Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) (jud.

Vitalii Ciumac)
Dosarul nr. 3a-662/23
2-22094338-02-3a-22052023
DECIZIE
18 octombrie 2023 mun. Chișinău
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții de Apel Chișinău

în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Veronica Negru
Judecători Grigore Dașchevici și Ecaterina Palanciuc
Grefier Alin Andrieș

examinând în ședință publică apelul declarat de ***** împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 februarie 2023, precum și recursul declarat
de către ***** împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22
februarie 2023, emise în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către
***** împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale sectorul Rîșcani, persoană terță Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității, privind anularea actului administrativ individual
defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea
prejudiciului moral,
constată:

În data de 01 iulie 2022, *****, a înaintat acțiune în instanța de contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sectorul Rîșcani, persoană terță Consiliul pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, privind anularea actului administrativ
individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii înaintate, a invocat reclamantul că, în data de 10 iunie 2022,
***** a fost notificat prin scrisoarea CNAS nr. 5291 despre faptul că în temeiul deciziei
CTAS sect. Rîşcani 07.06.2022 de schimbare (stopare) a pensiei începând cu 30.12.2019,
a fost suspendată plata pensiei pentru vechime în muncă şi plata alocaţiei de stat pentru
merite deosebite faţă de stat, a fost suspendată.
Aşadar, autoritatea a emis trei acte administrative ilegale defavorabile cu caracter
ilegal: - decizia din 07 iunie 2022 de schimbare a pensiei prin suspendare începând cu
30.12.2019; -decizia din 08 iunie 2022 privind suspendarea plăţii alocaţiei de stat pentru
merite deosebite faţă de stat; - decizie (demers) cu nr.65 din 09.06.2022 privind
identificarea sumelor cu titlu de alocaţii lunare primate necuvenit; -decizie (proces-
verbal) nr.66 din 09.06.2022 privind recuperarea pensiei în mărime de 367 363,14 lei.
 În data de 09.06.2022, exprimînd dezacord cu deciziile menționate, a depus cerere
prealabilă, privind suspendarea actelor administrative individuale defavorabile, care n-a
fost examinată.
În acest context, consideră că, autoritatea pârâtă a tratat reclamantul în mod
discriminatoriu, încălcând un drept absolut recunoscut de Constituţie la art. 47. Legea
materială nu prevede posibilitatea schimbării (stopării) achitării pensiei. Or, prevederile
art.2 și art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de
comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
punctele 57, 61 alin.(3) şi 68-70 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a
pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017, nu oferă dreptul
discreționar CTAS sect. Rîşcani de a stopa plata pensiei.
Mai mult ca atît actele administrative suspendarea cărora se solicită nu sunt
semnate/ contrasemnate de persoanele indicate în art. 121 şi 122 Codul administrativ.
Prin urmare, se atestă că, actele contestate au fost emise de o structură internă (fără
personalitate juridică) a CNAS în numele ultimei şi semnată de angajatul acesteia, în
pofida faptului că funcţiile de semnare îi revin conducătorului autorităţii adică
directorului CNAS.
Totodată, relevă că, ordinul IGP al MAI nr. 717 ef., nu este anulat sau revocat în
partea ce ţine de pct. 2-4, ceea ce denotă că actele CTAS si CNAS sunt vădit ilegale, iar
emiterea unor acte administrative ilegal, îi cauzează reclamantului daune în proporţii
considerabile. Or, stoparea achitării pensiei, afectează un drept vital recunoscut de
Constituţie, ceia ce denotă că, stoparea achitării pensiei și indemnizaţiei pentru merite
deosebite față de stat, va leza grav dreptul constituţional al reclamantului la protecţia
proprietăţii.
În susţinerea poziţiei enunţate, reclamantul reiterează prevederile art. 7 alin. (1) al
Legii privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, dovada stagiului de
cotizare se face pe baza datelor din contul personal, gestionat în conformitate cu Legea
privind sistemul public al asigurărilor sociale.
Art.8 alin.(1) şi alin.(2) aceleiaşi legi, indică că, baza de calcul al pensiei o
constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la
momentul stabilirii pensiei. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma
contribuţiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuţii stabilite prin lege
pentru aceste perioade şi numărul total de luni de cotizare. Formula de calcul al venitului
mediu lunar asigurat este redată în anexa nr.l, parte integrantă a prezentei legi.
Pct.68-70 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind
modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare
pentru stabilirea pensiilor nr.165 din 21.03.2017, indică că, stagiul de cotizare se
confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii sau alte
activităţi care se includ în stagiui de cotizare ori a documentelor eliberate de organizaţiile
ierarhic superioare, precum şi de instituţiile de arhivă.
