Servicii bancare

. TIPURI DE SERVICII
Bncile furnizeaz clienilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt: 1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri); 2. Faciliti de mprumut (de credit); 3. Ser icii pri ind transferul fondurilor.

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)

O banc atrage bani de la clienii si, prin conturi bancare, pltindu-le, n schimb, dob nd pentru depozitele constituite. !lata acestor dob nzi este o cheltuial pentru banc. At t pentru persoanele fizice, c t si pentru cele "uridice, bncile deschid, n evidena lor, urmtoarele tipuri de conturi:

conturi curente (la edere )! n lei si#sau n valut, conturi

n care titularii pot face operaiuni de ncasri si pli curente$

conturi de depo"it (la termen)! n lei si#sau n valut,

conturi n care depunerile se fac pentru un anumit termen, perioad n care titularii nu pot efectua nici depuneri n cont, nici pli din aceste conturi. %n funcie de anumite activiti specifice, pentru clienii persoane "uridice, bncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:

conturi blocate! in care sunt depuse sume n lei si#sau n

valut, reprezent nd capitalul social necesar constituirii unei societi comerciale. &up ce clientul prezint la banc dovada nregistrrii societii la 'egistrul (omerului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate n contul curent al societii$

conturi blocate cu destinaie special! sunt conturi n

care disponibilitile titularului sunt temporar blocate, n raport de o anumit operaiune, ca msur de protecie pentru banc si pentru buna desfsurare a unor obligaii de plat ctre strintate )acreditive, garanii etc.*. +le se pot constitui, dup caz, n lei si#sau n valut$

conturi pentru credite! destinate s evidenieze creditele

)n lei si#sau n valut * acordate de banc clienilor si din care urmeaz ca acestia s dispun pli$

conturi cu suma dob#ndit prin participare la licitaiile

alutare! evideniaz sume n lei sau valut rezultate din operaiunile de v nzare#cumprare de valut sau lei pe piaa interbancar, ordonate de client si efectuate de banc n contul acestuia.

2.

aci!it"#i de $%pru%ut (de credit)

Bncile mprumut clienilor lor sume de bani pentru finanarea

afacerilor acestora. ,nele bnci ofer mprumuturi at t persoanelor fizice c t si persoanelor "uridice. (lientul trebuie s plteasc un tarif pentru analizarea de ctre banc a oportunitii acordrii creditului si o dob nd pentru creditul primit. Aceste tarife si dob nzi reprezint un venit pentru banc.

3. Servicii privind transferu! fonduri!or

Bncile furnizeaz si servicii privind plile prin transferul fondurilor )att electronic c t si prin instrumente de plat*, n numele si la cererea clienilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a crui mrime variaz n funcie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor. Acest comision aduce un venit bncii. -a"oritatea persoanelor "uridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din c nd n c nd.

II. 2. &'TE SERVICII ( ERITE DE )&*CI

%n afar de tipurile de conturi menionate mai sus, persoanele "uridice ) si, ntr-o proporie mai mic sii persoanele fizice* pot avea si alte solicitri dec t cele privind operaiunile de baz ale bncilor. Bncile ofer multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. %n prezent, bncile rom nesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare. +.V&'UT&. %n cazul cltoriilor n strintate, sunt necesare si mici cantiti din moneda rii respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti s foloseasc cecuri de cltorie sau instrumente de plat asemntoare, n loc s poarte asupra lor valut n numerar. Bncile pot asigura clienilor posibilitatea de a procura ma"oritatea valutelor rilor lumii. Bncile v nd moned strin )valut* la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. !rincipalii concureni ai bancilor, n acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si ageniile de turism, n special din zonele de destinaie ale cltoriilor de vacan. Aceste dou tipuri de organizaii trebuie s-si procure, la

r ndul lor, monedele destinate schimbului valutar )de obicei acestea cumpr nd valut de la bnci*.

2. CECURI'E DE C&'&T(RIE (ecurile de cltorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cltoresc. (ecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, n toate rile lumi sau pot fi schimbate, oric nd, n numerar. ,n cec de cltorie cuprinde promisiunea unei bnci )sau a unei organizaii cu o reputaie similar* de a plti o sum de bani oricrei persoane ce posed fila de cec de la persoana n numele creia a fost emis cecul. (ecurile de cltorie se pot procura de la orice banc. ! n de cur nd, ma"oritatea bncilor emiteau propriile cecuri de cltorie. %n prezent cele mai multe bnci au ncheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internaionale de cecuri de cltorii. ,. P'&TI PRIVI*D DERU'&RE& C-E'TUIE'I'(R

.UVER*&/E*T&'E Bncile efectueaz pli si n numele guvernului, n special cele privind finanarea unor proiecte de investiii de stat. .pre e/emplu, statul poate finana, construcia unei noi scoli sau a unui spital. (ompaniile de construcii vor primi banii afereni lucrrilor efectuate si finanate din fondurile statului, prin intermediul bncilor.

