nu-i poate acorda creditul
garantat cu sumele ce urmau a fi încasate de la APIA, datorită neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate,
respectiv înregistrarea în Centrala Riscului de Credit. A a flat de raportările negative consultând Centrala
Riscului de Credit pentru perioada aprilie – august 2017, informaţii transmise de pârâta I__ B___ N.V. prin
I__ B___ NV , fără a-l notifica şi a solicitat radierea acestor informaţii negative din Centrala Riscului de
Credit, motivat de faptul că ea şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, plata creditului şi a dobânzii, însă
pârâta i-a comunicat că înscrierea în Centrala Riscului de Credit s-a făcut conform Regulamentului nr.2/
2012 al B.N.R. însă a omis să facă referire la actele adiţionale ulterior încheiate prin care rambursarea
creditului a fost prelungită.
Susţine reclamanta că nu a putut accesa noul credit fapt ce a condus la imposibilitat ea de a accesa fonduri
europene şi exist ă premisele unei fapte ilicite ce a condus la crearea unui prejudiciu material în dauna sa ,
atât p atrimonial cât şi ne p atrimonial, cert, direct şi o legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu, exist
enţa unei vinovăţii, respectiv eroarea băncii care a refuzat corectarea informaţiilor negative.
Reclamanta a învederat că sunt justificate pretenţii le nepatrimoniale , raportat la elementele de fapt
existente în fiecare situaţie, reputaţia petentei şi efectele aduse acesteia apreciate de Raiffeisen B___ care
nu i-a mai acordat un al doilea credit.
A precizat reclamanta că era o societate respectabilă, nu a avut restanţe la bănci, furnizori sau bugetul de
stat, onorându-şi plăţile la termen, astfel că a apreciat suma de 100.000 lei ca echitabilă, despăgubire pentru
prejudiciul nepatrimonial, sumă ce solicită a fi actualizată cu dobânda legală începând cu data introducerii
acţiunii şi până la plata efectivă, conform O.G. nr.13/2011.
Reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1349 şi următoarele din Codul civil, Regulamentul nr.2/2012,
dispoziţiile legale menţionate şi a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză contabilă, depunând la dosar :
contractul de credit nr.5598/25.03.2015, actul adiţional din 24.03.2016, corespondenţă electronică din
perioada 20-23.02.2017 referitoare la prelungirea contractului, corespondenţă electronică din perioada
16.03.03.04.2017 referitoare la prelungirea contractului şi garanţiile suplimentare solicitate de bancă,
adresa băncii din data de 08.04.2017 referitoare la prelungirea contractului, act adiţional din 20.04.2017,
extrase de cont pentru perioada februarie-noiembrie 2017, adrese emise de bancă în perioada aprilie-august
2017 prin care a transmis nivelul de dobândă, notificarea de reziliere a contractului transmisă de B.E.J.
L___ I____ la data de 17.08.2017, actul adiţional din data de 23.08.2017, certificatul de urbanism nr.17/
31.05.2017 şi avizul nr.8418/31.05.2017 a Consiliului Judeţean B_____, contractul de constituire a
dreptului de superficie autentificat cu nr3874/24.10.1017 de SPN "Notarius", Contractul de proiectare
nr.12, oferta transmisă de Technomil SRL pentru utilajul "linie procesare seminţe fasole, năut, muştar,
coriandru", contractul de execuţie lucrări nr . 11 încheiat cu S_________ Caldomontaj SRL, adresa
nr.4400/09.10.2017 emisă de Raiffeisen B___ şi rezultatul interogării C__, adeverinţa emisă de APIA,
notificarea nr.15/07.09.2017 emisă de Raiffeisen B___, cererea de radiere a informaţiilor negative din
Centrala Riscului de Credit înregistrată la bancă cu nr.xxxxxxx/19.10.2017 şi răspunsul primit la data de
14.11.2017 prin e-mail.
Legal citată intimata a depus în termen legal întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării corecte a
cererii, excepţie respinsă de instanţă după ce reclamanta a precizat cuantumul pretenţiilor şi a timbrat la
această valoare conform dispoziţiilor instanţei la termenul de judecată din 06.06.2019.
Pe fond , a solicitat respingerea c a nefondată a cererii , susţinând că înscrierea în Centrala Incidentelor de
Plăţi s-a efectuat conform dispoziţiilor Regulamentului B.N.R. nr.2/2012 modificat prin Regulamentul nr.4/
2016.
Consideră că pentru perioada menţionata, Actul Adiţional relevant avea drept destinaţie finala
„restructurare facilitate linie de credit", deci mărirea perioadei de rambursare, nicidecum mărirea plafonului
de creditare, sumele acordate cu titlu de credit fiind trase deja de către debitoare. Mai mult, ceea ce pretinde
reclamanta este ca urmare a raportării la Centrala Riscului de Credit, aceasta nu a mai putut accesa un credit
de la Raiffeisen B___ î n cuantum de 26.700 lei.
R eclamanta face referire, fără a depune la dosar adresa menţionat ă „Cu adresa 4400/09.10.2017 Raiffeisen
B___ SA comunica a nu poate acorda creditul, garantat cu sumele ce urmau a fi încasate de l a APIA,
datorit ă neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către subscrisa, respectiv datorita înregistrării de
informaţii negative î n Centrala Riscului de Credit. La data de 20.10.2017 Raiffeisen B___ SA a transmis
subscrisei notificarea nr. 15/17.09.2017 privind contractul de credit 4256, comunicând ca urmare a
verificărilor efectuate s-a constatat că reclamanta nu mai îndeplineşte condiţiile pentru derularea creditului
conform condiţiilor contractuale si a solicitat rambursarea acestuia in 12 luni începând cu 05.10.2017."
R eclamanta nu a depus înscrisurile dovedi toare , şi nu există niciun element concret care să ateste faptul
ca neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a avut drept cauza unica raportarea la Centrala Riscului de
Credit, fiind doar supoziţia reclamantei.
În opinia intimatei, reclamanta pretinde î n mod nejustificat sumele de 13.300 euro reprezentând jumătate
din preţul construcţiei si xxxxx.50 euro, jumătate din preţul utilajului „linie procesare seminţe fasole, năut,
muştar, coriandru", celelalte jumătăţi din preţ pretinde ca urma sa le obţină prin derularea proiectului. Însa,
nici raportat la aceste sume nu exista niciun fel de material probator sau garanţie ca Reclamanta ar fi
accesat acele sume chiar si in ipoteza in care ar fi accesat creditul de la Raiffeisen B___, refuzul unei bănci
terţe de a acorda reclamantei un credit neputând fi imputabil intimatei.
Consideră intimata ca „Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a paratei sub forma solicitata de
reclamant, trebuie sa se probeze îndeplinirea condiţiilor cumulative cerute in acest scop, anume: a)
existenta unei fapte ilicite, b) săvârşite cu vinovăţie, c) care sa fi provocat reclamantului un prejudiciu,
_________________________ existând o legătura de cauzalitate." În aceste condiţii, se arată că pentru
pronunţarea unei soluţii legale si temeinice cu privire la acţiunea introductiva, instanţa de fond trebuia sa
verifice in concret îndeplinirea condiţiilor specifice răspunderii civile delictuale, conform art. 1357 si
următoarele din Noul Cod Civil.
Din prevederile legale menţionate mai sus, potrivit unei doctrine şi jurisprudenţe constante în materie,
rezulta că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, este necesar sa fie întrunite cumulativ următoarele
condiţii: existenta unei fapte ilicite; existenta unui prejudiciu; existenta unui raport de cauzalitate între fapta
ilicita si prejudiciu, si existenta vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul constând in intenţia, neglijenta sau
imprudenta cu care a acţionat.
În privinţa faptei ilicite, nu există o acţiune sau inacţiune din partea reclamantei care sa poată fi astfel calif
icat ă . Sub acest aspect se impune precizarea ca fapta ilicita a fost definit ă ca acţiune sau omisiune prin
care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei
persoane. Din acest punct de vedere, acţiunile băncii in raporturile cu reclamantul s-au circumscris d
ispoziţiilor legale in vigoare . Astfel cum a precizat anterior raportarea la Centrala Riscului de Credit este
reglementata de Regulamentul BNR 2/2012.
În ceea ce priveşte condiţia prejudiciului pretins a fi suferit de către r eclamanta ca urmare a unei pretinse
fapte ilicite săvârşite de intimată, se menţionează că nici aceasta nu este îndeplinită. Astfel, cu privire la
acest aspect, inexistenta prejudiciului rezulta, in primul rând, din inexistent a faptei ilicite .
A invocat dispoziţiile art. 205-208Noul cod de procedură civilă, Regulamentul B.N.R. nr.2/2012 şi a
solicitat proba cu înscrisuri.
2.Hotararea instanţei de fond
Prin sentinţa civila nr. 345 din 10.10.2019 , s-au respins, ca rămase fără obiect cererile de constatare a
nelegalităţii raportării informaţiilor negative în Centrala Riscului de Credit şi cea de obligare a intimatei la
radierea informaţiilor negative din Centrala Riscului de Credit şi a obligat intimata să plătească petentei
13.300 euro, echivalent în lei la data plăţii reprezentând c /val. a 50% din construcţia ce trebuia edificată de
petentă prin accesarea fondurilor nerambursabile şi suma de 23.831 euro în echivalent în lei la data plăţii
reprezentând contravaloarea a 50% din utilajul ce urma a fi achiziţionat tot prin accesarea de fonduri
nerambursabile prin Programul N_______ de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sume actualizate cu dobânda
legală de la data introducerii şi până la plata efectivă; a respins, cererea de obligare a intimatei la plata
sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale ţi în baza art. 453C.proc.civ. a compensat onorariul de
avocat şi obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată - onorariu expertiză 1000 lei şi taxă de timbru
4665 lei.
3. Motivarea in fapt si in drept a hotărârii judecătoreşti
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin contractul de credit bancar nr.5598/25.03.2015, pentru suma de 150.000 lei, cu scadenţa la 25.03.2016
, banca a pus la dispoziţia petentei suma de 150.000 lei, cu o dobândă de 7,25 %/an, mecanismul de calcul
al acesteia fiind stabilit la pet.3 din contract, precum şi în condiţiile generale, anexă la contractul de credit.
La data de 24.03.2016 s-a încheiat act adiţional la con tractul de credit prin care s-a majorat cuantumul
acestuia până la suma de 190.000 lei şi s-a prelungit termenul de rambursare până la data de 24.03.2017. Pe
parcursul derulării creditului banca a emis către reclamantă mai multe notificări prin care anunţa
modificarea procentului de dobândă.
