INVESTIGAȚII RISEBLOG DESPRE NOI DONEAZĂ CAUTĂ ENGLISH

CORBUL MALTEZ
Peste 80 de mii de români s-au împrumutat la bănci și alte instituții financiare în România și
au devenit, peste noapte, datori în Malta. Creditele lor au fost vândute de băncile de la
București, la o fracțiune din valoarea nominală, către grupul polonez Kruk, lider pe piața
recuperatorilor de datorii.
Kruk a transferat creditele achiziționate către filiala sa din Malta, paradis fiscal din Marea
Mediterană, unde cota de impozitare scade până la 5 la sută. Astfel, recuperatorul de debite
își scoate încasările și profitul din circuitul financiar românesc, văduvind bugetul public.
Kruk a folosit aceleași datorii, ca garanție, pentru a lua un împrumut de sute de milioane de
euro de la alte bănci europene.
În același timp, Kruk a devenit parte în zeci de mii de procese în care românii contestă sumele
pretinse de recuperatori.
Cercul afacerii se închide într-o altă companie românească a grupului, firmă care oferă
credite cu dobânzi excesive românilor deja datori. Kruk acordă aceste credite doar
datornicilor din portofoliul firmei sale de recuperări.
Piața executărilor silite a crescut atât de mult și atât de rapid încât executorii judecătorești
și-au dezvoltat un soft care automatizează corespondența recuperator-executor-datornic.
Concret, un program care știe legislația și particularitățile fiecărei datorii. Rezultatul final: un
calculator care generează automat înștiințări, somații, notificări de executare silită.

DATORI – VÂNDUȚI
În limba poloneză, Kruk înseamnă „corb” – nume folosit la București și de agenția de detectivi
particulari afiliată grupului de afaceri, Corbul SRL.
Afacerile polonezilor au crescut spectaculos în ultimul deceniu pe fondul crizei financiare, când
oamenii n-au mai avut bani să-și plătească ratele iar băncile au vândut recuperatorilor datoriile.
“Prima oară am auzit de recuperatori în 2006, când au început cu facturile la telefon și la lumină. Apoi, în
2010, au intrat și pe bancar, după creditele cu buletinul și criză. Astăzi, cele mai multe dosare pe care le
am sunt cu recuperatori sau pentru timbrul de mediu”, povestește un avocat care a lucrat în sistemul
bancar până la jumătatea anilor 2000.
În acei ani, Vlad Bâscă lucra la Piraeus Bank, unde coordona o
echipă de 12 ofițeri de credite. În 2007, în plin boom imobiliar,
a vrut să-și cumpere un apartament, așa că s-a împrumutat la
banca pentru care lucra. A luat un credit ipotecar, de 98 de mii
de franci elvețieni, apoi două de nevoi personale, în total 35
de mii de euro. “Câștigam bine, din moment ce m-am încadrat la
sumele astea”, povestește Vlad. Apoi, în 2011, creșterea
francului elvețian i-a dublat, brusc, rata.
Vlad Bâscă. Foto: facebook
“Am încercat să negociez cu banca, le-am explicat că nu-mi mai
ajunge salariul să-mi plătesc rata. Mi-au propus o reeșalonare,
dar în condiții mult mai dezavantajoase. Practic, plăteam rata, dar în fiecare lună mă îndatoram și mai
tare pentru că noile dobânzi erau mult mai mari”, spune el.
În 2013, Vlad și-a dat demisia și nu și-a mai plătit ratele: “Era, într-un fel, amuzant: chiar oamenii care
făceau parte din echipa mea, pe care eu îi coordonam, mă sunau acum din partea băncii să le dau banii.
Făceam mișto, glumeam cu ei, ce era să fac?”

