Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FLOCA
BISERICII
CANOANELE
ORTODOXE
NOTE $I COMENTARII
- 1992 -
I. CA\OAIELE STIITILOR APOSTOII r, ,Pilr
' t t % ; "
-
r l
(Can'.4LEc.;3VII'Ec-;79,23,Atttiohia;T2Laodiceea;rtSardica;
7 Canstantinopol an 394; 73,49, 50 Cartagina)
''$l&.*.fu
2 Ap.
2. Caeace pare netntelessau coDtrar felului ln carc cste folosit astdzi ternrenul ,.hirotonies
este-faptul cA ln textul canonului este nun'riti hirotonie atlt consacrareapresbitcrllor
gi diatorrilor clt gi a celorlalli clerici..\censtn a dat naEtercla plrerea ci instituirea
haricd In oricare din acestegrade s-ar putea face prin acela;i act de adnrinistrare a tai-
ne-ipreo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eeaa clerieilor
inferiori, ar avea caracter <letaini sau iaracter sacramental.Aceasta'ar presupune afoi,
ci.sf-lnta.tairrl a prcofiei ar avea nu numai trei treptc-arhieria,preshitLriatul diacol
9i
natul-ci mai multe, ceeace este lnsl, contrar tnviliturii llisericii, care a stabilit pe
baza revela[iei (Sflnta Scripturi qi Sftr]ta Trartilie) cI existi trei trepte ale preo]iei
sacramentale.gi cd numai acestease conferi prin adrrrinistrareasfintei taine a pieoliei.
' Biserica a stabilit cA treptele clericale de lnstituire bisericeascinr.rse ins{ltue prin
adininistrareh taine preotriei,.ci prin binecuvlntlrile sau rugiciunile deosebite,crri se
citesc asupra lor tot dc citre episcop.
Adrninistrarea tainei preofel ln oricare din cele trei grade se sivtrqegte in altar gi se
numegte hirotonie, consacraresau sfintire, iar slvlrgirea rtnduielii'de binecuvtritare
-pentrq-.oricaredin gradele inferioare,ale.clerului,
de ia diacon ln jos, sc.facc ln afara
altarului gi se .numeqtc hlrotesie..
3,4 Ap.
Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hiro-
toniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qi
curilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i lti
sec. XIV-XV la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)
CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri
de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS.
( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ;3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ;
71 I -- il).
Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce
este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint soco-
tite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-e-
iudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel
lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,
tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i mi-
litare. etc.
Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, spe-
cificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fost
apreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd auto-
titotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau de
stat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plni
la finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatorie
a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -de
stat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind
t2
7. 8.,4p3
4. A;a cum spun o scamd cie canoane(2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul;
28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascd
in tirnpul rindniclii lor lunare.
Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroaseca-
noane ale sinoadelor ecumeniee,particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101
Trulan;4 Gangra;2 Sardlca;18 Cartagina;14 Laodiccea;47,48 loan Postnicul;23 Ni-
cirifor Mrturisitorul; ScrisoareaSf. \,rasilecel Mare citrc Cezaric etc.).
10.u Ap.
5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea avea
si lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie sau de Ia cuminecare-cornunicare
,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio" - excomuni(-are. Se gtie cd
.pi in sfintele calroanceste folosit{ uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioari Post-
nicul; Cod, 1, 3, 30),
6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui
$itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli-
n e s t e c a n o n u l s e u p e n i t e n ! a < ' r i r ei s - l d a t , t l i u ' i I t t : : i n u i s - e f l c u t r e p r i m i r e n 1 n c o n i u n i u n e
li;a lncit respe(:tivttl Ilu errr (leplitt rertbilitat.
l)e obicei, cei l{r-rrisili trebuiru sri trerrcl un rnunlit timp printr-o serie de patrtn trepte
ale peniten!ei si nunrai tltrpi\ aceeali se lircea reprimirea in llissrici, in c,adml unei cere-
nronii speciale. I)ar nici reprirnirea lru .rvea loc orit'ind indnttr dupi indeplinire:r peni-
t e n l e i , c i n u n r a i l a a n u n r i t e z - i l cc l i n J r r e o j m a s i r b l t o r i l o r r n a r i , c u r n s e p r o c e d a $ i i n c a z u l
b o t e z u l u i c a t e h u m e n i l o r , a ; a t u c i t , u n t i n r p o u r e c . r r e ,c e i c e - s i l n d e p l i n i s e r { d e j a c a n o n u l
s a u p e n i t e n l a , s e g r { s e r t rirn s i t u a ! i r d e . . n e p r i n t i l i " , l ) a c i l r t n i i d i n t r c a c c l t i a n u s e p n r t a u
c u m t r t b u i e , l i s e a n r i t t u p r i r n i r e a i n l : l i s t ' r i c i rs a u l i s c p r e l r t n g e a l f u r i s i r e l .
I ) e s i r i n d u i a l a c o r r l u n a re r r t , c a c e i n l u r i - r i l i s l i - s i e x p i e z e p i r c a t e l e u r c i n d o b i s n u i t e l e p a t r u
trepte ale seitrii pociin!ei, totusi. tluhovnicul or-ea latitudincr si apreciez-epersonal
necesitatea uuei pociinle nrai sevcre si tnrri indelungate prin toote treptele, sau a unei
. pocAinte mai pulin severe, prin douii-trci, sau clriar prinlr-o singuri treapti.
i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnui
cr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*
cd eu minfit Biserica. ,r
De aici rezultd clar ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am
mai
sprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii,'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t;
-
sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr., un anurnit
ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;; .o"
colnportarea eelui in cauzd.
{
18 Ap.
l8
Cel eare a luat (in cEsiiorie) doutr suroii, sauio nepoatd (de sorl
sau de frate), nu poate sd fie cleric.
(Can.26,54 Tntlan; 2 Neocezareea;23,78,8? Vasile cel Mare; 5
Teofil Alerandrinul)
,{t
Cdsdtoria succesivS,cu doud. surori se aseamdnd cu cdsitoria de le-
virat cunoscutd in Vechiul Testament 9i pe care cre$tinismul nu a
admis-o, aqa cd nu se ingdduie nici criedinciogilor simpli cdsdtoria cu
doul surori, necum sa se ingaduie aceasta celor care ar vrea sd devind
clerici. De asemenea, nu se ingdduie acestora nici cdsdtoria cu o ne-
poata dreapta.
In cazul prim, cdsdtoria este opritd pentru toti cregtinii, fiindci
sora sofiei - surnnsfa - este rudd de gradul doi al cuscriei de felul I,
iar in al doilea caz, pentru cd nepoata dreaptd este ruda de singe in
graclul 3 colateral, grade in care nu se admite cdsdtoria.
Se infelege cd dispozi{ia canonului prezent referitoare la cdsdtoria
succesivl a cuiva cU doui surori, nu se referA Ia cei care ar fi contractat
aceste cdsitorii clupd botez, ci la acei care vor fi contractat prirna cisd-
torie inainte dc botez, iar a doua dupd botez, cici indiferent cu cine
s-ar fi cdsdtorit cineva de doud ori dupd botez, acela nu mai poate deveni
cleric, potrivit dispozi{iilor canonului 17 Apostolic.
l
1
I
t
I
{
20
23 - 25 Ap.
8. Se gtie cA in lume:r antictr se Jrrer:ticacastrlrea sclavilor sau altor persoaneqi ctr aceast{
practiCl cra ingiduitri de legc. (lcl dintij dintrc inrpira\ii rornani care a interzis castrarea
erfost Constantin ccl llare. .\ceste sub infiitenl.a Clegtinismului, a oprit, tn;urut anutui
325, sub pedeapsa. cu moartea, faccreade eunuci (codex Iust. 4, +2,iy. bupi el aceeapi
misuri. a luat-o inrpiratul r,eon I (4b'7-,174) tot printr-o legc (cotlix Iust.-4, 42,22\.'
Ou toate acestea,inrpiratii bizantini de tnai tirziu au tolcrat vechca pracii"i pigili,
ba chiar au gi adoptat-o uneori fatd de advcrsalii pulrtici, folosind
6i-in serviiiui loi
crsnic, ca ;i ln serviciiltrpublice, eunuci. ln istoria ereziilorca;i a luptelor politice din
imperiul bizantin, ace-stespecimene-- eunuci - au lisat amintirea unor perversiuni
c.||e pot li egalate decit cu criina prin c:.ueau fost adugi in starea de mutilare.
l}
precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe care
le-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului.
Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindul
laieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsaafurisirii,
adicd a excomunic5rii.
Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul pre-
zent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5
apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsa
caterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmd-
tor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareao
ci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale;
pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt exco-
inunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupd
caterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisirea
este o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea,qi care urtneazd a se,aplica
abia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsd
mai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit pri-
veste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facem
precizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca
fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii.
Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =-
canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc ge-
seSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este cel
rco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul se
numegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e
g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i ln
Can. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are.
' Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoi
pentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc.
Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost.
Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Ia
cornentariul can. 5 9i 10 apost.
i
CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLORCARE BAT)
Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul
sau dia_
conul care ar bate credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogii
_pe
cale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc
sr_i in_
fricopeze,--plltru ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, ci
dimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it,
punde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri, nu r!is-
i, iil.-
( C a n . 9l - i l )
28 - 29 Ap. 23
CANONUL
.SOi O-SJNDIREi\ CELOR CARE SE I.'OLOSESC DF]
I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwi
EPTSCOPT)
DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori)
face prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a lunne;ti, s-ar
-l_^---*I ;i si sc afuri-
seascE,deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri.
..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.).
fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq
.dintre episcopi carc:
coteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil -;ite nds-or
di roiH bi*;_
rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie
cle cdtre stdpi-
nitorii lume$ti. Prin
-stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul 'ind, oa_
p"nii.i'fluen{i prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci
funcfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. care hetin
;b;";;ii;
un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii.
faptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtiaaitfet de
o
unor
tranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o
seculard cu
nesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt."
pun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi cei cu"e tu
-tt.ipost.;,
in astfel de cazuri se face
::":ltll.g=" ,.Nonuis in idemii (Cd. prevazin_
au-se. oou.a lf ,nlincipiul
ped(lpse flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei '
_- eaterisirea gi afurisirea, insd
.nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;."
