Logistica

Logistica inversa
Studiu de caz

I.

<<Volvo>>

Concepte folosite

1. Logistica este arta coordonarii supply chain-ului si stiinta administrarii fluxului de

bunuri, energie, informatie si alte resurse precum produse, servicii si oameni din sursa
productiei pietei. Este dificil, daca nu chiar imposibil, sa realizezi comert international, procese
de import/export globale, repozitionare internationala de materiale/produse brute si productie
fara un suport logistic profesional. Implica integrarea informatiei, transportul, inventarul,
depozitarea, manipularea materialelor si ambalarea. Responsabilitatea operativa a logisticii
este repozitionarea geografica a materialelor brute, derularea proceselor si inchiderea
inventarelor la cel mai mic cost posibil.Cuvantul logistica isi trage originea din anticul grecesc
logos, care inseamna cuvant, calcul, motiv, speech (vorbire), discurs, proportie.
2. Logistica inversa este procesul logistic de eliminare a produselor noi sau folosite
din punctul initial al supply chain-ului, cum ar fi retururi de la clienti, suprastoc, marfa expirata,
si redistribuirea lor folosind reguli de management de colectare din care va rezulta maximizarea
valorii la sfarsitul capacitatii lor utile originale. Operatiunea de logistica inversa este considerabil
diferita de logistica progresiva.Trebuie sa stabileasca puncte de colectare convenabile pentru a
primi bunurile folosite de la clientul final sau sa elimine activele din supply chain ca sa se obtina
mai multa eficienta in folosirea stocului global. Necesita sisteme de ambalare si depozitare care
vor asigura ca ce a mai ramas din valoarea produsului folosit nu este pierdut din cauza
manipularii neglijente. Deseori necesita dezvoltarea unui mod de transportare care sa fie
compatibil cu existenta sistemului logistic progresiv. Colectarea poate include returul bunurilor
depozite de stocare , returul bunurilor catre producatorul original pentru ramburs, vanzarea
produselor la second-hand, reciclatrea bunurilor, sau o combinatie din care va reiesi valoarea
maxima a bunurilor in discutie.
De exemplu, tricouri cu defecte minore, cum ar fi logo gresit sau mici defecte de cusatura
sunt deseori vandute cu discount de catre vanzatori cu amanuntul specializati. Colectarea
hainelor cu defecte din diferite magazine si revinderea lor cu discount este un exemplu de
logistica inversa.
3. Logistica inversa si logistica verde
Trebuie s se fac distincie ntre logistica inversa i un subiect, foarte important, strans
legat de primul, logistica verde. Logistica invers se refer la toate eforturile de a muta bunuri de
la locul lor tipic de eliminare, pentru recapatarea valorii.
Logistica verde sau logistica ecologica, se refer la nelegerea i minimizarea impactului
ecologic al logisticii. Activitatile pe care logistica verde le presupune includ msurarea
impactului asupra mediului n special ale diferitelor moduri de transport, certificate prin ISO
14000, reducerea energiei folosite in activitatile de logistic i reducerea utilizrii de materiale.
Unele activiti cuprinse in procesul de logistic verde pot fi clasificate in sfera logisticii
inverse . De exemplu, utilizarea laditelor refolosibile i remanufacturarea apartin atat logisticii
inverse cat si logisticii verzi. Cu toate acestea, exist o serie de activiti de logistic verde care
nu sunt legate de logistica inversa. De exemplu, reducerea energiei de consum sau de proiectare a
unui pachet de unic folosinta nu sunt activitati de logistica inversa. Proiectand un produs pentru
a fi folosit mai putin plastic nu nu se incadreaza in activitatea de logistica inversa, dar proiectare
a unui produs care foloseste ca materie prima materiale refolosibile implica logistica inversa.
4. Corporate social responsability
The World Business Council for Sustainable Development in its publication "Making Good
Business Sense" by Lord Holme and Richard Watts : Responsabilitatea social inseamna a

continua angajamentul in afaceri de a se comporta etic i de a contribui la dezvoltarea economic

si, in acelasi timp, de a imbuntii calitatea vieii a forei de munc i a familiilor lor, precum i
a comunitii locale i a societii n general.
Acelai raport da unele dovezi ale diferitelor percepii a ceea ce ar trebui sa insemne CSR
pentru diferite societi din ntreaga lume. Diferite definitii ca: CSR este despre capacitatea de
a construi mijloace de trai durabile. Se respect diferenele culturale i gsete oportuniti de
afaceri n scoaterea la iveala a unor abiliti ale angajailor, ale comunitate i ale guvernului.
(Ghana); CSR se refera la a da inapoi societatii (Phillipines).
Definitia folosita de Business for Social Responsibility este : a face afaceri intr-un mod
care atinge sau depete asteptarile etice, juridice, comerciale ale societatii
Pe de alta parte Comisia Europeana defineste astfel : Un concept prin care companiile
decid voluntar pentru a contribui la o societate mai bun i un mediu mai curat. Un concept prin
care companiile integreaz preocupri sociale i de mediu n operaiunile lor de afaceri i n
interaciunea lor cu prile interesate, pe baz de voluntariat.

II.

CSR si logistica

Responsabilitatea sociala corporativa (CSR) reprezenta nu cu mult timp in urma un

concept nebulos care a ocupat discuii teoretice cu privire la rolul afacerilor n societate.
Probleme de mediu, diversitate, siguran i drepturile omului au fost, se pare, diverse griji
plasate sub eticheta de CSR i tratate ca i probleme intamplatoare ale managementului logisticii.
Cu toate acestea, discuiile teoretice referitoare la CSR au avut un rezultat negativ att in
publicitate cat si asupra ctigurilor pentru firme precum Nike, pentru filialele din strainatate,
Conoco i producia de ulei din Birmania, Texaco, Denny's i Coca-Cola pentru litigiile pentru
discriminare . CSR a evoluat i acum presupune c managementul are datoria de a lua decizii
pentru firm care s contribuie la bunstarea i interesul al afacerilor ct i n societate.
(Szwajkowski, 1986)
Rolul acestor externaliti a evoluat att de intens incat chiar managerii de unitate din
cadrul organizatiei, cum ar fi cei care gestioneaz logistica pentru firma, au ajuns sa dezvolte
modele de comportament cu privire la probleme de CSR. Este evidentiat faptul ca misiunea
logistica de ieri este nlocuita de un concept mai larg determinat de responsabilitate social.
Cercetarea, in momentul de fata, se concentreaz pe logistica inversa si managementul
lanului de aprovizionare(SCM) al mediului; diversitatea in cadrul fortei de munca a logisticii
unei firme si un lant de aprovizionare mai larg; siguran operaiunilor de transport i depozitare,
precum i problemele etice n relaiile cumprtor-furnizor.
Cu toate acestea, activitatea n logistic inca nu a grupat impreuna numeroasele probleme
pentru a rspunde la ntrebarea: Cum manageriaza o firma functia de logistic ca si CSR?
LSR (logistics social responsability) sunt denumite acele probleme care relationeaza cu
managementul logistic al responsabilitatii sociale.

III. Logistica
mondiale

inversa:

prezenta

pe

pietele

In prezent, pe majoritatea pietelor, comerciantii privesc aceste actiuni ca tranzactii ce

intrerup lantul de aprovizionare-cumparare. Provocarea pentru acestia o reprezinta gestionarea
acestor fluxuri la un nivel al profitului care sa permita o colectare si apoi o returnare a acestor
produse in cel mai eficient mod posibil. Clientii de asemenea au pretentia ca in cadrul procesului
sa se impuna stabilirea unor standarde inalte pentru servicii, standarde care sa includa: facilitarea
procesarii comenzilor, acuratete, precum si respectarea termnelor limita. Scurtarea intervalului de
timp scurs intre momentul returnarii produselor si reintroducerea acestora in circuit reprezinta
responsabilitatea organizatiilor din domeniul logisticii.
In anumite domenii de productie returnarea produselor nevandute este ramura logisticii
inverse cel mai des intalnita. Exista insa riscul ca aceste situatii sa fie exploatate de distribuitori,
care pentru a fi pregatiti pentru o crestere neasteptata a cererii realizeaza comenzi peste orice
asteptare realista, bazandu-se pe sistemul de recuperare al producatorului.
Logistica inversa nu se intalneste doar pe piata produselor de uz indelungat. Din contra,
produsele cu cel mai mare procent de recuperare sunt cele cotidiene, in special publicatiile:
revistele si ziarele. In tabelul urmator sunt prezentate produsele cu cele mai mari procente de
returnare.
Industrie
Procent
Edituri de periodice
50%
Edituri de carti
20-30%
Distribuitori de carti
10-20%
Carti de vizita
20-30%
Distribuitori de cataloage
18-35%
Distribuitori de electronice
10-12%
Fabricanti de calculatoare
10-20%
CD-ROM
18-25%
Imprimante
4-8%
Calculatoare comandate prin posta
2-5%
Comercianti in masa
4-15%
Piese auto
4-6%
Producatori de electonice
4-5%
Chimicale pentru gospodarii
2-3%
Evident, rata de returnare variaza semnificativ de la o industrie la alta. Din aceasta cauza,
companiile cu o rata ridicata au stabilit gestiunea fluxurilor inverse ca fiind o activitate foarte
importanta in cadrul organizatiei.
Activitatile de logistica inversa
Printre activitatile de logistica inversa sunt incluse si colectarile de produse uzate, cu
defecte, produse nevandute, expirate, precum si ambalarea si transportul produselor de la
consumatorul final la distribuitor/producator. Odata ce produsul a fost returnat companiei,
aceasta le poate folosi in diferite moduri: poate returna consumatorului o suma de bani
corespunzatoare costului acestuia, daca produsul nu a fost folosit, acesta poate fi expediat unui
alt client, sau catre un punct de desfacere. Daca acestea nu se afla intr-o stare suficient de buna
pentru a fi vandute in interiorul tarii, exist posibilitatea exportarii lor spre alte piete reglementate

de norme mai putin severe. Deasemeni exista si posibilitatea reambalarii, reasamblarii sau
reproiectarii, toate in scopul revanzarii. Tabelul urmator reprezinta principalele activitati legate
de logistica inversa.
Material

Produse

Ambalaje

Activitati de logistica inversa

Returnare la distribuitor
Revanzare
Vanzare in cadrul punctelor de desfacere
Reconditionare
Reverificare
Refabricare si reambalare
Recuperarea materialelor
Reciclare
Depozitare
Refolosire
Reproiectare
Recuperarea materialelor
Reciclare

In urma oricareia dintre aceste activitati, produsele pot fi vandute ca reconditionate,

renovate etc, dar niciodata ca noi. Daca acesta nu poate fi reconditionat in niciun fel din cauza
starii precare, a legilor si normelor sau a restrictiilor privind mediul inconjurator, compania va
incerca eliminarea acestuia prin cele mai mici costuri posibile.

IV.

Logistica inversa in cadrul Volvo CE CST

Europe

Acest capitol contine date si descrieri cu privire la fluxurile si procesele logistice inverse
ale Volvo CE CS. Capitolul este structurat in patru sectiuni, in fiecare prezentandu-se cate un
astfel de flux, incepand cu returnarile pentru reconditionare, continuand cu returnarile in garantii,
activitatile de buy back si incheindu-se cu produsele returnate din cauza unor defecte.

1. Reconditionarea
Reconditionarea este un serviciu de aftermarket, ce are rolul de a oferi produselor deja
fabricate valoare adaugata. Comerciantilor cu care Volvo colaboreaza le este orefita optiunea de a
cumpara produse reconditionate in locul celor noi, la preturi mai mici, dar avand aceeasi calitate
si aceleasi termene si conditii de garantie. Acestea nu sunt altceva decat produse noi modificate,
cunoscute si sub denumirea de cores (miezuri). Miezurile sunt trecute prin anumite procese ce
au scopul nu numai de a le aduce in starea de produse noi, ci si de a le imbunatatii din punct de
vedere tehnic pentru a le reintroduce in fluxul logistic.

Principalul beneficiu al activitatii de reconditionare este curatarea pietei de produsele

vechi, precum si reciclarea. Compania Volvo estimeaza ca aproximativ 80% dintre componentele
unui motor vechi pot fi refolosite. Deasemena in acest fel scade considerabil numarul produselor
nefunctionabile. Avantajul reconditionarii fata de o reparatie intr-un atelier sau service este acela
ca durata temporara este mult mai scurta datorita fapului ca procesul se desfasoara in corelatie cu
productia, beneficiind astfel de personal calificat, tehnici moderne si piese de schimb de ultima
generatie. Produsele pot fi astfel reintroduse in circulatie in cel mai scurt timp posibil si la o
calitate ridicata.
Situatia curenta a activitatii de reconditionare la Volvo este urmatoarea: compania ofera
3300 componente renovate, divizate in 33 de familii de produse, pentru un numar de 310 masini.
Acestea sunt oferite comerciantilor la un pret egal cu 70% din preturile acelorasi produse noi. Se
estimeaza astfel ca 17% din vanzarile de componente provin de la cele reconditionate. Cerera
pentru acestea este atat de ridicata, incat pentru a o putea onora peste 10% din produsele
rezultate din procesul de reconditionare sunt noi. In prezent targetul de disponobilitate al acestora
se ridica la 95%, target ce nu se atinge intodeauna, deoarece perioada de timp necesara primirii
de piese vechi de la comercianti este mai mare decat cea necesara onorarii comenzilor.
Schema urmatoare reprezinta totalitatea participantilor la procesul de reconditionare.
Subdealer

Dealer

Centru de colectare
Management

Depozit

Centre de reconditionare

Dealeri si subdealeri
Volvo CE CST are contracte cu multi dealeri din Europa. O numar dintre acestia sunt
detinuti de Volvo. Alti dealeri au la randul lor proprii lor dealeri (numiti subdealeri, sau intregi
ramuri de subdealeri). In graficul urmator sunt reprezentate spatiile de depozitare alocate de
acestia fluxurilor. Am impartit dealerii autorizati in 3 grupe, in functie de importanta si
capacitatea de gestiune a acestora, in felul urmator: Grupa 1 dealeri mari, Grupa 2 dealeri
mijlocii, Grupa 3 dealeri mici.

Dealerii de asemenea dedica cantitati diferite de timp tranzactiilor. Conform unor studii
efectuate de Volvo, numarul de ore variaza direct proportional cu marimea dealerilor. Astfel cei
din Grupa 1 aloca 29,6 ore/saptamana, cei din Grupa 2 17,4 ore/saptamana, iar cei din Grupa 3
aloca 3,3 ore/saptamana.
In ceea ce priveste motivele pentru care acestia apeleaza la companiile de transport
respective, dealerii si-au manifestat urmatoarele opinii:

28% dintre respondenti au precizat ca motivul principal pentru care opteaza pentru o
anumita companie de transport il reprezinta preturile mai scazute pe care organizatia respectiva
le practica, ca si masura concurentiala.
24% dintre dealeri au avut experiente anterioare pozitive cu anumite companii, deci nu
vad niciun motiv in a-si modifica optiunea.
18% dintre clientii chestionati au declarat ca au o incredere sporita in companiile cu o
reputatie buna.
16% dintre ei considera intervalul de timp redus de livrare ca fiind motivul pentru care
opteaza pentru o anumita organizatie.
10% opteaza pentru anumite companii datorita faptului ca se afla deja in colaborare cu
ele in cadrul altor servicii.
4% dintre dealerii respondenti au declarat ca sunt influentati in alegerea companiilor de
transport pentru colaborari in primul rand de recomandarile facute de Volvo.
Centrul de colectare
Centrul de colectare a produselor din cadrul procesului de reconditionare apartine
companiei Volvo si este situat in sudul Suediei, in localitatea Eslv. Aici sunt aduse
componentele si masinile de pe intreg continentul. Intervalul de timp existent intre doua
expedieri consecutive ale aceluiasi dealer difera doarte mult. Spre exemplu, dealerul suedez
Swecon trimite produse zilnic, in timp ce altii o fac foarte rar. Cele mai multe livrari au loc la
inceputul saptamanii. Se estimeaza ca intre 80 si 100 de paleti ajung aici saptamanal, deci, in
medie737 de produse in fiecare saptamana. In luna august 2007, 120 de tone de echipamente au
fost livrate, ajungandu-se anual la cfra de 1500-1600 de tone. Ambalajele exterioare (adica
paletii) nu contin in afara greutatii nicio alta informatie cu privire la continut, toate datele
referitoare la continutul, natura si starea acestuia fiind gasite in interiorul ambalajelor.

Evident, intregul proces de livrare nu se desfasoara haotic, ci conform unui orar stabilit
de companie in comun acord cu toti dealerii, deoarece acestia platesc transportul spre centrul de
colectare. Pare logic, astfel, ca zilele si intervalele orare cu cel mai fluid trafic sa fie alese.
Spatiul de depozitare masoara 3500 m2 dintre care 1500 m2 sunt folositi pentru
depozitari pe termen lung. Acesta se dovedeste a fi din ce in ce mai neincapator, in masura
cresterii cererii pentru produsele reconditionate. In prezent aproximativ 500 m 2 sunt ocupati de
motoare ce nu pot fi inca reconditionte, fiind astfel depozitate pe termen practic nelimitat. In anul
1999, centrul de depozitare avea in custodie 12000 de piese si produse livrate pentru
reconditionare. In anul 2007, intre 40000 si 45000 de de astfel de produse au fost modificate in
intreg centrul. Cu toate ca spatiul de depozitare este limitat, capacitatea de prelucrare in centrele
de renovare este foarte mare, conducerea companiei declarand ca centrul de colectare poate face
unei prelucrari cu mult mai mare decat cea prezenta. Echipamentele ce se constata a nu fi intr-o
stare corespunzatoare prelucrarii sunt reciclate sau distruse. Acestea reprezinta 25-30% din
numarul total al echipamentelor livrate. Reciclarea sau distrugerea se realizeaza in centrul
Gotland, fiind in acelasi timp inregistrate in CMS (Content Management System), o aplicatie ce
tine evidenta tuturor fluxurilor logistice. Programul este utilizat de volvo din luma martie a
anului 2006.
Centrele de reconditionare
Volvo are 23 de astfel de centre in Europa, fiecare dintre ele fiind specializat intr-un
anumit domeniu de activitate. Ca si in cazul dealerilor, majoritatea centrelor sunt detinute de
companie, restul lor fiind externe. Intre cele alfate in proprietatea organizatiei sunt:
Eslv se alfa in contact direct cu centrul de colectare
Flen (detinut de Volvo Parts) este responsabil de excelenta motoarelor
Eskilstuna este centrul de reconditionare responsabil de excelenta sistemelor de
transmisie
Centrelor de reconditionare (numite si renovatoare) le sunt livrate componente,
echipamente si produse finite de aproximativ doua ori pe saptamana, la cererea acestora. Intr-o
aplicatie de tip excel updatata manual foarte des, este tinuta evidenta produselor disponibile spre
a fi livrate spre renovatoare pentru ca acestea sa poata formula comanda. Aceeasi aplicatie
furnizeaza departamentului de achizitii informatii cu privire la produsele gata reconditionate ce
pot fi furnizate din nou dealerilor. Livrarea se poate face si fara a exista o cerere din partea
renovatoarelor. In momentul in care centrul de colectare are suficiente materiale pentru o
incaratura, acestea sunt trimise unui centru de reconditionare. 50% din produse sunt livrate
automat in timp ce 50% sunt livrate la cererea renovatoarelor.
Traseul fluxului de produse
In schema urmatoare este reprezentat procesul de reconditionare incepand cu comanda
dealerilor si incheindu-se cu depozitarea echipamentelor renovate pentru a putea fi vandute din
nou dealerilor.
Participant

1
DEALER

Comanda

Livrarea produselor vechi

2
3
Distrugerea produselor

CENTRUL DE
COLECTARE

Primirea si
inspectarea
produselor

Depozitarea produselor
4
Reconditionarea produselor

CENTRUL DE
RENOVARE

Primirea,
inspectarea si
VOLVO PARTS
(depozit)

depozitarea
produselor
reconditionate
Trimiterea produselor
5
reconditionate dealerului
Timp

1. Dealerul comanda un produs reconditinat

Procesul de reconditionare incepe cucomanda facuta de un dealer, comanda ce
consta in livrarea unui produs reconditionat. Volvo ii va expedia produsul, inregistrand
in acelasi timp datoria acestuia in aprlicatia CMS.
2. Dealerul returneaza companiei produsul uzat
La fiecare comanda pentru un produs renovat, acestia se angajeaza sa-l returneze
pe cel vechi intr-un termen de sase saptamani. Daca acest acord nu este respectat,
produsul neajungand inapoi la companie, dealerului i se prcepe o suprataxa egala cu
pretul integral al produsului reconditionat.
3. Centrul de colectare primeste produsul uzat
La sosirea sa in centrul de colectare, produsul uzat ete inspectat si ulterior
acceptat. Toate ecipamentele ce parasesc acest centru spre renovator sunt inregistrate in
aplicatia CMS.
4. Ronovatorul reconditioneaza produsul uzat
Renovatorul este, deasemenea, rsponsabil pentru catalogarea produsului ca fiind
imposibil de reconditionat (in cazul in care exista aceasta situatie) si pentru repararea
tuturor eventualelor erori. Inaintea inceperii procesului propriu-zis, fiecare componenta

este curatata. Componentele foarte mari sosesc curatate de centrele de colectare. Cu

toate acestea, majoritatea renovatoarelor au sisteme complexe de curatare. In urma unui
studiu efectuat, s-a constatat ca principalul motiv al reconditionarii gresite este
reprezentat de particulele de praf ce raman pe piese chiar si in urma procesului de
curatare.
Fiecare produs este dezmembrat si apoi analizat in amanunt de inginerii Volvo.
Piesele sunt considerate mult prea uzate sunt reciclate sau distruse, fiind inlocuite cu
altele noi.
In ultima etapa a renovarii, produsele sunt vopsite si apoi expediate depozitului
central din Eskilstuna.
5. Depozitul Volvo primeste produsele reconditionate
Totii renovatorii isi trimit produsele reconditionate depoziului central Volvo,
unde acestea sunt inspectate, inregistrare si in final depozitate
Marcajul produselor uzate
Normele Volvo presupun ca in cazul reurnarii produselor uzate, dealerii sa descarce si sa
printeze un act existent in aplicatia CMS si sa il expedieze impreuna produsul propriu-zis. Se
recomanda atasarea a cate unui document fiecarui palet. (in pagina urmatoare am atasat un astfel
de document).
O alta etapa a acestui procedeu este atasarea unei etichete ambalajului produsului uzat,
pentru ca destinatia acestuia sa fie cat mai vizibila si pentru a nu fi considerat rebut. In
continuare a prezentam o astfel de eticheta.

Satisfactia clientilor
Compania Volvo a organizat o serie de cercetari cantitative si calitative pentru a afla
atitutinea dealerilor fata de diferite etape sau aspecte ale procesului de reconditionare.
Primul aspect avut in vedere a fost eficienta sistemului de comunicare intre companie si
clienti: aplicatia CSM. La intrebarea Considerati ca aplicatia CSM este eficienta? 85% dintre
dealerii respondenti au raspuns ca sistemul functioneaza bine. 10% nu si-au exprimat nicio
opinie, in timp ce 5% dintre ei au declarat ca nu considera aprlicatia ca fiind suficient de
eficienta.

Pentru a fi trimise inapoi companiei Volvo, produsele uzate trebuie sa se afle intr-o
anumita stare. Volvo comunica aceste standarde intr-un formular numit Core-handlinginstructions. 95% dintre dealerii chestionati au raspuns ca gasesc aceste norme ca fiind suficient

de clare. Deasemenea, 100% dintre ei au raspuns ca informatiile pe care aceste criterii de

functionare a procesului se bazeaza sunt corecte si clare.

Punctele de preluare/ridicare si livrare

Figurile urmatoare reprezinta rutele curente pe care se desfasoara procesul de

reconditionare. Punctele de preluare/ridicare de pe harta reprezinta dealerii (europeni si suedezi)
in timp ce centrul de colectare este marcat ca un punct de livrare.

Cantitatea de produse uzate returnate

In tabelul urmator sunt reprezentate cantitatile de componente, echipamente si produse ce
au fost returnate de dealeri carte Volco prin intermediul centrului de colectare de la Eslv in
perioada 2004-2008.

Intre anii 2004 si 2005, se remarca o crestere in returnari de 2367 de produse, adica de
9,8%. In intervalul urmator (2005-2006), s-a inregistrat cea mai mare crestere pana in momntul
de fata: de 8454 de produse (do crestere de 31,9%). In ultimul interval temporar masurat, in
perioada 2006-2007, cresterea a fost de 10,7 puncte procentuale.
Gruetatea produselor uzate returnate
In ceea ce priveste greutatea echipamentelor returnate, situatia pe acelasi interval de timp
sta in felul urmator:

Putem
observa ca
si
greutatea
produselor
returnate a
variat
in
acelasi sens
si cu
aproximativ
aceleasi
proportii ca
si cantitatea acestora. Astfel, intre 2004 si 2004 constatam o crestere de 14,7 procente, in
intervalul 2005-2006, din nou asistam la cea mai importanta crestere si anume de 30,2%, in timp
ce in ultimul interval de timp masurat cresterea a fost de 8,4%.
Daca introducem cele doua seturi de date (atat cantitatea, cat si greutatea) intr-un singur
tabel, putem staibilii un trend in ceea ce priveste evolutia cantitativa a produselor uzate returnate
companiei Volvo de catre dealerii sai.

Intervalul de timp
2005 comparat cu 2004
2006 comparat cu 2005
2007 comparat cu 2006

Crestere in cantitate
9,8%
31,9%
10,7%

Crestere in greutate
14,7%
30,2%
8,4%

2. Garantia si suportul tehnic

Volvo CE CST Europa ofera servicii de garantie suport tehnic dealerilor. Aceste servicii
constau in inlocuirea pieselor cu probleme, sau rambursarea pretului acestora, in functie de
optiunea clientilor. Compania suporta in intregime costurile de inlocuire precum si cele de
transport. Din totalul fluxurilor de produse in garantie primite de compane, aproximativ 50%
provin din Europa. Acest flux din ce in ce mai crescut presupune si costuri din ce in ce mi mari,
costuri cresterea spatiului de depozitare, cu personalul etc.
Perioada standard de garantie pentru produsele Volvo este de 12 luni, sau de 2500 de ore.
Daca o componenta trebuie inlocuita in acest interval de timp, se recomanda inlocuirea sa cu o
alta componenta noua, si nu cu una reconditionata.
Motivele pentru care compania doreste aceste produse trimise de dealeri inapoi ei sunt
urmatoarele:
1. Reconditionarea. In cazul in care o piesa este inlocuita cu un produs reconditionat,
intrucat aceasta este identica din punct de vedere calitativ cu o piesa noua, aeasta va avea
la randul ei o perioada de garantie de 12 luni. In cazul in care se defecteaza in acest
inteval, dealerul va trebui sa urmeze intregul proces de reconditionare prezentat in
capitolul anterior.
2. Diagnosticarea tehnica. Un alt motiv pentru care Volvo realizeaza aceasta activitate este
acela ca returnarea produselor sta la baza operatiunii de diagnosticare tehnica. Compania
doreste astfel sa afle cauza acestor erori, precum si prevenirea lor pe viitor. In general
produsele primite ce prezinta erori complexe, sau nemaiintalnite, nu sunt trimise inapoi
dealerilor, ci oprite pentru investigatii amanuntite. Dealerilor li se trimit alte piese in
schimp.
3. Protejarea intereselor. Compania Volvo doreste, desigur, ca imaginea pe care si-a creato in ultimii ani sa ramana nepatata. Din aceasta cauza toate departamentele doresc sa
evite pe cat posibil existenta pieselor defecte pe pietele din toate colturile lumii.
4. Recuperarea. Termenul pe care organizatia il foloseste in momentul in care trimit o piesa
inlocuita sau reconditionata inapoi clientului este acela de componenta recuperata.
Acest flux de recuperare se desfasoara continuu si este gestionat de un sistem care
verifica livrarea si primirea acestora. Daca nu ajung la timp, clientului ii este trimisa o
notficare.
Traseul fluxului de produse
In momentul defectarii unui produs, clientul se adreseaza unuia dintre dealerii europeni
pentru repararea acestuia. Prioritatea principala a dealerilor este rezolvarea acestei cereri.
Procesul garantiei incepe in momentul in care dealerul realizeaza la randul sau o cerere de
garantie catre Volvo.

1. Dealerul anunta expedierea produsului aflat in garantie.

Daca defectiunea este acoperita de garantie, dealerul trimite cererea catre Volvo CE.
Cererea este trimisa prin intermediul unei aplicatii utilizate de companie, numita
DMS
2. Volvo CST trateaza cererile de garantie
In momentul in care CST primeste cererea o aproba, fie automat, fie manual de catre
o persoana responsabila de aceste activitati. Daca produsul este acoperit de garantie,
Volvo va suporta inclusiv costurile de transport de la si spre dealer.
3. Dealerul expediaza produsul catre depozitul Volvo
Componentele trebuie expediate catre companie conform urmatoarelor norme:
daca cererea a fost aprobata manual, componenta trebuie expediata in maxim
30 de zile de la primirea confirmarii
in maxim 30 de zile de la data reparatiei
in cazul produselor ce au fost solicitate separat de catre echipa tehnica din
cadrul Volvo, expedierea trebuie factuta in cel mai scurt timp posibil. Data
trebuie stabilita de comun acord cu personalul chipei tehnice.
Inainte de a fi expediate, produsele trebuie asamblate, curatate foarte bine si uscate de
orice urma de fluide. Trebuie de asemenea ambalate foarte bine pentru a elimina
riscul accidentelor. Amplasarea lor se face astfel incat numarul de serie sa poata fi
citit cu usurinta, in special in cazul produselor grele (motoare, sisteme de transmisie
etc.).
Daca expedierea nu se realizeaz a in intervalul de timp stabilit, dealerul va fi taxat
suplimentar pentru intregul proces, conform contractului.
1

Livrarea produselor
la depozit
3

Comanda
Stocarea produselor 4
Livrarea produelor in
centrul de colectare

DEALERUL

2
VOLVO CST

VOLVO
PARTS
(depozit)

Primirea
cererii

Aprobarea cererii
de catre o persoana
autorizata
Distrugerea produsului

7
Primirea si
inspectarea

Trimiterea produsului

8
6

produsului

catre furnizor

Diagnosticarea
tehnica

7CENTRUL
DE
COLECTARE

Reconditionarea sau
distrugerea
Timp

4. Dealerul stocheaza produsul

Dca sistemul avertizeaza dealerul ca produsul nu trebuie trimis inapoi, acesta are
obligatia de a-l pastra pe durata a 6 luni de la data repararii. Singura exceptie o
reprezinta fluidele care nu necesita a fi pastrate.
Dupa 6 luni produsele sunt distruse pentru a nu fi refolosite. Refolosirea nu se face
sub nicio forma.
5. Dealerul livreaza produsul centrului de colectare pentru reconditionare sau
distrugere.
Produsele reconditionate ce se defecteaza in perioada de garantie trebuie trimise
centrului de colectare. De aici acestea sunt trimise in Gotland pentru gestiunea finala.
6. Depozitul Volvo primeste produsul
Produsele primite sub garantie sunt intotdeauna trimise depozitelor din Konz
(Germania) sau din Eskilstuna (Suedia) in functie de localizarea dealerului european.
Costul de transport este intotdeauna suportat de Volvo.
7. Distrugerea produsului
Unele produse sunt returnate companiei deoarece aceasta doreste curatarea pietei de
echipmentele cu probleme. In aceasta situatie, produsele sunt pur si simplu distruse in
momentul sosirii in depozite.
8. Trimiterea produsului catre furnizor
Daca Volvo are incheiat un contract de garantie cu furnizorul initial, atunci produsul
poate fi livrat inapoi acestuia. Procedura este numita recuperare (recovery).
9. Diagnosticarea tehnica
Produsul poate fi trimis unui specialist in investigare interna si diagnosticare. Volvo
doreste prevenirea producerii aceleiasi erori in viitor, dorind astfel sa afle motivul
producerii acesteia.
Marcajul produselor returnate in garantie
Primul document necasar in acest proces este contractul de livrare. Acesta este trimis
de companie dealerilor dupa ce acestia au comandat ridicarea produsului. Contractul se regaseste
in doua variante: unul pentru expedierea produselor in Konz, altul pentru Eskilstuna. In acestea,
dealerul completeaza datele referitoare la transport, precum si codul de client pentru fiecare
dintre cele doua locatii (70311996 pentru Konz si 67312 pentru Eskilstuna).
Al doilea act necesar este frahtul (document comercial care nsoteste o incarctura sau o
marfa transportata pe calea ferata si in care se mentioneaza marfurile, expeditorul si destinatarul,

statia de destinatie si taxele respective; scrisoare de trasura). Acesta presupune si locarea unui
numar de fraht unic, fiecarei livrari. Numarul este introdus apoi in bazele de date ale companiilor
de transport, acestea putand verifica starea transportului prin sisteme de monitorizare.
Alt document este eticheta de garantie. Fiecare produs in parte trebuie sa prezinte o
astfel de eticheta pe care urmatoarele date sa fie mentionate foarte clar:
Numele companiei si tara
Numarul cererii
Modelul produsului
Numarul de serie al produsului
Numarul de identificare al componentelor
Nota de atentionare (doar daca a fost solicitata de Volvo pentru cererea sau pentru
produsul repsectiv)

Pe eticheta de garantie se fac note doar folosindu-se instrumente de scris rezistente la

umezeala.
O astfel de eticheta
arata in felul urmator:

Transportul
Garantia acopera costurile de transport ceea ce inseamna ca sunt suportate de compania
Volvo. Compania recomanda dealerilor sa colaboreze cu o companie de transport specifica. In

mod normal, produsele sunt livrare utilizand companiile ce pecrep cele mai mici preturi si cu o
etiicheta atasata in care se precizeaza ca intregul cost va fi suportat de destinatar. In cazul in care
totusi exista probleme si compania de transport doreste sa perceapa costul expeditorului, acesta
poate trimite factura respectiva companiai Volvo spre a fi decontata.
In tabelul urmator sunt prezentate companiile de transport cu care fiecare dealer
colaboreaza, precum si costurile percepute de acestea.
Dealerii
Volvo Baumaschinen sterreich
GmbH
VCM Belgium NV/SA
Sigma Trucks
Volvo Gradevinski Strojevi
Hrvatska
Volvo Stavebn stroje Czech s.r.o.
Volvo Entrepenrsmaskiner A/S
England Volvo CE
Swecon
Finland, Rolac OY
France, Volvo CE
Swecon Baumaschinen Gmbh
Volvo Baumaschinen Bayern Gmbh
Baumachinen Knicke
Saracakis Brothers
Volvo ptgpek Hungria Kft.
Brimborg EHF
Pat ODonnell
Volvo CE Italy
Lettland, Swecon SIA
Swecon UAB, Lithuania
Kuiken
Volvo Maskin A/S
Auto-Sueco
Volvo Maszyny Budowlane Polska
Volmaquinaria de Contr. Espana
S.A.

Tara
Austria
Belgia
Bulgaria

Transportorul

Costul

Heppner & Schenker

0,76 /Kg

Heppnes
Schenker

0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg

Schenker
HIT

0,76 /Kg
0,76 /Kg

Globex
HRX
DHL & HIT
Heppner
Heppner
Heppner
Heppner
Schenker
Schenker
Eimskip, Iceland Air
DHL
Globex
HRX
HRX
Heppner
Borgtrans

0.25 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0.13/Kg
0.13/Kg
0.13/Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,14 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg
0,76 /Kg

Croatia
Rep. Ceha
Danemarc
a
Anglia
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Germania
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Olanda
Norvegia
Portugalia
Polonia
Spania

Schenker
Schenker

Robert Aebi
Swecon

Elvetia
Suedia

Heppner

0,76 /Kg

Punctele de preluare/ridicare si livrare

Produsele returnate din Scandinavia, Marea Britanie si Irlanda ajung in depozitul din Eskilstuna
(Suedia). Tot aici isi trimit produsele si dealerii din Brazilia. Dealerii din celelalte tari livreaza
produsele in Konz (Germania). Punctele de preluare/ridicare din prima figura reprezinta dealerii,

in timp ce depozitele din cele doua localitati sunt punctele de livrare. A doua figura reprezinta
restul punctelor de ridicare si livrare ce nu sunt, insa, dealeri Volvo.

Frecventa returnarilor de produse aflate in garantie

Frecventa returnarilor de echipamente aflate in perioada de garantie difera in cazul
fiecarui dealer. Cea mai des intalnita optiune este de a le livra lunar. 65% dintre dealerii
companiei Volvo opteaza pentru aceasta varianta, in timp ce 14% dintre ei isi livreaza produsele
de doua ori pe luna, iar un procent de 21% opteaza pentru livrari saptamanale.
Aceasta distributie se poate observa in graficul de mai jos.

Cantitatea
produse
garantie

de
aflate in
returnate

Dupa cum am mentionat anterior, exista diferite motive pentru returnarea produselor
aflate in garantie. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de produse returnate companiei
Volvo, precum si produsele livrate inapoi dealerilor. Tate acestea sunt structurate in functie de
motivele returnarii.
Motivul
returnarii

Cantitatea
returnata (QR)

Cantitatea
primita (QP)

QR %

QP %

Pentru materiale

1453

1316

34,13%

33,02%

Recuperare

2574

2439

60,47%

61,19%

Reconditionare

180

180

4,23%

4,52%

Distrugere

50

51

1,17%

1,28%

4257

3986

Total

Cantitatea de produse returnate in garantie

Cantitatea de produse returnate in garantie in cele doua centre (Konz si Eskilstuna) sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
Anul
Volumul returnat
Eskilstuna
Konz
2004

7717

1842

5875

2005

8043

2886

5157

2006

6237

2028

4209

2007

8178

2690

5488

Cantitatile returnate sunt impartite intre cele doua centre. Dupa cum se poate observa, in
centrul din Konz se returneaza o cantitate aproximativ dubla fata de cea returnata in Eskilstuna.
Diferenta se datoreaza in primul rand numarului mai mare de dealeri ce se orienteaza spre al
doilea centru.
Greutatea produselor returnate in garantie
Tabelul ilustreaza tonajul materialelor returnate in garantie in cele doua centre.
Anul

Greutatea returnata (tone)

Eskilstuna

Konz

2004

279,0

131,0

147,9

2005

352,4

154,5

197,9

2006

299,3

119,8

179,5

2007

424,6

181

243,6

3.Buy back
Procesul de buy back formeaza al treilea flux al produselor returnate la VOLVO CE CST.
3.1 Motive pentru a efectua buy back
Sunt doua motive pentru a realiza procesul de buy back. Ori este declansat de Volvo care cere sa
cumpere produsul inapoi de la un dealer(repurchase buy back) sau invers, dealerul vrea sa vanda
inapoi produsele catre compania Volvo(commercial sau MMI buy back).
Commercial buy back
Acest proces apare atunci cand dealerul recunoaste ca are un produs in depozit care nu poate fi
vandut. Acesta poate vinde produsul catre Volvo pentru 80% din pret.
MMI buy back
Aparitia acestui serviciu pe piata a crescut increderea dealerilor in sistemul Volvo. Daca sistemul
a notat o comanda- o propunere din partea dealerului care nu poate comercializa un produs- un
lucru este sigur: dealerul poate inapoia produsul chiar si dupa o perioada de 2 ani si este

despagubit cu 100% din pretul produsului in momentul realizarii comenzii. Acest proces se
numeste MMI buy back.
Repurchase buy back
Aceste serviciu apare cand Volvo cere sa cumpere inapoi de la dealeri pentru a onora o comanda
din partea unui alt dealer. Cand un dealer devine membru activ al clasei 1- privind comenzile- un
sistem backorder este responsabil de gasirea celei mai rapide solutii pentru a satisface nevoile
clinetului. Daca primul dealer este de acord sa vanda produsul solicitat, acesta este trimis la
depozitul de livrari din Eskistuna sau Gent.

3.2 Descrierea fluxului de buy back:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Dealerul face o cerere de buy back

VCE CST verifica cererea
Departamentele Volvo accepta cererea
Dealerul trimite produsul la deposit
Volvo Componente primeste si inspecteaza produsul
Volvo Componente informeaza VCE CST
VCE CST creaza o nota de credit
VCE CST aproba creditul
Dealerul este creditat

3.3 Cum sunt marcate returnarile de tip buy back?

Cum Volvo plateste pentru returnarile specifice programului Commercial si MMI buy back,
dealerul plaseaza o nota pe produs care simbolizeaza primitorul plateste.
Cand dealerul innpoiaza produsul buy back, compania trimite urmatoarele informatii cu
produsul:
return number
denumirea dealerului/tara
copie care certifica aprobarea produsului

3.4 Puntele de primire si de livrare

Produsele de tip buy back ale dealerilor europeni vor fi trimise la depozitele din
Eskilstuna, Suedia. Punctele rosii reprezinta dealerii iar punctual verde reprezinta depozitul .

3.5 cantitatea produselor de tip buy back returnate

Cantitatea returnata a produselor de tip buy back a dealerilor Volvo a ramas mai degraba
constanta intre anii 2004-2007.
Anul primirii
volumul
returnat
2004
17612
2005
16569

Cantitatea produselor de tip buy back returnata

3.6 returnarea produselor de tip buy back returnate

Cantitatea returnata a ramas aproximativ constanta de-a lungul acestor 4 ani.
Fluxul de buy back returnat- masa

4.D
a

iscrepant
(Discrepancy)

Discrepanta apare in momentul in care apar nereguli privind comenzile. Epre exemplu, se
poate intampla sa se livreze mai multe produse decat cele comandate, sau, din contra, mai putine.
Pe langa aceste erori cantitative, se poate intampla ca echipamentele livrate sa fie defecte, sau sa
nu fie cele comandate de client. In aceste situatii, clientul returneaza produsele companiei
companiei producatoare.
Motivele acestui fenomen sunt urmatoarele:
prea multe sau prea putine produse
alte produse decat cele comandate
produse cu defecte
Traseul fluxului de produse discrepante
1
DEALERUL

Trimiterea 5
produselor
aprobate
in depozite

Reclamatie

2
VOLVO CST

Managementul
relamatiilor

4
Comunicarea
rezultatului
raportului
catre dealer

3
VOLVO
PARTS
(depozit)

Raportul de
aprobare

6
Primirea si
inspectarea
produselor

Timpul
1. Dealerul trimite o reclamarie
Traseul fluxului invers incepe cu un dealer care descopera o discrepanta. Acesta
intocmeste un raport pe care il trimite prin intermediul emailing-ului companiei Volvo.
Raportul de discrepanta (reclamatia) are urmatoarele elemente:
Numarul clientului
Numarul produsului
Cantitatea produselor
Seria facturii primite odata cu produsul
Numarul de ordine
Codurile corespunzatoare tipului de discrepanta
Comentarii suplimentare
2. Volvo CST primeste raportul
Un departament Volvo primeste raportul si ii verifica componentele. Acestia calculeaza
pretul produselor si inregistreaza raportul asociindu-i un numar pentru a le identifica
ulterior cu usurinta.
3. Volvo Parts aproba raportul
4. Volvo Parts comunica rezultatul raportului de discrepanta
Departamentul respectiv ia legatura cu dealerii ce au intocmit rapoartele pentru a-i anunta
ca pot trimite produsele primite inapoi companiei. Comunicarea rezultatelor se fac in
zilele de vineri.
5. Dealerii trimit produsele in depozitele Volvo.
Depozitul care preia totalitatea produselor discrepante este cel din Eskilstuna. Costul de
preluare va fi suportat in intregime de Volvo. Companiile de transport utilizate in aceasta
situatie sunt aceleasi care au livrat produsele clientilor.
6. Volvo Parts primeste produsele
Compania primeste si inspecteaza produsele discrepante.
In functie de cat timp dureaza inspectarea produselor si de distanta de parcurs pana la
dealer, Volvo estimeaza ca se scurge aproximativ o luna din momentul in care clientul realizeaza
raportul si pana in momentul primirii contravalorii pretului acestuia. Fluxul de informatii este
gestionat de o aplicatie la care atat compania cat si clientii sa aiba acces.
In ceea ce priveste marcajul componentelor discrepante, situatia este mult mai simpla.
Singurele anexe necesare sunt numarul de discrepanta ce are rolul de a separa comenzile eronate
si o copie a raportului de discrepanta aprobat.
Greutatea comenzilor necorespunzatoare returnate

Dupa cum se poate observa in tabelul urmator, greutata comenzilor returnate nu a

cunoscut fluctuatii semnificative in intervalul de timp in care a fost masurata.
Anul
2004
2005
2006
2007

Greutatea comenzilor (tone)

73,2
73,2
76,6
62,4

Diferentele de crestere si descrestere atat in cantitatea cat si in greutata comenzilor

returnate arata ca produsele returnate au variat in greutate in cei patru ani. In timp ce cantitatea a
variat semnificativ, greutatea s-a mentinut aproximativ constanta. Spre exemplu, intre anii 2004
si 2005 greutatea totala a comenzilor nu s-a modificat sesizabil, in timp ce cantitatea acestora a
crescut cu peste 120%. Singura explicatie pare a fi tonajul mult mai mic al produselor returnate
in 2005 fata de cele din 2004. In tabelul urmator se pot sesiza aceste modificari pe toate
intervalele de timp.
Intervalul de timp
2005 comparat cu 2004
2006 comparat cu 2005
2007 comparat cu 2006

Crestere in cantitate
121,8%
-50%%
-34%%

Crestere in greutate
0%
4,5%
-18,5%

5. Compararea celor patru fluxuri de produse returnate

Anul
2004
2005
2006
2007
Anul
2004
2005
2006
2007

Reconditionare
Volumul returnat
(cantitate)
24158
26525
34979
38732
Greutatea returnata
(tone)
1244,9
1427,7
1859,3
2015,2

Garantie
Volumul returnat
(cantitate)
7717
8043
6237
8178
Greutatea returnata
(tone)
279,0
352,4
299,3
4146

Buy Back
Volumul returnat
(cantitate)
17612
16569
14559
9814
Greutatea returnata
(tone)
49,0
50,7
49,0
39,2

Discrepanta
Volumul returnat
(cantitate)
8445
18735
9372
6120
Greutatea returnata
(tone)
73,2
73,2
76,6
62,4

Total
Volumul vand
(cantitate)
57932
69872
65147
62844
Greutatea retur
(tone)
1646,1
1904,0
2284,2
2541,4

Anexa 1
Volvo Romania: Cuvant Inainte
Inca de la inceputul existentei sale, Forum Auto, Importator Volvo in Romania, si-a
asumat un rol corporativ responsabil, implicat si cu initiativ. Brandul Volvo din intreaga lume a
fost recunoscut pentru contributia adusa la dezvoltarea comunitatilor in care isi desfasoara
activitatea.
Incepand din anul 2005, Forum Auto a initiat un program complex de Responsabilitate
Sociala Corporatista (CSR) pornind de la valorile brandului pe care il reprezinta. Programul de
CSR s-a concretizat la inceput prin proiecte punctuale de sustinere a loturilor nationale de
olimpici la matematica si fizica, prin sustinerea unor proiecte culturale si s-a dezvoltat in mare
parte in cazul sustinerii inundatiilor din vara anului 2005.
Fundatia "Life for Life" a fost infiintata de catre Lavinia Huidan, Presedinte/CEO Forum
Auto in iunie 2005 pentru a unifica eforturile programelor de CSR demarate de brandul Volvo
prin prisma unei singure organizaii caritabile, de sine stttoare, menite s continue activitatea n
plan social, educational si cultural, sprijinind astfel angajamentul Companiei de a fi un membru
responsabil al societatii.
Companiile sunt principalul instrument de schimbare al societatii globale in care traim.
Fiecare companie are propria sa misiune si propriile ei valori in acord cu care investeste i ia
principalele decizii. Programele Fundatiei, infiintata ca urmare fireasca a programelor de CSR
ale companiei, sunt finantate partial de catre Membrul Fondator, si partial din fonduri provenite

din fundraising (firme private, impozit 2%) si de la parteneri in cazul fiecarui proiect. Fundatia
Life for Life este o expresie a civismului corporatist, integrand un set de valori morale si sociale
in practicile cotidiene si in strategiile de afaceri. In concluzie, fundatia isi propune sa stimuleze
intersectia dintre cultura de afaceri si valorile culturale autohtone.
Programele de CSR ale companiei Forum Auto au pornit natural de la valorile pe care le
reprezinta brandul Volvo si de la asocierile cu proiecte foarte importante pentru comunitate pe
care Volvo le realizeaza in intreaga lume. Astfel de evenimente representative pentru filosofia
marcii, precum Turneul de Golf Volvo, Competitia de catamarane Volvo, forumurile organizate
sub egida Volvo-Dilema Veche si parteneriate pentru diferite evenimente ce sustin siguranta
oamenilor si calitatea vietii acestora continua sa fie purtatoare de simbol si valoare pentru brand
si sa fie desfasurate in cadrul programelor de responsabilitate corporatista a companiei. Pentru a
da un plus de valoare comunitara acestor evenimente, partenerul companiei este Fundatia Life
for Life care integreaza interesul categoriilor defavorizate in obiectivele evenimentelor.
Pornind de la aceste exemple corporatiste, insa intr-un univers mai larg al posibilitatilor
de sustinere a valorilor umane, Fundatia Life for Life a desfasurat pe parcursul a doi ani de
existenta si a gestionat bugete pentru numeroase proiecte independente ce s-au sintetizat in patru
directii: Educatie, Cercetare si invatamant; Dezbateri interdisciplinare, Cultura si Social
umanitar.

Anexa 2
Lantul de aprovizionare-Lantul de aprovizionare post cumparare
Ciclul de viata al produsului
LOGISTICA DIRECTA
LOGISTICA INVERSA
Cercetare:
dezvoltarea
de noi
produse
-designul
-tehnologia
-iesirea de tip
PCB
-dezvoltarea
ASIC

Anexa 3

Managementul
materialelor

Manufacturarea
si distributia

-relatiile cu
vanzatorul
-procurarea
materialelor
-inventarul
-fabricarea
componentelor

-asamblarea
PCB
-integrarea
-configurarea
-testarea finala
-distribuirea
vanzatorului
final
-transportarea

C
O
N
S
U
M
A
T
O
R

Servicii post-cumparare
-service postcumparare
-repararea stricaciunilor
-serviciul de logistica:
-serviciul pe teren
-manevrarea in depozit
-managementul pieselor
schimmbate
-reciclarea
-serviciul de garantie
-procesele IT

VOLVO India: Responsabilitatea sociala incepe prin a fi un bun vecin

Cnd vine vorba de dezvoltare comunitara, Volvo a ajuns sa se concentreze, in primul
rand, asupra faptului de a fi un bun vecin. n perspectiva Volvo , compania are mai multe roluri.
Compania are ambiia de a conduce o schimbare n industria de transport, pentru a fi un lider
industrial pe termen lung i un cetean model n Bangalore, Karnataka India i satele vecine.
nainte de orice altceva, atunci cnd este vorba de responsabilitatea social corporativ,
prima prioritate este comunitatea noastr imediat, n principal, oferii Volvo i oamenii din
satele vecine, Yelachahalli i Manchapahally.
n ultimii ase ani, Volvo a efectuat diverse activitati sociale n aceste sate. Acestea includ
construirea de drumuri, care ofer o mai bun derulare a actiunilor de furnizare de mobilier si a
sistemelor de drenaj, etc. De asemenea, ei au propus s dezvolte nvmntul profesional (ITI)
pentru a deservi elevilor din acele comuniti.
Esena acestor activiti este c cea mai mare parte a punerii n aplicare implic foarte
puini intermediari - astfel, Volvo are un nivel ridicat de ncredere n ceea ce privete eficiena
proiectului.
n prezent, este creat un plan de organizarea a taberei de sntate pentru sateni i un
program de dezvoltare pe termen lung pentru elevi, cum ar fi de orientare asupra carierei,
expunandu-le sectorul de automobile i dezvoltandu-le abilitile n acest sector, astfel nct s
poat fi o surs a forei de munc pentru fabrica.
Volvo a nceput formarea conductorilor auto, chiar nainte ca primele camioane Volvo
sa fie vndute pe pia. In prezent peste 11.000 de conducatori au fost instruiti pentru camioane
i autobuze la centrul de formare a soferilor n Bangalore i la diferite service-uri Volvo din toat
India.
Instruirea se concentreaza nu numai pe abilitile de conducere, dar i pe probleme
sociale i de atitudine. Ceea ce face ca fora de munc sa fie contienta despre o serie de
probleme pe care trebuie s le nelega i, de asemenea, s fie gata pentru a le face fa.
Interesant este c aproape 35% din conductorii auto pregatiti la Centrul Volvo sunt
conductorii auto care provin de pe piaa deschis. Sunt oferi care aleg s fie reinstruii astfel
nct s poat privi mai bine perspectivele lor n carier.
In afara de acesti soferi, de asemenea, Volvo pregateste cel puin doi soferi pe fiecare
camion Volvo emis gratuit.
Celelalte iniiative includ Premiul Volvo pt tinerii Ecologisti. Programul anual este o
iniiativ comun: proiectul condus de Volvo Group, Volvo Car Corporation i Programul
Naiunilor Unite pentru Mediu. Deschis pentru tinerii (cu vrste cuprinse ntre 10 i 16 de ani)
din ntreaga lume, programul educaional internaional recunoate i rspltete iniiativele
referitoare la ocrotirea mediului ntreprinse de ctre studeni.
S-au acordat premii unor proiecte care au atins diferite probleme de mediu, cum ar fi
gestionarea deseurilor solide, reciclarea plasticului, soluie pentru poluarea cu pesticide,
propagarea utilizarii de bio-diesel, folosirea apei de ploaie in agricultura.
In fiecare an castigatorii pe fiecare tara ai competitiei , care a inceput in anul 2005 si
continua pana in prezent, concureaza cu ctigtorii din alte tari. De asemenea vor primi o sansa
de a prezenta proiectele lor lumii intregi prin publicarea proiectelor pe site-ul Volvo Adventure.
Valorile pe care compania este construita sunt cele de siguran i de ngrijorare pentru
mediul nconjurtor. Deci, pe lng angajamentele cu societatea, fiecare produs contribuie la

ngrijirea i preocuparea pentru viaa. i acest lucru are un impact profund nu numai asupra
vietii conductorilor auto i a pasagerilor, dar i a altor utilizatori ai drumurilor.
Statisticile spun ca exist un procent semnificativ de economisire a combustibililor, de
reducere a emisiilor i a spaiului rutier utilizat de produsele Volvo si abilitatea de a face ' mai
mult' cu mai putine vehicule pe sosea. De aseamenea, camioanele Volvo din India sunt construite
pe acelai nivel global de standarde, care sunt cele mai stricte din lume.

Bibliografie:
Limba romana
Blan, Carmen Logistica editia a III-a revazuta si adaugita,editura URANUS
E-Supply Chain
http://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/274,Despre_logistica
http://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/451,Un_set_de_instrumente_pentru_un_supply_chai
n_inovativ
Reverse Logistics Study at Volvo CE CST Europe, Liliane Khalil & Malin Olofsson
(http://www.lifeforlife.ro/www/index.php/programe|
displayParents/categId_5/id_230/title_2462/Cuvant-Inainte.html)
Limba engleza
Financial Express
http://www.financialexpress.com/news/we-begin-our-csr-with-being-a-good-neighbour/115916/2
All Business
(http://www.allbusiness.com/professional-scientific/management-consulting/1100309-1.html)
(http://www.mallenbaker.net/csr/definition.php)
Limba franceza
http://www.cyber.uhp-nancy.fr/demos/LOGI-007/general/index.html
http://www.ibs.net/fr/solutions/distribution-software/reverse-logistics.jsp
http://www.cyber.uhp-nancy.fr/demos/LOGI-007/chap_2/cours_2_1.html