S-a reţinut că, a nterior expirării perioadei de creditare, în luna februarie 2017 intimata a solicitat
documentele necesare prelungirii liniei de credit. În urma analizei , banca a solicitat în vederea prelungirii
creditului, constituirea de garanţii, acestea constând în ipotecă mobiliară fără deposedare asupra unui
autoturism Dacia Duster şi tractor marca Belarus 820 VRS.2, pentru care banca a solicitat şi încheierea de
contracte de asigurare facultativă(CASCO) cesionate în favoarea sa.
Cu adresa nr.xxxxx/ND/08.04.2017 intimata a solicitat o ________ documente în vederea prelungirii
facilităţii de credit, documente ce au fost comunicate, încheindu-se act adiţional în condiţiile prevăzute de
pct.4.
Prin actul adiţional din 20.04.2017 linia de credit a fost prelungită şi restructurată astfel: s-a prevăzut
rambursarea în 33 rate lunare cu o dobândă de marjă+robor la 3 luni; perioada de graţie pentru rambursare
principal 3 luni; dată plată dobândă +principal 30 ale lunii.
Reclamanta a efectuat lunar plăţi în conformitate cu cele prevăzute în actul adiţional din 20.04.2017,
sumele existente în cont în data de 30 a fiecărei luni fiind întotdeauna mai mari decât sumele ce trebuiau
plătite banca retrăgând sume din contul reclamantei, astfel:sumă datorată la 30.04.2017: 553,98 lei, sumă
existentă în cont: 1500 lei, sumă retragă de bancă : 1328,17 lei(mai mult decât era prevăzut în contract);
suma datorată la 30.05.2017 :1717,33 lei, sumă existentă în cont: 3300 lei, sumă retrasă de bancă :
1295,941ei(so1d disponibil 2250,95 lei); sumă datorată la 30.06.2017 : 1717,33 lei, sumă existentă în cont:
2250,95 lei, sumă retrasă de bancă 1337,98 lei(sold disponibil 887,97 lei); sumă datorată la 30.07.2017 :
6682,70 lei, sumă existentă în cont: 7687,97 lei(887,97 virament în 10.07.2017 + 7000 lei virament în
18.07.2017), sume retrase de bancă 15.07.2017 şi 7000 lei la 18.07.2017(înainte de scadenţa din
30.07.2017).
Ulterior încheierii actului adiţional din data de 20.04.2017 , cu a dresele nr. xxxxxxx, 5 xxxxxx/02.05.2016
şi nr.xxxxxxx, xxxxxxx/03.07.2017 banca a comunicat nivelul dobânzii contractuale, motivat de faptul că
exista un contract de credit în derulare.
Prin notificarea nr.3402/16.08.2017 comunicată de executorul judecătoresc L___ I____, intimata, motivând
că nu s-au respectat obligaţiile asumate prin contractul de credit , a transmis că a reziliat contractul de credit
şi că întreaga sumă datorată a devenit scadentă/exigibilă anticipat.
Petenta nu a menţionat care ar fi fost obligaţia care nu a fost respectat ă sau obligaţia ce a fost încălcată.
Petenta a respectat toate obligaţiile contractuale şi nu exista niciun motiv pentru declararea scadenţei
anticipate a creditului.
Prin aceeaşi notificare intimata a solicitat plata, în termen de 15 zile, a sumei de 182.572,85 lei sub
ameninţarea declanşării procedurii de executare silită. După câteva zile, timp în care au efectuat verificări,
intimata a transmis petentei că a existat o eroare în sistem, în sensul că actul adiţional nu a fost înregistrat în
sistemul băncii, că persoana care trebuia să efectueze această înregistrare a omis efectuarea operaţiunii.
Pentru rezolvarea situaţiei, ivită din vina exclusivă a băncii, reprezentanţii acesteia au propus încheierea
unui alt act adiţional în aceleaşi condiţii ca şi cel din data de 20.04.2017.
La data de 23.08.2017 s-a semnat un nou act adiţional la contractul de credit, în care s-au menţinut
condiţiile de rambursare din actul adiţional din 20.04.2017, respectiv 33 rate lunare, 3 luni de garanţie
pentru rambursarea principalului, data expirării fiind 30.07.2020.
Prin Programul N_______ de Dezvoltare Rurală, submăsura 4.2 "sprijin pentru investiţii în prelucrarea/
comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole" se pot accesa măsuri de finanţare(sprijin in
nerambursabil) de 50 % din cheltuielile eligibile (maxim 1000000 euro), perioada de accesare a acestor
scheme de sprijin fiind ianuarie 2017 - martie 2018. Scopul investiţiilor sprijinite în cadrul acestei
submăsuri constă în sprijinirea întreprinderilor ce realizează investiţii (ne)corporale pentru procesarea şi
marketingul produselor agricole. Obiectivele submăsurii constau în înfiinţarea şi/sau modernizarea
procesare şi comercializare, introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produşi; şi procese,
aplicarea măsurilor de protecţie a mediului, inclusiv scăderea consumului de energie şi a emisiilor GES,
promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi creşterea
numărului locurilor de muncă. Beneficiarii submăsurii sunt întreprinderile (definite potrivit legislaţiei în
vigoare), cooperativele, grupurile de producători.
Reclamanta îndeplinea toate condiţiile de accesare a unei asemenea finanţări, conform expertizei efectuate.
La data de 31.05.2017 , după prelungirea creditului prin actul adiţional din 20.04.2017 a fost eliberat de
Primăria T_____, în urma solicitării reclamantei, Certificatul de urbanism nr.l7/31.05.2017, pentru
întocmirea documentaţiei tehnice în vederea eliberării autorizaţiei de construire pentru "construire anexă
gosp odărească" şi l a aceeaşi dată a fost eliberat şi Avizul nr.8418/31.05.2017 de către Consiliul Judeţean
B_____.
Pentru eliberarea Certificatului de urbanism s-au depus Memoriul tehnic, întocmit de Arhitect V_______
L______, care cuprinde detaliile viitoarei construcţii : cu structură metalică, cu grinzi şi stâlpi metalici,
acoperiş cu structură metalică cu învelitoare din panouri tip sandwish cu spumă poliuretanică, pereţi
exteriori din panouri tristr at de 6 cm grosime, sandwish poliuretan.
Prin contractul de constituire a dreptului de superficie autentificat cu nr3874/24.10.1017 de SPN "Notarius"
reclamanta a dobândit dreptul de superficie asupra terenului în suprafaţă totală de 5120 mp pe care urma să
fie edificată construcţia menţionată la pct.2, pentru o perioadă de 10 ani. Scopul încheierii contractului a
fost de a face dovada îndeplinirii uneia din condiţiile accesării fondurilor nerambursabile, respectiv
deţinerea unui teren pe care să fie efectuată investiţia.
La data de 25.0.2017 a fost încheiat cu P.F.A. B_______ S________ – L_____ Contractul de proiectare
nr.12 pentru întocmirea lucrării „proiectare specialitate arhitectură+rezistenţă pentru investiţia construire
hală şi achiziţie echipamente pentru procesare fasole” în localitatea Urleasca, _______________________,
judeţ B_____ (pe terenul pentru care s-a încheiat contractul de constituire a dreptului de superficie).
La 28.08.2017 a fost încheiat cu S_________ Orior Consulting SRL Contractul de servicii nr.84 ce are ca
obiect prestarea de "servicii de asistenţă de specialitate şî întocmirea documentaţiilor necesare în scopul
obţinerii unei finanţări nerambursabile schema de ajutor de stat GBER, derulat de AFIR, pentru proiectul
construcţie hală şi achiziţie echipamente pentru prelucrare fasole".
La 30.10.2017, în urma unei solicitări a reclamantei, a fost primit de la S_________ Technomill SRL oferta
pentru utilajul "linie procesare seminţe fasole, năut, muştar, coriandru", valoarea acesteia fi ind de 47.663
euro + TVA.
La 03.11.2017 s-a încheiat cu S_________ Caldomontaj SRL contractul de execuţie lucrări nr. 11 ce avea
ca obiect "construire hală cu structură metalică" pentru proiectul "construire hală şi achiziţie echipamente
pentru procesare fasole", potrivit proiectului de finanţare amintit anterior. Valoarea contractului este de
26.600 euro, fără TVA.
Intimata a transmis Notificarea nr.3402/16.08.2C17 prin care comunica faptul că va demara procedura de
executare silită dacă reclamanta nu a rambursa întreg creditul în cuantum de 182.572,85 lei(la acea dată) în
termen de 15 zile de la primirea comunicării.
Urmare a prezentării de către reclamantă a actului a diţional din 20.04.2017, pârâta a menţionat că
notificarea este rezultatul unei erori apărută ca urmare a neînregistrării actului adiţional în sistemul
informatic al băncii de către funcţionalul bancar ce avea această atribuţie. Pentru rezolvarea situaţiei pârâta
a propus încheierea unui alt act adiţional, ce a fost semnat la 23.08.2017, motivând că nu mai poate
înregistra în sistem, la acea dată, actul adiţional din 20.04.2017.
La 25.09.2017 s-a obţinut de la APIA-Centrul Judeţean B_____ adeverinţa nr.90 prin care se certifica
faptul că reclamanta a depus declaraţia de suprafaţă şi cererea unică de plată pentru anul 2017 pentru
suprafaţa de 39 ha teren agricol, pentru schemele de sprijin implementate de APIA, plata urmând a fi
efectuată după ce se va efectua autorizarea Ia plată, potrivit procedurilor APIA. Adeverinţa a fost solicitată
în vederea obţinerii unui credit de la Raiffeisen B___ SA, în cuantum de 26.700 lei, suma ce urma a fi
încasată de la APIA constituind garanţia creditului (creditul urma a fi rambursat din această sumă). Acest
credit urma să îmbunătăţească situaţia financiară a societăţii şi să asigure suinele necesare demarării
proiectului privind accesarea fondurilor nerambursabile .
Cu adresa nr.4400/09.10.2017 Raiffeisen B___ SA a comunicat faptul că nu poate acorda creditul, garantat
cu sumele ce urmau a fi încasate de la APIA, datorită neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către
aceasta, respectiv datorită înregistrării de informaţii negativ 2 în Centrala Riscului de Credit.