 Reieşind din Hotărârea nr.4 din 27 ianuarie 2000 a Curţii Constituţionale „Privind
controlul constituţionalităţii unor prevederi din legile care reglementează asigurarea cu
pensii a judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor Procuraturii şi funcţionarilor publici”,
diminuarea cuantumului sau suspendarea plătii pensiei sunt posibile numai în cazurile în
care la stabilirea ei au fost comise abuzuri sau alte încălcări ale legii.
Schimbările ce vizează condițiile de plată a pensiilor pentru judecători, procurori,
anchetatorii Procuraturii şi funcţionarii publici, stabilite până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 522 din 28 iulie 1999 cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor
acte legislative, instituite de către legiuitor, contravin art. 47 alin. (2) şi art. 76 din
Constituţie şi principiului respectării drepturilor dobândite anterior în mod licit.
Totodată, prin Hotărârea nr.27 din 20 decembrie 2011 a Curţii Constituţionale
„Privind controlul constituţionalităţii unor legi de modificare a condiţiilor de asigurare cu
pensii şi alte plăţi sociale pentru unele categorii de salariaţi”, au fost declarate
neconstituţionale art. II şi pct. 7 şi 9 ale art.III din Legea nr.56 din 09 iunie 2011 „Pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative” ce se referă la modificarea art. 26, 31,
32, 32/1,32/2,32/3,33 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 „Cu privire la statutul
judecătorului" şi în partea referitoare la art. 46/1 al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998
„Privind pensiile de asigurări sociale de stat".
Curtea Constituţională a reţinut că un drept social poate fi obiectul protecţiei
constituţionale garantate de art.46 şi art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană
numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică.
Aplicativ la prezenta cauză un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la pensia ce
se află în plată, care deja are o valoare economică şi astfel constituie un drept de
proprietate al persoanei.
Astfel, reclamantul ***** a dobândit licit dreptul constituţional odată cu acordarea
pensiei pentru vechime în muncă, iar drepturile nu pot fi diminuate printr-o decizie a
CNAS sau CTAS după caz.
Relevantă este jurisprudenţa uniformizată şi anume speţa: Dumbrăveanu
Alexandru 3ra-857/21, unde a fost recunoscută ilegalitatea stopării pensiei şi
indemnizaţiei pentru merite deosebite faţă de stat.
Mai mult, în raport cu reclamantul se admite un abuz de drept și discriminare, or,
din numărul total de persoane care îmbină statutul de salariat cu cel de pensionar, doar
reclamantul este tratat în mod diferit, scopul final fiind constrângerea acestuia ca ultimul
să demisioneze.
În asemenea circumstanțe, solicită anularea deciziei CNAS din 07 iunie 2022 de
schimbare (stopare) a pensiei prin suspendare începând cu 30.12.2019, anularea deciziei
CTAS sect. Rîşcani din 08 iunie 2022 privind suspendarea plăţii alocaţiei de stat pentru
merite deosebite faţă de stat, anularea deciziei (demers) CTAS sect. Rîşcani nr. 65 din
09.06.2022 privind identificarea sumelor cu titlu de alocaţii lunare primate necuvenit;
anularea deciziei (proces-verbal) CTAS sect. Rîşcani nr. 66 din 09.06.2022 privind
recuperară pensiei în mărime de 367 363,14 lei; anularea deciziei CNAS asupra cererii
prealabile; obligarea CNAS şi CTAS sect Rîşcani să emită decizia de achitare în
beneficiului lui ***** a penalităţii de întârziere sau dobânzii după caz, pentru reţinerea
ilegală a pensiei şi a alocaţiei de stat pentru merite deosebite faţă de stat; obligarea CNAS
şi CTAS sect Rîşcani să emită decizia de achitare în beneficiului lui ***** a sumei de 20
000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin activitatea administrativă ilegală.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîşcani) din 22 februarie 2023 s-a
declarat inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de ***** împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale s. Rîșcani cu participarea terțului Consiliul pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității privind contestarea actelor
administrative și repararea prejudiciului cauzat în partea ce ține de pretențiile privind
repararea prejudiciului moral și pretențiilor îndreptate față de copîrîtul Casa teritorială de
Asigurări Sociale s. Rîșcani. (f.d. 103-104)
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 februarie 2023, s-a
respins acțiunea ca neîntemeiată. (f.d. 108)
În data de 23 februarie 2023, ***** a declarat apel motivat, ce a fost suplinit în
data de 11 mai 2023 împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22
februarie 2023, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind admiterea
acțiunii.