4. 0*C&S&RE& T&1E'(R SI &/E*2I'(R !ersoanele care trebuie s plteasc ta/e sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituii sau chiar statului. 1. C(*SE/*&RE& DE DEP(2ITE 0a bnci se pot constitui sume n depozit, cu un rol de garanie, care sunt pstrate pe perioada soluionrii unor diferende "udiciare sau a altor cauze. 3. SERVICII DE E1ECUT(R TEST&/E*T&R ,nele bnci ofer clienilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si proprietile clienilor decedai. Bncile trateaz rezolvarea acestor probleme cu autoritilr administrative, n numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprieti. !entru aceste servicii, banca percepe un comision, n funcie de valoarea proprietii. 4. C&SETE PE*TRU P&STR&RE& V&'(RI'(R (lienii unei bnci pot folosi seifurile acesteia pentru pstrarea unor valori. .erviciul se numeste casete pentru pstrarea alorilor!

bncile percep nd n schimb un comision. %n baza acestui serviciu, clienii si pot lsa spre pstrare articole de valoare, cutii nchise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitan pentru bunurile lsate n pstrare, asum ndu-si, astfel, rspunderea asupra acestora. 5. SEI URI'E Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implic folosirea unor spaii special amena"ate care aparin bncii. (lientului i se pune la dispoziie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pstr nd o cheie si clientul cealalt. Accesul la seif poate avea loc oric nd n timpul orelor de program ale bncii, timp n care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente. 6. )&*C& '& D(/ICI'IU Aceast sintagm este un termen nou, utilizat n practica bancar contemporan si se refer la posibilitatea bncilor de a oferi clienilor ser iciul bancar la domiciliu sau prin telefon. 1olsind metode electronice, clienii au acces la conturile lor fr s-si prseasc domiciliul. -ai e/ist alte c teva servici pe care bncile occidentale le pot oferi clienilor lor. +7. DEPU*ERI'E PE*TRU ( *(&PTE Aceast facilitate este oferit acelor clieni care doresc s

depoziteze fonduri, n timpul c nd banca este nchis. (ei care apeleaz cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc s-si depoziteze,pentru siguran, ncasrile zilnice la banc. %n general, sunt dou metode de administrare a depozitului. Banca poate s deschid depozitul n absena clientului ) dup verificarea sumelor aduse* si apoi s crediteze contul clientului. %n a doua variant, clientul adun banii destinai depozitrii peste noapte urm nd s-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. !entru astfel de operaiuni, bncile au spaii special amena"ate si, bineneles, percep un comision. 11. EUR(CECURI'E O carte de credit $urocec permite clientului s schimbe cecul n numerar, la bncile afiliate la sistemul $urocec! din orice ar din +uropa. Avanta"ul utilizrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cltorie este dat de faptul c, n limita unei anumite sume )de e/emplu 233 4*, clientul nu trbuie s achite n prealabil contravaloarea acestora. 5aloarea cecurilor este debitat n contul clientului, n momentul transmiterii lor la banca emitent. (rile de credit $urocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale. 1. &SI.UR&RE& DE C&'&T(RIE E bine ca to#i cei care c"!"toresc $n str"in"tate s" fie sf"tui#i ca $nainte de $nceperea c"!"toriei s" fie asi8ura#i pe ti%pu! acesteia9

recur8:nd $n acest sens !a ; asi8urarea de c"!"torie ;. De re8u!"9 b"nci!e ofer" un pachet standard prin care asi8ur" c!ientu! $%potriva principa!e!or riscuri de c"!"torie contra p!"#ii unei pri%e de asi8urare. Principa!u! risc9 acoperit prin aceste asi8ur"ri9 este ce! privind asisten#a %edica!"9 $n pu#ine #"ri str"ine av:nd acces direct !a un trata%ent de ur8en#" 8ratuit. &si8urarea de c"!"torie per%ite ra%bursarea su%e!or che!tuite9 desi poate e<ista o !i%it" %a<i%" a su%ei recuperabi!e. ="ri!e din Uniunea European" au $ncheiat acorduri reciproce cu privire !a asi8urarea asisten#ei %edica!e.