Document 1 of 4 46%

Astăzi, e cameraman la o televiziune și dator vândut la Kruk, grupul polonez specializat în colectarea
de datorii.
Piraeus Bank i-a cesionat datoriile către Kruk în iunie 2016. În dreptul său apar datorii de 57 de mii
de euro și 104 mii de franci elvețieni. „Nici măcar n-am luat atât când m-am împrumutat, nu mai zic
că cinci ani am plătit ratele și, în plus, mi-au vândut și apartamentul”, spune Vlad.
 GAJ LA ALTE BĂNCI
Pe 3 iulie 2017, polonezii de la Kruk au anunțat că au obținut o linie de creditare de 250 de milioane
de euro de la patru mari bănci europene.
Era primul lor credit sindicalizat, adică finanțat de mai multe bănci, așa că momentul a fost marcat a
doua zi de un comunicat oficial al grupului: “Această sursă de finanțare flexibilă și eficientă din punct de
vedere al costurilor va fi folosită pentru cumpărarea de portofolii și ne va oferi un avantaj competitiv și o
protecție naturală împotriva fluctuațiilor valutare (…)”, explica Piotr Krupa, șeful grupului Kruk și unul
dintre principalii săi acționari. Conducerea grupului n-a spus însă că împrumutul bancar, cu scadența
la cinci ani, fusese garantat cu datoriile a zeci de mii de români.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din
instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Creditul a fost luat prin InvestCapital Malta, filială Kruk înființată în Mediterană în 2013. Aceasta a
girat împrumutul cu banii pe care îi avea de recuperat, în România, de la aproape 80 de mii de
persoane și peste 4.600 de companii locale.
DNB Bank, una dintre cele patru bănci, a semnat contractul de garanție, tot pe 3 iulie 2017, cu
compania malteză. Norvegienii au fost agent de garanție pentru celelalte părți garantate – adică
celelalte trei bănci.
Sediul central al DNB Bank din Oslo. Foto: flickr.com/DNB

În seiful DNB Bank, cea mai mari bancă din Norvegia, se află acum o listă cu peste 80.000 de nume
românești. Datoriile lor se întind pe 4.500 de de coli A4. Totalul de plată: 3,5 miliarde de lei, adică
aproape 778 milioane de euro. Spre finalul teancului apare și numele „Vlad Bâscă”. “Habar n-aveam.
Au voie să facă asta?”, se întreabă acum.
DNB nu a răspuns întrebărilor adresate de RISE Project pe marginea acestui împrumut.
Suma maximă garantată, așa cum apare ea în contractul cu InvestCapital Malta, a fost, de fapt, de
350 de milioane de euro. Diferența de 100 de milioane de euro față de comunicatul oficial al Kruk
reprezintă costurile împrumutului: dobânzi, comisioane și alte cheltuieli.
“Mi se pare incredibil”, spune avocatul Adrian Cuculis, specializat în procese cu recuperatori de
datorii: “Deci creditele neperformante le folosești acum ca garanție pentru un împrumut atât de mare?”
“E absolut elucubrant”, spune avocatul Gheorghe Piperea, implicat în mai multe procese pentru
eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit ale băncilor. Avocatul Piperea consideră că
garanțiile puse de compania malteză le creează probleme chiar băncilor românești care și-au vândut
portofoliile: “Cum poți să iei cu titlu de garanție un portofoliu care e din start un portofoliu de credite
neperformante. Sunt junk, adică faliment. Aaa, dacă îi dai o valoare înseamnă că băncile care le-au
vândut au o foarte mare problemă. Înseamnă că, de fapt, acele credite neperformante nu erau chiar
neperformante.”
Singura valoare menționată în transferul de datorii din contractul de garanție provine din portofoliul
Băncii Comerciale Române.
În 2014, BCR a cedat către Secapital, altă companie din grupul Kruk, un portofoliu de credite de
peste 120 milioane de lei. În total, 14.884 de persoane. Mai departe, Secapital a cedat drepturile
pentru încasarea datoriilor la o valoare de cinci ori mai mică, respectiv 24 de milioane de lei, către
InvestCapital Malta. Este unul dintre cele 24 de portofolii de datorii românești depus garanție la
DNB.
“Evaluarea e făcută de fiecare bancă în parte pe baza împrumutului. E un pic cam la limită, dacă mă
întrebați pe mine. Probabil au considerat că pot recupera banii și că garanția asta e suficientă. Fiecare
bancă își face propria evaluare de risc, nu intervin băncile centrale”, explică Dan Suciu, purtătorul de
cuvânt al BNR.