S-a reţinut că la 20.10.2017 Raiffeisen B___ SA a transmis reclamantei notificarea nr.15/07.09.2017,
privind contractul de credit nr.4256, comunicând că urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta
nu mai îndeplineşte condiţiile pentru derularea creditului potrivit condiţiilor contractuale şi a solicitat
rambursarea acestuia în 12 luni, începând cu data de 05.10.2017. Informaţiile negative au fost transmise de
pârâtă, fără a-i notifica/anunţa anterior despre faptul că urmează să însereze aceste informaţii negative şi
motivele pentru care a luat această măsură.
Cu cererea înregistrată l a bancă sub nr.xxxxxxx/19.10.2017 s-a solicitat radierea/ştergerea informaţiilor
negative din Centrala Riscului de Credit , întrucât acestea nu corespund realităţii, în perioada raportată fiind
în vigoare actul adiţional din 20.04.2017 neînregistrat în sistem din cauza unui funcţionar al băncii şi cel
din 23.08.2017. Reclamanta a respectat obligaţiile de plată a dobânzilor şi ratelor de principal, sumele
raportate în Centrala Riscului de C redit nereprezentând realitatea, r espectarea obligaţiilor de plată rezu lt
ând din extrasul de cont eliberat de bancă.
La această solicitare , pârâta a răspuns printr-un mesaj electronic din 14.11.2017 , în care susţine că
raportarea restanţelor în Centrala Riscului de Credit s-a făcut legal, potrivit Regulamentului nr.2/2012 al
Băncii Naţionale a României. Banca a omis să facă referiri la actele adiţionale prin care rambursarea
creditului a fost prelungită, recunoscând tacit că este în culpă, însă refuză să remedieze eroarea privind
raportarea în C__. Urmare a acestui refuz nejustificat/nelegal reclamanta a fost obligată să accepte
rambursarea creditului către Raiffeisen B___ SA şi nu a mai putut accesa un nou credit de la această bancă
(cu garanţie sumele datorate de APIA), precum şi proiectul cu finanţare din fonduri nerambursabile, fiind
blocată astfel orice altă creditare.
S-a apreciat că f apta ilicită a băncii constă în nerespectarea clauzelor din actul adiţional din 20.04.2017, în
care s-a menţionat rambursarea creditului în 33 rate lunare, cu 3 luni de graţie la rambursarea principalului
şi inserarea de informaţii negative în C__ , respectiv a existenţei de restanţe la plată, deşi subscrisa şi-a
onorat obligaţiile de plată din acest act adiţional, precum şi refuzul de a şterge informaţiile negative din
C__.
S-au avut în vedere dispoziţiile art.6 din Regulamentul 2/2012, care prevede că declarantul raportează
informaţia riscului de credit pentru fiecare debitor care îndeplineşte condiţia de a fi raportat, "respectiv să fi
Înregistrat faţă de acesta un risc individual"'. Reclamanta nu îndeplinea "condiţia de a fi raportat" având în
derulare un contract prin care s-a prevăzut rambursarea creditului în rate lunare, sumele şi scadenţele astfel
fixate fiind respectate întocmai.
S-a reţinut că a rt.11 din Regulament prevede că informaţia raportată este "cea înscrisă în evidenţele
persoanei declarante în ultima zi a lunii pentru care se face raportarea", dată la care reclamanta nu înregistra
nicio restanţă la rambursarea creditului, conform actului adiţional, rezultând din extrasul de cont că
subscrisa a asigurat sumele necesare plăţii către bancă la fiecare scadenţă lunară.
Potrivit art.15 din Regulament, C__ nu putea modifica înregistrările din proprie iniţiativă, acestea putându-
se efectua numai potrivit regulilor şi procedurilor prevăzute la art.27-31.
Potrivit art.28 corectarea erorilor transmisiilor anterioare se poate face la cererea persoanei declarante la
sesizarea persoanei recenzate sau din proprie iniţiativă, corectarea erorii făcându-se în termen de o zi,
conform art.30 alin . l.
S -a constatat că banca a refuzat corectarea acestei erori, deşi a fost sesizată de reclamantă înainte de
promovarea acestei acţiuni.
Articolul 1270 din Noul cod civil prevede:”contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile
contractante” . În temeiul contractului de credit, aşa cum a fost modificat prin actele adiţionale, reclamanta
avea dreptul (şi obligaţia corelativă) de a rambursa creditul acordat de bancă, cu plata spezelor (dobânzi şi
comisioane) aferente, potrivit graficului de ramb ursare.
Art.1270 alin.2 prevede că acesta(contractul) "se modifică sau Încetează numai prin acordul părţilor ori din
cauze autorizate de lege".
Raportarea informaţiilor negative în Centrala Riscului de Credit are semnificaţia încetării/rezilierii
contractului de credit şi nerambursării de către reclamantă a creditului, deşi termenul de rambursare fusese
prelungit prin actul adiţional, astfel că această raportare reprezintă o faptă ilicită, în înţelesul legii, neputând
fi justificată de bancă.
Solicitarea rambursării anticipate a creditului, refuzul Raiffeisen B___ SA de acordare a unui credit ce avea
drept garanţie sumele ce urmau a fi încasate de reclamantă de la APIA, imposibilitatea derulării proiectului
prin accesarea de fonduri nerambursabile, precum şi calificarea acesteia ca societate rău-platnică, ce a creat
suspiciuni şi a generat neîncredere în rândul partenerilor de afaceri. Prejudiciul material produs de bancă
prin săvârşirea faptei ilicite este egal cu sumele de bani de care reclamanta nu a beneficiat prin
imposibilitatea accesării fondurilor europene. Prejudiciul constă în rezultatul dăunător, de natură
patrimonială, consecinţe ale încălcării drepturilor şi intereselor legitime ale victimei.
Prejudiciul patrimonial produs reclamantei reprezintă echivalentul sumelor de care reclamanta nu a mai
beneficiat ca urmare a imposibilităţii accesării finanţării nerambursabile, în cuantumul precizat anterior.
Prima i nstanţ ă a aprecia t că reclamanta, prin înscrierea informaţiilor negative în Centrala Incidentelor de
Plăţi a suferit un prejudiciu cert prin aceea că nu a beneficiat de Fondurile europene nerambursabile în
vederea construirii unui utilaj conform programului N_______ de Dezvoltare Rurală 2014-2020 , astfel că a
apreciat că se impune a obliga pârâta să-i plătească contravaloarea acestui utilaj care nu a putut fi construit
astfel cum a fost solicitat prin cerere, submăsura 4.2, chiar dacă prejudiciul realizat din culpa unuia din
funcţionari întrucât despăgubirile se acordă chiar şi pentru cea mai simplă culpă.
S-a reţinut că p ârâta a recunoscut că înscrierea informaţiilor negative în Centrala Incidentelor de Plăţi s-a
săvârşit din eroare şi a încercat să repare acest fapt prin radierea informaţiilor negative însă după ce
reclamanta a suferit prejudiciul, respectiv neacordarea unui alt credit de către Raiffeisen B___ ca urmare a
înscrierii informaţiilor negative în Centrala Incidentelor de Plăţi ce a condus la imposibilitatea înscrierii în
Programul de Dezvoltare Rurală.
În ceea ce priveşte obligarea p ârâtei la plata daunelor morale , prima instanţ ă a aprecia t că reclamanta nu
a făcut dovada că a suferit un prejudiciu moral care să o îndreptăţească la reparaţii. Astfel, aspectul că este
de bună credinţă şi că-şi plăteşte ratele bancare şi sumele cuvenite bugetului de stat reprezintă o stare de
normalitate şi nu o îndreptăţeşte la recompense morale. Faptul că pârâta a recunoscut eroarea şi a procedat
la radierea informaţiilor negative în Centrala Incidentelor de Plăţi reprezintă o despăgubire morală
suficientă în speţă.
În baza art. 453Cod de procedură civilă, prima instanţă, prin hotărârea pronunţată, a compensa t cheltuielile
de judecată, respectiv onorar iile de avocat ale părţilor şi a obliga t intimata să achite reclamantei restul
cheltuielilor, respectiv taxa de timbru şi onorariul pentru expertiza efectuată în speţă.
4.Apelul
Împotriva sentinţei menţionate mai sus, în termen legal, a u declarat apel reclamanta S_________ F____
L____ C_____ SRL şi pârâta I__ B___ NV prin I__ NV A________ S________ Bucureş ti .
4.1. Prin apelul formulat la data de 4.12.2019, reclamanta S_________ F____ L____ C_____ SRL a
solicitat, modificarea în parte a hotărârii, în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată, respectiv
admiterea şi a capătului de cerere privind daunele nepatrimoniale, cu cheltuieli de judecată.
4.2 Motivarea în fapt şi în drept a apelului.
În motivarea căii de atac promovate s-a arătat că fapta ilicită a pârâtei I__ B___ SA, constând în inserarea
de informaţii negative despre reclamantă în Centrala Riscului de Credit este necontestată, chiar pârâta
recunoscând prin răspunsurile la interogatoriu săvârşirea faptei ilicite, faptă căreia i-a pus capăt în timpul
litigiului, prin eliminarea informaţiilor negative din C__.
A arătat că pârâta nu a justificat opţiunea sa de eliminare a informaţiilor negative din Centrala Riscului de
Credit, însă o asemenea acţiune nu putea fi întreprinsă decât în concordanţă cu dispoziţiile Regulamentului
nr.2/2012 al BNR şi constă în corectarea de erori, respectiv a înscrieri lor ce nu a corespuns realităţii ceea
ce echivalează cu săvârşirea faptei ilicite = inserarea de informaţii negative în Centrala Riscului de Credit).
Cum raportarea reclamantei de către pârâtă privea existenţa de restanţe la plata unui credit , situaţie nereală
rezultată din înscrisuri, recunoscută de pârâtă , raportarea eronată fiind rectificată, în sensul eliminării
informaţiilor negative, la cererea pârâtei, condiţii în care a solicitat obligarea pârâtei la acoperirea
prejudiciului cauzat prin fapta ilicită a pârâtei, conform argumentelor şi probelor prezentate instanţei de
fond.
Instanţa de fond a constatat îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile a pârâtei şi a obligat pârâta la plata
prejudiciului material cauzat, dovedit în urma administrării probelor : înscrisuri, expertiză de specialitate,
interogatoriu.
Cu privire la prejudiciul nepatrimonial/de imagine instanţa de fond a apreciat, extrem de succint, că nu s- a
făcut dovada unui asemenea prejudiciu c are să dea dreptul la reparaţii, acesta fiind singurul motiv pentru
care instanţa de fond a respins acest capăt de cerere, potrivit considerentelor hotărârii, este că nu a făcut dov
ada prejudiciului nepatrimonial, considerent pentru care, hotărârea instanţei de fond este nelegală şi se
impune a fi reformată de instanţa de control judiciar.