'31j ,
CANONUI (OSINDTREA SCI-rrSMEr)
Daci vreun presbiter, desconsitlerind
face adunare osehiti (separatl) si ar pune (a;eza) .pe propriul siu episcop, ar
alt altar, nevldindu-I
eu nimic vrednic de osindd pe cpiscopul sdu
pi a dreptdgii, acera s:i se citeriseasci {" fi.r"ir1" dreptei credinfe
ca iubitoir-de-Jtxpinire, cdci este
tiran (uzurpator).Dg ursrgrea ;i ceilaifi ;i;"i
addug-a ii" t"",ir,'"l cili se vor
'nL'u"J"t""
-(ata;a) Iui, iar Iaicii sd'ru-u],r"ir"asce. sd se faci
numai dupi una- $i a doua gi a treia stnruinfd
partea episcopului. lpittfr" la ordine) din
- ( C a n . 6 l I E c . ; r 3 , - t - t l ^ E cI.B; I V , E c . ; J I , 3 4 T r u l a n ; 6
Gangra;74
Sardica;5 Antiottia; 10,'7t Cartiginaj'IS, Ii,lS'siri. :iij
i
Pcntru schism_I.,in cazul clericilor, s_eprevede caterisirea,
tru laici afurisirea, Nici una din aceste peaepse iar pen_
"u il;;i; sd fie apticatd
ins5- mecanic, ci numai clupi o intreiu incercare
de a.i readuce in si-
nul bisericii, pe cei pornifi ie calea schismei.
32. 33 Ap. :al
:::.::&!Xtlk !€?s4
35 Ap. 27
11. Canonul acesta este unul, din iele mai discutate, datoritd cuvlntului etnos, al cirui ln-
leleslis-apirutmultoragrcudepitruns.Defaptelestecheialnlelesului acestui canon.
Sensul lui^nu poate fi rleclt acela de neanr, prin care se lnlelege o gruparc etnici, o
unicitate distincti, care arc caractcristicilc unei nafiuni. -
ln nici un caz nu are ln{eles {e provincic, sau de (inut, indiferent de faptul c{ respec-
tiva provincie ar fi populati de creclincioSi cu aceeali origine etnici sau aparlinind tnai
rnultor neanrnri.
t
I
I{
28
36. 37 Ap.
*ineu.rtl*i'r :."1
38 Ap. 2S
i
30
39. 10 Ap.
{:}11"{*rCg;r$ar
31
4r, 42 Ap.
Pentru aceleaqi pdcate sau abateri ale jocului de noroc Ei ale beliei
dacd le-ar sdvirgi i1:odaconii, cite[ii sau cintdre{ii, canonul prezent prc-
vede pedeapsacorespunzdtoarea afurisirii.
:*S$ii*aae*:':',;
46 - 48 Ap. 3tl
I
I
I
{I
i
l
49 - 5r Ap.
<4ld&g=.r
52 - 53 Ap.
-.a
l
I
:t6
54 - 56 ,trr.
. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor por-
niri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1i-
nuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sau
qi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^
""."
aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l
se excepteazd
- 9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele,
in''care le-este ingaduit crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_ar
oetermlns la aceasta.
lPiscoPii sint asemuifi cu- cdpeteniile cele rnai inalte ale poporulli
fi lor li se cuvine ul rgsp-ect.clestivirsit clin pott"u cefo.faf6i clerici. Cei
ce.nu le dau respe-ct,ii defaima, ii ocd.risc sau ii vorbesc de rau pe
episccrpi,se supun caterisirii.
. De.sigur,- in-sd, cr cei dintii paznici ai demnitd{ii episcopale sint
episcopii inqigi, de a ed.ror comportlre se-ocupd numeroase canoane, stti-
ruindrr-se in tot chipul ca ei sd nu se faca de simnteali, nici clerului,
nici credincio;ilor.
(Prin cuvintul caterisirg, cu aplicare la clerul inferior,
trebuie
sii se in{eleagd in prezentul
.canon, pecleapsa inclepiirtirii di" ;1i,j;,1;
intrucit la ei nu poate fi r'orba de caterisiie in serisul in care aceastg
pedeapsd se apiicd clericilor hirotoni{i (preo{i gi cliaconij. - Deci inta
un sens nou aI cuvintului caterisire.)
i..;
6r. 62 Ap,
- - . ( C a n ; 7 , 4 5 , 7 0 , 2 1 A p o s t . ;7 I T r u l a n ; 7 A n t i o h i a6 , 2 9 , 3 : J , 3 7 ; ,J g
Laodiceea).
IUDEII)
CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU
Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca-
(ar ser6a'
talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui
ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar prirrri de la ei darurile de sdrbdtoart"
p""lo* azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi
Iaic, si se afuriseasci.
( C a n . 7 , 6 4 , 7 1 A p c t s t .1; 7 T r u l s n : 1 A n t i o h i a ; 2 9 , 3 7 , 3 8 L a o d i c e c a ;
5 1 , 7 3 , 1 0 6C a r t a g i n a )
Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A
de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$-
inter-
tinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia,
;i;i;J .j clericilor si laicilor. atit sti posteascd, sq9 tind slrbdtorilc cu
.'se
iudeii, cit Si sd primeascd daruri ca caracfer religios de la ace;tia'
. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unul
tpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd ne-
cinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numai
afurisirea, ci restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*; pe ringd insa;i
eple. furate, qi.9iaceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic
uii
cleric sau un laicls.
f
?'l Ap.
. {
:
j
T. -
:. iqi:;---r,
.!
46
15 - 7t Ap.
5, 75, 16, 45, 63 Cartagina; 8 sin. I-II; 67, 64, 82, 9A Vasile cel Mare;
5,6 Grigorie de lfissa) i
Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar avea
vreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oare-
care nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea in
episcopat.
Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi ori
stdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler,
decit dupA ce se vor insdndtoEi'
*..".'*d
80 - 82 Ap.
_ , - ( C u n . 6 , 2 0 , 8 3 A p o s t . ;3 , T I V E c . ; 1 0 v I I E c , ;1 6 C a r t a g i n c itI; s i t l
I-.t I )
\
83 - 84 AP.
Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fd-
cceu plrte femeile, copiii li sclavii._In sens mai restrins ins5, prin cas-
nic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate face
deosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugi
Biserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA,farl a,$l-g Insu$i.'A 4g-
ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa incit ql prin
'Orinduirii
ca^nonul preiet'rt, referinpu-se la o legiuire specificd Sociale
sblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri;
mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5,pq
de o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcd
sint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nlein aceastlPri:
vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqj
rici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de a-
tunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste,leet, ci sd se supunE |or.
{
;.qr$
s0 85 rtp.
t!: ,1
i{
I
"-l .
.Ii:,;,,
II,. CANOAIiNLE SI\OADELOR tsCUIIEITICD
gl .:.rt i/ "te i !;.t; r.;t0l
CANOANELE STNODULUI r ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325)
j
i
I1
d"
i
j
52
3 I
de respingerea celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per'
soanelorsacerdotaleacest jug greu (al celibatului), deoarccecdsitoria esteun lucru ono-
rabil... afari de aceea,nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitatea
adevdrati sc nurrrcStelegitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr,dupl
vechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i la
fcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeie
pe care mai inainte de accasta,atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat.
iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduieli
jruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzis
c{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric,ptrstrlndu-sevechearlnduial{ ca
' toti clericii strse poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru pres-
biter. ln acelagitimp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligati
si se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascAsau ou, Clcricii nec['
sitorili se numescpe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxie
nu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.asau libertatea ca cei care nu vor sE sc
clsdtoreascS.sI rirrnln;I nccisitoritt.
,
CANONUL 4: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCTOPILOR)
Se cuvine a;atlar ca episcopul sd se a5eze (catistaste) cle cdtre
tofi (episcopii) cei din eparhie (rnitropolie, provincie), iar dacd ar fi
greu un lucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie stdruitoare (presantf,,
constringitoare), fie pentru lurrgimea drumului, adunindu-se in orice
chip trei la un loc, impreuni aleg5tori fircindu-se gi cei absenfi gi con-
simlind ptin scrisori, atunci si se fac[ hirotonia. Iar intirirea celor f6-
cutc, sE se dea in fiecare eparhie (rnitropolie) mitropolitului.
(Can. 7 Apost.; 3 VII Ec.; 79, 23 Antiohia; 72 Laod'iceea;6 Sardica;
7 Constantinopol; 13,49, 50 Cartagina)
In canonul prezent se vorbeq;te atit de alegerea cit qi de hirotonia
episcopilor. cdci prin termenul catistaste se in{elege Ei alegerea si hiro-
tonia, fiind corespondentul lui ,,a aqezas qi al lui ,,a instituis. Priveqte
deci intreaqa lucrare Ia a;ezare:r unui episcop in funcfiune.
Fireqte ci intii se fdcea ,alegereaqi apoi hirotonia, iar hirotonia ntt
se s{vir;ea Ia intervale mari dupl alegere, ci imediat. Textul canonului
spune de altfel precis, cir intii si se facii votarea chiar Ei in numeie ce:
lor absen{i qi "auoi'r hirotonia. Se mrai adaogi c;i intdrirea strl confir-
marea celor fdcute ii revin in fiecare eparhie mitropolitLtlui?,
. . , 1 , ; i .