Totodată, ***** în data de 23 februarie 2023 a depus și recurs împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîşcani) din 22 februarie 2023, solicitând anularea
încheierii și admiterea pretenției privind contestarea actelor administrative și repararea
prejudiciului cauzat în partea ce ține de pretențiile privind repararea prejudiciului moral și
pretențiilor îndreptate față de copîrîtul Casa teritorială de Asigurări Sociale s. Rîșcani.
În motivarea apelului declarat, *****, a relatat argumentele expuse mai sus întru
susținerea acțiunii. Suplimentar a invocat că, hotărârea nominalizată este una ilegală,
neîntemeiată și care urmează a fi anulată, pe motiv că concluziile instanței de judecată,
care au stat la baza respingerii acțiunii sânt formale, arbitrare și nemotivate fiind în
contradicție cu circumstanțele importante ale cauzei și probele cercetate în ședința de
judecată, iar normele de drept material și de procedură au fost interpretate și aplicate
eronat, întrucât, potrivit prevederilor art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța
judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenților înaintate de reclamant.
Astfel, relatează, că instanța de fond urma să verifice circumstanțele și raporturile
juridice indicate în acțiunea depusă, și să se pronunțe asupra tuturor motivelor și
temeiurilor de drept invocate în acțiune, oferind un răspuns cert și motivat din care
motive argumentele reclamantului au fost considerate neîntemeiate, oferindu-i
posibilitatea cunoașterii netemeinicii acțiunii înaintate și ineficiența dreptului la acțiune.
Or, hotărârea este întemeiată dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au
importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată
multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale
cauzei.
 Totodată a atenționat asupra faptului că, reîncadrarea în serviciu nu î lipsește la
dreptul la pensia obținută anterior, avînd în vedere faptul că, organul împuternicit cu
calcularea și stabilirea pensiei, a constatat îndeplinirea condițiilor pentru pensionare.
În motivarea recursului a invocate că, încheierea primei instanțe este vădit ilegală,
arbitrară, neîntemeiată si nemotivată. Or, dreptul lezat al lui ***** rezultă însăși din
efectele actelor administrative ale CTAS s. Rîscani, și anume de suspendare unui drept
constituțional - plata pensiei si a alocației pentru merite deosebite fată de stat.
Intimatul Casa Naționale de Asigurări Sociale, fiind notificat despre apelul
declarat de către ***** împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22
februarie 2023, prin referința depusă în data de 07 iulie 2023, a solicitat respingerea
apelului și menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond. Comunicând că, instanța de
fond, corect a apreciat prevederile legale.
Intimatul, Casa Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani, cît și persoană
terță Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,
fiind notificați despre apelul declarat de către ***** împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 februarie 2023, referință nu au prezentat.
În ședința de judecată în instanța de apel, atît apelantul Igor Pavel Hlopețchi, cît și
avocatul lui ***** a pledat pentru admiterea apelului și recursului, susținând motivele
invocate în cererea de apel, recurs și acțiunea înaintate în judecată.
În ședința de judecată în instanța de apel, reprezentantul intimatului, Casei
Naționale de Asigurări Sociale, Andrei Bulgaru a pledat pentru respingerea apelului
susținând motivele invocate în referința depusă în data de 07 iulie 2023 (f.d -164-166).
În ședința de judecată, în instanța de apel, reprezentanții Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sectorul Rîșcani, cît și persoană terță Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu s-au prezentat, fiind legal citați.
Audiind participanții la proces, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii
contestate, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces și a materialelor
din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
consideră apelul admisibil, dar neîntemeiat, motiv din care urmează a fi respins, din
următoarele considerente.
Conform art.240 al. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând cererea de apel,
instanța de apel respinge apelul.
Conform art.231 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile judecătoriilor adoptate în
contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.
Art.232 Cod administrativ prevede că, apelul se depune la instanța de judecată care
a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după
motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu
apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea
contestată.
Din materialele dosarului completul specializat atestă că, apelantul, *****, nu a
omis termenul de declarare a apelului prevăzut la art.232 Cod administrativ, întrucât a
depus cererea de apel motivată în data de 23 februarie 2023 (f.d.113-120), ce a fost
suplinită în data de 11 mai 2023 (f.d.133-142), ori dispozitivul hotărârii Judecătoriei
Chișinău (sediul Rîșcani) a fost emis în data de 22 februarie 2023, iar hotărârea motivată
a fost expediată în adresa apelantului în data de 10 mai 2023, fiind recepționată de către
apelant în data de 10 mai 2023 (f.d.131), ceea ce denotă depunerea cererii de apel cu
respectarea termenului prevăzut la art.232 Cod administrativ.
La fel, completul judiciar reține că nu a fost omis nici termenul pentru depunerea
cererii de recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22
februarie 2023, recepționînd-o în data de 22.02.2023, a depus recurs în data de
23.02.2023, ceia ce denotă respectarea prevederilor art.242 Cod administrativ, ce indică
că, recursul împotriva încheierii judecătoreşti se depune motivat la instanţa de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic.
Conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces
echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să
examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu se limiteze
doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară.
Subsecvent, instanța de apel accentuează că, conform recomandărilor Avizului nr.
11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția Comitetului de
Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești se invocă că o
motivație și o analiză clară, sunt cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un
aspect important al dreptului la un proces echitabil.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
menționează că art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul
justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii obligației instanțelor de
judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a
circumstanțelor cauzei. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar hotărârea sub aspectul
tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și dispozitiv, constituie o
garanție pentru justițiabil, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de ar putea
exercita un eficient control judiciar. Or, hotărârile motivate urmăresc scopului de a
demonstra părților că acestea au fost auzite, și, astfel, să contribuie la o acceptare mai
ușoară de către aceștia a deciziei ( a se vedea cauza CtEDO Ruiz Torija contra Spaniei).
Totodată, art. 238 Cod administrativ, prevede că, în procedura de apel nu pot fi
prezentate probe noi decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în
imposibilitate să le prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le
admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța de apel este în drept să solicite
din oficiu probe noi, în măsura în care le consideră necesare pentru justa soluționare a
cauzei.
Conform art.231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva.
Art. 194 alin. (1) Cod administrativ, prevede că, în procedura în prima instanță, în
procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor
judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.
Conform art.219 alin. (1) - (4) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată
să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind
legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de
participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să
depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul
cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de judecată poate avea o discuție
juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de
drept a cauzei examinate.
Conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui proces
echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să
examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii şi să nu se limiteze
doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară.
Colegiul reține la caz că, procedura de contencios administrativ în prezenta speță a
fost inițiată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Or, la 19 iulie 2018,
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Codul administrativ, act legislativ publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17 august 2018, nr.309-320, care reieșind
din prevederile art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
Conform art. 206 alin. (1) lit.b) Cod administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorității publice să emită un act
administrativ individual (acțiune în obligare).
Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt
întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă
este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere
judecătorească susceptibilă de recurs. În sensul art. 220 alin. (1) din Codul administrativ,
obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform art. 87-93.

Potrivit art. 93 Cod administrativ, (1) fiecare participant probează faptele pe care
își întemeiază pretenția. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant
probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. (3) Reglementări suplimentare sau
derogatorii sânt admisibile doar în baza prevederilor legale.
 Din lucrările dosarului și astfel după cum a reținut instanța de fond, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, atestă că, Casa
Națională de Asigurări Sociale prin intermediul Casei teritoriale de Asigurări Sociale
Rîșcani, în data de 07.06.2022 a emis decizia nr.2022/92/1/41360 privind suspendarea
plății alocației de stat pentru merite deosebite față de stat în beneficiul lui *****. (f.d. 89)
În data de 07 iunie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a emis decizia
nr.2022/92/44927 de schimbare a pensiei, fiind dispusă suspendarea/încetarea pensiei
pentru limită de vârstă achitată lui ***** din 30.12.2019. (f.d. 90)
Totodată Comisia privind recuperarea sumelor cu titlu de prestații sociale încasate
necuvenit din cadrul CTAS Rîșcani, a decis că, suma în mărime de 367 363,12 lei, ce a
fost achitată în perioada 30.12.2019-30.06.2022 urmează a fi recuperată pe contul CNAS
de către Hlopețchi Igor, fapt consemnat în procesul-verbal nr.66 din 09.06.2022 (f.d. 88).
În data de 09 iunie 2022 CTAS sect. Rîșcani a înaintat către Casa Națională de
Asigurări Sociale demersul nr.65 privind identificarea sumelor cu titlu de alocații lunare,
primite necuvenit de către ***** în sumă de 1 162,90 lei pentru perioada 24.01.2020-
30.06.2022 (f.d. 87).
Conform art.3 Cod administrativ, legislaţia administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor
prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi
de regulile statului de drept.
Art.5 Cod administrativ, prevede că, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a
actelor reale, precum şi a operaţiunilor administrative realizate de autorităţile publice în
regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit
legea.
Conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este
orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public.
Conform art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
Art. 20 Cod Administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat
printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată
competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform
prezentului cod.
Art. 208 alin. (1) și alin. (3) Cod administrative, prevede că, în cazurile prevăzute
de lege, până la înaintarea acţiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura
prealabilă. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acţiunea în obligare se
admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică
competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.
Conform art.162 alin.(1) și alin.(3) Cod administrativ, procedura prealabilă
urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Cererea
prealabilă poate fi îndreptată spre:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul;
b) emiterea unui act administrativ individual.