A arătat apelanta reclamantă că în anul 2016 a dobândit certificatul de "Firmă de încredere", acordat pentru
"reputaţie excelentă şi etichetă în managementul afacerilor, precum şi pentru atitudinea corectă în
deservirea clienţilor şi col aborarea cu ceilalţi parteneri" , fiind de notorietate că o asemenea calitate o
dobândeşte o firmă cu o reputaţie curată .
A invocat dispoziţiile art. 257NCC şi art.252-art.256NCC, referitoare la apărarea drepturilor
nepatrimoniale, care se aplică şi persoanelor juridice .
Î ndeplinirea condiţiilor răspunderii civile a pârâtei au fost constatate de instanţă, însă refuzul de a constata
şi un prejudiciu nepatrimonial şi a dispune repararea sa este inexplicabil, contrar legii , c eea ce este dificil
de stabilit în situaţia vătămării de acest fel, respectiv în situaţia producerii unui prejudiciu nepatrimonial,
este cuantificarea prejudiciului material acordat victimei prejudiciului, o asemenea cuantificare fiind în
majoritatea cazurilor atributul instanţelor de judecată datorită inexistenţei unor criterii clare, stabilite prin
lege sau alte acte normative. De principiu, despăgubirile pentru prejudiciul nepatrimonial ar avea ca şi rol
restabilirea situaţiei anterioare. Spre deosebire de prejudiciul patrimonial, este de natura prejudiciului
nepatrimonial ca repunerea în situaţia anterioară să nu poată fi realizată cu adevărat deoarece fapta ilicită
care propagă un prejudiciu nepatrimonial nu poate, de regulă, să fie "revocată"/uitată, efectele ei
producându-se nelimitat în timp.
Stabilirea cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor nepatrimoniale, include, fireşte, o doză mai
mică sau mai mare de arbitraj/subiectivism. Este însă adevărat că banii ce sunt acordaţi cu titlu de
despăgubire îndeplinesc o funcţie importantă, însă în cazul de faţă nu are loc o înlăturare a prejudiciului
nepatrimonial, ci suntem în prezenţa unei compensări, prin echivalent bănesc. Pe lângă gravitatea
prejudiciului nepatrimonial ce trebuie luata în seamă pentru stabilirea indemnizaţiei, trebuie să se analizeze
şi un al doilea criteriu, cel al echităţii. De aceea este în afară de orice discuţie că, dacă gravitatea
prejudiciului nepatrimonial este mare, şi indemnizaţia ce trebuie acordată trebuie să fie una substanţială.
Convenţia Europeană permite CEDO să acorde despăgubiri, în baza criteriului satisfacţiei echitabile (jus
satisfactiori), atunci când dreptul intern al Statului Membru care a încălcat Convenţia nu oferă o
compensaţie deplină, aceleaşi principii trebuind a fi aplicate şi de către instanţele naţionale atunci când sunt
investite cu astfel de cereri. De asemenea, CEDO acordă despăgubiri doar în cazul în care acestea au fost
cerute, oferindu-le sub trei capete: cheltuieli, prejudiciu patrimonial şi prejudiciu nepatrimonial.
CEDO a stabilit în Cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit, că despăgubirile trebuie să prezinte un
raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a
valorilor social ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.
R ezultă din prevederile coroborate ale art. 252 şi art. 257Cod civil, că o persoană juridică are dreptul, prin
asemănare cu persoana fizică, la ocrotirea drepturilor sale nepatrimoniale prevăzute la art. 252Cod civil. P
rin raportare la prevederile art. 257Cod civil, şi o persoană juridică poate solicita apărarea reputaţiei sale în
ipoteza unor atingeri aduse imaginii sale.
A avea o altă opinie ar însemna că art. 257Cod civil ar rămâne fără obiect în privinţa persoanelor juridice
societăţi comerciale, deoarece este greu de imaginat în ce situaţii atingerea adusă unui drept nepatrimonial
al unei persoane juridice ar avea ca efect producerea unui prejudiciu strict moral, nesusceptibil de evaluare
bănească, în condiţiile în care scopul lucrativ este de esenţa unei societăţi comerciale.
N u poate fi ignorată nici împrejurarea că, aşa cum reiese din sintagma de asemenea, persoana prejudiciată
poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial,
cuprinsă în al. 4 al. art. 253Cod civil, rezultă că prejudiciul cauzat prin atingerea adusă unui drept
nepatrimonial al unei persoane fizice prejudiciul nu este doar moral, ci poate fi şi unul patrimonial, deci
evaluabil în bani. A tât timp cât legea recunoaşte posibilitatea producerii unui prejudiciu patrimonial în
ipoteza încălcării unui drept nepatrimonial al unei persoane fizice, atunci această posibilitate trebuie
recunoscută şi în cazul unei persoane juridice, având în vedere prevederile exprese ale art. 257Cod civil.
Î n concluzie, solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat.
Î n drept, a invocat dispoziţiile art.466 şi urm. C__, dispoziţiile legale menţionate în cuprinsul cererii.
4. 3 Prin apelul formulat la data de 18 .12.2019, pârâta I__ B___ NV prin I__ NV A________ S________
Bucureşti a solicitat admiterea apel ului , cu consecinţa modificării in parte a sentinţei apelate , in sensul
respingerii ca neîntemeiate a capetelor 3, 4 si 5 de cerere , reprezentând solicitarea d e acordare de daune
materiale si dobânda legal ă , cu cheltuieli de judecat ă.
4.4 Motivarea în fapt şi în drept a apelului.
În motivarea căii de atac promovate a arătat că i nstanţa de fond se refera selectiv la materialul probator
omiţând elemente esenţiale, precum Adresa de răspuns AFIR la care nu face vreun fel de trimitere. Mai
mult, din răspunsul la interogatoriu, precum si din toate înscrisurile de la dosarul cauzei, nu rezulta faptul
ca înscrierea la Centrala Riscului de Credit (si nu Centrala Riscului de Plăti, cum in mod greşit retine
instanţa ) s-ar fi datorat vreunei erori a vreunui angajat.
A apreciat că instanţa a reţinut î n mod greşit c ă : „Reclamanta îndeplinea toate condiţiile de accesare a
unei asemenea finanţări, conform expertizei efectuate.” O r, î n cauza a fost depus raportul de expertiza la
data de 19.11.2018, împotriva căruia s-au formul at obiecţiuni , arătând că raportul era incomplet, aspectele
reţinute erau eronate, iar documentaţia avut ă î n vedere la realizarea acestuia , era incompleta si
insuficienta întrucât experta preluase mutatis mutandis aspectele invocate in cerere de reclamant, f ără
suport probator in înscrisurile de la dosar, precum si faptul ca la elaborarea Raportului a a vusese in vedere
o documentaţie incompleta. E xperta analiza se doar Ghidul solicitantului, fără a examina si anex ele Ia
Ghid, parte integranta a acestuia, neanalizând in realizarea raportului de expertiza 3 anexe esenţiale
respectiv: Anexa 1 - Cererea de Finanţare submăsura 4.2; Anexa 2.b - Studiu de fezabilitate c onform HG
907/2016; Anexa 11 ~ Declaraţie privind firma in dificultate .
A solicitat, î n principal, refacerea raportului de expertiza, si in subsidiar, lămurirea /completarea acestuia.
A arătat că i nstanţa a admis obiecţiunile la raport sens in care, pentru termenul din 07.03.2019, a fost depus
răspunsul la obiecţiuni î n care s-au relua t, în termeni identifici tot ce susţinuse prin raport, f ără a oferi
vreo clarificare sau completare a raportului. Prin urmare, s- a solicitat înlocuirea expertului cu consecinţa
efectuării unui nou raport de expertiza, solicitare respinsa in cauza, în mod complet neîntemeiat. Acest
aspect a reprezentat o încălcarea a rolului judecătorului in aflarea adevărului prevăzut de disp. Art. 22,
C.proc.civ. şi a arătat că a procedat in v irtutea dreptului la apărare , la depunerea unui raport de expertiza
întocmit de un expert parte, specialist pe problematica accesării de fonduri europene prin sub-măsura 4.2,
ce a asistat diverse companii in elaborarea documentaţiei in vederea depunerii la AFIR. In acest context, a
arătat c ă d - na expert I ona ş cu M____ avea specialitatea contabilitate, f ără sa aib ă însă vreun fel de
experienţa in ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, respectiv prin submăsura 4.2.
Astfel, prin raportul elaborat de expertul parte in cauza, aflat in dovedire la dosarul de fond, raport la care
instanţa de fond nu face niciun fel de referire în hotărâre deşi admisese proba, proiectul nu era eligibil . Or,
proiectul nu era de plano eligibil, sens in care o eventuala cerere de finanţare pe submăsura 4.2 ar.fi urmat
sa fie respinsa, astfel cum se arata pe larg prin Raportul de analiza conformitate si eligibilitate proiect
FNDR elaborat de expert V_____ P___, depus in cauza.
A mai arătat că , instanţa de fond, din nou a re ţinut î n mod greşit următoarele: „Cu adresa nr. 4400/
09.10.2017 Raiffeisen B___ SA comunica subscrisei ca nu poate acorda creditul, garantat cu sumele ce
urmau a fi încasate de la APIA, datorita neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către aceasta, respectiv
datorita înregistrării de informaţii negative in Ce ntrala Riscului de Credit (!!)”, acest aspect n efiind susţin
ut de niciun element probator de l a dosarul cauzei. In primul rând, raportarea la Centrala Riscului de Credit
a vizat perioada 03.xxxxxxxxxxxx, iar adresa emisa de către Raiffeisen B___ este la 8 luni distanta, in
octombrie 2017.
Raiffeisen B___ deja trimisese pana la data de 07.09.2017, notificarea nr. 15 privind contractul de credit
aflat deja in derulare cu s_________ L____ C_____ prin care ii informa ca, urmare a verificărilor efectuate,
s-a constatat ca s_________ debitoare nu mai îndeplineşte condiţiile privind derularea creditului potrivit
condiţiilor contractuale si a solicitat rambursarea acestuia in 12 luni, începând, cu data de 05.10.2017. A
cest aspect este reţinut in mod corect de instanţa de fond care arata ca: „La data de 20.10.2017 Raiffesen
B___ SA a transmis reclamantei notificarea nr. 15/07.09.2017, privind contractul de credit nr. 4256,
comunicând ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat ca subscrisa nu mai îndeplineşte condiţiile
pentru derularea creditului potrivit condiţiilor contractuale si a solicitat rambursarea acestuia in 12 luni,
începând cu data de 05.10.2017.”