_ . . ( C a n . 6 2 A p o s t . ;I Z , 7 3 , 1 4 I E c . ; - 4 , - - 1 , 6 , 2 ,g-', g
-' , Z
' l A t t c i r a :Z , I g
Laodiceea;43 Cartagina; Z, tI Grigorie ae'Niisaj '
canonul. ocupindu-se de situafia c_erorcdzuli de
inainte de biruintd creqtinismuli,i ra. credinfd, pufir.r
;G c-"irt""iiii'"li iii"ru, orinduieste
ca qi cei cdzufi fird cairzi de for{a majord, sE fie tnatali
cu blindefe qi
s5.li.se clea posibililqtSe de a fi reprirni{i in Bisericd. pentru a fi
primi{i, canonul ii obligi.pe-acegtiaIa o penitenfr indetungatr, insr re-
apoi dl qapte ani si apoi ab doi ani, deci in toiaf bl-it;;i.' de rr"i*i,
ln Biserica veche_erau in chip felurit reglementate penitenfele,
trei, patm, cinci sau chiar mai mrilte etape, fi;;;;;';;;i in
u"i"aii_si ol
bligafia ei. cea mai, generalti impdrfire a timpurui penitenfei
i1 rgtlu etape sau,trepte gi anume:' pttng"iei'-""-frr"iatorii este cea
(flentes).
etapd in care penitenfii staiteau la uqire disericii, prrlgii'a
$i ,.igi;JE
credineioqi sa se roage pentru ei: oscurror€c,sau "j"iirt?iorii'tuujian1"il,
etapd in care peniten{ii-stiiteau in pridvorut bisericii, pi"!
r" ,,rga"ii,,i"';
pentru catehumeni. cind trebuiau sr iasd afari; umiiiiea,
smereiia. ple-
care,l silu proqterneft'a. rrmili{ii sau inqenunchetorii (qenuflecterrt"i),
"_
fqf in- care penitenfii stiteau'in bisericir toatii vrem"i},.,-g".rrnc1i. fiinrl
obligati sd iasi dupd rostirea rugiciunii pentru catehumen
i: starea irn-
Ttreuttd..irnpreurrdstdtdto_rii (sistantes.consistentes).etapa ultimi. in c;rre
penitenfii stiteau pind la sfirqitul slnjbei d ;;,ii;oiii,
ao. "u ,o pu_
teau impdrtigi.
Dunata fiecdrei
eventual prelungiti dupii-etape a stdrii de peniten(d, putea sir-g".r"r"
fie reclus[ sau
aprecierea episcopilor'.?" i" a duhov_
nieilor'
l r. ,
CANONVL 12 (POCAINTA CELOR CE VIN
DIN OASTEA PA-
G?N,1)
Iar cei ce au fost chema$i de har
;i au aritat la ineeput zel (pornire)
Iepidind cingdtorile, iar a"if a"u"a's_au intors
ca ciinii la propria
13't
prin daruri au
lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i
clin nou la slujbS in oaste, aceptia z-ece arti si se plece
izlutina si ajungd Dar la
tirnpul cte trei ani al ascultirii.
6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi. felut cSinfii' Iar ci'ti
i"fi-""dt* trebuie sI se'cerieteze bunlvoinfa 9i
lor cu fapte, dar nu de formd (cu- chipul), ci cu fricS
arat6 intoarcerea
implinind vremea
si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia
as"urletii, s" vui irnpdrtdgii neapSrat de rugdciuni (vor par-
;;t#til-;-
episcopului fii'du-i i'giduit sx hotirasci
ii"ip" r" rugiciunile cornune),
pi nrai utttuttoJ cu privire la aceqtia. Iar cifi au
(sd dispuni) ceva ftlind)
suferit^"e-(suportat) cu nepdsare (indepirtarea de
-i."i"muriere la rugiciuni) ;i au , so-
le este deajuns forma (aparenla) intrbrii in
i|ift o""i."
Biserici,.siplineasciintrutotul(intocmai,pedeplin)tinrpul(peniten-
!iei).
9' 21
(Can,.62,83 Apost.;1],,!3, t4. I E9'; 702.Trutani4:5' 6'-7' 8'
23 3.letry'
Ancira; 2. 19 l-aod'iceea; Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-' f-
ii'iiia:rti"{; i, zs,-ie,'zsl gt, a{vastt6 cer Mare;2,4,5, Grigoriede
/Vissa)
Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascSfap-
tul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in ea-
credinfir
dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de
.t"iii"li.^'nrtitre ei u"ii-pilt""au sd pdrdseascd serviciul militar decit sd
;;-i;;4" de credinl5. Semnul prin iare ei iqi pdrdseau.{unc{iile din ar-
rnate, era depunerea cingdtorilor militare, adicd a centurilor.
se lnlelege insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd,
"chipul
cdutrau in iot a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi'
Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti'
a-
-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la
.---- la care ar constata o
ceia pocdintS sincerd'
e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul
militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind
o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui
de-
persecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului
sart pentru a imblinzi
1.:lindlibertate pentru a-i grafia pe cei vinovali
rigorile legii.
, CA}iOr
NELE DELA
:1' :+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC
Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)
, Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu se
lnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pd-
rinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE rimini
tare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceeaa eunomie-
nilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnev-
rnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceea
a fotinienilor pi aceeaa apolinar$tilor.
(Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca.2 Carta-
gino; 1 Vas;ilecel Mare)
cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confir-
m4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dind
anataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de la
Nicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d.
Eunomicnii sint adeplii ereticultri Errnomirr,lost ,,piscopal cizi-
cului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint,
sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eu-
nomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie,epis-
2ll
'i
i
88
2II
i:
,,'
5
88
5 . :, 6 r I
.:
I
1
.l
vtI
Totodati se interzice.,reclamarea-episcopilor.pentru
chestirrni bisericesti
infa{airrstan{elorcivile,inclusivinia{aqefuluistatu.lui.
' Drept principiu statornicit in materie de acuzare
a episcopilor, se
stabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi p" ,o
-acyzl ;;;- aduc impotiiva
vreunui episcop, urmeazi sd primeasca ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar fi
guvenit celui acuzat.
i
rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia
sint incluqi qi schis_
maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril
;";;i; se infelege aba_
terea de la doctrind, iar prin abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_a
_schismd,
ceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se
;#sil; cu desconside_
rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei
rar-"iaiiri impotriva a_
cesteira,implicd in- sile o lepidare ""91 partri din invdfdtura despre
Bisericd, adici a invdfdturii despre ?ierarhia- qi'urtoiitutea
aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna bisericeasci;
-ri" qi eretici,. deosebindu-se
de aceqtia fie numai prin aparet ""-"i
iu, rLi"'"a".rarturisirea con_
qtientd a ereziei sau prin --ig'orarea din partea sctrismaticilor a
.cfiiar,
faptului cd ei au devenit ur"tiii_--'
In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea
qi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;; intre. schisrnd
reprezintd mai mult o abatere ce
se poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond,
u" u.t" I abatere incon_
s.tj"lq^de ra invs{dtura -de_ t""ai"1a-ii " ;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;il
disciplina Bisericii, pe cind erezia'repr-ezintd
-""'uai"t,u,-"it
o abatere congtientd $i in_
ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de
ricii. ;;;;".disciplina Bise-
,_ i
. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecu-
rnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1
qaptc.
. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon ace-
luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. t'gi"ra,-*-,j;;';; al
sfintul Mir; dupd q9 yl ii
"tjr"p _cor.espunzdtorinainie oe boi"" vor fi cate-
hizali qi vor fi ascultat Sfirita S".iptu;.
se vede insd cd aeest- canon, incrusiv comentariul-"r lui fdcut de
Aristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t" sinodului II
ecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^
Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit
cu
dreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi. , L r
. Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nler-
turisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin.
Prin analoqie,dispozifiile acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici.
1
I
76
9rrr{
pul
.satr.pr-efextul)dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu.
mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem
"-d_ p;ft" slorrozenia (ri.
bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele
sdu Dornnur 'ostru
Iisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir
oamerritor.
-Jfarrrie r s-a prrut,
a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u""
sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse), (mitropolie)
drepd;ie care i se cr-
vin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui
fiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea), filil;i; vechime, avind
gurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire) ca pentru propria rui asi-
"uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit).
lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u 'potrivnicd
"uio"- orind'ite acum,
i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie
sinod, ca aceasta sb fie fdri
tdrie.
(Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.;.Z II Ec.; 20, g6,
39 Trutan; g, 73,Zz
Antiohia; 3, 77 Sard.ica)'
*
9 III
meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vint
in cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Dar
c'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abituti
asupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor tre-
buitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre cele
folositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,-
zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeu
episcop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdr-
turise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltre
oarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi ne-
Irrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost im-
puse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-au
riclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoare
de alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtarea
de griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si in-
frunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi rispli-
tite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceasta
mai mult din nelucrare de cit din delSsaresau lene, cucernicia voastrl de
nevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeu
fratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii:
cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmui-
tor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru ce-
tate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prca
cinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i nu-
mele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind la-
crimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5m
dacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numai
dovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu.
$i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI mai
curind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl).
Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5,
dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul epis-
cop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trir-
bat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afara
cc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit de
indelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu drep-
tate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5
aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea de episcop; astfel insd, ca el
sd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din proprie
stipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar in-
timpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indem-
nul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzui
ceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place
$i ace.stuisfint sinod. ,t{ ,t.r"rujt
(Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)
it
!
I
I
r.2IV
't |ttt
't
t
I
82
ltv
I
I
I
1
r0 Iv
i!
I
ltl. '15 I\r
daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani.
rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut)
sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduii
eelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc),si faci pirr (sd intioduca
acliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6
cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judece
de cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipi
cum s-a zis mai inainte (can. 9. IV). . :
Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.u
daci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor politice pi
obgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti.
