Sunteți pe pagina 1din 15

COMUNICAREA N FARMACIE

Prof. Dr. Farm. Dumitru Lupuleasa

RELAII UMANE, INTERACIUNI I COMUNICARE


HEIDEGGER: omul ocup i triete n lume pe trei dimensiuni: lume proprie, personal (EIGENWELT); lumea din jur (UMWELT) i lumea ntlnirii cu ceilali (MIT-WELT). Comunicarea este capacitatea de a transmite celorlali ideile, faptele, sentimentele i concepiile; i firete de a le primi din partea acelora care ni le transmit.

Comunicarea este mijlocul care permite stabilirea unui raport ntre oameni.

ESTE COMUNICAREA NNSCUT SAU DOBNDIT?


limbajul, orict de important ar fi el, nu este dect unul din mijloacele de comunicare; limbajul scris trebuie s fie deprins;
limbajul spontan poate fi suficient pentru transmiterea mesajelor simple i obinuite, dar nu i pentru transmiterea mesajelor mai complexe, de exemplu exprimarea unui concept;

comunicarea verbal nu poate fi eficace dect dac cel care vorbete, adic cel care emite mesajul, reuete s se adapteze personalitii i capacitii celui care-l va primi ;
comunicarea nu se face doar prin limbajul vorbit sau scris (comunicarea verbal) ci i prin mimica feei, atitudine i gesturi (comunicarea nonverbal).

Exist o tehnic a comunicrii care trebuie s fie nvat

ELEMENTELE COMUNICRII
EMITOR MESAJ RECEPTOR

Emitorul poate fi medicul i / sau farmacistul. Receptorul este pacientul. Mesajul este informaia transmis pacientului.
n sfera central a emitorului, nainte ca mesajul s fie emis, se efectueaz anumite operaii mentale care sunt eseniale pentru comunicare:
Percepia Motivarea Alegerea codului Verificarea critic a mesajului codificat care va fi emis emiterea mesajului conceput, elaborat i codificat

Codul

COMUNICAREA FARMACIST PACIENT


Responsabilitatea succesului terapeutic nu-i revine numai medicului, ci este mprtit i de farmacist, n cooperare cu pacientul.
Noile preocupri ale farmacistului vin din provocrile actuale: numrul mare de medicamente de care dispune terapeutica;

polipragmazie sau automedicaie; omul modern este un mare consumator, nu numai de medicamente, ci i de asisten medical.

COMPLIANA
Recomandarile adecvate privind modul de administrare al medicamentului facute de farmacist pot determina acceptarea si participarea acestora la tratament si o mai buna intelegere a medicatiei pe care trebuie sa si-o administreze. Complianta (asentiment, cooperare, participare) poate fi definita ca fiind gradul sau masura in care pacientul isi administreaza sau utilizeaza medicatia, in acord cu recomandarile medicului sau farmacistului.

MOTIVE ALE LIPSEI DE COOPERARE A PACIENTULUI


Printre factorii inhibitori se numara
caracteristicile personale (supradependenta sau disperarea) si factorii sociali si culturali (cum ar fi maladia ca o scuza sau fatalismul). Factorii limitativi coincid partial cu cei inhibitori si includ:

lungimea in timp a maladiei, izolarea sociala, saracia, anxietatea si informatia gresita, lipsa protezelor.

Factorul cheie care promoveaza participarea la propriul tratament este motivatia.

SITUAII DE NON-COMPLIAN
Dificultatea de a respecta modul de dozare datorita stilului de viata. Regimul de administrare este prea complex si greu de inteles. Schema de dozare pentru reducerea dozei de prednisolon farmacistul este obligat sa elaboreze o schema care sa ajute pacientul Terapia cu mai multe medicamente (polipragmazie) Lipsa de incredere in medic si medicatia prescrisa

SITUAII DE NON-COMPLIAN

Influenta informatiilor incorecte sau contradictorii sau opiniile membrilor familiei, rudelor si prietenilor cu privire la medicatie, la boala sau la ambele. Recipientele pentru protectia copiilor mai greu de manipulat de ctre varstnici (pacienii artrozici, senili, etc.)

CONTRIBUIA FARMACISTULUI LA COMPLIAN


Cea mai importanta influenta a farmacistului asupra compliantei este reprezentata de oferirea unor informatii corecte la un nivel adecvat (comunicarea farmacistului cu pacientul). Farmacistul trebuie sa fie selectiv atat in ceea ce priveste cantitatea de informatii transmise cat si in ceea ce priveste ordinea si modul in care o face. Farmacistul trebuie sa se asigure ca pacientul cunoaste si intelege suficient utilizarea efectiva sigura a medicamentului eliberat.

COMUNICAREA NON-VERBAL
Informatii oferite prin etichete Caracter informativ
Informatii oferite prin prospect Prospectul nu trebuie sa fie considerat ca o alternativa nici la o eticheta si nici la o recomandare orala ci el este mai curand un supliment complementar si foarte util la aceste mijloace esentiale si principale de comunicare.
-

Avantaje: spaiul mai puin restrictiv dect cel al unei etichete, uurin la citire, potenialul de ilustrare.

Dezavantaje:

- prospectul se poate detasa de preparatul la care se refera - nu este interactiv (exp. recomandarea verbala) - nu are o nota prieteneasca pentru consumator.

COMUNICAREA NON-VERBAL
Conceperea unui prospect are n vedere urmtoarele:

propoziiile s fie scurte; s se evite limbajul tehnic; mrimea i tipul literelor; spaiul dintre rnduri; imaginile prospectului; contrastul i culoarea; ilustraia grafic i designul; preul.

MODALITI DE AMBALARE A MEDICAMENTELOR CARE FAVORIZEAZA COMPLIANTA

Ambalare tip calendar; Sisteme de ambalare;


SISTEMUL DOSETT (Astra Pharmaceutical) SISTEMUL MEDIDOS (Aga Concern, Anglia) SISTEMUL EZYDOSE (Pharmaceutical Packaging)

ALI FACTORI CARE POT INFLUENA COMUNICAREA CU PACIENTUL I COMPLIANA

Gradul de educaie a pacientului; Sprijinul familiei; Mediul nconjurtor; Personalul:


Imaginea profesional; Comportarea farmacistului.

CONCLUZII
Informatii de baza:

Cum si cand trebuie sa ia sau sa foloseasca medicamentul? Cat trebuie sa ia sau sa foloseasca medicamentul? Cat timp va dura tratamentul? Ce va face daca va uita sa-l ia sau sa-l utilizeze? Ce sa faca daca ceva nu merge cum trebuie? Este recomandabil si in siguranta sa conduca un vehicul? Este recomandabil si in siguranta sa consume bauturi alcoolice.