Astfel, in măsur a în care decizia Raiffeisen ar fi avut in vedere raportarea societăţii la Central Riscului de
Credit începând din martie pana in iulie, ar fi transmis o adresa de la acel moment si nu ar fi aşteptat 6,
respectiv 8 luni sa informeze clientul.
A arătat că , î n probatoriu la dosarul cauzei exista Adresa de răspuns nr. 5033/18.10.2018 emisa de
Raiffeisen B___, urmare a demersului Instanţei, prin care aceasta susţine că denunţarea contractului s-a
realizat ca urma a deciziei băncii de a nu prelungi linia de creditare l a scaden ţă , in conformitate cu
dispoziţiile contractuale, conform cărora poate diminua treptat linia autorizata. Pe cale de consecinţa,
expertul nu poate da o interpretare proprie, contrara chiar explicaţiilor creditoarei Raiffeisen B___, si nici
ins tanţa de fond.
D e cizia Raiffeisen B___ nu reflecta o conduita generata de un eveniment imprevizibil, care sa atragă
încetarea imediata a relaţiilor contractuale, ci, din contra, e ste o decizia de a nu prelungi l a scadenta un
contract de împrumut, in acord cu prevederile contractuale. Mai mult, prin notificare Raiffeisen B___ pune
in vedere clientului rambursarea creditului in termen de 12 luni, or, daca ar fi fost vorba de o notificare de
reziliere, clientul ar fi fost obligat sa ramburseze creditul in 15, max. 30 de zile de la momentul comunicării
notificării de reziliere, potrivit dispoziţiilor legale. Î n tot cuprinsul cererii de chemare in judecata se afirma
ca s_________ avea in plan, î n baza adeverinţelor APIA, sa solicite un nou credit de 26.700 lei de la
Raiffeisen B___ care sa îmbunătăţească situaţia financiara a societăţii şi s ă asigure sumele necesare
demarării proiectului privind accesarea fondurilor nerambursabile.
Or, din enunţul de mai sus sunt evidente doua aspecte: că acest credit nu ar fi putut fi accesat , având in
vedere decizia de a nu prelungi o linie de credit deja existent a, şi că reclamanta nu dispunea de bani in
vederea achitării contravalorii a 50% cota care i-ar fi revenit, respectiv suma de 13.300 euro reprezentând
50% - aferenta lucrărilor de construcţii si 23.831,50 euro reprezentând 50% suma utilaj linie procesare
seminţe. Aşadar, suma de 26.700 lei nu ar fi putut acoperi partea de finanţare de 50% pe care reclamantu l
ar fi trebuit s ă o demonstreze.
A arătat că dovada cofinanţării ar fi fost oricum necesara la momentul contractării in măsură in care
proiectul ar fi fost aprobat la finanţare, după finalizarea procedurii de selecţie , conform secţiunii 3.2, pag
31 si urm. d in Ghid.
Cu privire la pretinsul fapt ilicit - raportarea la Centrala Riscului de Credit prin nerespectarea clauzelor
actului adiţional din 20.04.2017 , instanţa prin dispozitiv a constatat că cerer e a privind constatarea
nelegalităţii raportării informaţiilor negative la Centrala Riscului de Credit a ramos f ără obiect.
Prin urmare, nici nu mai poate exista o legătură de cauzalitate ___________________________ si
prejudiciu.
A arătat că instanţa de fond in mod constant confunda Centrala Incidentelor de Plăti cu Centrala Riscului de
Credit, ce reprezintă structuri specializate având obiect de activitate distinct, din cadrul BNR, la care face
referire alternativ. Or, nu a existat niciun fel de raportare a reclamantei din partea pârâtei la Centrala
Incidentelor de Plăti, astfel cum se poate observa din înscrisurile de la dosarul cauzei.
Raportat la inexistenţa prejudiciului, prin cererea de chemare in judecata reclamanta susţine ca: „Prejudiciul
material [..] este egal cu sumele de bani de care subscrisa nu a mai beneficiat prin imposibilitatea accesării
fondurilor europene.” Si tot aceasta arata ca: Justificarea cuantumului pretenţiilor. 1. Am menţionat anterior
ca subscrisa a demarat formalităţile de accesare a unui proiect de finanţare in cadrul submăsurii 4.2, suma
necesara implementării proiectului fiind asigurata 50% din surse proprii, inclusiv credite bancare si 50%
din finanţare nerambursabila".
Or, S_________ L____ C_____ nu dispunea de fonduri proprii, nu ar fi putut accesa creditul de Ia
Raiffeisen B___, astfel cum reiese din Adresa Raiffeisen 4400/19.10.2017 prin care comunica societăţii
L____ C_____ c ă nu -i poate acorda creditul garantat cu sumele ce urmau a fi încasate de Ia APIA, urmare
a neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate; Proiectul nu era eligibil, documentele înaintate nu ar fi fost
suficiente pentru intrarea în procesul competitiv de evaluare. Mai mult, neîntocmirea studiului de
fezabilitate face ca proiectul în cauza să fie neconform şi neeligibil.
Mai mult, reclamanta a ar ătat că „ urma a fi ridicata o construcţie, valoarea totala a lucrărilor fiind de
26.600 euro, astfel ca prejudiciul este in cuantum de 13.300 euro reprezentând suma ce urma a fi obţinută
din derularea proiectului”, precum si „ urma sa fie achiziţionat utilajul, valoarea acestuia fund de 47.663
euro, valoarea prejudiciului fiind de 23.831, 50 euro reprezentând suma ce urma a fi obţinută din deru larea
proiectului”. Prin urmare, aceasta nu a avansat nicio suma de bani in vederea ach iziţionării /construirii
acestora, si, cu atât mai mult nu a achiziţionat /edificat din integral din resurse proprii respectivele bunuri.
Sume suportate de reclamanta la momentul introducerii acţiunii = 0.
Pe cale de consecinţa, a solicitat să se constate pretenţiile aferente acestor capete de cerere ca fiind
neîntemeiate si s ă se dispună admiterea apelului formulat .
Raportat la condiţia existenţei unui raport de cauzalitate ______________________ prejudiciu, a apreciat
că nici aceast ă condiţie nu este îndeplinit ă, considerând că inexistenta legăturii de cauzalitate rezult ă per
se, din inexistenta prejudiciului, aspecte asupra cărora s-a oprit in cele de mai sus, iar raportat la c a pătu l
de cerere privind nelegalitatea raportării informaţiilor negative la Centrala Ri scului de Credit, instanţa deja
a constatat prin dispozitiv că acesta a rămas f ără obiect.
A mai arătat că reclamant a prin acţiune , a făcut o ________ aserţiuni raportat la care pârâta a făcut dovada
contrara prin tot probatoriul administrat in cauza, sens in care se impune admiterea prezentei cai de atac.
In concluzie, având în vedere ansamblul argumentelor reiterate , hotărârea de fond se bazează pe simple
susţineri ale reclamantei, f ără ca la dosar s ă existe toate înscrisurile pe care instanţa si-a argumentat
soluţia, solicită admiterea apel ului împotriva Sentinţei nr. 345/Fca/2019 pronunţata de Tribunalul B_____
la data de 10.02.2019, cu consecinţa modificării î n parte a sentinţei apelate, î n sensul respingerii capetelor
3,4 si 5 de cerere - reprezentând daune materiale si dobânda legală, ca neîntemeiate, cu cheltuieli de judec
ată .
In drept , şi-a întemei at cererea pe d i sp. a rt . 466 NCPC, precum si pe orice alte dispoziţii legale
incidente in prezenta cauza.
5. Întâmpinarea în apel.
Prin întâmpinare, apelanta reclamantă S_________ F____ L____ C_____ SRL a solicitat respingerea
apelului declarat pârâta I__ B ank N.V., ca nefondat şi obligarea apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de
judecată.
A arătat că pârâta şi-a argumentat calea de atac a a p elului şi nemulţumirile faţă de hotărârea instanţei de
fond aproape în exclusivitate prin încercarea de a dovedi că reclamanta nu a depus cerere de finanţare Ia
AFIR (pentru justificarea prejudiciului solicitat a fi reparat) precum şi, destul de sumar, prin afirmaţii
potrivit cărora nu ar exista faptă ilicită şi/sau prejudiciu. Nu s-au adus argumente pentru a se demonstr a că
nu s- a săvârşit o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii - dovedită şi recunoscută de apelantă ca fiind
înscrierea eronată în Centrala Riscului de Credit - ci se mărgineşte doar la a afirma că instanţa de fond a
constatat că acest capăt de cerere a rămas fără obiect (precizare : pe parcursul litigiului în fond reclamanta a
procedat la ştergerea informaţiilor negative despre reclamantă din C__).
Nu s-au adus argumente privind nelegalitatea hotărârii de fond, ci s-a prezentat doar modalitatea proprie de
interpretare a probelor administrate în faţa instanţei de fond, inclusiv susţinerea că instanţa de fond ar fi
trebuit să îşi argumenteze soluţia pe o probă/expertiză extrajudiciară efectuată la solicitarea sa, contrară
expertizei judiciare efectuată în cauză, afirmaţie contrară dispoziţiilor art.26I ţi art.330 şi urm. Cod
procedură civilă.
Analizând hotărârea instanţei de fond şi motivele de apel învederate de apelanta-pârâtă se constată că
nemulţumirile formulate nu au suport legal şi nici probator, hotărârea fiind legală şi temeinică.
Cu privire la primele două capete de cerere, în mod legal instanţa de fond a constatat că au rămas fără
obiect, această constatare fiind întemeiată şi provocată de apelanta-pârâtă. Aşa cum se poate constata din
încheierea de şedinţă din 05.09.2018, apelanta a depus la acel termen dovada ştergerii informaţiilor
negative din C__, precum şi răspunsul l a interogatoriu. Coroborându-le (ştergerea informaţiilor negative
din C__ + răspunsurile la interogatoriu) rezultă fără putinţă de tăgadă recunoaşterea faptei ilicite de către
apelanta-pârâtă, precum şi eliminarea uneia din consecinţele produse de aceasta.