Nefiind de acord cu deciziile emise, în data de 09 iunie 2022 ***** a depus cerere
prealabilă în adresa autorității pîrîte, ce a fost suplinită cu cererea din 13.06.2022,
solicitînd anularea decizie, prin care s-a dispus suspendarea achitării pensiei lui ***** și
obligarea restituirii pensiei primite, începînd cu 30.12.2019 pînă la data emiterii actului
administrativ, repunerea lui ***** în situația anterioară, emiterea actului administrativ
favorabil de achitare din contul CNAS în beneficiul lui ***** a penalității de întîrziere
sau dobânzii după caz pentru reținerea ilegală a pensiei, repararea prejudiciului moral
cauzat în mărime de 20 000 lei (f.d. 41, 55-57).
Examinînd cererea prealabilă depusă la 09 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări
Sociale, prin răspunsul nr.1237 din 16 iunie 2022 a respins cererea prealabilă, menționînd
că actul administrativ individual ce a servit drept temei de stabilire a pensiei a fost anulat
ceea ce duce la nulitatea actului administrativ de stabilire a pensiei.(f.d. 42-43, 58-59)
Prin răspunsul nr.4920 din 08.07.2022 Casa Națională de Asigurări Sociale i-a
comunicat lui ***** despre lipsa restricțiilor la beneficierea de pensie concomitent cu
salariu, cu anumite excepții prevăzute expres de Legea nr.156/1998 privind sistemul
public de pensii (condiția încetării activității în funcția respectivă). (f.d. 60)
Conform art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană, care revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, poate
înainta o acțiune în contencios administrativ.
Conform art.209 alin.(1) Cod administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în
obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen
începe să curgă de la:
a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;
b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în
termen se aplică corespunzător.
Ca urmare, în data de 01 iulie 2022, *****, a înaintat acțiune în instanța de
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani, persoană terță Consiliul pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, privind anularea actului
administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil, care prin hotărârea supusă apelului a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Astfel, examinând conținutul hotărârii primei instanțe cu materialele dosarului,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ stabilește că concluziile primei
instanțe, expuse în hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt.

În susținerea concluziei enunțate, Completul judiciar, reiterează prevederile art. 2

alin.1 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă
şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, militarilor, persoanelor
din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care au dreptul la pensie
li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.
Analizând circumstanțele de fapt ale speței în raport cu normele legale citate,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, se
aliniază soluției instanței de fond privind netemeinicia pretențiilor privind anularea
deciziei CNAS din 07 iunie 2022 de schimbare (stopare) a pensiei prin suspendare
începând cu 30.12.2019, anularea deciziei CTAS sect. Rîşcani din 08 iunie 2022 privind
suspendarea plăţii alocației de stat pentru merite deosebite faţă de stat, anularea deciziei
(demers) CTAS sect. Rîşcani cu nr. 65 din 09.06.2022 privind identificarea sumelor cu
titlu de alocații lunare primate necuvenit, anularea ca fiind ilegală decizia (proces-verbal)
CTAS sect. Rîşcani nr. 66 din 09.06.2022 privind recuperară pensiei în mărime de 367
363,14 lei și anularea ca fiind ilegală a deciziei CNAS asupra cererii prealabile cu
obligarea CNAS şi CTAS sect. Râșcani să emită decizia de achitare în beneficiului lui
***** a penalității de întârziere sau dobânzii după caz, pentru reținerea ilegală a pensiei
şi a alocației de stat pentru merite deosebite faţă de stat. Devreme ce, în ședința de
judecată cu certitudine s-a stabilit că, reclamantul/apelantul a fost eliberat din serviciu,
prin ordinul IGP nr.717 ef din 20.12.2019 în temeiul art.38 alin.(1) lit.d), după expirarea
perioadei determinate a raportului de serviciu și lit.c), după acumularea vechimii în
muncă, ce permite dreptul la pensie al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu
statut special din cadrul MAI, fiindu-i stabilită pensie pentru vechime în muncă, începînd
cu 30.12.2019 de către CNAS.
Ulterior, ordinul IGP nr.717 ef din 20.12.2019 a fost contestat de ***** în instanța
de judecată și prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.10.2020, menținută prin
încheierea Curții Supreme de Justiție din 10.02.2021, pct.1 din ordinul IGP nr.717 a fost
anulat, iar IGP a fost obligat să-l repună pe ***** în funcția deținută anterior.