Oficialii Kruk România insistă că sunt obligați de lege să mențină confidențialitatea contractelor
cu băncile din România și nu oferă detalii despre tranzacțiile cu acestea. “În ceea ce privește
valoarea totală și alte aspecte privind portofoliile de creanțe, așa cum am mai spus, este o procedură
standard ca aceste elemente să fie subiectul acordurilor de confidențialitate semnate de partenerii de
afaceri. În plus, ne aflăm în imposibilitatea de a dezvălui astfel de informații, dat fiind regulamentul și
reglementările pieței bursiere, întrucât acționarul nostru KRUK S.A. este o companie listată la bursa
din Varșovia”, ne-a declarat Tomasz Ignaczak, Director General KRUK Romania.
Reprezentanții Piraeus arată că “Odată cesionate, creanțele nu se mai află în proprietatea Băncii,
astfel încât activitatea ulterioară a cesionarului nu produce niciun efect asupra Băncii și a activității
sale. Debitorii creanțelor se află sub incidența obligațiilor contractuale, indiferent cine este titularul
creanței”, ne-a transmis Mădălina Nistor, press office manager al Piraeus Bank România.
BRD confirmă tranzacțiile cu InvestCapital Malta, precizând că portofoliul de credite
neperformante în valoare totală de 1,25 miliarde de lei a fost vândut în urma unei licitații.
“Procedura uzitată în astfel de situaţii prevede informarea de către cedent (banca) a foştilor debitori,
etapă după care portofoliul intră în deplina responsabilitate a cesionarului (cumpărătorul
portofoliului). Astfel, modul în care este administrat portofoliul achiziţionat de la BRD este de
competența companiei cumpărătoare, care îl deţine în deplină şi exclusivă proprietate”, explică
Traian Traicu, șeful direcției de comunicare a BRD România.
“Potrivit art. 111 din OUG nr.99/2006, informațiile și documentele referitoare la activitatea
desfășurată de Bancă, precum și informațiile și documentele referitoare la clienții Băncii nu sunt
informații publice (cu excepția informațiilor aflate pe pagina sa de web, cele afișate în unitățile Băncii
sau facute publice de Banca însăși: situații financiare, informații publicate în registrul comerțului etc.),
Banca având obligația să păstreze confidențialitatea asupra acestora”, a explicat și Florin Vlad,
ofițer de relații publice în cadrul CEC Bank.
Până la ora publicării acestui articol, reprezentanții BCR, Raiffeisen Leasing, Banca Românească,
Libra Internet Bank și Garanti Bank nu au răspuns solicitărilor RISE Project pe acest subiect.

PARADISUL RECUPERATORILOR
Kruk a strâns creditele neperformante în timp: 24 de portofolii cumpărate în ultimii patru ani de la
opt bănci, cinci IFN-uri, o companie de electricitate, una de leasing și o alta de asigurări. Valoarea
totală: 778 milioane de euro. Cea mai mare parte, peste 740 de milioane, provine de la bănci.
Toate au fost cedate, în final, către InvestCapital Malta, filiala
pe care Kruk a înființat-o în arhipelagul din Marea Mediterană
cu patru ani în urmă. InvestCapital Malta are trei directori: un
polonez, un maltez și pe românul Mihai Flucuș.
În februarie 2015, Flucuș s-a angajat la Kruk România pe
funcția de “coordonator al procesului de cumpărare de creanțe”.
În august 2016 a fost promovat la compania malteză a
grupului. A refuzat să discute pe această temă: “Activitatea
profesională, desfășurată în legătură cu subiectul abordat de
către dumneavoastră, este realizată ca parte a unui grup
corporativ. În acest sens, comunicarea privind aceste acțiuni este Mihai Flucuș a terminat, în 2010,
supusă unor rigori și norme de comunicare corporative, acesta Facultatea de Informatică din cadrul
fiind motivul pentru propunerea unui punct de Universității Spiru Haret, după care a
contact/comunicare unic”. fost agent de vânzări la două firme de
marketing. Apoi, în 2011, devine inginer
“Cea mai mare valoare nominală a activelor achiziționate de IT Institutul Național de Cercetare-
InvestCapital Malta provin din alte țări unde KRUK desfășoară Dezvoltare pentru Metale și Resurse
operațiuni, nu din România. În ceea ce privește linia de credit de Radioactive, unde mama sa deține o
250 milioane Euro obținută de InvestCapital Malta, aceasta a fost funcție administrativă. Foto: facebook
garantată cu diverse active deținute de companie pe toate piețele
unde desfășoară activități, nu numai din România, și de asemenea, a fost garantată de KRUK S.A.”,
explică pentru RISE Project Tomasz Ignaczak, Director General KRUK Romania.
 Document 1 of 17 46%