Răspunzând la prima întrebare (+ răspunsul la întrebarea 5) l a interogatoriu, pârâta-apelantă recunoaşte că
s-a încheiat act adiţional la contractul de credit, însă acesta nu a fost implementat în sistemul băncii şi a
generat înscrierea de informaţii negative în C__, deşi era neconform adevărului, situaţie ce a atras
consecinţe patrimoniale negative asupra pârâtei , parte din ele arătate prin acţiunea introductivă şi dovedite
în urma administrării probatoriilor. Respectarea tuturor obligaţiilor contractuale şi de af aceri, în relaţia cu
banca (pârâta-apelantă) a fost recunoscută de aceasta prin răspunsul la ultima întrebare la interogatoriu.
Toate aceste aspecte se încadrează în dispoziţiile art.436C.proc.civ. , reprezentând o recunoaştere parţiala a
"pretenţiilor" reclamantei , respectiv a primelor două capete de cerere. Faptul că prin apelul formulat
pârâta-apelantă încearcă să dea o altă conotaţie acestor aspecte este lipsit de importanţă, recunoaşterea fiind
fără echivoc.
Este inadmisibil a se susţine în calea de atac că înscrierea în C__ nu s-ar fi datorat erorilor pârâtei-apelante
raportat la recunoaşterea făcută în faţa instanţei de fond prin răspunsurile la interogatoriu. O asemenea
poziţie procesuală, inconstantă, împotriva probelor şi propriilor recunoaşteri şi acţiuni este de neînţeles şi
nu denotă decât rea-credinţă.
A arătat că în dosarul de fond există actul adiţional din 20.04.2017 neimplementat în sistemul propriu de
către pârâta-apelan t ă din care rezultă plata de către reclamantă a sumelor datorate conform actului
adiţional, notificarea de reziliere/declarare scadentă anticipată a creditului din 16.08.2017, corespondenţa
purtată, noul act adiţional din 23.08.2017, încheiat la propunerea pârâtei-apelante. Acestea, împreună cu
recunoaşterea pârâtei şi ştergerea informaţiilor negative din C__, în timpul litigiului, dovedesc fără putinţă
de tăgadă săvârşirea faptei ilicite . Orice faptă ilicită are, de regulă, urmări negative, mai mici sau mai mari,
autorul faptei ilicite având obligaţia legală la repararea prejudiciului cauzat.
Prin înscrisurile ataşate acţiunii a dovedit că anterior săvârşirii faptei ilicite de către pârâta-apelantă a
demarat formalităţile întocmirii unui proiect de finanţare din fonduri europene, partea nerambursabilă fiind
de 50 % din valoarea totală a proiectului. A depus în acest sens certificat de urbanism din 31.05.2017
referitor la terenul unde urma să fie făcută investiţia, contractul de constituire a dreptului de superficie,
contractul de proiectare din 25.09.2017(126-128), contractul de servicii încheiat cu consultantul de proiect ,
ofertele de utilaje, contractul de execuţie de lucrări, referat de verificare construcţie, memoriu tehnic
rezistenţă construcţie + schiţe.
Apelanta-pârâtă a afirm at că reclamanta nu ar fi suferit niciun prejudiciu, că nu a depus cererea de
finanţare la AFIR şi că nu a cheltuit nicio sumă de bani pentru a putea obţine repararea acestuia, cât şi
faptul că nu avea sume disponibile pentru susţinerea proiectului de investiţii , deşi a menţionat că acesta
putea fi susţinut chiar şi prin accesarea de credite bancare de investiţii, cu rambursare în 5 - 10 - 15 ani,
precum şi faptul că Raiffeisen B___ SA a retras creditele şi a refuzat acordarea altor credite "conform
condiţiilor contractuale".
A apreciat că apelanta-pârâtă doreşte să evidenţieze parţial probele administrate în faţa instanţei de fond,
doreşte să inducă în eroare instanţa de control judiciar, ignorând cu bună-ştiinţă aspecte esenţiale ce
dovedesc tocmai contrariul.
A solicitat să se constate că l a filele 146-152 (dosar fond) se află adresa 4400/09.10.2017 emisă de
Raiffeisen B___ SA în care se menţionează că refuzul acordării creditului (solicitat la acea dată) este că
reclamanta "nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate ale Raiffeisen B___ SA" sens în care precizează
instituţia bancară "prezentei adrese ataşez şi rezultatul interogării în baza de date a Centralei Riscului de
Credit", condiţia neîndeplinită de fiind tocmai a ce e a că era raportată cu informaţii negative de către
pârâta-a pelantă, mai exact restanţe tip E(=întârzieri între 91 şi 191 de zile, conform Regulamentului 4/2015
al BNR), iar condiţiile de eligibilitate ale băncii prevedeau neacordarea de credite în asemenea situaţii.
Refuzul acordării unui credit şi solicitarea de rambursare a creditului în sold (conform adresei aflată la
filele 156-159, comunicată la data de 20.10.2017, aşa cum rezultă de pe ştampila poştei aplicată pe plic) au
pus -o în imposibilitate de a continua şi finaliza demersurile privind obţinerea finanţării proiectului, sumele
de care dispune l a cel moment fiind reorientate către rambursarea creditului către susţinerea demersurilor
finalizării proiectului, iar accesul la contractarea unui credit pentru finanţarea investiţiei a fost blocat (
consecinţă a faptei ilicite a pârâtei-apelante).
Astfel, a susţine că fapta ilicită săvârşită de pârâtă nu a produs nicio consecinţă negativă pentru reclamantă
şi nu a creat niciun prejudiciu este vădit neîntemeiat şi contrar probele administrate în faţa instanţei de fond.
Mai susţine apelanta că reclamanta nu ar fi îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi că nu a depus cerere de
finanţare, motive pentru care nu se poate reţine producerea vreunui prejudiciu. Cu privire la primul aspect a
arătat că a depus la dosarul de fond analizabilele 237-244 efectuată de consultantul de proiect din care
rezulta că îndeplinea criteriile de eligibilitate şi putea accesa finanţarea nera mbursabilă, prin submăsura
4.2., analiza fiind efectuat ă pe verificarea documentelor şi criteriile/condiţiile impuse prin ghidul de
finanţare.
Aceas tă concluzie este expusă şi de expertul judiciar prin concluziile expertizei , în conformitate cu
dispoziţiile art.330 şi urm. C.proc.civ. , care a efectuat o analiză a tuturor condiţiilor şi criteriilor ce
trebuiesc îndeplinite şi compatibilitatea lor cu ghidul de finanţare, răspunzând tuturor obiecţiunilor
formulate de pârâta-apelantă. Nemulţumirea pârâtei-apelante cu privire la concluziile raportului de
expertiză nu justifică şi nu po a t e constitui motiv de anulare sau refacere a expertizei, expertul judiciar
asumându-şi concluziile sub sancţiunile prevăzute de lege.
Spre deosebire, "analiza" depusă de pârâta-apelantă nu poate fi avută în vedere de instanţă pentru că nu sunt
respectate garanţiile de imparţialitate şi legalitate ale unei expertize judiciare, nefiind angajantă şi
neatrăgând nicio sancţiune/răspundere pentru cel care a întocmit-o. Î n plus, "analiza" depusă de pârâta-
apelantă suportă critici şi datorită faptului că cel care a efectuat-o nu a avut acces la toate datele şi
informaţiile la care a avut acces expertul judiciar, persoana care a întocmit-o nesolicitând nicio informaţie
şi/sau document.
Prin urmare, această probă extrajudiciară, efectuată de o persoană care nu este expert judiciar nu poate avea
întâietate faţă de o expertiză judiciară, toate argumentele apelantei-pârâte ce se bazau pe aceasta fiind
nefondate.
Nici referirile apelantei-pârâte la faptul că reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului nu sunt fondate,
existenţa şi producerea acestuia fiind pe deplin şi necontestat dovedite. Referirile pârâtei-apelante la
caracterul (in)cert al prejudiciului cauzat de fapta sa ilicită (recunoscută în faţa instanţei de fond) nu pot fi
primite în condiţiile reglementărilor actuale privind răspunderea civilă patrimonială ce consacră inclusiv
repararea prejudiciilor care sunt rezultatul pierderii unei şanse, această categorie de prejudicii incluzând
acele prejudicii care sunt urmare a pierderii de către o persoană a posibilităţii de a realiza un câştig sau de a
evita o pagubă.
O bogată jurisprudenţă în acest sens există în Franţa unde s-a consacrat principiul că "pierderea unei şanse
poate prezenta prin ea însăşi caracter direct şi cert în toate cazurile în care se constată dispariţia posibilităţii
reale ca un eveniment favorabil să ducă la realizarea acelei şanse", fiind acordate despăgubiri în situaţii în
care victima unui accident rutier a fost pusă în imposibilitate de a se prezenta la un examen/concurs pentru
ocuparea unui anumit post, pierderea şansei proprietarului unui cal de a câştiga un concurs hipic datorită
întârzierii transportului animalului la locul de concurs, etc.
Noul Cod civil român, spre deosebire de cel anterior, prevede expres posibilitatea de a se acorda o reparaţie
şi pentru prejudiciul cauzat prin pierderea unei şanse de a obţine un avantaj ori de a evita o pagubă, dacă
pierderea a fost cauzată de o faptă ilicită. Î n această situaţie prejudiciul trebuie reparat dacă sunt îndeplinite
condiţiile : şansa să fie reala şi serioasă, pierderea şansei să fie consecinţa directă a faptei ilicite.
Faptul că în speţă "şansa era reală şi serioasă" este dovedit prin probatoriul administrat în fond, inclusiv
prin rapor tul de expertiză judiciară concl uzionându-se că reclamanta apelantă îndeplinea condiţiile pentru
obţinerea finanţării (50 % din valoarea totală a proiectului de investiţii) nerambursabile.
De asemenea, este dovedit şi faptul că "pierderea şansei" este consecinţa directă a faptei ilicite a apelantei-
pârâte, inserarea informaţiilor negative în Centrala Riscului de Credit având drept consecinţe refuzul
instituţiei bancare de a prelungi un credit şi de a acorda un alt credit, respectiv încadrarea în categoria de
clienţi bancari "neserioşi/neeligibili", ca efect al menţionării în C__ a existenţei de restanţe de peste 90 zile
E.
Se mai apreciază că repararea prejudiciului constând în pierderea unei şanse se face atunci când la
momentul intervenirii faptului cauzal invocat, victima a fost în cursul exercitării sau realizării şansei ori în
măsură să profite de acea şansă sau, după caz, pe punctul de a profita de acea şansă.