În asemenea circumstanțe, Completul judiciar atestă că, instanța de fond just a
conchis că, din considerentul că ordinul IGP nr.717 ef din 20.12.2019, care a stat la baza
emiterii deciziei de stabilire a pensiei în privința lui *****, a fost anulat, iar
reclamantul/apelant a fost repus în funcție, circumstanță ce a determinat Casa Națională
de Asigurări Sociale să întrerupă achitarea pensiei și să dispună recuperarea sumelor
achitate necuvenit reclamantului/apelantului pentru perioada în care a fost eliberat din
serviciu, autoritatea publică pîrîtă/intimat în mod legal și întemeiat a dispus încetarea
achitării acesteia. Or, reclamantul/apelantul nu mai întrunea condiția legală de la art.2
alin.1 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă
şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993 și anume – nu mai era
eliberat din serviciu, fiind repus în funcție în temeiul hotărîrii judecătorești .
Prin urmare, Completul judiciar, nu poate reține la caz argumentele
apelantului/reclamant, privind obligarea restituirii pensiei primite, începînd cu
30.12.2019 pînă la data emiterii actului administrativ. Or, apelantul nu poate pretinde la
plata concomitentă a pensiei pentru perioada 30.12.2019-30.06.2022, ce a fost stabilită și
achitată în temeiul ordinului IGP nr.717 ef din 20.12.2019, ce a fost ulterior anulat prin
hotărîrile instanțelor judecătorești menționate, și plata salariului pentru absența forțată de
la serviciu în perioada 30.12.2019 pînă la 21.10.2020, ce a fost încasată prin hotărîrea
menționată.
Cu referire la argumentul apelantului invocat în instanța de apel privind obținerea
dreptului de pensie prin ordinul nr.91 ef din 22.05.2014, ce a fost la fel anulat de către
instanțele de judecată, fiind repus apelantul în funcția deținută, Completul judiciar relevă
că, argumentul dat nu poate servi drept temei pentru admiterea acțiunii, nefiind obiectul
examinării în prezenta cauză, nefiind invocat în procedura prealabilă, nici în instanța de
fond. Însuși apelantul în ședința de judecată a relatat că, după emiterea ordinului în data
de 22.05.2014 nu s-a adresat la CNAS în vederea stabilirii pensiei, ci cu acțiunea în
instanța de judecată, exprimîndu-și dezacord cu ordinul emis. Or, prin decizia contestată
s-a decis restituirea sumei mărime de 367 363,12 lei, ce a fost achitată apelantului în
perioada 30.12.2019-30.06.2022, fiind stabilită în temeiul ordinului IGP nr.717 ef din
20.12.2019, respectiv din motivul anulării ordinului s-a emis decizia dată.
Declarativ, Completul judiciar apreciază și argumentul apelantului cu referire la un
caz similar și anume Dumbrăveanu vs CNAS, Or, în cazul lui Dumbrăveanu nu s-a
contestat ordinul în partea stabilirii pensiei ultimului, ci doar în partea concedierii, ce a
fost anulat de către instanțele de judecată, pe cînd în cazul dat instanțele de judecată au
anulat pct.1 al ordinului IGP nr.717 ef din 20.12.2019 emis în privința apelantului, prin
care ultimul a fost concediat, fiindu-i stabilit dreptul la pensie pentru vechime în muncă,
deci apelantul nu poate invoca în privința sa aplicarea unei practici neuniforme de către
instanțele de judecată în raport cu alte cazuri similare, care nu sunt identice.
Cu referire la netemeinicia obligării restituirii și alocației de stat pentru merite
deosebite față de stat, ce i-au fost achitate apelantului 24.01.2020-30.06.2022, Completul
judiciar relevă că, instanța de fond just le-a respins, ca neîntemeiate, deoarece în ședința
de judecată s-a stabilit că, în privința apelantului s-a schimbat situația ca urmare a
anulării ordinului menționat, respectiv în perioada menționată ultimului nu era beneficiar
de pensie, neavînd dreptul nici la plata alocației de stat pentru merite deosebite față de
stat, ce poate fi stabilită și achitată doar beneficiarilor de pensie. Or, art.21 alin.2 din
Legea cu privire la veterani nr.190 din 08 mai 2003, au dreptul la alocaţie nominală
beneficiarii de pensii, stabilite conform legislaţiei naţionale, şi beneficiarii de alocaţii
sociale de stat, stabilite conform Legii nr.499/1999 privind alocaţiile sociale de stat
pentru unele categorii de cetăţeni, încadraţi în următoarele categorii:a) persoanele
decorate cu distincţii de stat în temeiul Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la
distincţiile de stat ale Republicii Moldova;b) persoanele decorate cu distincţii de stat ale
fostei U.R.S.S. echivalate cu distincţiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărîrea
Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetăţenilor Republicii
Moldova decoraţi cu distincţii de stat ale fostei U.R.S.S.
În acest context, Completul judiciar conchide că, instanța de fond just a respins
pretențiile cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, deoarece
apelantului/reclamant i-a fost achitată pensia și alocația lunară necuvenită pentru perioada
30.12.2019-30.06.2022 și, respectiv 24.01.2020-30.06.2022. Or, art.150 Cod
administrativ prevede că, prestaţiile deja acordate se restituie dacă un act administrativ
individual a fost rectificat, retras, revocat sau anulat din cauza unei erori evidente ori a
devenit nevalabil în condiţiile art.138 alin.(4) lit b). Prestaţiile acordate în servicii şi cele
materiale se restituie în bani. Cu excepţia dobînzii, pentru volumul restituirii se aplică
corespunzător prevederile Codului civil cu privire la restituirea prestaţiilor în cazul
îmbogăţirii fără justă cauză. Beneficiarul nu poate invoca omiterea îmbogăţirii dacă
cunoştea sau ca urmare a neglijenţei grave nu cunoştea circumstanţele care au dus la
rectificarea, retragerea, revocarea sau anularea actului administrativ individual. Prestaţia
ce urmează a fi restituită se stabileşte prin act administrativ individual scris. Stabilirea se
condiţionează, de regulă, de rectificarea, retragerea, revocarea sau anularea actului
administrativ individual. Decizia de restituire se emite de autoritatea publică care a decis
în privinţa rectificării, retragerii, revocării sau anulării actului administrativ individual.
Dacă actul administrativ individual a devenit nevalabil ca urmare a survenirii unei
condiţii de dizolvare, atunci competenţa îi aparţine autorităţii publice care a emis actul
administrativ.
La acest capitol, Completul judiciar reține că, Casa Națională de Asigurări Sociale,
ca urmare a restabilirii lui ***** în funcție și pierderii calității de beneficiar al pensiei, a
dispus în mod întemeiat inițierea procedurii de recuperare a sumelor achitate în mod
neîntemeiat pentru perioada menționată.
Astfel, Completul judiciar reține la caz argumentul instanței de fond care just a
stabilit că, actele administrative contestate au fost emise cu respectarea legislației în
vigoare, că acestea sunt justificate de circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, lipsind
temeiuri pentru anularea lor.
Prin urmare, Completul judiciar, nu poate reține la caz argumentele
apelantului/reclamant, care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar
concluzia primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept
material, cu aprecierea juridică cuvenită. Or, simpla nemulțumire a părților de soluția
adoptată de instanțele inferioare, nu poate constitui motiv de admiterea a cererii de apel,
dacă nu este invocat sau dacă din conținutul apelului nu se întrezărește vreunul din
temeiurile de apel expres prevăzute de lege, iar prin prisma jurisprudenței CtEDO,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, conchide că, prima instanța just a stabilit circumstanțele cauzei
și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu privire la respingerea acțiunii, ca
neîntemeiate, iar careva temei legal pentru casarea actului judecătoresc n-a fost stabilit în
instanța de apel.
Totodată, completul judiciar respinge ca neîntemeiat și argumentul apelantului
precum că hotărârea primei instanțe este una neîntemeiată și ilegală. Analizând conținutul
hotărârii contestate, Colegiul reține că hotărârea primei instanțe este una legală, motivată
și bine argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o
apreciere probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite, apreciind
corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării
cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, va
respinge ca fiind neîntemeiată și critica apelantului precum că, instanța de fond nu a dat o
apreciere corectă circumstanțelor cauzei, ori, rolul activ exercitat de instanță, în
deslușirea corectă a raportului dintre părți, este evident manifestat, în condițiile analizei
apărărilor reclamantului exprimate pe cale incidentală, dar, în cadrul fixat de reclamant și
în limitele obiectului dedus judecății.
Din considerentele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, concluzionează că prima instanța a examinat cauza sub toate
aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt,
caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic,
creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea
drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților
dreptul la un proces echitabil, garantat şi asigurat prin art.6 al Convenției Europene
pentru apărarea a Drepturilor Omului.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei
instanțe este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către apelant sunt
neîntemeiate, completul judiciar ajunge la concluzia de a respinge apelul și de a menține
hotărârea primei instanțe.
În cît privește recursul declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani) din 22 februarie 2023, prin care s-au declarat inadmisibilă pretențiile împotriva
CTAS Rîșcani și pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, în temeiul art. 207
alin. (2) lit. e) Cod administrativ, din motivul că reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17, Completul
specializat îl consideră unul neîntemeiat motiv din care urmează a fi respins.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva
încheierii judecătorești, instanța respinge recursul.
 Conform art.241 alin.(3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs a
încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Conform art.231 alin.(2) Cod administrativ, pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva.