( . C . a r yI . 6
E c . ;9 M g . ; 2 5 T n t t a n )
, Sq,:tabilegte
timput de S0de "nt lu turn.,"rde prescripiiii,i *""-
.rig {q.stqpinire a,teritoriilor bisericeqti, pentru cazuiile ae'titisii dintre
eparhii. Pentru cazul cd induntru acestui termen sc procluc cfinteslatii
se stabilesC,instanfelein..a ciror: cornpctcntii cecle soiutio.rirou litiBiiioi
dintre parohii. r\ceste instante sint in'ordine iera"hicd, sinoaui "piini"i:
dici aI mitropoliei, sinoadele diecezelor ;i sinodul pairiarhal de'ta Con-
stantinopol
canonul prezent este important si pcntru cd eI fixeazd in mocl foar-
te clar p4incipiul cd impdrfirea unitdtilor administrative ale Bisericii sd
se facd tjnildu-1e seama de felul in care sint impEr{ite unitStrite aaminis-
tratiye. ale Statelor, Si alte u4ititi cu. caracter qbqrtesi
.
i CANONUL 18: (OSINDA CONSPIRATIEI)
-_ -Fdr5delegea de moarte a conjurafiei (crima cqnspiraliei), sau a
ort5cirii {a faeerii _fl-e
ceatd, a unirii iainice in ceatd), *u oprugto'cu totul
pi de citre legile din afar5 (din afara Bisericii, de'stat), cu mult mai
virtos se cuvine a se apdra (interzice) sd se faci aceasta'in Biserica Iui
Dumnezeu.
Ilacd agadar'. vreu-n cleric sau cdlug6r ar fi gdsit, fie uneltind-,
r! ,
tie ortdcindu-se, fie_.intinzind capcane (curse) episcopiloi sau clericilor
celorimpretrnicudingii,s5cadicutotuIdintr-aIortreapt5
, . ^ (Qan. 3_1:.'55.
!! Apgst..,;6-tI Ec.; J III Ec.; 31, J4 Trutan; 6 Gangra,;
74Sardica;5Antiohia;70,77Cartagina;73,74,'15.sin.I-II)
canonul .numegte crimd atit conspirafia cit gi constituirea de grup
sau ceatr tainicd..adicd tentative de conspirafie, dispunind ca ete si fib
p-edepsite,atit atunci cind sint indreptate impotrivi autoritdlii de stat,
cit Ei cind sint indreptate impotriva autoritd{ii bisericeqti sau a hembrilor
clerului.
g411QlV_t-i_r,.
_ig, .(SiNoADELE MTTROPOL1TANE
SA SE TrE DE
DOUA ORI PE AN)
.r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui
nostru) cd .in eparhii, (rnitro_
polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre
20-2rw
CANONUL2I:(SArrIE\IERIFICATICEICEPinAScPECLE-
RICI)
' '
ilericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i
primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli
Ji se cercetezefainta lor.
2 2 - 2 3 Ttr'
.,: (lrr-", 6,.20, 25, 34, 8I Apost.; 9 Antiohiq ,l Sardica; t0, C;4,82 Vq.-
S[Ie cel Mare)
rn eanon este pomcnit cu titlu de- arhiepiscop qi :Lcon' al Romei gi
acclaSi titlu i se recunoagte qi epi.scopului Alexandriei, ae unae se vecte
egalitate intre aceste scaune,'din punct de vedeie ai alrri"itilii-J;
t*;:
tci icrarhice in care se.gdseau. : . i 1
t i, V E: Vl €r{l.) r
::*
:r:;
I : V .-l VI (Irul.) 09
{
V - VI {Trut }
( C a n . 8 5 A . p o s t . ; 1 . I V E c . ; 1 1 1 1 1E c . : 7 C a r t a g i n a ; 1 0 L l l )
lrJ
Drrpii ce prin canonul 1 ai sinoclrrlui Trulern confirrn5 hotdririle
dogmatice ale tuturor sin6adelor ecttnlenice de pind la anul 692. prin
canonul 2. acelssi sinod procedeazii l;,r .prima .codificare expresl $i eOm-
pleti a carroanr.lor orrise clq--.sinoacicle r,ictttlenice, de cele particularg
sau de unii sfinti pirrin(i pini la acea datir. : i
'codificarea
Deci insemnittertea canonului 2 rezitli ir-r canonicii p-e
**
tii';: daci vreo incercare asen:rndtoare in ce privegte canoanele
s:a Dtai ficut cle c5tre sinodul 4 ecunrenic, prin canonul l. aceea trcbule
socotit5, in lipsi cle dovezi ntai sigurei doar ca o confirulare a cattoanelor
sinoaclelor ecutnenice auterioare, ial' nu ;i a canoa:relor sinoadelor parti-
culare, si cu atit n ai pufin a|e cattrlaneior Sfin{ilor P5rin{i, pe citfl vre-
lr"rr-,.canonul prezent iriSiia nqtnele a toate sinoaclele e'culilettice Si, a ceir:r
particular, cit qi pe Sfintii Pdrin{i.ale cdror rostiri in chestiuni de orga-
nizare qi de disciplinfi bisericeascd au dobindit puterea r:nor adevlrate
canoitne.
Cu toate cI 9i pind la aceastii datd au fost fdrd indoiaii folosite
numeroase canoane adoptate de sinoadele partiCulare, qi numcroase ca-
noane ale Sfintilor PArinS, totuqi acestea nu au avut r.'alabilitatea generald
irr BisericS, pind ia consacrarea lor prin canonul prezent,. aEa cd 9i atunci
r02
V -'VI (Trut.)
reior Ei apoi a monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este so-
cotitd ierosilie.
Caterisirea, ca PedeaPsil prevdzutd pentru ciefici in canonul pre-
'simplii cind e vorba de clericii hirotoni{i,
zent. are in Parte in{elesul ei propriu.
iar in Parte are infelesul de indepirtare tlin functiune' r:lnd e
vorba de elerici nehirotoni$i.
.SA NU STEA FEMEI
CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR
-(i CARE DAU DE BANUIT)
Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff,
tini) femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecute
ih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&s-
trindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orin-
duite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl
(sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupindu-
ie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta),dac6 ar
fi clerici si se cateriseascd,iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS.
( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t -7; , 3 I E c . ;7 2 ,1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2
Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare)
Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise*
ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuse-
serd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3'
Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe
aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3
al sinodului I ecumenic.
--
Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi
- codex 4, 42,
impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare _1-2), . s-a
interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien.
tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a
p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin'
?1 Apost.;
7 Arttiottitt;
2s,37,38Laocticeea;
ir, ?i,
106
clicri;l;i,kfn,70,
separatismur o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeauna
p.iicticat in Biserici,lut?
crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii
tinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist dc crey
tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc s-;r mo;_
s;eexiincle nu nunrai ra relaliile de _inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";i
iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi
relatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. ra rnr,rrte
pr.zc.t leriferer.zi.ircest scparatism,pornind can'nul
irisi ee-ri "n t"-"i ;;ii;i;;
alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e,
ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinl
prin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseau
i:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papa
Grigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a se
generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntta devenit 1e;99
putEa insi -categoric
general5 Ei obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire
- sinodului tridentin.
ai
Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celi-
batului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului se
iniuf"g"'"orapleiul de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascd
aplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria
;iit idi"i" c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinare
sau fdri a lc impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilor
clerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o ches-
tiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca
o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale.
Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu
.." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit
itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard,
iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orien-
tuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd-privin{5,
Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru
stai"o de celi-batar,fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit se
p;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau
bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetat
ae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea
i"*p" a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel
ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul
Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunci
epiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind
ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco;
pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali
i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi'
Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismul
cpiscr]pilor, i.rvcmtotuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin
"i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu
in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a regle-
mentat prin canonul 48 Trulan
cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6
destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan'
rES-',i
16 Vr-W"(TruI.) i;' ..'t
_ (Can. 72, 1.5, 32, 33 Apost.; i.5, i.6 I Ec.; S, 6, 10, 71, 75, 20, ZJ IV
Eg.; 1, 78 T'rulan; J, 6 Antiohia; 47, 42 Laodiceea; 75, 16, 19 Surel'ica;13,
10ri Cartagina)
Se confirmd normele canonice care interzic hirotonia fdrf, destina-
fie, precurn qi transferarea nereglementard a clerului, generalizindu-se
rlnduiala, ca nici un cleric sd un mai poati trece dintr-o eparhie in alta,
fdri scrisoare sau carte de slobozeniede la episcopul propriu.
Aceast,:iscrisoare se numeqte obiqnuit carte cirnonicii sau clrte de
demitirc. I se zice carte canonicd. tocmai fiindca este prevazutii in ca-
noane, iar, scrisoare de demitere i se zice in infelesul cd i se ing6duie,
adici si: dezleagA sall se slobozeste pentru plecare din eparhie clericul
in cauz5.
ln vechile noastre pr:avile, i se zice ,,earte de icrticiune,,, in ln{e-
lesul cd prin ea se dd iertare, adici dispensii dc la normele comn-
nc ctre nu pcrmit trensferarea clerului.
CANONUL21:(PocArNTAgr REPRTMTREA
cELoR cATERIsrrr)
cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni)
canonice
;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru tot-
deauna-(perpetui),
de buni voie pornind.pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr insi
spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu
care au cizut din rrar_gi s_e
lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia,
atunci sd se tund5 in chipul clerurui. Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;;
aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii,
ca cei
au prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, ce
preferat vielii cereEti,petrecerea in lume) (au
i
.i
!e. -.* I
120 2t. 26 V - VI: (Trul.)
.}ib'.;.
V-VI(Trul.) t2l
27.28
*r9*r .. *
124
V - VI (Trul.l
. (Can.34 Ap.; 6,7, sin I ec.; 3,2 sin.lI ec.;8 sin, III ec.; 17, Zg,
sin"IV ec.; 36,37, Trul.; 9 Antioh.)
Canonul lcglementeazii o schimbare surveniti, - clin pricina inva-
ziei arabilor,.- in situafia Bisericii din Cipru, asigurind intiistdtdtorului
Bisericii acestea,vcchile privilegii, gi incr sporindri-le insr numai, pentru
timpul cit durcazd schimbarea aritatd in canon.
Este utii sii. remarcdm faptul cd, prin conferirea unor drepturi egale
cu scaunul Constantinopolului, scaunului principal din Cipru, nu trebuie
sd se inleleagi altceva decit cd aceste drepturi i se confeid doar cu pri-
vile la mitlopolia Helespontului, pe teritoriul cdreia, s-a refusiiat idtii-
stdtitorul ciprului. x{en{ionim de asemeneacd in canon cuvintul eparhie
se mai folosegte incd in sens de mitropolie, gi cd se insistr in mod sr:ecial
asupra indetoririi de a se pdstra vechiul obieei.
logie), zisul an (virsta ardtatd), pentru cei ce gi-au ales viafa monahald.
'apostol
Cici este scris de durnnezeiescul (I Tim. 5, 9), vdduva la 60 de
ani si se numere (aleaga), in BisericS, iar s{intele canoane au predanisit
ca diaconifa si se diaconeasc6 (aEeze)la 40 de ani, vizind cI Biserica a
devenit mai puternici prin harul dumnezeiesc, $i cd merge inainte, apoi
gi tdria 9i rinduiala credinciogilor in {inerea poruncilor dumnezeiegti.
Pricepind qi noi desivir;it acest lucru, arn orinduit dupd dreptate
sd inceapi nevoinlele cele dupi Dumnezeu degtab, s6-[ insemnim cu
binecuvintarea harului ca printr-o oarecare pecete, gi prin aceasta s6-l
indemndm pe cl, ca si nu fie prea nepdsdtor, gi sd nu ziboveascS' $i
mai virtos s6-l impingem cdtre alegerea binelui, spre statornicirea in-
tr-insul.
(Can. 79 sin. I ec.; 15 sin lV ec.; 74 Trul.; 6, 44, 706 Cartg. 5, si"i.
I-II; 8,24 Vas. c.Mare)
Canonul stabileqte o primd orinduial5 rezonabilii, in ce privegte
virsta pentru intrarea in monahism.
Intii se enun{5 principiul care trebuie urmat intotdeauna in aceastd
privinf5, gi anume cA, votul monahal nu poate fi primit decit de la acele
persoane care au ajuns la dezvoltarea deplinl a ra{iunii, gi care astfel, se
hotdrisc in deplini cunogtin{d de cauzd cu ,,cunoaStereEi cu judecatS(.
De aici rezultS. ci in mod norrnal cel care urmeazd a intra in mona-
hism, deci nu in ministire ca simplu vieluitor sau novice, ci chiar in ridul
cdlugdrilor, trebuie s6, fi ajuns la maturitate. Iar aceastii rnaturitate este
identicd cu ceea ce se cheamd majorat, aqa incit de aici se ptrate stabili
principiul cI nurnai cei care sint socoti{i majori pot fi primi{i in monahism.
De aitfel. actul intrdrii in monahism fiind echivalent cu un act de
sehimbare a stdrii civile, este firesc ca ;i la acest act si fie adrnigi numai
cei care au implinit virsta de la care sint admi;i la sdvirEirea actelor de
schimbare a stArii civile. Principalul act de schimbare a stdrii civile este
cdsltoria, gi la incheierea acestui act nu sint admi;i decit cei care au
atins majoratul matrirnonial, care se stabilegte dupd {dri, in func[ie mai
ales de climd intrucit aceasta determind maturizarea mai rapidd sau mai
inceatd a tinerilor. Astfel, acest majorat era fixat uneori in {5ri1e din
bazinul mediteranean, incepind cu virsta de 12-14 ani, pe cind in fdrile
nordice intotdeauna a fost fixat cel nrai devreme incepind cu virsta de
16 ani; dar in mod obiEnuit,la 18-20 de ani.
In funcfie de aceste considerente, trebuie,fixatl de autoritatea
bisericeasci virsta intrdrii in monahism, adicS a depunerii voturilor
monahale, virstf, care fireEte, poate si difere dupd fari.
Al doilea lueru imporlant de care se ocupd prezentul canon, este
virsta minimd la care cineva poate intra in monahism, Ei pe aceasta o
fixeazd la 10 ani" insd numai uzind de mare pogordmint Ei strdduindu-se
si arate c5, cineva intrind mai devreme in mindstire,, adicd mai tindr, se
poate mai bine dezvolta duhovnicegte, gi poate astfel sd se hotdrasci
mai repede la alegerea vielii cdlugdreqti.
De aici se vede ed virsta minim5 de 10 ani, este socotitd vlrsta de
la eare cine'ra poate fi primit ln mfn5stire ca simplu viefuitor, iar nu ca
r3b 40 V - VI 0rul.)
CANONUL4l:(NOVICIATUL$IISPITI1iDACELORCESE
CALUGARESC)
cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (si-
li se cade
hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate,
"ruf intii str intre in min-6stire ;i sd se deprindd cu via{a schimniceascd
.u
trei ani sd se supuni in frica lui
lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de.
ii"-""r*", intiiiiat;rtorului (exarhr-rlui) mindstirii, qi sd- implineascb as-
cultarea cea intru toate, clupi cum se cuvine. $i astfel,- marturisind ei
(""il;"d;-'i dorinla) dgsttle alege,reaunei asemenea viefi'-;i ci.-o im-
ispiteasci (cer-
Lri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se
(episcopul) din acel loc. Dup[ aceea,
ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul
sd peireaci cu stlruinii timp de un alt a', in afara locului
i" "."it chip
lor. Cdci atunci vor cla (produce)
i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul
ci urmiresc
Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci
aceasti iir-,i;t" pentrii insupi binele cel adevdrat. Iar' 6uni implinirea
"""i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i
,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea,
locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo
l""tri;fa ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)' spro
rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin
acel loc.
Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sullor, in afara pricinilor po-
menite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia
i; i;-;"-enitele (numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea,sd'i
vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;ti-
ind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9i
intorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de im-
pirifia cerurilor" (Lc. 9, 62).
(Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II)
Canonul Prevede trei ani de ispitire sau de noviciat in mlnistire
si apoi'un'an de incercare in afara niinestirii, ca astfel sd poatl fi veri-
i'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor care vor si devin5 monahi. Se inter-
'l
j
I
42. 43 V * VI (Trul.)
zice apoi
1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previd
mijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moa
nereglementar.
se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului,- ca unul care
apare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^.
CANONUL48 (Dr"vJgj1TUL,
gr CELTtsATUL
DIN CLERUL DE 1\4IR) Eprscoprl,oR Al,rj$r
Femeia celui ridicat Ia vrednicia.(demnitatea)
mai inainte de birbalur sru,. u.rin i,rf"r"g"." episcopiei, divorfind
hirotonia e.pisco-paliasupra irii i;;;;Ji;"ireciproci) dupi
r""i !e intre intr-o mini.stire zi<ritd de-
parte de srtagul (locuinla) upi."i-p,i"i
ri ra uirrr ;;;'l;""eficicze) trc
49 v-vr(rrul.)' 135
Fr 1,, Menlionim si curiozitatea c{ prin aplicarea acestui c?non, s-a ntrscocit o metodd noutr
de 4ivor!, gi anume aceeaci daci tatdl tsi tine propriul siu fiu la botez este obligat
sI divorleze de solia sa. Aceasttrinterpretarc, care pare ln fond ittstl din punct de vedere
al unul tnteles formal, a dat nastere la nurneroaseabtrzut'i. Intr-adevtrr, lntr-un atare
caz, zr plrea ci solia devinl rud{ spiritualtr de gradul II cu so}ul ,si lntr-un asemenea
grad de lnrudire spiritualS este interzisd cisitoria, iar celor clstrtorifi li se interzice con-
vieluirea si slnt obligati str divorleze.
Aceastl interpretare pare numai a fi justI, pentru faptul c,{ lntre sot si sotie nu tncape
. nici un fel rle lnrudire, rrici dc slnge nici de cuscrie, qi cu atlt mai putin o lnrudire spi-
ritualtr, lntruclt ei formeazi lmpreuni o fiin{d, attt sub raport fizic, clt gi sub raport
spiritual, iar dac{ nici raporturile fizice dintre soti, nu produc vreo lnmdire fiind amtn-
floi un trup, apoi nici raporturile de naturd spiritualI nu produe vreo astfel de lnrudire
tntre soti, ei formlnd amtndoi un suflet.
, .De aici se vede ctr lnterpretarea atit de cunoscut{ pe care am mentionat-o qi care a tost
. . folositi In cele mai dubioase scopuri, este de fapt o ristdlmiclre amlgitoare, iar nu o
interpretarc propriu-zistr.
,
i
i
1{b
60.61 v-W(Trul.)
|'.CANoNUI,?0:(l..Il)N1EII,ESATACA1NBISnRI(.]A)
'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiq-
tilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntl
li s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice:
,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac'
,3, 16; I Cor. L4,34-35) ,J
(Can.66 Trul. 44 l,ri;;cl.)
'lor'sdraci ii
comunitSlilor bisericeEti;,Elei,se chemau agape, vrind:sir
se arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpi-
ne;te relafiile dintre cregtini.
Jinerea agapelor in biserici, fusesr,,interzisri incd din veacul al
'patrulea, clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan.
Agapele au avut un in-rpc-rrtantrol religios educativ ;i social, pentru
cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in al
doilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1esoliciaritatelntre creqtini,
constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn,
In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilcclr_.cult A rlnor
'culcuguri
pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in lliserica.
CANONUL 75r
-(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{
VAIETE SI RACNBTE)
cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii ilviluire irtaintea p6ginilor' De
r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS,
iar de ar fi laic sd sc afuriseascS' i i..J.iq !ii. ,,:
. (Curt. 30 I'trotl.) ':' "("r' fti I '''' rll
';'
Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau
lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor din
starea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei,
fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i
eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie. i
'Atit
canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_
zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,-
cealalta chestiu-ne importairti,
este repetarea botezulgi, lg cale o reglcme'teaztl canruur.
-in cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi
se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle 1,.
ta rlgu'la
generald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7
iip ).
' :
CANONUL 87: (OSINDA ADULTERTJLUT) .:]
,
_ .,-A"_"uucare;i-a p5r5sit bdrbatul gi se duce rlupd altul est'6I'dulte_
r5, dupi Sfintul gi dumnezeiescul Vasile, "u"" pido liine
a ales acest
lucru. (acest din profefia lui ferer'ia: cA',,Jn.i--i"rrr"i"- *l*i
-cjtat)
(va fi) a altui brrbat, sE nu se intoarci la b6rbatul""i,-"r
t5, t'4 sE fier( (Icrt:ir.3, 1); ;i i;rri-rsi:,,cercr: o,l* iodatri) spu.ca_
11it*1 adurteri, crste
tT V-Vl(Trul.) --BE
. INGENUNCHERII IN BISERICA)
CANONUL 90: (RINDUIALA
purtitorii -Pdrinfii
Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu
pf""ir"--g*uncltii in durnineci, cinstind (astfel) Inr''ierea
no;tri, ,e ,ro
Drept acu"o "a si nu nesocotitn chipul lSrnurit al fincrii
lui Hlistos.
lirnperle credinciogilor, c_a-siP;
acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim)
preofiloi in altar' potrivit obiceiului
bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a
pinS duminica
""""'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii
lurninindei, ple-
seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea (noas-
cind indata genunchii, in ciripul acesta sd aducem rugSciunile
ii"i or*"ulul. cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte mer-
gjio*. f""f-rii Mi.tuitorului nostru, de aiunci incepetn in clip 4u-
spre lumin6'
hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric
al zilei intregi' sX sirbdtorim noi
ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i
Invierea.
(Can. 66
91 Vas. c. Xt.;
canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in
biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t
;;;;i;"ilg"r..,,ni'a duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas-
ti rincluialS insd nu s:a p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui
Drezent. ar trebui, ca de simbirtir noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se
ingenuncheze in Bisericl.
.'.,-I],CANOITIUL'93: (NINDUIALA
PBNTRU CASATORIA CELOTT
. DTSPARUTI)
' Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fiind cl ne;tiut (disltdr.ut)
ea s€: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartci
a.celuia,sivirge;te aclulter. De asernenease supun aceleasi certdri,
;i so-
fiile osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc,
4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei
biibatului "u_i aStcap_
tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.ste
mare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd
c;
cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrr
cr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter,
tgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie, t"'ii.,"i-ol
dar ai
li nrai bine dacd ar rdmine a$a.
Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie,
din lipsei luj nrai intlerungate,s-a unit'(in.soliit';" un att birbat,
.pricina
acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-."
ui
iertare,
_din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr" *
ea in a doua cdsitorie. ,. , ,
(Can. 37, 36,46 Vas. c. M.)
canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreasciiinaintc
de a
se.incredinfa 9espre moa-rteasolurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie ca
ostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,aastfer.
se
arata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin"
irbscnfeiprea indr:lungatir-asofilor, absentacare poate naqte binuiala
ca ei
ar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit
cu
".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcde
:l:j:1.11,..l::-yi:
ca osta$ul reintors acasd,daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide
- " -'. ", sotia,
chiar dacd aceastairrtre timp se miritase. _
:",t':;
CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE)
';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cu
jurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora
afurisirea. ,
( C a r t 2. 5 .A p . ; 1 0 ,7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 18, 2 ! r a s c. . I V . )
., .,\,iil
se interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incom-
patibile cu calitatea.de cregtin,. precum gi pentru cd ur"u
inrpr"unate, co
formu]9,..9are, echivalau uneori cu lepiclarei credinlei ".&ii"".
i . P a n . 7 3 A p . ; 7 4 , 7 6 ,9 7 T n t l . ) .
i
Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios in
clSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta,sd nu
mai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fie
scogisi din accstca.
Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti;de
a dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericii
gi aparlinind oricdrei Biserici locale. ,ti,titt.r
OB-100 V-VI(Trul.) 150
strici mintea gi' imping spre afilirile pldcerilor rupinoase. Iar claci
cineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd.
' Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentru
propagareairrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd,c'd prin
analogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnareain principiu
a folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.
.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i merge
inainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Drept
aceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflg-
tului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin)ceirti ce a picd-
,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti'iv6,- cireami la sine
insdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vre-
rnea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu se
irnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc
,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare
,rlrilostivirea tlupd v rednicie.
circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu.;i ale celui cdruia i
incrcdinlat cii'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi
s-a 'intoi.rrcA)
(sa oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,'
ii fA*l 'ici s.r o impingd .spre .pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6bi
-dispicfuirea
iti,ii rpt. molcgirea ,si spre viefii,' ci in orice (fcl de) chip
si stea-irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre
(uqoare)
;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde
.ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind
-ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spre
iiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud'
fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -celeale .obiceiului (certite- de obicei)-,dar
ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea,
Vasilgr., !i
"ppc",uotne ipva{d pe noi Sfintul , 1.
':'. .'(Can. 1'2sin. I ec.; 2,5,7 enctrd\t'Enciclq'lui' Atanasie cel !,fare
citlt'e'RuJh't; 2; 3; 74',7 5, 84: 85 V ast.Iec: L4.; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/.
Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti;
rl')arr)adulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafd
de piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rreaceleia pe care o foLosescme-
,dicii in tratarea bolnavilor.
''.. priu."u
de a lcga gi dezicga, angajerazilrt ceermai grga rdspunder-e
pe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii
.irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp'
tlccit sint celc ce ceclsub inr;rijirea rncdicilor' :
Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor,
credincioslii siqt ega plecum
i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni,
:j.nb.;i,duhovnicii, Ior. r l
lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcereaaurului sau a'vreunui alt soi, sau
pentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd de
ia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui,
sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in ca
slujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucru-
lui); celui nesimfitor.ycu, atlevdrat fdri sirnfire fiind (ace1a)se va su-
pune;i aceleapipdtimiri,';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capu-
iui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rin-
cluielilor apostoliie,,,Cdci:,,;,i,,Petru,cdpetenia (corifeul) diltii al apos-
tolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri
(grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5,
clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $i
cind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi tur-
lnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitd
a rndririi(' (I Petru 5,2-_4).
(Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec';
12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.ic.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica lui
T'arasie.)
Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiiei
qi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia.
: , , |n textul ,canonulu'ise enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc
rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremea
rospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurd
prin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5;ar cduta si-istoarcl
venituri sub orice pretcxt de la subalterni.
, Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal,
cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1n
pdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fiilor((, 9i pdrinlii apar astfel in
chip de straini asupritori.
( C a n . ; 3 8 , , 3 9 ,4 0 , 4 7 , Z J A p ; 2 4 , Z S s i n .I V e c . : 4 g TruI.;
7I, 73, sin
V.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z Ciiit
AJer.; 10 Teofil.
Ale:r.)
Canonul itrterzict'in gencrc instrdinarca in orice fornrd a vrcunui
bu. bisericesc.in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile biseri-
ceqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprin-
du-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"eale bisericii, qi airp"-
nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea
si
se faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r* pJ-ir-rtului.
Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilor
bisericegti, se'rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic.
nemailuind hirotesia
tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi'
d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o- n l a a d u n a r e ( s l u j b acum
a r ) ' f ai.ai'te
c^iucrul
acesta fdr6 de rinauiatA (necinonic), 5f.(e1'nicinrca tle
privin[a c?ilugiirilor si se pd-
si nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in
zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t. ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui
clacd egun'enultri
;il;;. ;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta,
- fire;te ";Jt liincl pres6iter, - i s-a clat dc citre episcop
insu;i,
hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl'
Agijderea,elupdVechiulobiceipilrorepiscopiistrcadesirinairttclze
(hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt' ,, ,t.; .)/
u" i, ,,,1
' ' ' ' ' : " ? ' ''ri
( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' )i '
in' lt'-il'i'
Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'tittiil"it
p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a bfh.ra
i t t c hiqo-
rilcdclit
acestea. In special Jl"i".ri"" indeplir-rirca funcfir,inii de cite!,
egumenul,in,mindstircit si-i'---
tesia in accarstat."upia, -Ei qi se dispunc ca 'egumerl''';
sii
clacJrreste presbiter a primit hirotesia ill trcaptii clt"
i recunoa;te gi horcpisqol:ulYl'ia
poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt -se exprc:; dln
i"lit"-""ti.rt" "pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat horepis-
acestui tlrelrt al
partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea clovaclir
copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r
;i:,;i;;&i'i-;; ;",,,,.;uEt"obiceiurui putcrc icge. clc
;;'il"^i;ili;ii;'
CANONULl5:(Cl.tilil('ULSA'S[-L]'IEASCAL"\()SINGUIIA
BlSElitcA)
c,lclicul sf,' nu I'e
:, De acum inainte (de la c'itnonttl cle'fatir inainte)'
,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este de lreaba (pto4t_,tl
n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c epoate
i t r l u i bcirlcva
i s c r i c esi
s c . sltt-
Circi
am auzit din inruii-?i"r"r Domnului cir ,,ilu
j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l(\{t' Yil
iubi, sau de unul;;';iipi;i pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6
b', 2 4-'A;adar,
). ' ,; :.
- intru ceea ctl
,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului 20) si'r
(I Cor'. 7, ,si
a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6"
se fac in trebttrile bise-rice;ti
stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce
"i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!.
i""; felurite. r\saclar, de aI'
i"".it,,i viefi, sint indelet'iciri (rncgtc;ugiri),
'celle 'trebuincioasc
trupului; cici
vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea Inine, nrii-
'rele ;i ale celor ce sint c'
;t." ";;;i;l; ,,ifitil"'evoile iil
(r'' Ap. 20, d4)' $i acestea-(sa se observe)
.nile acestca au ti;iit'; cele din
: aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile)
uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor'
ec': 17' 18'
(Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin'-l ec; 5, 10t l!' -sin' ly
S n r t l ' " 5 4 ' 9 0 C a r t g ' ) ir ':
3 1 T r t ' t t . ; 1 0s i n V t i " i . i S A r t t i o h ' ; 7 5 , 1 6
174
16.'lf vrl
'
: Se interzice slujirea unul preot la doud biserici, se in{elege insd cri
si la mai multe, calificind acest lucru drept negustorie qi goand dupA
iiqtig rusinos.
..;
Se ingaduie totu;i ca un preot sd slujeasctila doua sau mai mr:lte
biscrici, atunci cind este lipsi de clerici. i t ; ' , ;lr
, l
I ' l
ri' -
cANoNITL 16: (sB ostNDE$TItLuxut, clEltut-ut) :
Toati upurdtatea(frivolitatea) ;i podoabatrupeasci, sint striine
dg rinduiala ;i de starea- pr:eofeasci. A;adar episcopii
-""rtr"1u sau clericii, care
se -irnpodobescpe ei cu haine strilucitoare ;i (r-nindre),ace;tia
trebuie si se indrepteze, iar daci ar stdrui si se dea cert5rii, a;ijclerea
gi cei ce se urlg cu miresme. Pentru ci, rdddcina amiriciunii odrislind
in sus, ritdcirea (erezia) clevetitorilor de creptini trriciune s-a ficr.rt
bisericii sobornice;ti gi, cei ce au primit-o pe aceasta, nu numai ci
au urgisit zugrivirile de icoane, ci au lepbclit ;i toatr evlavia, r,dtx-
mind (iig-nind)^pe
-cei ce rviefuiesc in chip cuviincios si cucernic ;i
s:a implinit intr-insii ceea ce este scris: ,,Llriciurre ests picitosslrii
cinstilea lui Dumnezeu(((Sirah, I, 24).
f)t'ept aceea,_
{e se vor gisi oar.ecare luinclu-i in lis pe cei
imbrdcafi crr hainr de rind 1si'rpla; si cuviincioasi, prin certare si se
indrepte. c6ci din vremurile niai' clernult, fiecare La.nat di1 starea
preofeasci se pulta cu inrbricimintea cum se cade (modc:sta)gi
ctrviin-
cioasi. cici tot ceea ce se ia, nu di' t.ebuinfi, ci pe'tru impodobire,
cade sub invinuirca
zice nrarele \rasilc (in.de ulur5tate (desertlciunc',-neciribzuinlri;, precrrrii
prrtvila sctrrtii 49 pt.' 'ronahi;: ,,Dar nu se
irnbldcau nici cu inrbrirCdrnintepestrifd cliri
fesnturi- ite matase, nici
nu au adrugat la nrarginea ve;mintelor bucrfi de alti culoare. cici
au auzit din li'rlla graiului tlumnezeiesc,ci cei ce poarti haine
moi
sint in caseleinrpirafilor (Matei 11, B). I .
(Can.27 Trut.; 21 Gangra;) 'nn,,
t, .ttl ; ,.rO o, ,. '.;
canonul condamnii luxul in gehere gi al clerrrlui if1:'special.,Tot*
tli .ui-utq ca prin lux se p.o'ooaZi sminteald gi chiar se alimenteaza
rdticirile hulitoriior de cle;tini, ar-.ro fost cazul, cu rlr.rgmaniiicoanelor.
;i
"' '
: . -
-trr'- . C AN O N U L
2 0 ;Grri N A .C tl rtOtl
',t : s:r ' uU M.\i t.r i.l)
.,,, Orinduirn ca tL' la cauorrttlde fafir inainte, si nu mai lic nrirrir-
tire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.ale.este
(se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r,cq, ncamurile
(rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-elepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra
,r.ietii
21 \;II 177
'
' r'I
!]"t 'i; '1*t I
.t, , i e
'tt:,
'!e. i 'j
( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t .I V e c . ;3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ; t N e o c e L l "1; 6
Cart.; 69 Vas. c. Mare.)
F: l , ,|,|:
CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,rtn,ini ,iltrril,
Sinodul a hotdrit ca fetele, care s-au logodit, pf dupd aceea au
fost r{pite de allii, s5 se dea inapoi celor ce mai intii s-au logodit
cu ele, chiar de ar fi suferit ;i sili de la aceia.
( 6 7 A p . ; 2 7 ' i i n I V e c . ; 9 2 , 9 8 T r u 1 . ;2 2 , 2 5 , 2 6 , 3 0 , 4 9 , 6 9 1 / c t s 'c '
M)
Prevederile accstui canon care stabilegte ci--tlogodnicilc rapite sa
se de'a inapoi logodnicului lor, chiar dsci au fost siluite de riipitor, tre-
ales
buie coroborat cu canonul 67 Apostolic si 98 VI Ecumenic Ei rnai
laiq ta aprecierea logodnicului li-
cu canonul 22 al sfintului Vasile care
sau nu pc logoclnica rupita'rsi necinstitl dc aitul'
bertatea cle a reprimi
: i l
: cANoNUL
rs: fionrrrscoerr;
.!6rr' llor"oiscopilor nu le 'este iertat sd
hiroton"u."U ,prertit"ri sau,
diacon in altl eparhie, dar incE nici presbiteri pentru cetate, decit
nurnai cu incuviintarea episcopului clatd prin scrisori. .,.:
.al
(8 sin. 7 ec.; 74 sin 7 ec.; 74 Neocez.; 8, 10 Atttioh;. S?-I:,aocl.;89:
Vas. c. llIcn'e)
In acest canon se stabilegte statutul juriclic al horepiscopilor star,
bilind cd aceEtia aveau dreptul sd hirotoneasca preofi ql iliaconi numai l i
pe raza circurnscripliiior lor. in alte circumscripfii puteau irirotonii insa
rrumai cu delegatie scrisS de la episcopul locului. ,,,;., j
(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1g
Antictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.)
In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a pu-
tut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti,
eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcop
sI se afuriseascd,adrcd sd nu mai aiba dreptul erse bucura cle cinstea cu-
venita episcopilor
Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a a-
vut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnu-
lui pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-:
cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale.
In cazul cd un astfel de epi.scopprod.ucc tulburAri impotriva c1-ris-
copului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $i
sd se excluda din Biserici. .,it, .^1,,"rr,
,r,
CANONUL 19: (C,,\DEREADE I-A I,'tlCIOnIE- (I'ltci()rirA)) ,""
lll
cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotaririti
pentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa:
rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori.
- , ! 5 , 2 6 A p ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c . ; 5 , 7 2 , L J , 4 0 , 4 4 , 4 6 , J Z , T r u l . ;
4 8 , 2 2 s i n . V i l e c . ; 3 , 4 , 2 5 , 3 8 , 4 4 , 7 0 C a r t . ; 3 , 4 , s i n .I - I L ; 6 , 1 g ,l g , Z 0 ,
60 Vas. c. Mare)
in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cll-
cdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzind
pentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlorcastitoriti :r doua
oard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.).
'
In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depus
votul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrziede sminteala intre
credinciogi. ! ,t
, ,lr I a l $ ',
CANONUL 20: (ADULTERUL)
Dacd solia cuiva a comis adulter, sau daci cineva conrite adul-
ter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani si dobindeasci cele derlvir;ite,
potrivit treptelor care duc acolo.
de-
cSsdtoria incheiatS cu fratele, respectiv sora, primului sot este
ctarata nei"g;fi sanc{ionind pe cel ce face aceasta cu scoterea din co-
pifri fu slitqit,rt vieiii, clacd nrt se pocdieqte Ei nu desface cd-
il;i;;
sdtoria nelegiuitd.
DacS se afla pe patul de nroarte, 9i promite c5, dacd se face sdnS-
tos nu va .mai trai in cdsdtoria nelegiuitd, i se poate permite sd se
mirturiseascd qi si se impdrtdqeasc5.
In cazul in care una din -va pdrfi va muri, partea rdmasd in viald'
se spune in canon, ,,cu anevoie fi p6cdinla", adicd viala intreagi va
rdmine intre penitenfi.
.rr
, cANO:{uL 3: (oslNDA CA.SATO}iIILOR NEPRAVILNICE (NE-
LEGALE))
Pentru cei ce cad in mai multe nunfi este invederat timpul
hotarit pentru peniten!6, dar intoarcerea 9i credinfa lor le scurt:eazd
timpul penitenfei.
(79 Anc.;7 Neocez';1, 50,80,Vas. c' Mare)
!n canon se vorbegte despre cei ce rdmin vdduvi dupa cdsAtoria
a cloua gi se cdsdtoresc din nou, precizindu-se ca unii ca acegtia trcDule
*a ,r"m"r" timpul stabilit cle penitenfd, - fdrd s5 arate. cit anume, cu
-Ei viafa lor.
;rantl;""a ca i"urtu poate fi sburtat in funcfie de credin{a
respectat, fiindcd nu e
$;-;i;i ;; face releriie la un obicei existent 9i
stabilit in nici strnfflrioo.
'cANoNut +:
@anul'i{hanA DE PACAT)
i' Daci cineva poftind o fenreie, i;i propune a^ s9 culca cu dinsa'
dar hotirir"u ," n.i va deveni fapt6, se vede cE prin har a fost scdpat.
(70 Vas. c. Mare) J
Aici se face referire la cele patru trepte ale stdr-ii dc. pecil do-
(pofta), lupta, hotdrirea (consim{dmintul), 9i infdptutrea' Lonar-a
rinia
qi lupta, dacd vor fi invinse de
isi;i. A.t. ffi' Z5-Bb), precizeazi dorin{a
iriiiiit"-qi-nu devin"hbtdrire qi faptd'nu se pedepsesc.Hotdrirea se va
ilil;" judecdlii Ei acuzei, iar infdptuirea se va pedepsi'
ri'
CANONUL 5: (CATEHUMENII)
catehumenul, care a intrat in Bisericd pi st6 la locul catehume-
"n*,-iuli-"" pa"ei"i, de este dintre ingenunchetoli, si asculte firi
,re *ui pacatuiaJce; iar dacd gi ascultitor fii'd va pdcitui, si se excludd
- . . -Bisericd.
din -., ' J
:., :.
Vas. c. Mate;4,6
- ..{2, 77,:'72;13t 74 sin. I ec.; 9.6 TruI.; 19 Laod.; 20
T'imotei Alet.; 5 Chiril AIer.) l; ) r :!; '
1s8
6-8 Neocez.
ct
202 12-15 Gans.
ll
203
tG-t9'Gang.