Aceste condiţii sunt îndeplinite, probele administrate în faţa instanţei de fond făcând dovada că reclamanta
demarase procedurile de accesare a unei finanţări nerambursabile, în cuantumul precizat în acţiunea
introductivă, că îndeplinea condiţiile de eligibilitate şi că putea accesa finanţarea, aceasta nefiind
materializată ca urmare a faptului ca a fost nevoită să redirecţionez e sumele de bani către rambursarea de
credite / rambursări solicitate ca urmare a inserării de informaţii negative în C__ şi a fost pusă în
imposibilitatea de a accesa alte credite , băncile neacordând credite clienţilor cu restanţe tip E, peste 90 zile.
Celelalte caractere ale prejudiciului - să fie personal, direct şi rezultat al încălcării unui drept sau interes
legitim - sunt şi ele îndeplinite, existând, potrivit celor expuse şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi
fapta ilicită săvârşită de apelanta-pârâtă.
Cum nu există niciuna din cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sau o altă cauză exoneratoare de
răspundere, apelul formulat de pârâtă este vădit nefondat şi solicită respingerea lui.
6 . Motivarea instanţei de apel;
Analizând probele administrate în cauză, reţine următoarele:
Potrivit art. 476 din Codul de procedură civilă, apelul provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de
apel statuând atât în fapt, cât şi în drept. Din această perspectivă, Curtea reţine, în fapt , că apelanta-pârâtă
I__ B___ Nv, la un moment neprecizat, dar în jurul datei de 16.08.2017, a solicitat înscrierea apelantei-
reclamante F____ L____ C_____ SRL în Centrala riscului de credit pentru un debit în sumă de 189.935 lei
(filele 151-152 din vol. I al Tribunalului B_____). Existenţa debitului scadent a fost adusă la cunoştinţa
reclamantei prin adresa nr. 3402 din 16.08.2017, comunicată de pârâtă prin executor judecătoresc (fila 89
din vol. I al dosarului tribunalului), şi operaţiunea a fost recunoscută în instanţă prin întâmpinare (fila 209
din acelaşi dosar). Deşi în acest din urmă act pârâta afirmă legalitatea înscrierii în Centrală, ulterior, pe
parcursul judecării prezentei cauze, din proprie iniţiativă, pârâta a obţinut ştergerea înregistrării respective,
fapt consemnat în încheierea de şedinţă din 05.09.2018 (fila 269 din vol. I al dosarului tribunalului).
În drept , potrivit art 1349C.civ., ce reglementează răspunderea civilă delictuală, orice persoană are
îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă
atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar cel
care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să
le repare integral. Din acest text, coroborat cu art 1357C.civ., reies condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru
antrenarea răspunderii delictuale a unei persoane, respectiv:
- săvârşirea de către acea persoană a unei fapte ilicite;
- producerea unui prejudiciu;
- existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; şi
- vinovăţia autorului faptei.
În privinţa faptei ilicite , reclamanta afirmă că aceasta constă în înregistrarea în Centrala riscului de credit a
pretinsului debit scadent al său către pârâtă. Deşi pârâta a determinat ştergerea înregistrării din proprie
iniţiativă, nu a justificat niciodată acest act al său, ci s-a mulţumit doar să solicite respingerea primelor două
capete de cerere ale acţiunii (referitoare tocmai de această înregistrare) ca fiind rămase fără obiect (fila 165
din vol. II al dosarului tribunalului). Or, potrivit art. 10 pct. 4 şi 5 din Regulamentul nr. 2/2012 privind
organizarea şi funcţionarea, la Banca Naţională a României, a Centralei riscului de credit, procedura de
ştergere a riscurilor trebuie utilizată în cazul în care un risc raportat anterior nu mai este înregistrat în
evidenţele persoanei declarante (băncii) şi debitorul respectiv îndeplineşte condiţia de a fi raportat la
Centrală, iar procedura de ştergere a unui debitor trebuie utilizată în cazul în care un debitor nu mai
îndeplineşte condiţia de a fi raportat de către persoana declarantă.
Aşadar, pentru ştergere era necesar ca, între momentul declarării şi cel al ştergerii, să fi dispărut debitul
scadent solicitat de către pârâtă. Însă, reclamanta nu a achitat acest debit, ci a încheiat cu pârâta actul
adiţional din 23.08.2017 la contractul de credit bancar al părţilor nr. 5598 din 25.03.2015 (filele 92-93 din
vol. I al dosarului tribunalului), act ce nu face decât să reia, adaptate la noul moment din timp, clauzele deja
înscrise în actul adiţional din 20.04.2017 (filele 61-62 din vol. I al dosarului tribunalului). Rezultă de aici
că, încă înainte de 16.08.2017, reclamanta nu mai îndeplinea condiţiile de înscriere în Centrala riscului de
credit, deci înscrierea făcută la cererea pârâtei a fost nelegală, astfel că fapta ilicită este dovedită.
În privinţa prejudiciului , reclamanta afirmă că acesta are două componente: una de natură morală (pentru a
cărui reparare a solicitat acordarea sumei de 100.000 lei) şi alta de natură materială, constând în
imposibilitatea obţinerii sprijinului (în sumă totală de 37.131,50 euro) pentru investiţii în procesarea/
marketingul produselor agricole în cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020, finanţat de
Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.
Referitor la prejudiciul moral , reclamanta arată că, în anul 2016, a obţinut Certificatul „Firmă de încredere”
(nr. 2016/xxxxxx din 13.05.2016, emis de Centrul pentru cercetarea opiniilor clienţilor SRL – fila 9 din
dosarul de apel), certificat acordat pentru reputaţie excelentă şi etichetă în managementul afacerilor, precum
şi pentru atitudinea corectă în deservirea clienţilor şi colaborarea cu ceilalţi parteneri. Aşadar, reclamanta a
dovedit că beneficia de reputaţie recunoscută în domeniul său de activitate.
Curtea are în vedere cele stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa (de
exemplu, în Cauza Arhiepiscopia R_____-Catolică A___ I____ împotriva României, prin hotărârea din
2012, la par. 107, şi în Cauza Comingersoll S.A. împotriva Portugaliei, prin hotărârea din 2000, la par. 35),
respectiv că este posibil ca unei societăţi comerciale (cum este reclamanta din prezenta cauză) să-i fie
acordate despăgubiri băneşti pentru prejudicii morale. Astfel, alt prejudiciu decât cel material poate
presupune, pentru o persoană juridică, elemente mai mult sau mai puţin „obiective” şi „subiective”, printre
care trebuie recunoscută, în primul rând, reputaţia entităţii juridice, dar şi incertitudinea în planificarea
deciziilor care trebuie luate, tulburările cauzate gestionării entităţii juridice înseşi, ale căror consecinţe nu
pot fi calculate exact, şi, în cele din urmă, deşi într-o măsură mai mică, teama şi neplăcerile suferite de
membrii organelor de conducere.
În speţă, tocmai reputaţia reclamantei a fost afectată prin înscrierea în Centrala riscului de credit, imaginea
creată fiind aceea a unei persoane care nu îşi execută obligaţiile asumate şi nu îşi plăteşte datoriile. Or, o
astfel de imagine, de exemplu, chiar dacă nu a determinat, totuşi a influenţat decizia altei bănci (Raiffeisen
B___ SA) de a solicita restituirea integrală a creditului acordat reclamantei prin contractul nr. 4256 încheiat
cu aceasta, urmare a retragerii treptate a limitei autorizate (notificarea nr. 15 din 07.09.2017 – filele
156-157 din vol. I al dosarului tribunalului). Aşadar, prejudiciul moral este dovedit.
Referitor la prejudiciul material , reclamanta arată că acesta constă în sumele pe care nu le-a mai obţinut
prin Programul naţional de dezvoltare rurală 2014-2020. Reclamanta plănuia realizarea unei staţii (hale) de
prelucrare a seminţelor (de fasole, năut, muştar şi coriandru) în _____________________________, iar
potrivit programului de finanţare, sprijinul consta în decontarea a jumătate din suma necesară realizării
proiectului. Astfel, sprijinul pe care intenţiona reclamanta să îl ceară era de 37.131,50 euro, compus din
13.300 euro (jumătate din suma necesară pentru ridicarea halei) şi 23.831,50 euro (jumătate din suma
necesară pentru achiziţia utilajului de prelucrare a seminţelor).
Într-adevăr, reclamanta a demarat procedura pentru derularea proiectului, implicit pentru obţinerea
finanţării, respectiv:
- a concesionat la 24.10.2017 un teren în _____________________________, în vederea construirii staţiei
(halei) de prelucrare a seminţelor (filele 120-124 din vol. I al dosarului tribunalului);
- a obţinut certificatul de urbanism nr. 17 din 31.05.2017 emis de Primăria comunei T_____ în vederea
construirii (filele 113-119 din vol. I al dosarului tribunalului);
- a încheiat la 25.09.2017 un contract de proiectare (arhitectură şi rezistenţă) pentru construirea halei (filele
126-129 din acelaşi dosar), iar la 03.11.2017 un contract pentru construirea efectivă a ei (filele 142-145);
- a încheiat la 28.08.2017 un contract pentru obţinerea de servicii de asistenţă de specialitate şi întocmirea
documentaţiilor necesare în vederea obţinerii finanţării nerambursabile indicate anterior (filele 130-134 din
acelaşi dosar); şi
- a obţinut o ofertă pentru un utilaj de prelucrare a seminţelor de fasole, năut, muştar şi coriandru (filele
137-141 din acelaşi dosar).
Totuşi, reclamanta nu a mai participat la niciuna dintre sesiunile de depunere a cererilor de finanţare pentru
submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” din Programul
naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 (adresa nr. E.xxxxx din 18.10.2018 emisă de Agenţia pentru
Finanţarea Investiţiilor Rurale-AFIR – fila 6 din vol. II al dosarului tribunalului), nici măcar la cea
ulterioară momentului ştergerii înregistrării care o privea din Centrala riscului de credit
(03.08.xxxxxxxxxxxxx19 – fila 117 din dosarul de apel). În aceste condiţii, suferirea prejudiciului – aşa
cum a fost cuantificat de parte – este evidentă.
În privinţa legăturii de cauzalitate , sub aspectul prejudiciului moral , aceasta reiese din succesiunea faptelor
din speţă: obţinerea certificatului „Firmă de încredere”, adică recunoaşterea reputaţiei – înregistrarea în
Centrală, adică prejudicierea reputaţiei.
Sub aspectul prejudiciului material , Curtea subliniază că trebuie stabilită corespondenţa între, pe de o
parte, fapta ilicită (reţinută anterior) şi, pe de altă parte, imposibilitatea reclamantei de a depune cererea de
finanţare, adică neîndeplinirea uneia (sau mai multora) dintre condiţiile impuse pentru accesarea sprijinului
financiar.