Art. 194 alin.(1) Cod administrativ, prevede că, în procedura în prima instanță, în
procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor
judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.
Conform art.219 alin.(1)-(4) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată
să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind
legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de
participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să
depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul
cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de judecată poate avea o discuție
juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de
drept a cauzei examinate.
Astfel, verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma
argumentelor invocate de participanți la proces și a materialelor din dosar, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ conchide că prima instanță justificat și întemeiat
a ajuns la concluzia privind declarată inadmisibilă a pretenției privind repararea
prejudiciului moral, în conformitate cu art.207 alin.(1) și alin.(2) lit. e) Cod administrativ,
care prevede că, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru
admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,
acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească
susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în
special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a
unui drept în sensul art.17. Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor
specificate la alin.(2) lit.a)–e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a
aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune.
La acest capitol, completul judiciar reține că, instanța de fond just a reținut
prevederile pct.13 supct.2 din Regulamentul privind organizarea şi funcționarea Casei
Naţionale de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.937din 13.11.2014,
care indică că, Casa Națională are în subordine subdiviziuni structurale, care nu are
calitate de persoană juridică, numite case teritoriale, create reieșind din necesitatea şi
eficacitatea acordării serviciilor de asigurări sociale. Casele teritoriale sînt administrate în
mod direct de Casa Națională, îşi exercită funcțiile sale în conformitate cu actele
legislative şi normative, precum şi cu prevederile prezentului regulament şi
regulamentului acestora de organizare şi funcționare aprobat de directorul general al
Casei Naționale. Respectiv, în cazul în care Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.
Rîșcani este o subdiviziune a Casei Naționale de Asigurări Sociale, care nu reprezintă
autoritate publică în sensul art.17 din Codul administrativ ( nu este instituit prin lege sau
printr-un alt act normative, nu acționează în regim de putere publică, nu deține statut de
persoană juridic, precum și statut de autoritate publică), prin urmare, împotriva acestuia
nu poarte fi înaintată o acțiune în contencios administrativ, motivul din care pretenția
împtoriva CTAS Rîșcani a fost declarată inadmisibilă.
Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, ce a fost
declarată inadmisibilă de instanța de fond în temeiul art. art.207 alin.(1) și alin.(2) lit. e)
Cod administrativ și anume lipsa dreptului vătămat la etapa respectivă, Completul
judiciar atestă că, instanța de fond just a conchis că, cererea privind acordarea
despăgubirilor pentru prejudiciu cauzat prin emiterea unui act administrativ individual
ilegal poate fi depusă după ce hotărîrea instanței de judecată, prin care s-a anulat actul
administrativ ilegal a rămas definitivă, or, termenul general începe să curgă din data în
care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas
definitivă, ceia ce rezultă din prevederile art.60 alin.(3) din Codul administrativ. Or,
decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate
prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual, care poate fi
contestat separat în instanța de judecată.
La acest capitol, instanța de apel relevă că, prin Codul administrativ, legiuitorul a
modificat condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în
contencios administrativ referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral,
fiind introduse prevederi noi în privința etapei de depunere unei asemenea pretenții și
procedurii prealabile, ce urmează a fi respectată până la depunerea acțiunii în instanță și
care diferă de reglementările Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie
2000 (abrogată la 01.04.2019 odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ). Or,
procedura administrativă a fost inițiată după intrarea în vigoare a Codului administrativ,
iar art.60 alin.(3) din Codul administrativ, indică că, cererea privind acordarea
despăgubirilor pentru prejudiciu cauzat prin emiterea unui act administrativ individual
ilegal poate fi depusă după ce hotărîrea instanței de judecată, prin care s-a anulat actul
administrativ ilegal a rămas definitivă, or, termenul general începe să curgă din data în
care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas
definitivă. Totodată și art.167, alin. (4) Cod administrativ, prevede că, dacă prin cererea
prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea
prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în procedura administrativă
separată.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, respinge ca
neîntemeiat argumentul reprezentantului recurentului precum că soluția primei instanțe
este una neîntemeiată. Analizând conținutul încheierii contestate se constată că
judecătorul primei instanțe întemeiat a ajuns la concluzia de a declara pretențiile
menționate ca inadmisibilă. Or, art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, prevede că,
acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art.17.
În conformitate cu prevederile art.240 alin.(1) lit. a) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,-

d e c i d e:

Se respinge apelul declarat de ***** împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani) din 22 februarie 2023, precum și recursul declarat de către *****
împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 februarie 2023.
Decizia este executorie din momentul emiterii, însă poate fi atacată cu recurs la
Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni.

Președintele ședinței, judecătorul Veronica Negru

Judecător Grigore Dașchevici

Judecător Ecaterina Palanciuc