Sunteți pe pagina 1din 4

Acesta este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2023:001.000004


Dosar nr. 2923/99/2022

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAŞI
SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4/2023

Şedinţa publică din data de 09 ianuarie 2023


Completul constituit din:
Preşedinte: Onuţ Cojan
Judecător: Iustinian Obreja-Manolache
Judecător: Irina Alexandra Ghergheşanu
Grefier: Vlad Calinciuc

Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ şi fiscal privind recursul


formulat de recurentul Iftimie Andrei prin Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România
împotriva sentinței civile nr. 746 din 13.10.2022, pronunţate de Tribunalul Iaşi, intimaţi fiind
Comuna Schitu Duca prin primar şi Primarul comunei Schitu Duca.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citate a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că este primul termen de judecată
şi că intimaţii nu au depus la dosarul cauzei întâmpinare. S-a solicitat judecata în lipsă.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată cauza în stare de
judecată și rămâne în pronunțare.

Curtea de Apel,

Deliberând asupra recursului în contencios administrativ de faţă, constată


următoarele;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la nr.
2923/99/2022, reclamantul Iftimie Andrei reprezentat de Sindicatul Democratic al
Bugetarilor din România a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Primarul comunei Schitu
Duca şi Comuna Schitu Duca, prin primar, anularea dispoziţiei nr. 37/07.02.2022 privind
stabilirea salariului la suma de 7280 lei începând cu 01.01.2022 şi obligarea la acordarea
salariului de baza lunar în suma de 7280 lei + sporurile aferente cuvenite, fără limitarea
acestor drepturi salariale la nivelul indemnizaţiei viceprimarului.
Prin sentinţa nr. 746/ca din data de 13.10.2022, Tribunalul Iaşi a admis exceptia
lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Comuna Schitu Duca prin primar şi a respins
actiunea formulată de reclamantul Iftimie Andrei prin Sindicatul Democratic al Bugetarilor
din Romania, în contradictoriu cu pârâta Comuna Schitu Duca prin primar pe exceptia lipsei
calitătii procesuale pasive şi în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Schitu Duca ca
neîntemeiată.

1
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Iftimie Andrei reprezentat de
Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România şi a solicitat casarea sentinței, în raport de
prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din Codul de procedură civilă.
În susţinerea căii de atac promovate recurentul reclamant arată că potrivit art. 11 din
Legea-cadru nr. 153/2017 doar salariul de bază lunar se stabileşte astfel încât să nu
depăşească indemnizaţia lunară a viceprimarului şi consideră că în mod abuziv salariul său
de bază a fost stabilit la suma de 7280 lei/lună care este egală cu valoarea indemnizaţiei
lunare a viceprimarului.
De asemenea, recurentul reclamant a mai precizat că salariul cuprinde salariul de
bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri, iar, acordarea sporurilor cuvenite
recurentului reclamant este o solicitare întemeiată, nefiind aplicabilă limitarea prevăzută de
art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă numai la salariul de bază.

Intimaţii pârâţi Comuna Schitu Duca, prin primar şi Primarul comunei Schitu Duca
nu au depus întâmpinare.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către


recurenți, dar si din oficiu, instanţa constată următoarele:
Recurentul reclamant este angajat al unităţii pârâte ca funcţionar public, respectiv,
consilier clasa I, grad profesional superior.
Prin dispoziţia nr. 37/7.02.2022 emisă de pârâtul Primarul comunei Schitu Duca, s-a
stabilit ca începând cu data de 01.01.2022, cuantumul drepturilor salariale cuvenite
recurentului reclamant pentru funcţia de consilier clasa I, grad profesional superior, respectiv
salariu de bază la suma de 6526 lei, spor de până la 15 % conform art. 23 din Legea nr.
153/2017, indemnizaţie de hrană însumând 7852 lei, astfel, drepturile salariale acordate
recurentului reclamant în anul 2022 fiind de 7280 lei.
În ceea ce priveşte cuantumul salariului, retine Curtea de Apel că potrivit art. 7 din
Legea-cadru nr. 153/2017, „venitul salarial” reprezintă suma salariului de bază şi a celorlalte
drepturi corespunzătoare fiecărei categorii de personal, respectiv compensaţii, indemnizaţii,
sporuri, majorări, adaosuri, prime, premii.
Prevederile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie analizate împreună
cu prevederile art. 11 alin. (1) şi alin. (3) din acelaşi act normativ, prin care este delegată
competenţa legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcţionarilor publici şi
personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale "Administraţie" din aparatul propriu
al consiliilor judeţene, primării, consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes
local şi judeţean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul judeţean sau Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, după caz, respectiv către ordonatorul de credite. În
această situaţie marja de apreciere a autorităţilor administraţiei publice locale nu este
nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime şi maxime prevăzute
prin lege pentru drepturile salariale.
Curtea de Apel constată că dispoziţiile legale sus menţionate instituie pentru
funcţionarii publici din aparatul propriu al primăriilor , cum este şi cazul reclamantului, un
nivel al veniturilor salariale între anumite limite, astfel încât acestea să nu depăsească
nivelul indemnizatiei lunare a functiei de viceprimar.
Prevederile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 se referă în mod expres la
venituri salariale, acestea fiind definite la art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 și,
contrar susţinerii recurentului reclamant, sunt vizate salariile de bază la care se adaugă
compensaţii, majorări, sporuri, prime, premii etc., limitarea neavând în vedere doar salariul
de bază.
2
Principiul autonomiei locale, consacrat la nivel constituţional prin art. 120 alin. (1),
nu justifică existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal de funcţionare a
consiliilor locale, a cărui respectare este obligatorie. În jurisprudenţa sa, Curtea
Constituţională a statuat că acest principiu nu presupune totală independenţă şi competenţa
exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate
să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării, dispoziţiilor
legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale.
Curtea Constituţională, prin decizia nr. 53/2022 a statuat faptul că acest mod de
reglementare prin raportare la veniturile salariale pentru personalul plătit din fonduri publice
din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, cu limita maximă -
indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar ţine de opţiunea legiuitorului, în
scopul de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerenţă şi previzibilitate în
ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul din cadrul autorităţilor publice locale, cu alte
cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituţie se va putea face în condiţii
de funcţionabilitate optimă a autorităţilor menţionate.
Aceste dispoziţii legale sunt însă de strictă interpretare, în sensul că ordonatorul de
credite nu poate aprecia cu privire la întinderea majorărilor salariale, a sporurilor,
compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi a altor asemenea, al căror cuantum este
stabilit de legiuitor, ci este ţinut ca, la stabilirea nivelului veniturilor salariale să nu
depăşească plafonul maxim determinat de cuantumul indemnizaţiei lunare a funcţiei de
viceprimar.
Or, în speţă dipoziţia contestată este legală câtă vreme veniturile salariale ale
recurentului reclamant, a fost limitat la plafonul prevăzut de lege - respectiv la nivelul
indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar .
Aşadar, în condiţiile în care se recunoaşte funcţiei de viceprimar o poziţie superioară
în ierarhia funcţiilor, din perspectiva responsabilităţilor şi a răspunderii, aceasta trebuie să se
reflecte şi la nivelul remuneraţiei, în sensul că indemnizaţia cuvenită viceprimarului nu poate
fi depăşită de venitul salarial al personalului din aparatul primăriei. În cauză însă, dacă s-ar
achiesa la argumentele recurentului reclamant s-ar eluda chiar dispoziţiile legale care sunt
menite să limiteze nivelul veniturilor personalului din administraţia publică locală la
indemnizaţia viceprimarului.
Cât priveşte situaţia indemnizaţiei de hrană, instanţa de recurs reţine că aceasta se
încadrează în categoria altor drepturi în bani, element care se regăseşte ca atare la art. 7 lit.
m) din Legea-cadru nr. 153/2017 ca și componentă a venitului salarial, astfel că, în mod
greşit, a susţinut recurentul reclamant că aceasta se situează în afara venitului salarial şi, prin
urmare, nu se supune limitării de la art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.
Limitarea venitului salarial, astfel cum apare reglementată la art. 11 alin. (4) din
Legea-cadru nr. 153/2017, poate afecta oricare dintre componentele venitului în discuţie,
începând cu salariul de bază şi terminând cu oricare dintre sporurile stabilite de legiuitor,
salariu şi sporuri care au de altfel o reglementare proprie, respectiv o justificare legală și,
prin aceasta, sunt de principiu intangibile.
Pentru considerentele expuse, retinând că limitarea impusă prin dispoziţia contestată
are suport legal , Curtea de Apel urmează a respinge recursul formulat de recurentul Iftimie
Andrei prin Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România împotriva sentinţei civile nr.
746/CA din 13.10.2022, pronunţate de Tribunalul Iaşi, ca nefondat.

3
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:

Respinge recursul formulat de recurentul Iftimie Andrei prin Sindicatul Democratic al


Bugetarilor din România împotriva sentinţei civile nr. 746/CA din 13.10.2022, pronunţate de
Tribunalul Iaşi, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată azi 09.01.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa
instanţei.

Preşedinte, Judecător, Judecător,


Onuţ Cojan Iustinian Obreja-Manolache Irina Alexandra Ghergheşanu

Grefier,
Vlad Calinciuc

Red./Tehnored. O.M.I.
2ex./

Tribunalul Iaşi – judecător Adriana Cosinschi

S-ar putea să vă placă și