Reclamanta afirmă că îndeplinea toate condiţiile pentru obţinerea finanţării, mai puţin pe cea privind
bonitatea financiară (cererea de chemare în judecată – fila 11 din vol. I al tribunalului).
În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă (filele 21-27 din vol. II al dosarului tribunalului), act în care
expertul a conchis că reclamanta îndeplinea condiţiile de eligibilitate specificate în ghidul solicitantului
sprijinul financiar, dacă nu ar fi fost înscrisă în Centrala riscului de credit, pentru că această înscriere a
făcut-o să nu poată dovedi că nu este o întreprindere în dificultate.
Într-adevăr, potrivit Ghidului solicitantului pentru finanţare pe submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în
procesarea/marketingul produselor agricole” din Programul naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 (filele
271-323 din vol. I al dosarului tribunalului), solicitantul nu trebuie să fie în dificultate, în conformitate cu
legislaţia în vigoare (fila 281). Această legislaţie este indicată în „Declaraţia pe propria răspundere cu
privire la neîncadrarea în «întreprindere în dificultate»” (filele 110-111 din dosarul de apel), pe care
solicitantul trebuia să o anexeze cererii de finanţare (filele 112-115 din dosarul de apel), şi este reprezentată
de Regulamentul Uniunii Europene nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (respectiv art. 2 pct. 18) şi de Comunicarea nr.
C249/2014 a Comisiei Uniunii Europene denumită „Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi
restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate” (subsecţiunea nr. 2.2).
Potrivit acestor acte normative, reclamanta, care este societate comercială cu răspundere limitată ar fi o
„întreprindere în dificultate” atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut
din cauza pierderilor acumulate; această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din
rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale
societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris.
Restul situaţiilor indicate în legislaţie nu sunt incidente, pentru că se referă la alte tipuri de societăţi decât
reclamanta (s_________ comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru
creanţele societăţii, la întreprinderea care face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă, la
întreprinderea care a primit ajutor pentru salvare şi nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat
garanţia sau a primit ajutoare pentru restructurare şi face încă obiectul unui plan de restructurare şi la
întreprinderea care nu este un IMM).
După cum se observă, nu are nicio legătură înscrierea în Centrala riscului de credit cu noţiunea legală de
„întreprindere în dificultate”, deci afirmaţiile reclamantei şi ale expertului (chiar dacă este specialist
contabil) sunt evident eronate; probabil că ei se raportează la un înţeles generic, aproximativ, dedus din
limbajul comun, al noţiunii de dificultate aplicată unei întreprinderi. În orice caz, este clar că nici partea şi
nici expertul nu au avut în vedere criteriile stabilite de lege pentru calificarea societăţii reclamate ca
„întreprindere în dificultate”, deci mijlocul de probă (expertiza) şi, pe cale de consecinţă, afirmaţia
reclamantei nu pot fi reţinute de instanţă.
Reclamanta mai afirmă că înscrierea în Centrală a determinat imposibilitatea obţinerii unui credit de la
Raiffeisen B___ SA (adresa băncii nr. 4400 din 09.10.2017 – filele 146-147 din vol. I al dosarului
tribunalului), care ar fi trebuit să-i îmbunătăţească situaţia financiară şi să-i asigure sumele necesare
demarării proiectului de accesare a fondurilor nerambursabile (cererea de chemare în judecată – fila 8 din
vol. I al tribunalului). Deşi i s-a solicitat de către instanţă, reclamanta nu a explicat de ce, dacă suma cerută
de la Raiffaisen B___ SA era de 26.700 lei (adică aproximativ 5844 euro, la o media anuală a cursului de
schimb, în 2017, de 4,5681 RON/EUR), iar contribuţia proprie în proiect era de 37.131 euro (adică jumătate
din valoarea proiectului, respectiv valoarea despăgubirilor materiale cerute prin acţiune), tocmai lipsa celor
5844 euro (adică mai puţin de 16% din total) a împiedicat depunerea cererii de finanţare? Altfel spus, cum
urma să obţină reclamanta diferenţa de 31.287 euro, adică 84,26% din total? Sub acest aspect, Curtea
reaminteşte că, potrivit art. 394 alin. (3) C.pr.civ., nu mai poate lua în seamă explicaţiile oferite de
reclamantă prin înscrisul intitulat „Precizări”, întrucât acesta a fost depus pe 10.09.2020 (data mesajului de
poştă electronică – fila 130 din dosarul de apel), adică după închiderea dezbaterilor (şi rămânerea în
pronunţare de pe 09.09.2020).
De altfel, reclamanta nu a precizat nici de ce nu a apelat la altă bancă pentru obţinerea finanţării dorite,
bazate pe scontarea adeverinţei APIA nr. 90/25.09.2017 (fila 146 din vol. II al dosarului tribunalului), în
condiţiile în care practic toate băncile din România (mai puţin pârâta) ofereau astfel de soluţii de finanţare
(filele 122-129 din dosarul de apel).
Nu în ultimul rând, potrivit Ghidului solicitantului (pct. 3.2, la filele 314-315 din vol. I al dosarului
tribunalului) şi formularului de cerere de finanţare (secţiunea E, pct. 6.1 – filele 112-115 din dosarul de
apel), dovada cofinanţării trebuie făcută abia la minimum 4 luni după notificarea privind selectarea cererii
de finanţare, care, la rândul său, este ulterioară depunerii cererii şi evaluării sale de către AFIR. Altfel spus,
disponibilitatea sumei de bani, pentru reclamantă, era necesară la un moment mult ulterior depunerii cererii
de finanţare, moment până la care partea putea obţine radierea din Centrala riscului de credit (iar, dacă se
face raportarea la ultima sesiune de depunere a cererilor de finanţare, cea din perioada
03.08.xxxxxxxxxxxxx19, radierea era deja obţinută, aşa cum s-a reţinut anterior).
Aşadar, lipsa sumelor necesare demarării proiectului de accesare a fondurilor nerambursabile nu a fost
determinată de înscrierea în Centrala riscului de credit. Sintetizând, Curtea concluzionează că nu există
legătură de cauzalitate între, pe de o parte, această înscriere, şi, pe de altă parte, îndeplinirea de către
reclamantă a condiţiilor de solicitare a sprijinului pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor
agricole.
Curtea reaminteşte că, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a unei persoane este necesară
îndeplinirea cumulativă a tuturor condiţiilor anterior arătate, astfel că neîndeplinirea fie şi a uneia singure
dintre ele duce respingerea cererii. D____ urmare, constatând neîndeplinirea condiţiei privind legătura de
cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul material, nu va mai analiza, în privinţa acestui tip de prejudiciu,
şi ultima condiţie legală.
În privinţa vinovăţiei , Curtea reaminteşte că, potrivit art 1357C.civ., autorul prejudiciului răspunde pentru
cea mai uşoară culpă, formă de vinovăţie întâlnită în privinţa pârâtei pentru că ea avea datoria de a evita
înregistrarea eronată a reclamantei în Centrala riscului de credit. Exclusiv sub aspectul prejudiciului moral ,
vinovăţia constă în determinarea înregistrării eronate a reclamantei în Centrală. În concluzie, sunt
îndeplinite condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale, însă numai pentru prejudiciul moral.
La evaluarea despăgubirilor cuvenite reclamantei, Curtea are în vedere criteriile arătate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa – reputaţia societăţii, incertitudinea în planificarea
deciziilor care trebuie luate, tulburările cauzate gestiunii, precum şi teama şi neplăcerile suferite de membrii
organelor de conducere –, dar şi faptul că aceste criterii nu sunt cuantificabile matematic ori economic, deci
evaluarea este, inerent, lipsită de exactitate, şi apreciază că suma de 25.000 lei este suficientă pentru
compensarea prejudiciului moral suferit de reclamantă.
În consecinţă , Curtea va admite apelurile declarate de către apelanta-reclamantă F____ L____ C_____
SRL şi apelanta-pârâtă I__ B___ Nv prin I__ B___ Nv A________ S________ Bucureşti împotriva
sentinţei nr. 345/Fca/2019 din 10.10.2019 a Tribunalului B_____ şi va schimba în parte sentinţa apelată în
sensul că:
- va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumelor de 13.300 euro şi de
23.831,50 euro, precum şi a dobânzii legale calculate la aceste sume; dar
- va admite cererea de acordare a despăgubirilor pentru daunele morale şi va obliga pârâta la plata către
reclamantă a sumei de 25.000 lei cu acest titlu.
Totodată, Curtea va constata că celelalte dispoziţii ale sentinţei (referitoare la rămânerea fără obiect a
primelor două capete de cerere) nu au fost apelate.
Curtea va admite în parte cererile de acordare a cheltuielilor de judecată (reclamanta a avansat 16.437,50 lei
sub formă de taxe de timbru, onorarii de avocat şi de expert, iar pârâta 9664,49 lei ca taxe de timbru şi
onorariu de avocat), va compensa sumele reciproc datorate până la concurenţa celei mai mici dintre ele şi
va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1437,50 lei (proporţional cu valoarea pretenţiilor
admise) cu titlul de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de către apelanta-reclamantă F____ L____ C_____ SRL cu sediul în B_____,
____________________, ______________, _____________, şi apelanta-pârâtă I__ B___ Nv prin I__
B___ Nv A________ S________ Bucureşti cu sediul ales la Cabinet avocat R_____ D____ M___ din
Voluntari, ______________________. 15 – 17, ____________. 3, ___________________________ nr.
345/Fca/2019 din 10.10.2019 a Tribunalului B_____.
Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că:
- respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumelor de 13.300 euro şi de
23.831,50 euro, precum şi a dobânzii legale calculate la aceste sume;
- admite cererea de acordare a despăgubirilor pentru daunele morale şi obligă pârâta la plata către
reclamantă a sumei de 25.000 lei cu acest titlu.
Constată că celelalte dispoziţii ale sentinţei nu au fost apelate.
Admite în parte cererile de acordare a cheltuielilor de judecată, compensează sumele reciproc datorate până
la concuren ţ a celei mai mici dintre ele şi obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1437,50 lei cu
titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunţată azi, 23.09.2020, soluţia urmând a fi pusă la dispozi ţ ia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Preşedinte,
A________ B_______
Judecător,
C_____ S____
Grefier,
F______ N______
Red. A.B./Tehn. F.N. 20.10.2020
Fond: I______ C . G .
2 ex.
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru
Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro