702 - 2020 Obligatie de A Face - ROLII

4/6/2021 702/2020 obligatie de a face - ROLII
ACASĂ (HTTP://ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://ROLII.RO/CAUTARE) » 702/2020
702/2020
08-10-2020
Obligatie de a face
Tribunalul BOTOSANI
Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2020:001.xxxxxx

Operator de date cu caracter personal 8353 Obligația de
a face
Dosar nr.XXXXXXXXXXX
R O M Â NI A
TRIBUNALUL B_______ - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 08.10. 2020
Instanța constituită din:
Președinte - M____ C-tin C______
Asistenți judiciari - C_______ D_____
- P________ E____
Sentința civilă nr. 695
La ordine judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe reclamantul E____ I___-

E____ și pe pârâta C___ de P_____ S_________ a M___________ A_________ I______
București, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare au lipsit părțile, situație în
care, potrivit prevederilor art. 121 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al
instanțelor judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 1375/2015, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 970/28.12.2015, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul
ședinței, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și
obiectul pricinii și arată că s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare și cerere de
judecata în lipsă din partea reclamantei.
Potrivit disp. art. 95 pct.4 Noul Cod de procedură civilă și art.153 din Legea 263/2010,
instanța își verifică din oficiu competența generală, materială și teritorială, constatând că
este competentă să soluționeze prezenta cauză sub toate aspectele.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară
cercetarea procesului încheiată în tem. art.244 (1) NCPC și reține cauza spre deliberare.
rolii.ro/hotarari/5fa0c29fe49009d81c000033 1/26
Dezbaterile au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio, conf. disp. art. 231 alin. 2 Cod
pr. civilă .
T R I B U N A L U L,
Asupra litigiului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B_______ Secția I civilă sub nr.
XXXXXXXXXXX, reclamantul E____ I___-E____ a chemat în judecată pe pârâta C___ de
P_____ S_________ a M___________ A_________ I______, solicitând:
1. efectuarea de către pârâtă a operațiunilor administrative de actualizare a pensiei
militare d e serviciu, începând cu data de 01.12.2016, avându-se în vedere suma în
cuantum brut de 917 lei, reprezentând majorarea salariului de funcție de care a beneficiat
la data deschiderii dreptului la pensie, de la suma de 533 lei, la suma de 1450 lei, sumă
stabilită în baza H.G. nr. 1/2017.
2. plata diferențelor de pensie actualizate, la care se adaugă daunele compensatorii sub
forma ratei inflației la data plății efective, precum și daunele moratorii sub forma
dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor art.1-3 din OG nr.13/2011, începând cu
data de 01.02.2017 și până la data plății efective.
3. Fără cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că prin Dispoziția șefului IPJ B_______ nr.I/771/2016 din
28.11.2016 s-a constatat încetarea raporturilor de serviciu începând cu data de 01.12.2016,
cu drept de pensie de serviciu, având o vechime în structurile militare și de poliție de 34
ani 1 lună și 3 zile.
Conform Deciziei de Pensionare nr.xxxxxx/2017 emisă de C___ de P_____ S_________ a
MAI, în dosarul de pensie nr.xxxxxx/2017 beneficiază de pensie militară de serviciu
începând cu data de 01.12.2016.
Deschiderea drepturilor la pensia militară de serviciu și emiterea deciziilor de pensie
mai sus menționate, s-a făcut în baza dispozițiilor art. 64 a Legii nr. 223/2015, privind
pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice în anul 2016 prorogarea unor termene, precum și unele măsuri
fiscal- bugetare.
Conform dispozițiilor legale în materie statuate de art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, ce au produs efecte
juridice depline în perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxx17, se arată că:
Art. 60.
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda
de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al
militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la
art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie,
astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în
6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi
de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
de pe s e au ost desc se a te de t a ea goa e a p e e te eg ;
b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării

raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele
6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza
prezentei legi.
Această prevedere legală a fost detaliată în cadrul legislației secundare emise în
domeniu actualizării și recalculării pensiilor militare de stat, respectiv: Ordinul Comun
nr. 31/XXXXXXXXXXX/237/XXXXXXXXXXXX, pentru aprobarea procedurilor de
recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat. Text publicat în Monitorul Oficial
al României. în vigoare de la 23 martie 2016.
Conform art. 1, din Anexa 2, a acestui ordin: Actualizarea pensiilor militare de stat
prevăzută la art. 60, alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu
modificările și completările ulterioare, se realizează de către casele de p_____ sectoriale,
de regulă din oficiu, pe baza informațiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii
în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin și prevederilor legale în
vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.
Conform art. I din HG nr. 1/2017, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată, începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe
tară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se
stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie,
pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.
Pentru a clarifica noțiunea juridică de salariul de bază minim brut pe țară! garantat în
plată, legiuitorul a venit cu precizări suplimentare în cadrul art. 1 din HG 1/2017,
introducând definirea detaliată a acestui termen, respectiv sumă stabilită în bani care nu
include sporuri și alte adaosuri.
De asemenea, art. 160 din Codul Muncii prevede că salariul cuprinde salariul! de bază,
indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice (în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a subsemnatului), precum și
noua lege a salarizării nr. 153/2017 (care a abrogat Legea 284/2010),; reglementează
salarizarea mai multor categorii de funcții bugetare, denumite generic ca familii
ocupaționale, printre care: funcționari publici, funcționari publici cu statut special
(polițiști), militari, personal contractual etc,
Fiind o lege cadrul de salarizare unitară, legiuitorul a folosit termeni juridici echivalenți,
pentru definirea salariului de bază. De aici rezultă echivalenta termenilor de salariul de
bază pentru personalul contractual, cu salariul de funcție pentru polițiști și cu solda de
funcție pentru militari.
Conform Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din
fonduri publice, Anexa VII- FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE 'APĂRARE,
ORDINE PUBLICĂ Șl SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ",
Capitolul II art. 4:
(1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din SALARIUL FUNCȚIEI DE BAZĂ indemnizații,
compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.
(3) Salariul FUNCȚIEI DE BAZĂ este compus din salariul de funcție, salariul gradului
profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea
diferențierii salariilor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de
ierarhizare pentru salariile de funcție.
Totodată, potrivit aceleași Legi Cadru 284/2010, art. 10 alin.(l), salariile de bază,
soldele/SALAR11LE DE FUNCȚIE și indemnizațiile lunare încadrare se stabilesc prin
înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea
de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.
De asemenea, potrivit art. 4 din anexa VI a Legii 153/2017, privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice:
(1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional
deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații' compensații, sporuri,
prime, premii și din alte drepturi salariale.
Astfel, rezultă că SALARIUL DE FUNCȚIE al polițiștilor se obține înmulțind 2 elemente:
coeficientul de ierarhizare al funcției (C.I.) și valoarea de referință s_________ (VR), adică
formula Salariu Funcție = CI x VR.
Din anexa deciziei de pensie nr. xxxxxx/2017, emisă de pârâtă, cap, IV, rezultă că i s-a
calculat un coeficient de ierarhizare C.I.= 2,70 valoare care a fost înmulțită cu valoarea de
referință sectoriala (VR) stabilită prin HG nr. 8/2008, în cuantum de 197,033 lei,
obținându-se astfel valoarea de 533 1ei, reprezentând echivalentul salariului de funcție,
sub limita garantată în plată de 1450 lei, stabilită general obligatoriu prin HG nr. 1/2017
începând cu data de 01.02.2017.
Mai mult, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice, aplicabilă si polițiștilor, în vigoare de la 01.07.2017(care a abrogat Legea
284/2010), la art. 7 lit. b) a definit termenii ca: „solda de funcție/salariul de funcție -
reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,
corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu
poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată".
Or, în timpul când a produs efecte juridice art. 60 alin. I din Legea nr. 223/2015 privind
pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, pentru perioada
01.02.xxxxxxxxxxxxx17, salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată a fost de
1450 lei.
În același timp, modificarea art. 60 din Legea 223/2015, de la 07 august 2017, prin OUG.
59/2017, nu stinge obligațiile de actualizare născute în sarcina pârâtei, anterior
modificării și încă neexecutate.
În cazul categoriei profesionale a polițiștilor, salariul de funcție, ca sinonim al salariului
de bază, așa cum e definit în art. I din HG nr. 1/2017, nu trebuie să cuprindă nici un fel de
spor, adaos sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu.
Astfel, rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, voința legiuitorului cu privire la acești
doi termeni, și anume echivalenta gramaticală semantică, logică și juridică, între
termenii de specialitate în materia drepturilor salariale: salariul de bază și salariul de
funcție.
u cț e
Legiuitorul folosește, în mod constant expresia: cuantumul brut al salariilor de

bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de
care beneficiază personalul plătit din fonduri publice... , iar simbolul: ”/” folosit de
legiuitor, este echivalentul conjuncției disjunctive ”sau”, rezultând astfel echivalenta
semantică între termenii mai sus menționați, despărțiți prin acest simbol.
Dincolo de echivalenta rezultată din interpretarea gramaticală semantică, în urma
interpretării logice și juridice, rezultă cu claritate voința legiuitorului cu privire la sensul
celor două elemente salariale: salariul de bază și salariul de funcție.
Mai mult de atât, având în vedere prevederile legale în materie, stipulate de:
- interpretarea expressis verbis: sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte
adaosuri, dată de legiuitor în cuprinsul art. I din HG nr. I/2017 pentru stabilirea salariului
de bază minim brut pe țară garantat în plată,
- jurisprudența de drept civil material, statuată deja în materia drepturilor salariale,
privind echivalenta juridică a termenilor de: salariului de bază minim brut pe tară
garantat în plată, și de salariul de funcție, prevăzut de Legea nr. 284/2010 și Legea
153/2017, rezultă echivalenta semantică între termenii: salariului de bază minim brut pe
tară garantat în plată și salariul de funcție, pentru categoria socioprofesională a
polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale Apărare, Ordine Publică și Siguranță
Națională.
Prin sentința civilă nr. 940 din 13.07.2017 a Tribunalului Ialomița s-a stabilii valoarea
salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, de la data de 01.02.2017, de 1450
lei, acesta fiind echivalat cu salariul de funcție al polițiștilor din activitate, fără alte
sporuri și adaosuri incluse în acesta:
Solutia pe scurt: Admite, ca fondată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
Inspectoratul General al Poliției Române (date). Admite cererea reclamanților G_____
M_____, S_____ LIVIȘOR M_____, S____ A______, T____ I____, B___ V_____ (date), prin
Sindicatul Polițiștilor din „DIAMATUL”, în contradictoriu cu pârâtul IPJ Ialomița (date).
Obligă pârâtul IPJ Ialomița să se conformeze prevederilor HG nr. I/2017 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul recalculării și acordării
reclamanților, de la data de 1,02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 Idi pe
care îl echivalează cu salariul de funcție al fiecărui reclamant, fără alte sporuri și
adaosuri incluse în acesta. Respinge cererea formulată de reclamanți în contradictoriu
cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, pârât fără calitate procesuală pasivă
în cauză. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea pentru
exercitarea recursului se depune la Tribunalul Ialomița — secția civilă. Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 13.07.2018.
Document: Hotărâre 940/xxxxxxxxxxxxx18
De asemenea, prin sentința civilă nr. 1847 din data de 07.06.2018 Tribunalului Cluj - Secția
mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă si asigurări sociale, s-a
mai admis o astfel de acțiune în materia drepturilor salariale a polițiștilor din cadrul
MAI, privind acordarea cuantumului salariului dle funcție, la nivelul cuantumului
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX:
Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de reclamanta MDG în contradictoriu cu
pârâtul MAI, și pe cale de consecință, obligă pârâtul ca la calcularea și plata drepturilor
salariale, inclusiv a sporurilor, pentru perioada 01.02.xxxxxx.05.2017, să aibă în vedere
salariul minim brut pe țară, în cuantum de 1450 lei. Obligă pârâtul la calcularea și plata
diferențelor de drepturi salariale pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx17, urmare a
d e e țe o de d eptu sa a a e pe t u pe oada 0 0 ,u a ea
stabilirii salariului de bază la 1450 lei, actualizat în funcție de coeficientul de inflație

până la data efectivă a plății. Obligă pârâtul la plata dobânzii legale aferente diferențelor
salariale neachitate, calculate de la data scadenței achitării acestora și până la data plății
efective. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli
de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune
la Tribunalul Cluj. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea
grefei, conform art.396 (2) C.pr.civ., 07.06.2018.
Document: Hotarâre 1847/xxxxxxxxxxxxx18
Analizând considerentele decizorii ale celor două hotărâri judecătorești mai sus
invocate, rezultă din punct de vedere juridic și logic gramatical, echivalenta juridică și
semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim
brut și salariul de funcție, pentru categoria socioprofesională a polițiștilor, din cadrul
familiei ocupaționale Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Astfel, principala problemă a spetei constă în echivalarea salariului de funcție al fiecărui
reclamant cu salariul de bază minim brut în cuantum de 1450 lei stabilit prin dispozițiile
art. 1 din HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe tară garantat în
plată:
"Art. I - Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe tară garantat
în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la
1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în
anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.”
Rezultă așadar că salariul lunar al polițistului se compune din salariul funcției de bază
(acesta compus la rândul său din: salariul de funcție, salariul gradului profesional
deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă), indemnizații! compensații, sporuri,
prime, premii și din alte drepturi salariale. SALARIUL DE FUNCȚIE al polițiștilor se
obține înmulțind două elemente: coeficientul de ierarhizare al funcției și Valoarea de
Referință S_________, adică formula CI x VRS.
Pentru aplicarea HG nr. 1/2017, la nivelul M___________ A_________ I______, Direcția
Generală Financiară, structură din cadrul m___________ care elaborează și stabilește
politicile financiare, prin adresa nr. xxxxxx din 07.02.2017, a comunicat faptul că:
„În ceea ce privește problematica corespondentului salariului de bază, în conformitate cu
salarizarea specifică personalului militar și polițiștilor, considerăm că acest
corespondent este solda de funcție/salariul de funcție, în accepțiunea prevederilor Legii
cadru nr. 284/2010. În acest context precizăm că la nivelul salariului de bază minim brut
pe tară garantat în plată se asigură pentru personalul militar și polițiști, ca urmare a
analizei comparative fată de cuantumul soldei funcție/ SALARIULUI DE FUNCȚIE .”
La data de 14.03.2017, Inspectoratul General al Politiei Române, prin intermediul
Centrului de Informare și Relații Publice a postat pe pagina de internet un anunț denumit
„ÎN ATENȚIA TUTUROR COLEGILOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ", cu următorul text:
Conform prevederilor HG nr. 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe tară
garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toți
polițiștii și personalul contractual al Politiei Române au asigurat salariu de bază minim
brut pe tară garantat în plată, în cuantum de 1450 RON. Astfel, astăzi 14 martie a.c., vor
primi diferența de bani toți cei care până în prezent au beneficiat de SALARIU DE
FUNCȚIE mai mic de 1450 lei. Această modificare se va vedea și pe fluturașul de salariu,
la rubrica salariul de funcție.. , ”
Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcția Financiară a MAI și de la IGPR,

rezultă fără echivoc, două aspecte deosebit de importante:
- în cazul polițiștilor, echivalența salariului minim brut pe țară de 1450 lei avut în vedere
de HG nr. I/2017, se face prin analiza comparativă cu SALARIUL DE FUNCTIE al fiecărui
lucrător;
- noțiunea de SALARIU DE FUNCȚIE este cel stabilit de legiuitor în accepțiunea
prevederilor OG nr. 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr 284/ 2010 , care se
calculează după modul explicat mai sus.
Problema echivalenței juridice și semantice între termenii salariului de bază minim brut
pe țară garantat în plată și salariul de funcție, pentru categoria socioprofesională a
polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale Apărare, Ordine Publică și Siguranță
Națională, a fost supusă analizei și în cadrul jurisprudenței în materia acordării pentru
categoria socioprofesională a polițiștilor, dar și pentru alte categorii de personal plătit
din fonduri publice, a salariului de bază și al sporurilor, la nivelul maxim din cadrul
întregii familii ocupaționale, începând cu data de 09.04.2015, conform Legii nr. 71/2015,
fiind demonstrată în cadrul considerentelor decizorii a hotărârilor judecătorești
echivalența juridică și semantică dintre cei doi termeni.
De exemplu, în materia salarizării categoriei socioprofesionale a polițiștilor:
- sentinta civilă nr. 682/2018 din 07.06.2018, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, al
Tribunalului Suceava - Secția de C_________ Administrativ și Fiscal, rămasă definitivă
prin Decizia nr. 2995 din 30.10.2018, a Curții de Apel Suceava, Secția de C_________
Administrativ și Fiscal, dată în cadrul unui proces colectiv, având ca obiect salarizarea la
nivel maxim, a unui număr de 583 salariați polițiști, din cadrul IPJ Suceava;
- sentința civilă nr. 1731/2017 din 16.03.2017, definitivă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, al
Tribunalului București- Secția a II-a C_________ Administrativ și Fiscal:
- sentința civilă nr. 7410/2017 din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. xxxxx/3/2017, al
Tribunalului București- Secția a II-a C_________ Administrativ și Fiscal;
- sentința civilă nr. 3200/2018 din 14.05.2018, definitivă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, al
Tribunalului București- Secția a II-a C_________ Administrativ și Fiscal.
Referitor la salarizarea din Sist emul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională,
elementul salarial cunoscut sub denumirea de salariu de bază este uzitat în cadrul
stabilirii drepturilor salariale pentru personalul civil și contractual din sistem, fiind
echivalent cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de salariu de funcție, care este
uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul reprezentat de
funcționarii publici cu statut special - polițiștii, precum și cu elementul salarial cunoscut
sub denumirea de solda de funcție, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor
salariale pentru personalul militar.
Beneficiarii de drepturi salariale din cadrul MAI provin din rândul personalului civil -
contractual, din rândul funcționarilor publici cu statut special - polițiștii sau din rândul
militarilor - jandarmi, pompieri, iar pentru a fi incluși într-un sistem unic de salarizare,
într-o lege cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar, legiuitorul a fost
it ă ăl
rolii.ro/hotarari/5fa0c29fe49009d81c000033 tă t h i ă l i l ti ă i l t l l i l 7/26
nevoit să recurgă la această tehnică legislativă, prin enumerarea elementelor salariale
mai sus expuse, respectiv salariul de bază, salariul de funcție și solda de funcție, precum
și prin echivalarea juridică și semantică a acestora, prin folosirea simbolului: ”/”, ce
reprezintă prescurtat conjuncția disjunctivă ”sau”.
În acest sens, adresa cu nr. xxxxxx/xxxxxx din 07.02.2017, emisă de către Ministerul
A_________ I______ - Direcția Generală Financiară, este mai mult decât concludentă.
Având în vedere toate aceste aspecte mai sus enunțate, din analiza textelor legale, în
materia salarizării prin raportate la stabilirea salariului minim de bază'? garantat în
plată, nu rezultă existența vreunei excepții, cu privirea la categoria profesională a
funcționarilor publici cu statut special - polițiștii.
Pri ncipiile generale de drept stabilesc cadrul general de aplicare și de interpretare a legii
civile, sui generis, astfel:
„ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, adică - unde legea nu distinge, nici
noi nu trebuie să distingem.
„actus interpre tandus est potius ut valeat quam ut pereat”, adică - legea trebuie
interpretată în sensul producerii efectelor ei, și nu în sensul neaplicării ei.
Prevederea legală din cuprinsul art. 60 alin. (1) din Legea 223 din 2015 modificată prin
OUG nr. 57 din 2015, în sensul actualizării drepturilor de pensie, ori de câte ori se
majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de
funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele
stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de
pensie, este obligatorie, nu facultativă, voințą legiuitorului fiind de a se garanta și aplica
drepturi civile concrete și efective, nu drepturi civile iluzorii.
A vând în vedere toate aspectele mai sus expuse, rezultă că salariul de funcție de care a
beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie, s-a majorat în sensul dispozițiilor art.
60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG
nr. 57/2015, ce au produs efecte juridice depline în perioada 0l.01.xxxxxxxxxxxxx17, în
baza dispozițiilor art. I din HG nr. I/2017, cu suma de 50Ż lei, sumă rezultată din diferența
dintre valorile salariilor de funcție (1450-948) începând cu data de 01.02.2017.
Din aceste considerente, apreciez că beneficiez de actualizarea pensiei militare de
serviciu conform aspectelor mai sus expuse și a actelor normative principale și
secundare, ce reglementează această materie începând cu data de 01.02.2017.
La fel ca și majorarea salariului/soldei de funcție, pentru personalul militar cu procentul
de 15%, stabilită în baza dispozițiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și
unele măsuri fiscal-bugetare, și majorarea în cuantum brut cu suma de 502 lei, ce face
obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, a avut loc în perioada de aplicabilitate a
art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin
OUG nr. 57/2015, respectiv în perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxxxx17.
Astfel, rezultă că ar fi trebuit să beneficiez de efectuarea operațiunii administrative de
actualizare a dreptului meu de pensie, cu suma brută de 502 lei, rezultată din diferența
dintre valorile salariilor de funcție: 1450-948, începând cu data de 01.02.2017, după cum și
personalul militar din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, deci
inclusiv din structurile MAI, au beneficiat de actualizarea drepturilor la pensie, cu
majorarea în procent de 15%, în perioada de aplicabilitate a art. 60 alin. (l) din Legea nr.
223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, respectiv în
i d 01 01
rolii.ro/hotarari/5fa0c29fe49009d81c000033 17 8/26
perioada 01.01.xxxxxxxxxxxxx17.
De altfel, prin neefectuarea operațiunii administrative de actualizare a drepturilor la
pensie de serviciu, conform aspectelor mai sus expuse, precum și a actelor normative
principale și secundare ce reglementează această materie, s-ar crea o situație
discriminatorie între diferite categorii profesionale din cadrul Familiei Ocupaționale
Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, respectiv între polițiști și militari, aflați
în situații similare, în sensul jurisprudenței CEDO și a jurisprudenței obligatorii a Curții
Constituționale a României și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În acest fel s-ar ajunge la situația nelegală și discriminatorie constând în aplicarea
neobiectivă și nerezonabilă a instituției actualizării pensiei militare de stat, așa cum a
fost ea prevăzută prin art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de
stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, în perioada de activitate juridică a acestui act
normativ, respectiv 01.01.xxxxxxxxxxxxxxx17.
În aceste condiții, ar rezulta două situații juridice diferite, discriminatorii, aplicabile unor
persoane din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, aflate în
situații analoge:
- situația aplicării legale, obiective, rezonabile a actualizării pensiei militare de stat cu
majorarea de 15%, mai sus expusă, începând cu data de 30.06.2017, în perioada de
activitate a art. 60 alin. (l) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat,
modificată prin OUG nr. 57/2015, respectiv 01.01.xxxxxxxxxxxxx17;
- situația neaplicării legale, obiective, rezonabile a actualizării pensiei militare de stat ca
urmare a majorării salariului de funcție la nivelul salariului minim pe economie de 1450
lei, conform HG nr. 1/2017, începând cu data de 01.02.2017, în aceeași perioadă de
activitate a art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat,
modificată prin OUG nr. 57/2015, respectiv 01.01.xxxxxx.08.2017.
De altfel, Legea 153/2017 învederează la art. 6 lit. b) ca are la bază principiul
nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui
tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași
activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție.
Prin neacordarea in totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituția
României, privind cazurile în care se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și
reglementările art. I din Protocolul nr. 1, adițional la CEDO.
Așadar, solicit instanței ca prin hotărârea ce o veți pronunța, să admiteți în totalitate
cererea de chemare în judecată, formulată de subsemnatul, cu privire la:
1. Efectuarea de către pârâtă a operațiunii administrative de actualizare a pensiei
militare de serviciu a subsemnatului, începând cu data de 01.02.2017, avându-se în vedere
suma în cuantum brut de 502 lei, reprezentând majorarea salariului de funcție de care am
beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie, de la suma de 948 lei la suma de 1450
lei, sumă stabilită în baza H.G. nr. 1/2017.
2. Plata drepturilor de pensie actualizate, la care se adaugă daunele compensatorii sub
forma ratei inflației la data plății efective, precum și daunele moratorii sub forma
dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor art. 1--3, din Ordonanța Guvernului
nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile: art. 192, art. 193 și
art. 194 din Codul de Procedură Civilă; art. 101 și art. 102 din Legea nr. 223/2015 privind
pensiile militare de stat; art. 28 alin. (1), art. 60 alin.(l) și (3) din Legea 223 din 2015,
modificată prin OUG nr. 57 din 2015; art. 1 din HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de
b ă i i b t ț ă
rolii.ro/hotarari/5fa0c29fe49009d81c000033 t t î l tă O di l C 9/26
bază minim brut pp țară garantat în plată; Ordinul Comun nr.
31/XXXXXXXXXXX/237/XXXXXXXXXXXX pentru aprobarea procedurilor de recalculare și
de actualizare a pensiilor militare de stat, text publicat în Monitorul Oficial al României,
în vigoare de la 23 martie 2016; art. 7 din legea 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâta C___ de P_____ S_________ a MAI București a depus la dosar întâmpinare arătând
că, la data de 07.08.2017 a intrat în vigoare O.U.G. 59/2017 privind modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, act normativ prin
care au fost modificate art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și
completările ulterioare, astfel: „ cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din
oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a infl ației , indicator definitiv, cunoscut la data
de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul
N_______ de S_________. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai
mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată iar „ la stabilirea pensiei militare de
stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete
corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
Art. 6 alin. (l) din Noul Cod civil, privind aplicarea în timp a legii civile, prevede faptul că
legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are utere retroactivă.
A invocat excepția prematurității introducerii acțiunii de către reclamant, având în
vedere următoarele aspecte: din cererea de chemare în judecată rezultă indubitabil faptul
că reclamantul dorește emiterea unei noi decizii de pensie raportat la elementele
salariale care în opinia acestuia ar trebui revizuite.
Fiind o excepție de fond, peremptorie și absolută, excepția prematurității cererii poate fi
invocată de către pârât prin întâmpinare și până la prima zi de înfățișare, atunci când
dreptul din raportul juridic dedus judecății este afectat de un termen sau de o condiție
suspensivă care nu s-a împlinit până la ridicarea excepției.
A apreciat că solicitarea reclamantului privind emiterea unei noi decizii de pensie este
strict legată de întocmirea de către structura din unitatea angajatoare a situației cu
salariile lunare brute realizate la funcția de bază în cele 6 luni consecutive, din ultimii 5
ani de activitate , actualizate la data deschiderii drepturil or de pensie.
Astfel, opinăm faptul că, până la transmiterea situației cu salariile lunare brute realizate
la funcția de bază (modificate conform susținerilor reclamantului) în cele 6 luni
consecutive din ultimii 5 ani d e activitate, actualizate la data de schiderii drepturilor de
pensie , instituția noastră nu poate fi obligată la recalcularea drepturilor de pensie,
întrucât această obligație nu s-a născut până în prezent .
Se observă cu ușurință faptul că reclamantul solicită actualizarea drepturilor salaria le ce
au constituit baza de calcul necesară stabilirii pensiei militare, atribut care nu este în
sarcina instituției.
In măsura în care reclamantul ar fi beneficiat de situația menționată mai sus, modificată
de unitatea angajatoare pe cele 6 luni, conform aprecierilor acestuia, și instituția noastră
nu ar fi valorificat-o, conform legii, numai atunci chemarea în judecată a Casei de P_____
Sectoriale a M.A.I. ar fi fost justificată.
În consecință, a solicitat să se constate faptul că reclamantul nu justifică un drept actual,
motiv pentru care, vă adresăm rugămintea de a respinge ca prematur introdus acest
capăt de cerere.
A mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției în raport de

modificarea situației cu salariile lunare brute realizate la funcția de bază, pentru
următoarele considerente:
Din lecturarea cererii de chemare în judecată, rezultă faptul că reclamantul nu a chemat
în judecată și unitatea angajatoare, singura instituție în măsură a întocmi situația
soldelor / salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate, în conformitate
cu prevederile art. 12 din Ordinul MAI nr. 30/2016.
P otriv it art . 61 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, ' 'Militarii, polițiștii și funcționarii p u
blici cu statut special depu n ce rerea de pensionare împreună cu actele prin care se
dovedește îndeplin ir ea condițiilor pr evăzute de preze nta l ege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de
informații/instituția sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data
trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu
îndeplinirea condițiilor de acordare a unei p_____;
b) la centrul militar zonal/județean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul
județean/structura ori direcția județeană de informații/instituția sau unitatea din care a
făcut parte, după caz, în situația celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după
data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu;
c) la centrul militar zonal/județean/de sector, unitatea militară/inspectoratul
județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția ori unitatea, după caz,
din raza de domiciliu a urmașilor pensionarilor militari decedați, Urmașii pot depune
cererea și documentele necesare și la casele de p_____ sectoriale în a căror evidență s-
au aflat susținătorii.
Potrivit art. 61 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, „În vederea stabilirii pensiei militare de
stat, organe le prevăzute Ia art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de
pensionare, acestea purt â nd î ntreaga răspundere pentru respectarea termenelor de
depunere si exactitatea datelor înscr ise".
Conform art. 17 din Ordinul M.A.I. nr. 30/2016 pentru aprobarea Metodologiei 'de
întocmire a dosarului de pensio nare „ Partea a II-a a fisei de pensie se completează de
către structura de resurse umane, cu excepția pct. 7 si 8, care se completează de către
structura financiar-contabilă , după cum:
l. în coloanele nr. 2 și 3 calitățile pe care le-a avut persoana prevăzută la art. 3 lit. a) - c)
din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în ordine cronologică,
cu indicarea exactă a perioadelor, respectiv ziua, luna și anul, așa cum rezultă din fișa
matricolă sau, după caz, din alte acte doveditoare;
2. în coloana nr. 4, tipul grupelor de muncă, respectiv al condițiilor de muncă în care și-a
desfășurat activitatea persoana prevăzută la art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015, cu
modificările și completările ulterioare, astfel:
(i) grupa I - "I";
(ii) grupa a II-a - "II";
(iii) condiții deosebite - ”D”;
(iv) condiții speciale - ”S";
(v) alte condiții - "A.C.";
3. în coloana nr. 5, procentul corespunzător activității desfășurate din timpul normal de

lucru, care a fost menționat în actul doveditor, numai pentru stagiul de co tizare realizat
în sistemul public de p_____, anterior datei de 1 aprilie 2001;
4. în coloana nr. 6, numărul și data documentului din care rezultă tipul grupelor de
muncă sau al condițiilor de muncă respective;
f) la pct. 7 se specifică Situația soldelor/salariilor lunare brute realizate Ia funcția de bază,
corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate pentru
situația în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate, din care se constituie
baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, prevăzută de art. 28 din Legea
nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare. Rubricile din tabel se completează
prin înscrierea în casetele I-VI, pe orizontală, a elementelor componente ale
soldei/salariului lunar(e) realizat(e) la funcția de bază, actualizate, aferente fiecăreia din
cele 6 luni, astfel cum sunt prevăzute în contextul formularului, respectiv
coeficient/procent și sumă;
Prin urmare, pensia militară de stat a reclamantului nu poate fi stabilită/actualizată
decât în baza documentelor transmise de către angajator.
Având în vedere cele prezentate, modificarea (actualizarea) situației cu salariile lunare
brute realizate la funcția de bază este atributul exclusiv al structurii financiar-contabile
din unitatea ang ajatoare , instituția noastră neputând încălca normele impuse de lege,
prin utilizarea altor date decât cele transmise de unitatea angajatoare, așa cum solicită
reclamantul.
IV. În raport de aspectele prezentate de reclamant, consideră că acțiunea formulată este
neîntemeiată, sens în care vă învederăm următoarele:
Pentru început, dorim să intrăm în dezbaterea fondului problemei supuse cenzurii
instanței de judecată prin a arăta că Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat
Decizia nr. 15/ 17.02.2020 , publicată m Monitorul Ofic ial al României Partea I nr.
512/16.06.2020 , Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reținând că:
„67. orientarea instanțelor de judecată spre o anumită interpretare a normelor juridice
este în sensul ci analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe tară
garantat în Plath cu cel al salariului de funcție al polițiștilor se face fără excluderea din
salariul de functie a sumelor compensatorii tranzi tor ii aferente sporurilor care nu se
mai regăsesc în actuala reglementare - Legea cadru nr. 284/2010 - , dar care au fost
păstrate virtual, ca drepturi câștigate ceea ce conduce la concluzia ci problema de drept
(.. .) nu este susceptibilă de interpretări diferite (...)”.
A arătat că prin Decizia nr. 15 Î.C.C,J. a respins sesizarea formulată de Curtea de Apel
București ca inadmisibilă, reținând pe de-o parte că titularul sesizării solicită
interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de
natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, iar pe de altă parte,
nefiind îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea
unei hotărâri prealabile.
Altfel spus, în raport de interpretarea sistematică și logică a succesiunii în timp a actelor
normative ce au reglementat drepturile salariale polițiștilor, instanța supremă a
concluzionat că este necesară doar realizarea unui simplu raționament judiciar, nefiind
susceptibilă de interpretări diferite.
În acest sens, a arătat faptul că această s peță a evidențiat un tratament unitar în ceea ce
privește interpretarea dată prevederilor H.G. nr, 1/2017, apreciind necesar să arate cu titlu
d l ăt l
rolii.ro/hotarari/5fa0c29fe49009d81c000033 l ții d i ți il 12/26
de exemplu, următoarele soluții de respingere a acțiunilor:
> Decizia civilă nr. 344 din 27.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXX;
> Decizia civilă nr. 2090 din 12.11.2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr.
xxxxx/99/2017;
> Decizia nr. 180/11.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 8330/
117/2017;
> Decizia civilă nr. 3874/25.06.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul
civil nr. xxxxx/3/2017;
> Decizia civilă nr. 838/11.12.2018 pronunțată de Curtea de Apel lași în dosarul civil nr.
XXXXXXXXXXX;
> Decizia civilă nr. 1509/12.06.2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul civil nr.
XXXXXXXXXXXXX;
> Decizia civilă nr. 1852/21.03.2018 pronunțată de Curtea de Apel A___ I____ în dosarul
civil nr. XXXXXXXXXXXXX;
> Decizia civilă nr. 46/23.01.2020 pronunțată de Curtea de Apel G_____ în dosarul civil nr.
XXXXXXXXXXXX;
> Decizia civilă nr. 501/02.03.2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul civil
nr. XXXXXXXXXXXX;
> Decizia civilă nr. 142/12.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul civil nr.
XXXXXXXXXXXXX .
De altfel, nu există la data prezentei vreo hotărâre judecătorească definitivă care să fi
acordat câștig de cauză reclamanților pe o acțiune având obiect similar celei pendinte.
1. În primul rând, din cererea reclamantului se constată că acesta nu cunoaște legislația
incidentă și din această cauză induce în eroarea instanța de judecată, solicitând
calcularea și acordarea salariului de funcție începând cu data de 01.02.2017 prin
raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sumă de 1450 lei,
stabilit prin H.G. nr. 1/2017 (...).
Pentru clarificarea instanței de judecată, precizăm că referitor la problematica aplicării
nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ținând cont și de avizele
M___________ Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, la nivelul
M___________ A_________ I______ s-au disp us măsuri pentru aplicarea
corespunzătoare a prevederilor hotărârilor de Guvern pentru stabilirea salariului de bază
minim brut pe tară garantat în plată, care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a
nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată față de cuantumul
salariului de bază aflat în plată al personalului civil, de cuantumul soldei de funcție aflată
în plată a personalului militar, respectiv față de cuantumul salariului de funcție anat în
plată al polițistilor , așa cum sunt acordate aceste cuantumuri potrivit reconstructiei
salariale reglementate de legislația-cadru și legile anuale de aplicare etapizată a acestei
legislații-cadru (începând cu art. I alin. (5) și art. 2 din Legea nr.285/2010).
A menționat că Ministerul Muncii și Justiției Sociale le-a precizat că în conținutul legilor
anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017,
nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază,
respectiv din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/ salariul de
funcție a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul își
desfășura activitatea în aceleași condiții.
desfășura activitatea în aceleași condiții.
Clarificări în aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată se
regăsesc și pe site-ul oficial al M___________ Muncii și Justiției Sociale (Clarificări
pentru aplicarea Legii-cadru nr. IS3/2017 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice, agreate cu reprezentanții Curții de C on t uri actualizate - pct. 45) -
Clarificari actualizate-Legea cadru 153 din 2017, clarificări care au fost implementate
întocmai de către Ministerul A_________ I______, precum și de către celelalte instituții
din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
În concluzie, a precizat că valoarea absolută a salariului de funcție aflat în plată,
respectiv a sol dei de functie a personalului militar, potrivit legislației-cadru de
salarizare în vigoare începând cu data de 01.01.2011, care se regăsește pe fluturașii de
salariu ai fiecărui angajat conform legii, se supu ne analizei comparative cu nivelul
salariului de bază minim brut pe tară garantat în plat ă.
2. În al doilea rând, arătăm că reclamantul confundă elementele de salarizare prevăzute
de lege ca fiind utilizate în cazul angajaților la comparația cu nivelul salariului de bază
minim brut pe țară garantat în plată, reglementate după 01.01.2010 pentru polițiști și
militari, pe fondul invocării în mod eronat a unor acte normative și neavând în vedere
toate prevederile legislației—cadru de salarizare din perioada 2010-2019.
Pentru a înțel ege de ce se creează această confuzie vis-a-vis de elementele de salarizare
ale polițiștilor care fac obiectul comparației cu nivelul salariului de bază minim brut pe
țară garantai în plată, facem următoarele precizări:
La 31.12.2009 , potrivit art.2 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și
alte drepturi ale polițiștilor (forma în vigoare la 31.12.2009), cu modificările și
completările ulterioare, ”polițiștii au dreptul lunar la un salariu de bază , compus din:
salariul pentru funcția îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deținut, gradații,
sporul pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere sau salariul
de merit".
Pe lângă salariul de bază , polițiștii beneficiau și de indemnizații, sporuri (ex.: spor pentru
condiții de pericol deosebit; spor pentru păstrarea confidențialității în legătură cu
informațiile clasificate; spor pentru condiții grele de muncă; etc.), premii, prime și alte
drepturi salariale, conform secțiunii' a 2-a din capitolul I la Ordonanța Guvernului
nr.38/2003, cu modificările și completările ulterioare, care se calculau în funcție de
salariul de bază prevăzut la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr.38/2003. Valoarea
salariului pentru funcția îndeplinită se determina pe baza coeficienților de ierarhizare și
a unei valori de referință s_________, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.
38/2003, cu modificările și completările ulterioare.
La acel moment (la 31.12.2009), valoarea SALARIULUI DE BAZĂ (și nu valoarea salariului
pentru funcția îndeplinită) prevăzut la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 era
cea care compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată de
600 de lei stabilit Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008. Corespondenta dintre salariul de
bază al polițiștilor solda lunară militară și salariul de bază al personalului civil, care se
compara cu nivelul salariului de bază minim pe țară, era realizată de legiuitor prin
prevederile actelor normative de nivel superior, incidente salarizării personalului din
sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, cum ar ff pct. articolului unic
din Legea nr. 444/2006 - ”cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu special,
militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare
națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la
15% din lunară, respectiv din salariul de bază"
Începând 01.01.2010 , prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de
salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor a
soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare element al câștigului salarial. Potrivit
pct.2 din Secțiunea a 2-a a Expunerii de motive aferentă Legii-cadru nr.330/2009,
”Implementarea noului sistem de salarizare se va realiza etapizat. (...) Majorările salariale
din sistem vor fi stabilite în funcție de resursele financiare, nu de aplicarea automată a
coeficienților de ierarhizare. (...) Începând cu 01.01.2010, momentul aplicării legii, vor
exista pe parcursul perioadei de implementare diferențe între câștigurile salariale în
plată incluzând sporurile și valorile câștigurilor salariale corespunzătoare funcțiilor
respective, asa cum ar rezulta din multiplicarea valorii coeficientului 1.00 cu coeficientul
de ierarhizare aferent funcției. (...)
În anul 2010 se va realiza reîncadrarea întregului personal bugetar pe funcții, grade
profesionale potrivit noii legi, introducându-se în salariile de bază, în solde și în
indemnizațiile lunare de încadrare, după caz, sporurile de care personalul a beneficiat
până la aplicarea legii, prevăzute în notele la anexele corespunzătoare fiecărui domeniu
de activitate, și respectiv, după caz, a indemnizațiilor care potrivit legii au făcut parte din
salariul de bază, potrivit actualelor reglementări și care se regăsesc în coefici enții de
ierarhizare corespunzători funcției . Pentru personalul ce se va încadra după intrarea în
vigoare a legii, salariile de bază, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare, după caz,
se vor stabili prin corelare cu salariile de bază, soldele și indemnizațiile lunare de
încadrare ale personalului angajat la acea dată. Pentru personalul promovat în funcții, în
condițiile legii, în perioada de aplicare etapizată a prezentei legi, salariul de bază, solda
sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, vor fi cele corespunzătoare aceleași
funcții aflată în plată . ”
După cum se observă, ținând cont și de prevederile art. 7 și art. 30 alin. (5) nr. 330/2009,
legiuitorul a instituit în mod clar un nou sistem de salarizare pentru unitar, începând cu
01.02.2010, care se baza pe faptul că NOILE elemente de încadrare devin principalele
componente ale câștigurilor salariale, prin preluarea valorilor/cuantumurilor unor
sporuri și indemnizații abrogate prin nou legislație, potrivit legii. Totodată, reiese faptul
că legiuitorul a stabilit că valorile acestor noi î ncadrare se majorează în perioada de
aplicare etapizată a legii-cadru până când valorile rezultate din multiplicarea valorii
coeficientului 1.00 cu coeficientul de funcției.
Legea-cadru personalului bugetar, pe funcție în acestea a dopă caz, elemente de ar fi
atinse ierarhizare aferent
Potrivit art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, 'în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31
decembrie 2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a
cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de
încadrare vor fi cele corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009 , la care se
adaugă sporurile care se ____________________ potrivit anexelor la prezenta lege ;
b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, a
soldei la funcția de bază sau, după caz, la indemnizația lunară de încadrare se vor acorda
într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna
decembrie 2009 ".
Față de conținutul normei citate rezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1:

ianuarie 2010 s-a realizat luând în calcul cuantumul salariului la care era îndreptățit
acest personal la nivelul lunii decembrie 2009. De altfel, ținând cont de prevederile art. 4
alin. (2) și (3) din anexa nr. IV și pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/ IA la Legea-cadru
nr.330/2009, legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element al câștigului
salarial, care va fi reprezentat de SALARIUL FUNCTIEI DE BAZĂ, diferit atât ca noțiune
față de salariul de bază cât și la modalitatea de compunere a acestuia. Ținând cont de
prevederile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 coroborate cu cele ale art. 7 din
aceeași lege-cadru, cuantumul salariului funcției de bază era determinat în valoare
absolută , ca. sumă a valorilor unor elemente salariale corespunzătoare funcțiilor din
luna decembrie 2009, care au fost abrogate de legislația-cadru în vigoare după 01.01.2010,
inclusiv valoarea salariului pentru funcția îndeplinită.
A precizat că, în conformitate cu art. 48 alin. (l) pct. 9 din Legea-cadru nr. 330/2009, la
data de 01.01.2010 se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte
drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2
februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu
modificările și completările ulterioare, cu excepția art. l, 25, 29 alin, (2) și (3), art. 37, 38, 52,
55-58, pct. 1 al notei la anexa nr. 1, pct. 3 al anexei nr. 4, pct. 2 și 3 ale anexei nr. 5.
Valoarea absolută a noului element salarial al politistilor, respectiv valoarea SALARIULUI
FUNCȚIEI DE BAZĂ valoarea/cuantumul salariului pentru funcția îndeplinită prevăzută
la 31.12.2009 (calculat până la acea dată prin raportare la valoarea de referință
s_________ prevăzută la acea dată 197,3387), valorile/cuantumurile salariului de merit,
sporului pentru misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidențialității în
legătură cu informațiilor clasificate, sporului de fidelitate, sporului pentru condiții de
pericol deosebit, sporul pentru studii superioare (elemente salariale abrogate ) și, după
caz, valorile/cuantumurile altor elemente salariale în plată la 31.12.2009, valoarea
rezultată fiind una absolută care nu mai era determinată prin utilizarea vreunei valori de
referintă secto rială .
Corespondența salariului functiei de bază al polițiștilor cu salariul de bază al
personalului civil este confirmată de prevederile anexei nr. IV la Legea-cadru nr.330/2009
(ex.: art. 17 alin. (l) din anexă - "personalul militar în activitate, polițiștii și funcționarii
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul
civil care execută, în domenii specifice, lucrări de excepție și misiuni speciale, apreciate
ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o primă lunară de excepție sau de
misiune specială de până la 50% din solda funcției de bază/ salariul funcției de bază ,
respectiv salariul de bază), fiind astfel clar faptul că legiuitorul a stabilit că valorile
acestor elemente salariale distincte sunt cele la care se raportează nivelul salariului de
bază minim brut pe țară garantat în plată.
Așa cum a arătat, pentru polițiști (de fapt pentru tot personalul din sistemul de apărare,
ordine publică și securitate națională) nu s-a păstrat/menținut o valoare de referință
s_________ pe baza căreia să se determine elementele salariale reglementate de Legea-
cadru nr. 330/2009, ci a fost in stituită o prelu are a unor valori/cuantumuri ale unor
componente salariale aflate în plată la xxxxx.2009 , majoritatea abrogate de noua
legislație, care, prin însumare, au stabilit valoarea absolută/cuantumul brut al noilor
elemente de încadrare reglementate după 01.01.2010 - salariul funcției de bază/solda de
functiei de bază.
Față de sumele/valorile preluate după 01.01.2010 în valoarea salariului funcției de bază, se
menționează că:
- noțiunea juridică de salariu pentru functia îndeplinită se regăsea la art. 3 din Ordonanța
Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, dar a fost
abrogată începând cu 01.01.2010 potrivit art. 48 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr.
330/2009;
- noțiunea juridică de salariu de merit se regăsea la art. 4 din Ordonanța Guvernului
nr.38/2003, dar a fost abrogată începând cu 01.01.2010 potrivit art. 48 alin. (1) pct.9 din
Legea-cadru nr, 330/2009 (așa cum a fost abrogată și solda de merit a cadrelor militare
prevăzută la art. 5 din Legea nr. 138/1999 care a făcut obiectul abrogării potrivit art. 48
alin.(l) pct.8 din aceeași legea-cadru);
- noțiunea juridică de spor pentru misiune permanentă se regăsea la art. 11 din
Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, dar a fost abrogată începând cu 01.01.2010 potrivit art.
48 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr.330/2009 (așa cum a fost abrogată și indemnizația de
dispozitiv a cadrelor militare prevăzută la art. 3 din Legea nr. 138/1999 care a făcut
obiectul abrogării potrivit art. 48 alin.(l) pct.8 din aceeași legea-cadru);
- noțiunea juridică de spor pentru conditii de pericol deosebit se regăsea la art. 21 din
Ordonanța Guvernului nr. 38/2()03, dar a fost abrogată începând cu 01.01.2010 potrivit art.
48 alin.(l) pct. 9 din Legea-cadru nr,330/2009 (așa cum a fost abrogată și sporul similar
acordat cadrelor militare conform art. 25 din Legea nr. 138/1999 care a făcut obiectul
abrogării potrivit art. 48 alin.(l) pct. 8 din aceeași lege cadru);
- noțiunea juridică de spor pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile
clasi ficate se regăsea în Legea nr. 444/2006, dar a fost abrogată începând cu 01.01.2010
potrivit art.48 alin. (1) pct. 43 din Legea-cadru nr.330/2009 coroborat cu art. 1 alin. (2) din
aceeași lege-cadru ("începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei
legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân în mod
exclusiv cele prevăzute în prezenta lege”);
- noțiunea juridică de spor de fidelitate se regăsea la art. 6 din Ordonanța Guvernului
nrB8/2003, dar a fost abrogată începând cu 01.01.2010 potrivit art. 48 alin. (1) pct. 9 din
Legea-cadru nr.330/2009.
Începând cu data de 01.01.2011 , prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară
a personalului plătit din fonduri publice se aduc modificări în ceea ce privește strict
terminologia elementelor salariale ale polițiștilor, iar, potrivit art. 7 alin. (1) din legea-
cadru, ”aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea
succesivă, după caz, a salariilor de bază; soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de
bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare".
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010,
principalul element al câștigului salarial (ca funcționalitate), se schimbă ca terminologie
din salariul func(iei de bază în SALARIUL DE FUNCTIE , care potrivit legii-cadru [n.n. -
art. 9 alin.(2): ”sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de
funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte
drepturi în bani și în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul
bugetar"; art. 10 alin.(l); art. 11 alin. (1); art. 13 alin. (1)] devine corespondent al salar i ului
de bază sau al indemnizației de încadrare prevăzute pentru celelalte familii
ocupaționale.
Totodată, după ce a stabilit că salariul de funcție instituit începând 01.01.2011 (vezi art. 4
alin.(2) și (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010) PREIA nivelul salarial al
salariului functiei de bază astfel cum a fost acordat personalului plătit din fonduri
publice pentru luna octombrie 2010 la care s-a adăugat și suma compensatorie cu
t t it i ( t 1 di L
rolii.ro/hotarari/5fa0c29fe49009d81c000033 285/2010 i i d l i î l 2011 17/26
caracter tranzitoriu ( art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a
personalului plătit din fonduri publice), legiuitorul reglementează faptul că "în anul 2011,
pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași
instituție/prioritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul
promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în
plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea. publică în care acesta este
încadrat" (art.2 din Legea nr. 285/2010), în condițiile în care ”în anul 2011 nu se
___________________ referință si coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de
salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru”.
În consecință, în anul 2011, valoarea salariului de funcție (noul element salarial de
încadrare reglementat de Legea-cadru nr. 284/2010) se determina prin preluarea valorii
salariului funcției de bază î n plată în anul 2010, ținând cont de prevederile art. 1 din
Legea nr.285/2010, tot în aplicarea principiului legal de salarizare etapizată, fapt pentru
care valoarea de referintă s_________ prevăzută la 31.1 2 .2009 pentru polițiști nu a fost
vreodată reglementată ca fiind una aplicabilă începând cu anul resp ectiv. In context,
trebuie ținut cont de faptul că la art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 se prevedea
că ' valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a
indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în
anul 2011 se stabi lește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit
din fonduri public e” (n.n. vezi art. I alin. (5) din Legea nr. 285/2010).
Mai departe, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgentă a
Guvernului nr.80/2010 pentru completarea art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, s-a
prevăzut introducerea în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. l,
care a prevăzut că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale (inclusiv al
salariului funcției de bază/salariului de funcție) se menține la același nivel c u cel ce se
acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011 .
Aceeași soluție legislativă de preluare a valorilor/cuantumurilor drepturilor salariale din
anul precedent se regăsește în fiecare din legile speciale anuale de aplicare etapizată a
Legii-cadru nr.284/2010. până la 30.06.2017, conform art. I de la pct. 2 din articolul unic al
Legii nr. 283/2011, art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. I alin. (1)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (l) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. I alin.(l) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr,57/2015, art. 1 alin. (l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și art. 11 alin.
(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, precum și după 01.07.2017 la art. 38
alin. alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.
În aplicarea acestor prevederi legale, dar și a celor care au instituit aplicarea unei
salarizări Ia nivelul de salarizare aflat în plată pentru funcții similare, actele
administrative sau anexele la acestea ce sunt emise în cazul
polițiștilor/militarilor/personalului civil pentru stabilirea veniturilor salariale cuprind
mai ales după data de 01.01.2011 doar valori/cuantumuri salariale .
In context, anexele care însoțesc actele administrative de stabilire a drepturilor salariale
au fost emise pentru asigurarea corectă a nivelului de salarizare pentru funcții similare ,
potrivit legii, fiind permise pentru asigurarea aplicării în mod corespunzător a
prevederilor legale incidente (ex.: art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2015, cu modificările și completările ulterioare - ”prin nivel de salarizare în plată
pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al
salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 200
9, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care
9, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care
au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat
îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -,
de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași: condiții, specifice locului de muncă
la data angajării sau promovării"). Astfel, necesitatea evidentierii respectivelor mod
alităti de calcul i de stabilire este una importantă în demonstrarea salarizării la nivelul
de salar izare pentru funcții similare .
Este de menționat că soluția legislativă aplicabilă în cazul principiului de salarizare
pentru funcții similare care reglementează aspectul salarizării prin preluarea nivelului
salarial aflat în plată în luna dece mbrie 2009 , era stabilită și pentru anul 2017 la art. 3
alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, conform căreia ” prin nivel de
salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de
bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse , după data de 31
decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente
sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit
sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii, de vechime și își desfășoară
activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau
promovării", în mod asemănător celei de la art. 5 alin. (1 1 ) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 83/2014, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2015.
Atrage atenția asupra faptului că potrivit prevederilor art. 87 alin. (2) din anexa nr, VI la
Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, ”drepturile bănești
stabilite a fi acordate polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, prin alte acte normative, în raport cu salariul de bază se vor
calcula față de salariul de funcție AFLAT ÎN P LA TĂ", prevederi care vin tocmai să
contrazică susținerile reclamantului, pentru că acest text este cel care clarifică cel mai
mult modalitatea de aplicare a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în
plată, fiind definitoriu în condițiile în care salariile de funcție aflate în plată sunt cele
care se regăsesc pe fluturașii de salariu ai fiecărui angajat.
De altfel, în cunoștință de cauză, legiuitorul a stabilit că valoarea salariului funcției aflată
în plată potrivit legislației-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017 este cea
care se ia în considerare la stabilirea sporurilor/indemnizațiilor acordate conform art. I
pct. 4 din Legea nr.115/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului
nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și
modificarea și completarea unor acte normative - ”prin excepție de la prevederile art. I
alin.(l), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din
cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională,
sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de
activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu
fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de
bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică
sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de
bază/solda de funcție/ salariul de funcție cuvenit , al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai
mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată".
De la data intrării în vigoare a Legii nr. 115/2017, legiuitorul a instituit următoarele măsuri
legale:
a) cuantumul sporurilor care se regăsesc în legea-cadru și se stabilesc proporțional cu.
timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor (inclusiv sporul pentru activitatea prestată în
timpul nopții) nu mai este preluat potrivit legilor anuale speciale de aplicare etapizată a
salarizării, de la nivelul acordat Ia 31.12.2009, ci se d etermină prin raportare la salariul de

bază/solda de funcție/salariul de funcție cuve nit, fiind reglementate în afara salariului
de bază/salariului funcției de bază/soldei funcției' de bază;
b) salariul de bază/solda de funcție/salariul de functie cuvenit nu poate fi mai mie decât
nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, legiuitorul asigurându-se
astfel că salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție reglementat(ă) după
01.01.2010 prin Legea-cadru. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010, Legea nr.285/2010 și
celelalte legi anuale speciale de aplicare etapizată a legislației-cadru de salarizare este
cel care se compară cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Referitor la noțiunea de salariu de functie:
a) prevederile Ordonanței Guvernului nr. 38/2003, mai ales cele care reglementau
aplicarea unei valori de referință s_________ și anumite elemente juridice de salarizare
(salariul pentru funcția îndeplinită, salariul de merit, sporul pentru misiune permanentă,
sporul de fidelitate, sporul pentru condiții de pericol deosebit, sporul pentru păstrarea
confidențialității în legătură cu informațiile clasificate) au fost abrogate la 01.01.2010, așa
cum am precizat prin Legea-cadru nr. 330/2009, fără ca acestea să mai fie prevăzute ca
noțiuni distincte de vreo reglementare legală după această dată;
b) Noțiunea de salariu de funcție, în înțelesul/accepțiunea Legii-cadru nr. 284/2010, este
reglementată începând cu 01.01.2011 prin art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, fără a
exișta astfel posibilitatea legală ca prevederile abrogate ale Ordonanței Guvernului
nr.38/2003 să vizeze noțiunea de salariu de funcție .
Ca atare, a reiterat faptul că unele sporuri și alte drepturi reglementate de legislația în
vigoare până la data de 31.12.2010 prin Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 (ex. salariul
pentru funcția îndeplinită, salariul de merit, sporul pentru misiune permanentă, sporul
de fidelitate, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile
clasificate, sporul pentru condiții de pericol deosebit) și care au fost abrogate în mod
expres prin Legea-cadru nr.330/2009 (vezi art. 48), începând cu 01.01.2010, pentru care nu
mai puteau și nu mai pot fi tratate sub noțiunea juridică de sporuri tocmai pentru că
acestea au fost eliminate din lege prin abrogare. Adică, nefiind identificate în legislația în
vigoare după 01.01.2010 ca elemente distincte, clar reglementate în lege, acestea nu se pot
circumscrie aplicării sintagmei ”sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte
adaosuri".
Schimbarea modalității legale de comparație a cuantumului salariului de funcție acordat
în plată în anii 2010-2017 potrivit reconstrucției salariale reglementate de legislația-
cadru și legile anuale de aplicare etapizată a acestei legislații-cadru față de nivelul
salariului de bază minim brut pe garantat în plată, prin utilizarea în această comparație
doar a valorii salariului pentru funcția îndeplinită reglementat de legislația în vigoare la
31.12.2009 (553 lei), în locul acestui salariu de functie acordat (de 22 41 lei, cuvenit în
plată) , este una contrară legislației în vigoare. Așa cum am precizat mai sus valoarea
salariului pentru funcția îndeplinită a fost preluată în salariul funcției de bază în anul
2010 (art. 30 alin, (5) lit. a) din Legea-cadru nr.330/2009) și în salariul de funcție începând
cu anul 2011 (art. 7 din Legea-cadru nr.284/2010 coroborat cu art. 1, 2 și 4 din Legea nr.
285/2010 și legile speciale anuale de aplicare etapizată a legislație-cadru ulterioare). De
altfel, o astfel de comparație contravine inclusiv _____________________________ la
31.12.2009 când același element - salariul pentru funcția îndeplinită - făcea parte din
salariul de bază al polițistului ce se compara de fapt cu nivelul salariului de bază minim
brut pe țară garantat în plată.
Practic, înlocuind salariul de funcție aflat în plată așa cum solicită reclamantul, ar
însemna ca salariul de bază minim, să înlocuiască valoarea salariului pentru funcția
îndeplinită de la xxxxx.2009, precum și toată legislația-cadru de salarizare aplicabilă
după 01.01.2010, iar salariul lunar nu poate fi decât cel determinat potrivit reglementărilor
în vigoare, salarizarea personalului neputând să aibă în plată două salarii de funcție ,
respectiv cel de la 31.12.2009 și celălalt salariu de functie care se determină din preluarea
acestuia de la 31.12.2009 si care trebuie să fie utilizat ca bază de calcul pentru
sporurile/indemnizatiile/majorările prevăzute după 01.01.2010 .
In respectarea raționamentului legal de determinarea a valorii salariului de funcție
potrivit legislației cadru în vigoare începând cu 01.01.2010, și ținând cont de prevederile
art. 28 alin. (l) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare,
”cuantumul compus ACTUALIZAT al soldei/salariului de funcție” utilizat pentru stabilirea
pensiilor militare de stat este cel care poate face obiectul unei eventuale analize
comparative cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, astfel cum
se realizează această analiză și în perioada de desfășurare a activității profesionale, până
la ieșirea la pensie.
Mai mult, salariile de functie ale reclamantului cuvenite în plată potrivit legislației-cadru
susmenționate se regăsesc în mod corespunzător înscrise în fluturașii de salariu
eliberați acestuia în perioada de activitate.
Prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituțională constată următoarele la pct.25 și 32 din
decizie:
”25. potrivit art. 3 1 alin. (1 2 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015, introdus
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, la stabilirea nivelului maxim al
salariului de bază /indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității
publice, se iau în considerare numai drep turile salariale prevăzute în actele normative
privind salarizarea personalului plătit dm fonduri publice și nu se includ drepturile
stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, norma criticată stabilește,
în mod indirect, că nu sunt recunoscute hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
32. În consecință, ca efect al neconstituționalității art. 3 A 1 alin. (I A 2) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.43/2016), ”nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare", la care se
face egalizarea prevăzută de art.. alin. (l) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să
includă si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. (...)”.
Or, dacă tocmai aceste drepturi cu aplicabilitate generală care au fost abrogate de lege în
mod expres (cuantum spor misiune permanentă, cuantum salariu de merit, cuantum
spor de fidelitate, cuantum spor pentru păstrarea confidențialității în legătură cu
informațiile clasificate etc.) și preluate după 01.01.2010 în valoarea salariului funcției de
bază/salariului de funcție aflat în plată, sunt considerate de către instanța de judecată ca
fiind adaosuri sau sporuri si trebuie excluse din valo area salariului de funcție aflat în
plată în anul 2017 , atunci înțelegem că o astfel de obligație nu este în concordanță cu
principiile constitutionale reținute de către Curtea Constituțională prin Decizia nr.
794/2016 pentru aplicarea unei egalizării a salarizării la nivel maxim, prin includerea în
salariul de bază (salariului de funcție) a tuturor drepturilor salariale (foste sporuri, foste
indemnizații, majorări, etc.) cu aplicabilitate generală.
Amintește, cu referire la această cauză Sentința Civilă nr. 451/2019/CA pronunțată în
dosarul XXXXXXXXXXXX al Tribunalului Iași, care a fost modificată prin Hotărârea nr.
1260/2019 pronunțată de către Curtea de Apel Iași, în recurs, prin care a fost casată în tot
60/ 0 9 p o u țată de căt e Cu tea de pe aș , ecu s, p ca e a ost casată tot
și a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Definitiv. Un alt exemplu de respingerea a

acțiunii ca neîntemeiată a fost pronunțată și de Tribunalul București în dosarul
xxxxx/3/2019 într-o cauză având același obiect.
Mai mult, în ședința din 11 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, a soluționat mai multe
sesizări în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept.
Printre soluțiile pronunțate s-a numărat și una cu privire la salariul de bază prevăzut de
art. I alin. (5 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. Iată decizia 51 în
dosarul nr. XXXXXXXXXXX ”Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri
prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, și stabilește ca termenul de
"salariu de bază" prevăzut de art. 1 alin. (5 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și
alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 3 1 alin. (l) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-
bugetare, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul
că se referă și la "salariul funcției de bază" al polițiștilor.
Or, în cazul în care salariul funcției de bază al polițiștilor cuprinde salariul de funcție,
salariul gradului profesional deținut, gradațiile și salariul de comandă, este logic și
rațional că acesta astfel determinat este utilizat la corelația cu salariul de bază în
aplicarea principiului de salarizare la nivel maxim aflat în plată și, ca atare, nu poate
cunoaște vreo modificare în cuprinsul elementelor menționate când se compară cu
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, deoarece acest raționament ar fi
unul inadmisibil instituind două unități de măsură care dacă ar fi aplicabile ar genera
două rezultate diferite ale venitului salarial.
VI. Privitor la plata drepturilor de pensie actualizate la care se adaugă daunele
compensatorii sub forma ratei inflației și daunele moratorii sub forma dobânzii legale
penalizatoare arătăm că, in sta nța de judecată n u se poate raporta la dispozițiile
generale fără a _ avea în vedere dispozițiile legii speciale„ dispoziții care nu re văd lata
diferentelor de pensie actualizate cu indicele de inflație în situa ia în c are se constată
difere nțe de plată sau de restituit.
Art. 65 alin. (1) și (2) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare,
prevede explicit modul de acordare și plată a diferențelor: „În situația în care, ulterior
stabilirii și/ sau plătii pensiei se constată diferențe între sumele stabilite i/sau plătite i
cele le al c uve nite c___ teritorială de p_____, respectiv c___ de p_____ s_________
operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin
decizie de revizuire. Sumele rezultate se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul
termenului general de prescriptie, calculat de la data constatării diferențelor.
Privitor la pretenția reclamantului de actualizare a sumei cu indicele de inflație, arătăm
faptul că această soluție ar avea în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului,
consacrat de art. 1530 Noul Cod civil potrivit căruia: Creditorul are dreptul la daune-
interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este
consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a
obligatiei.
Astfel, actualizarea în raport cu rata inflației, în calitate de debitor, în vederea reparării

integrale a prejudiciului rezultat din întârzierea plății și astfel riscul devalorizării leului
nu poate fi pusă în sarcina instituției noastre pentru o culpă a angajatorului.
A solicitat să se constate că solicitarea reclamantului privind aplicarea actualizării cu
indicele de inflație este contrară dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 223/2015, cu
modificările și completările ulterioare și fără temei legal.
Mai mult, prin această modalitate, se eludează dispozițiile legale incidente și, în. mod cu
totul nejustificat se produce o îmbogățire fără just temei a patrimoniului reclamantului.
În concluzie, având în vedere împrejurările de fapt și de drept, astfel cum au fost redate,
A solicitat admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond respingerea acțiunii promovate de
reclamant, ca neîntemeiată.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate în cauză stabilește Tribunalul că acțiunea
reclamantului nu este prematură întrucât în soluționarea unei acțiuni în obligația de a
face - recalculare pensie - legiuitorul nu a stabilit că este necesară o procedură prealabilă
obligatorie. Nici excepția lipsei calității procesual pasive a Casei Sectoriale de P_____ nu
este dată în cauză întrucât această instituție era tocmai cea care avea obligația
îndeplinirii operațiunilor necesare actualizării pensiilor conform art. 60 din
Legea223/2015 în forma în vigoare până la 07.08.2017 .
Pe fondul cauzei se reține că reclamantul a solicitat prin acțiunea formulată actualizarea
pensiei militare la nivelul unei solde lunare brute realizate la funcția de bază în valoare
de 1450 lei, începând cu 01.12.2016, potrivit HG nr. 1/2017, precum și plata diferențelor
rezultate din actualizare.
Instanța constată că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 28, 29 și 60 din Legea nr.
223/2015 privind pensiile militare de stat.
Potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015 baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei
militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din
ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la
alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c) . La media obținută se adaugă un spor
de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din
domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale. Pentru militarii,
polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19 , 26 și 38 ,
baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la
alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie. Actualizarea prevăzută la alin.
(2) se face la deschiderea drepturilor de p_____ ca urmare a majorării soldei de
funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la
data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
Conform dispozițiilor art. 3 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice (în vigoare la data întocmirii situației
soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază actualizate în baza căreia s-a
stabilit pensia ) solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad ,
gradații și, după caz, solda de comandă.
Art. 1 din HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat
în plată, invocat de reclamant ca temei de drept al acțiunii dispune: „ Începând cu data de
1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în
bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un
program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând
8,735 lei/oră.”
8,735 lei/oră.
Ca o prim ă observație, nu se poate pune semnul egalității între salariul minim brut pe
țară garantat în plată și salariul de funcție/solda de funcție realizată, în raport de care se
determină baza de calcul mai sus-menționată.
În fine, în ceea ce privește actualizarea pensiei militare de stat, la data de 01.02.2017, art.
60 din Legea nr. 223/2015 (ulterior modificat) prevedea următoarele:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în
6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi
de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării
raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele
6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza
prezentei legi.”
Rezultă din economia textului, că actualizarea pensiilor militare este condiționată de
majorarea soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de
funcție/salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut
special, urmând a se stabili dacă o astfel de majorare a existat.
Potrivit Anexei 4 din Metodologia de întocmire a dosarului de pensie, aprobată prin OMAI
nr. M.XXXXXXXXXX/2016 în situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția
de bază din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare,
prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, în
perioada de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,
conform legilor speciale de salarizare anuale, se înscriu datele corespunzătoare
cuantumului actualizat al elementelor salariale ale soldelor/salariilor lunare brute
realizate la funcția de bază prin raportare la parametrii funcției similare la data de
31.12.2009.
Astfel, la ,,Cuantumul compus actualizat al soldei/salariului de funcție” se înscrie
cuantumul actualizat al elementelor salariale menționate din soldele/salariile lunare
brute realizate la funcția de bază prin raportare la reconstrucția salarială reglementată
prin Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin
legile speciale de salarizare anuale, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015.
Începând cu data de 0 1.01.2010 la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare,
ordine publică si securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 330/2009 și Legea nr. 284/2010) și al
legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (OUG nr. 1/2010, Legea nr 285/2010,
Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014, OUG nr. 57/2015,
OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017) salariul reprezintă în fapt o reconstrucție salarială
cuprinzând elemente salariale specifice funcției, vechimii și gradului profesional precum
și prime, indemnizații sau sporuri de care personalul a beneficiat în luna decembrie
2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a
anului anterior.
În situația reglementării reconstrucției salariale după data de 01.01.2010, cu stabilirea
salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente
componente, legiuitorul a adoptat politici salariale potrivit cărora pentru salariul de
funcție prevăzut de legislația în vigoare nu au fost aplicate valorile de referință și
coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate

în perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31.12.2009, utilizând
reconstrucția salarială pentru stabilirea acestui salariu de funcție.
Prin Legea nr.330/2009 au fost eliminate o parte din sporurile acordate personalului
plătit fonduri publice însă, pentru ca suma efectiv încasată să nu scadă, eliminarea s-a
făcut prin includerea acestora în salariul de bază, denumit mai apoi soldă/salariul
funcției și ulterior soldă/salariul de funcție.
Ca urmare, începând cu 01.01.2010 ceea ce poate fi comparat cu salariul de bază minim
brut pe țară este noul salariu de funcție și nu doar un singur element din totalitatea celor
care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție.
Având în vedere cele de mai sus și analizând Buletinul de calcul anexă la Decizia de
pensie, se constată că la pct. IV - ,,Baza de calcul conform art. 28’’ este evidențiat
cuantumul compus actualizat al salariului de funcție pentru reclamant care este superior
valorii de 1450 lei stabilită prin HG nr.1/2017.
În considerarea celor ce preced și în temeiul prevederilor art. 60 alin. 1 din Legea nr.
223/2015 în forma în vigoare înainte de modificare adusă prin OUG nr. 59/2017, acțiunea
formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta MAI – C___ de P_____ S_________,
va fi respinsă ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive. a pârâtei C___ de P_____

S_________ a M___________ A_________ I______
Respinge excepția prematurității formulării acțiunii invocată de pârâta C___ de P_____
S_________ a M___________ A_________ I______.
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul E____ I___-E____, CNP-
xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Mun.D______, ______________________, __________.1,
__________________, în contradictoriu cu pârâta C___ de P_____ S_________ a
M___________ A_________ I______, cu sediul în București,
________________________. 3, sector 4, cod poștal xxxxxx.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Tribunalul B_______.
Pronunțată la data de 08.10.2020 prin punerea soluției la dispoziția părților prin
intermediul grefei instanței.
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,

M____ C-tin C______ C_______ D_____, P________ E____ P_______
R______
Cu opinie în același sens
Redt.MMC
Teh.P.R.
4 ex/ 30.10.2020
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania (http://www.wolterskluwer.ro/) pentru Fundatia RoLII (http://www.rolii.ro/).
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
(http://www.rolii.ro/)

702 - 2020 Obligatie de A Face - ROLII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

702 - 2020 Obligatie de A Face - ROLII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4/6/2021 702/2020 obligatie de a face - ROLII

ACASĂ (HTTP://ROLII.RO) » CĂUTARE (HTTP://ROLII.RO/CAUTARE) » 702/2020

Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2020:001.xxxxxx

La ordine judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe reclamantul E__ I_-

Asupra litigiului de față:

b) în funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării

Legiuitorul folosește, în mod constant expresia: cuantumul brut al salariilor de

stabilirii salariului de bază la 1450 lei, actualizat în funcție de coeﬁcientul de inﬂație

Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcția Financiară a MAI și de la IGPR,

A mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției în raport de

3. în coloana nr. 5, procentul corespunzător activității desfășurate din timpul normal de

Începând 01.01.2010 , prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a

Față de conținutul normei citate rezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1:

salarizării, de la nivelul acordat Ia 31.12.2009, ci se d etermină prin raportare la salariul de

și a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Deﬁnitiv. Un alt exemplu de respingerea a

Astfel, actualizarea în raport cu rata inﬂației, în calitate de debitor, în vederea reparării

coeﬁcienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate

Pentru aceste motive,

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive. a pârâtei C_ de P___

Președinte, Asistenți Judiciari, Greﬁer,

S-ar putea să vă placă și