Malta, unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale europene, are o schemă fiscală care le
permite celor care n-au rezidența fiscală în micul stat insular și deschid companii aici să plătească un
impozit unitar de doar 5 la sută din câștiguri – o facilitate prin care guvernul maltez încearcă să
atragă mai multe investiții străine. Reprezentantul unei companii care înființează, contra cost, firme
în Malta ne-a explicat mecanismul ca pentru un potențial client:
Reporter: Malta ce cotă de impozitare are?
Registratar: În mod normal, impozitul este de 35 la sută atât pentru rezidenți, cât și pentru nerezidenți.
Însă, pentru firmele deținute de nerezidenți, oferă un tax credit de 30 la sută, deci rămânem efectiv cu o
taxare de 5 la sută.
Rep: Și ce trebuie să facem pentru a ajunge la cota de impozit de 5 la sută, ce condiții trebuie îndeplinite?
Registratar: Principiul este automat. Beneficiarul real nu trebuie să fie rezident în Malta.
Experții consultați susțin că transferul operațiunilor de recuperare al grupului Kruk în paradisul fiscal
Malta este o schemă clasică de optimizare fiscală.
“Românii și nu numai își înregistrează acolo firmele pentru a plăti impozite foarte mici”, explică Daniel
Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. “În primul rând, când
spui Malta, ca și Cipru, nu-ți vin în minte afaceri legale. Trebuie să te uiți și la natura business-ului. Dacă e
domeniul turistic, n-aș avea nicio problemă. Ai români care lucrează în Malta, de pildă. Poate unul își face
un restaurant. Un business legitim”, continuă Daniel Dăianu.
“Eu văd asta ca o modalitate de a nu plăti taxele la statul român pe sumele care vor fi încasate”, susține
și Viorel Iuga, avocat care s-a implicat în mai multe procese cu firmele de recuperare datorii.
“Există o discuție la nivel internațional apropo de paradisurile fiscale și de faptul că statele pierd foarte
multe venituri bugetare, deci nu se pune problema numai de etică, e și o problemă de cum le
reglementezi”, a conchis Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, autoritate înființată în plină
criză financiară pentru promovarea transparenței finanțelor publice.
CUM PIERDE STATUL
 Evoluția veniturilor
Kruk între 2007 și
2017
(mil. €)

*2017: cifre aferente primelor nouă luni

ale anului
Sursa: Rapoartele financiare publicate
de Kruk SA între 2010 și 2017

Share

Creșterea spectaculoasă a pieței recuperărilor de datorii din România a intrat și în atenția

autorităților. În iunie 2017, Fiscul a demarat un control asupra prețurilor la care băncile își vând
creditele neperformante. Scopul: calcularea sumelor pierdute de bugetul public din aceste
operațiuni. (Detalii AICI). Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu ne-a comunicat, până
la publicarea materialului, care au fost concluziile controlului.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din
instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a publicat în primăvară o analiză în care atinge și

subiectul prețurilor la care recuperatorii cumpără portofolii de credite în România. “Nivelul scăzut de
preț la care au fost vândute aceste portofolii justifică analiza ANAF din perspectiva legalității eventualelor
optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operațiuni”, arată Georgescu. Contactat de RISE, prim-
viceguvernatorul BNR și-a susținut poziția și cifrele din analiză. În 1996, Florin Georgescu, atunci
ministrul Finanțelor, a semnat acordul bilateral România-Malta pentru evitarea dublei impuneri.
Astfel de tratate protejează cetățenii și firmele să nu plătească impozite în ambele state. În practică,
convențiile de acest tip sunt speculate de companii și oamenii de afaceri ca să plătească impozite cât
mai mici.

Concret, susține Florin Georgescu, recuperatorul cumpără dreptul să încaseze datoriile persoanelor
fizice cu un procent mediu de 10 la sută din valoarea lor. Procentul scade la 8,5 la sută în cazul
companiilor, potrivit analizei sale.
Operațiunile sunt netransparente, susține Gheorghe Piperea: “Toată lumea să știți că a suspectat că se
fac mult prea simplu aceste operațiuni și cu cei de la Kruk, și cu alții. Se fac operațiuni și cu 2 la sută din
valoarea portofoliului. Mult prea rapid, mult prea simplu, mult prea confidențial. Fără publicitate, fără
licitații”.
La fel, avocatul Viorel Iuga critică secretul din spatele acestor operațiuni: “E clar că cesiunea asta nu e
în regulă. În niciun dosar pe care-l am cu ei, nu au depus contractul de cesiune de creanță transparent, ci
doar secretizat. Eu, ca avocat, nu pot să verific ce au cesionat și pe ce sumă, să văd cât au plătit pentru
creanță”.
Viorel Iuga explică cum pierde bugetul public: “Statul e faultat fiscal de două ori: o dată că băncile
își deduc aceste credite neperformante și le pun la pierderi, așa că profitul lor final e mai mic, și
apoi, odată cesionate, orice încasări produc aceste creanțe nu vor fi impozitate în România, ci vor
fi impozitate în statul respectiv”.
FĂRĂ REGULI
Recuperatorii de datorii nu sunt nici bănci și nici alte instituții de credit. Așa că activitatea lor nu este
supravegheată de BNR, ci de Protecția Consumatorului. Până anul trecut, piața recuperatorilor era,
practic, fără reguli. În septembrie 2016, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 52/2016)
ca să o reglementeze. Urgența noilor norme a fost motivată astfel:
“Având în vedere dezvoltarea continuă pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că
tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare
creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre
consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, sunt necesare prevederi
speciale urgente în acest sens”.
Contextul este explicat de avocatul Viorel Iuga: “Am avut un caz în care, din momentul în care creanța a
ieșit pe ușile băncii s-a triplat până a fost pusă în executare de recuperatorul de creanțe”.
Avocatul Adrian Cuculis spune că are peste 12 mii de procese cu recuperatorii de datorii: “Am o
grămadă de clienți, oameni de afaceri, dezvoltatori imobiliari, pentru care mă lupt cu acești recuperatori.
Au fost cesionați către ei, iar recuperatorii le-au pus niște dobânzi ilegale tocmai din punctul ăsta de
vedere, că au spus ei că au cumpărat creanța, dar de fapt au menținut dobânzile contractuale, ceea ce
este complet ilegal.”
Cu alte cuvinte, motivează avocatul, recuperatorii nu au dreptul să perceapă dobânzi din două
motive: nu sunt instituții financiare, bancare sau nebancare, și câștigă oricum din diferența dintre
prețul pe care îl plătesc pe datorie și suma pe care o recuperează de la client. Adrian Cuculis mai
spune că a obținut mai multe decizii judecătorești care au blocat proceduri de executare silită
demarate de recuperatori cu acest argument. El anunță că va deschide o nouă acțiune în instanță
pentru radierea Kruk România de la Registrul Comerțului. “Legea societăților comerciale din România
prevede că oricine poate cere radierea unei firme dacă aceasta are un obiect de activitate ilicit sau imoral.
Până anul trecut, adică înainte de OUG 52/2016, obiectul de activitate al Kruk era și ilicit, și imoral pentru
că nu exista o bază legală pentru funcționarea unei asemenea societăți, era ceva clandestin, practic. Acum
a rămas doar latura aceasta a imoralității pentru că există niște norme după care ei ar trebui să se
ghideze, dar nu le respectă”.
 România aduce 40% din
veniturile întregului grup

Sursa: Raportul financiar pe anul 2016

prezentat de Kruk SA

Share

La Cluj, avocatul Viorel Iuga a obținut decizii similare împotriva recuperatorilor, însă cu o altă bază
legală: a convins judecătorii că executarea silită este o procedură destinată doar băncilor și
instituțiilor financiare.
În Parlament, există acum o propunere legistativă care reglementează activitatea recuperatorilor de
creanțe, inițiată de senatorul Daniel Zamfir și de avocatul Piperea. “Proiectul propune ca, în situația
asta, debitorii (persoane și companii) să își poată răscumpăra datoria la un preț de două ori mai mare
decât plătesc firmele de colectare. Adică, dacă firma de colectare a dat 2 lei pentru 100 de lei datorie,
debitorul să vină să spună ia de aici 4 lei și dispari din schemă”, explică Gheorghe Piperea.

KRUK Romania "Andrei" TV…

DOBÂNZI DE 200 LA SUTĂ

De câteva luni, operatorii Kruk au început să sune oameni și pentru a le da bani. Rocapital, instituție
financiară nebancară, a fost înființată la București de aceiași acționari polonezi, dar a început să dea
credite relativ recent. Dobânzile pornesc aici de la 50 la sută și ajung până la 200 la sută.
Împrumuturile RoCapital au însă circuit închis. Doar clienții Kruk le pot accesa.
O explică limpede chiar un operator RoCapital: “Ideea e următoarea: noi, în acest moment, ofertăm
strict clienții Kruk pentru că noi facem parte din Kruk. Numai că Kruk are ca domeniu de activitate
recuperări creanțe comerciale, noi suntem o instituție financiar-bancară. Înțelegeți?”
Practic, să fii dator la Kruk e singura condiție pentru a lua un credit de la RoCapital.
Operator: Ca și acte, cerem foarte puțin: adeverința noastră completată de angajator, copie de
buletin și extras de cont.
Reporter: Și n-aș avea probleme dacă sunt deja în biroul de credite, nu?
Operator: Da, clienții noștri, Kruk, vă dați seama că au și ei acest lucru, că sunt raportați. Dar, într-
adevăr, nu este un impediment. Decât gradul de îndatorare. Înțelegeți? Și cred că, pe viitor, dacă ne
dezvoltăm, e posibil să aplice și la clienții din extern, cum e cazul dvs., dacă sunteți în biroul de
credit.
Avocatul Piperea explică cum oamenii se îndatorează astfel și mai mult: “Ca să plătești o datorie la noi
îți dăm tot noi un credit tot de 6 de lei să zicem, dar de data asta nu-l mai iei cu dobânzi de 10 la sută, ca
la bănci, ci cu 50, 100 sau 200 la sută. Tu ca debitor rezolvi problema acum, dar îți creezi o problemă de
două ori mai mare. Și se va întâmpla asta pentru că oamenii sunt vulnerabili în fața acestor șmecherii”.

Elena DUMITRU
Grafică: Sergiu BREGA

#ParadisePapers, seria din care face parte acest articol, este o nouă incursiune jurnalistică
globală în lumea secretă a paradisurilor fiscale. Are la bază o masivă scurgere de documente
din 19 jurisdicții offshore – care asigură confidențialitate și taxe mai mici. Documentele
provin și din Malta, țară care a ieșit de curând în evidență în urma asasinării jurnalistei de
investigații Daphne Caruana Galizia. Arhiva a fost obținută de ziarul german Süddeutsche
Zeitung, iar în proiect au fost cooptați consorțiul International Consortium of Investigative
Journalists (ICIJ) și 380 de reporteri de la organizații media din 67 de țări, printre care și RISE
Project.

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din
instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Rețeaua Comănescu Giganții Kremlin

(III): Un cuvânt de 30 Mall-ul secret al au investit masi
“ILUZIA” LUI NIRO de milioane de euro Corbul Maltez solistului U2 Twitter și Faceb

COMENTEAZA ACEST ARTICOL

 RISE Pro…
214K followers

Follow Page

Tweets by @riseprojectro

Caută
INVESTIGAȚII
RISEBLOG
DESPRE NOI

DONEAZĂ
ENGLISH

Date cu caracter personal

Termeni și condiții

PARTENERI

Copyright © 2022 Rise Project

Comunitate de jurnaliști, programatori și activiști.