A v i n d i n v e d e r e i n v d { d t t r r a g r e q i t i a e u s t a ( i e n i l o r . c ainr eascezd'
cereaua-
a"ptiio"---for sa-Ei pariiuut"a famitii Ei copiii Ei sd triiascd
pdrintii supune """ilolii p" parintii care perdseau-copiii qi nu se ingri-
j;-d'" .;"it"""u Ei educareaacestorape motiv de evlavie'
''cauoxut
16: (INDATORIRI ALE coPIILoR FATA DE PA-
DE INDATO-
RINTI). (EVLAVIA Nu-I DEZLEAGA PE COPII
RIRILE LEGAL.EFATA DE PARINTI)
de cei credin-
DacS oarecarefii s-ar depirta de pdrin{i' mai. ales pdrinfilor'
gi ng ar'da luvenita cinste
ciogi, sub pretext de evtavie
preti"i"au-se de cdtre ei evlavia, sd fie anatema'
(7,74, 75 Gang.)
coPiii care, din
Pdrintii continud ideea 9i condamni la fel Si Pe lor.
pretinsd evlavie, nu se ingrijesc sau nu respectl Pe Pirinfii
. ( . 3 ! , 5 ! , 5 : A p . i j : i n . I V e c . ;2 7 , 8 0 T r u I . ; 7 6 s i t . V t I e c . ;5 , 2 0 G a n g . ;
5 Antioh.; 77 Sard.83 Cartag.)
canonul acesta formulat ca o concluzie generald a canoanelor pre-
eedente (1-20) prezintd in a'rdnunt invdfdtu"ra mincinoasd a Iui
Bus.
pe rind fiecare punct al acestei invatitu.i. i;--i"i-;-
flti:'^TTlr_onind
te :lu canoane se anatematizeazdseparat toate punctele. iar in can. 21,
referindu-se la acea invdfdturd, .'"aa reguiiie g€""rir" pentru tofi
cregtinii ortodocgi.
Avind in vedere invdtdtura gregitd a eustafie'ilor care eereau
practicarea unei asceze rigicle, perinlii susfin cd adevdrata
ascezd este
numaicea propovdduitd de Bisericd, confonn prer.ederile sfiirtci s";ip:
-cu
turi, adicd practicatd cu evlavie gi nu din rnindrie.
I Aatioh.
CANONULs:(CLERULSEI\,TUTANUMAIDUPAPRAVILA)
DacSvreunpresbiter,oridiacon,oriingenere-oricineclintreeei
duce in alta, apoi des6virsit
din pr.otie, pa"arilrJu-gi p-arohia sa, se va
ta put""aci timp indelungat in alti parohie'
mutindu-se, "u iu"u""a-
daci episcopul siu propriu
acela sd ,ro *ui^^iit""gttiruarca mai alei, parohia sa' nu va asculta'
chemindu-l ,si ttatuinai-i sa se intoarci in
desdvirgit si se cateriseasci din sluib6'
Iar de va stirui i"- ""ti"a"iali,
"" ." mai reintegrezg sau de serviciu. Iar
incit nicid""o* J- \a _locul
aceastb [ricin6, l-ar primi alt episcop-'- 9i
daci caterisit fiind p""i- care desfiin-
de la sinbdul obptesc, ca unul
acela sd p"i-uu""a-.fiiii-iu
feazd legiiririle biserice9ti'
206 4-6 Antioh.
! 1 1 , 1 9 A p ; 1 5 , ! 6 s i n . I e c . ; S , t 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 7 2 , 7 8 T r u t . ;
75, 16 Sard.; 54, 90 Cartg.)
Vezi can. 15, 16 Ap.
CANONUL 5: (SCHISMA)
7-9 Antioh.;
( 1 2 , 7 6 , 7 3 , 3 2 A p ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 2 0 L a o c l . ;7 3 S a r d . ; 7 1 ,
29, 133 Cartg.; I sln. SoJ/ o(r B ,
' In acest canon se intdresc prevederile can. 32 ap., stabilind rindu-
iala ca un excomunicat sau afurisit de episcop nu poate fi primit decit
numai de cel ce l-a pedepsit sau dacA sinodul va hotdri ltltfel.
. ( 2 8 , - 7 4 - A p .5; s i n .I i e c . ; 6 s i n .I I e c . ; g , 7 Z , 2 g s i n .I V e c . ; 4 , 7 2 ,
74,Antioh.i 3, 4, 5, Sarcl.;29, 65, Cartg.; gg Vas. c. Ir[are1
se intdreEte rinduiala potrivit crreia, ia o hotarire luatd cu unani-
niitatc' de sinodul rnitropolitalt nu se admite recurs sau apcl.
'
CANONUL 16: (RAprRE DE SCAUN EPTSCOPAL)
Daci vreun episcop firi episcopie, aruncindu-se pe sine asupra
unei biserici fdri episcop, ar r5pi scaunul fXr6 de hotdrirea sinodului
complet, acela sd fie lepddat, chiar daci ;roporul intreg pe care l-a
ripit l-ar alege pe el. Iar sinod complet eite acela, la care este pre-
zent gi cel al capitalei, mitropolitul.
(14 Ap.;1.5 sin.I ec.;5 sin. IV ec.;2A Trul.;21 Antiott;7,2,
17 Sard.; 48 Cartg.)
Canonul intdreEte rinduiala cd rinduirea gi instituirea episcopilor
in fun{ie este de competenfa sinodului mitropolitan competent, adica
p1e-zidgt^de -rnitropolit, Ei rinduiegte cd cel ce nu respectd aceasta rindu-
iald sd fie lepddat, chiar dacd poporul intreg l-ar solicita pe acesta.
_ _ (3J Ap.; 15 siy. .I_n:.; 2 sin. Il .ec.; .g sin. Iil'ec.: S sin. Iy ur.,
17 TruL; 13 Ancira; J, 75 Sarcl.;4g, 54 Cartg.)
Intdregte prevederile can. B5 ap.
x?
1, 2 Laod.
:;i" cANoANE"'#Tf?i111f":J'il:ILEA
LocAL' "
I
ha
8-10 Laod.
":
CANONUL 8: (PRI\{IREA ERETICTLOR)
cei ce se intorc de la eresul celor ce se zic frigi, de
ar fi ;i in
clerul cel de Ia din,sii socotit, gi s-ar zice cei ,r"i *iii,
unii ca aceg-
tia sd se cateriseascd cu toat5 sirgui'fa gi si se boteze-'de
presbiterii Bisericii. episcopii 5t
- , i , . t t
_ _ _ ( 4 6 , 4 7 , 6 8 A p . ; 9 , 7 g , s i n I e c . ;l , 7, sin. II ec., 95 TruI.; T'Laocl.;
57 Cartg.; 7, 5,4T Vas.'c.Itiurel
In privinfa primirii ereticilor a se vedea gi can. 1 qi Z sin. II ec.
CANONULIl,:(CEATAPRBSBITERELORSAINCETEZE,(sA
NU MAI FIINTEZE))
adic6
Nu se cuvine a se a$eza in BisericS ccle ce se zic presbitere,
intiistEtdtoare.
a se mai
-,., Prezbiterele sau intii stdtitoarele pe care phrinlii-interzic
db bine'i,-p-omcnite de Sfintul A-
iii{iiHiti'i"^;ii;;,-ri"f ,i""afdtoarele
primului. si-
oostol pavel G Tim. S, i; Tit',. 2, 3) qi cunoscute de pdrin{ii
rr Niceea (Can. ig) ca fiind organizate intr-o societate
il;;.;;;i"t-a"
anumit, asemSndtor cu cel al con-
aparte prin consacru* a"pa'un rituil
-femei
ir.-i.iunea de catehete pe searna femeilor, indru-
sacririi diaconilor, *"i"a
.,rp"u""gt i"a p" ;i in bisericd, de unde au primit si nu-
;il ;i'd" ales cd
*;I; iirtlistalato""6,- U,t"nrindu-se de cinste deosebiti mai
Ele nu aveau voie si predice gi nici sd a-
nraloriiatea erau qi in virstd.
;i.t" il iliezarea ierneilor, sarcind rezervati diaconilelor.
ed urm5-
Probabil din cauza mindriei lor qi mai ales a-.faptului pen-
pSrinfii de Ia Laodiceea interzic
reau adeseori interese rrateriale,
tru viitor sd se mai instituie prezbitere sau intiig:zdtoare'
l5-lE Laod.
. ;
CANONUL 18: (VECERNIA) :
Aceeapi slujbi a rugEciunilor trebuie sE
se faci totdeauna gi Ia
ceasul al noulea gi seara.
.l
(15, 59 Laod.; 108 Cartg.)
''
Pdrintii considerind ca sint suficiente.rugdciu'ile
se pot citi atit la ceasur al noudlea cit gi stabilite, qi ele
,i"ri iu-ru"ernie, interzic
19-22 Laod. 22r
23-27. Laod,.
CANONUL23:(CrTETrr,pSALTrr (CINTARETTT)
Nu se cuvine citefilor, sau psarfilor a purta orar, gi aga sE citeascd
sau si cinte.
(29r 5_9Ap.; 16..{ry I ec.; 4 ,in. I\/ ec.; 4, 33,25 Trut.;
14 sin,
lV ec.;22,59 Laoct.;10J Cortg.)
(37 Ap; 5 sin. I ec.; 79 sin. 4 ec.; 6 sin. 7 ec.; 20 Antioh.; 78,76, 95 #+
Cartg.)
Canonul impune ouiigHiirritutea participi"iis"efiscopilor la sinodul
mitropolitan, relu,ind qi intarid prevederile can. 37 ap.
:.,,,
CANONUL 41: (EpISCOpUL ApROr3A CALATORTILE CLERTCI-
LOR)
Nu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul si cdlStoreasci fird
porunca episcopului.
(72, 13,32,33 Ap; 77,13 sin IV ec; 17 Trul.; 6,7,8, 11 Antioh.;
45 Laod.; 7, 8, I Sard. 32, 706 Cartg.)
A se vedea canoaneleparalele, in special canoaneleapostolice.
Laodiceea
227
42-45
CANONUL4z: (CATEHUMENTT
BOTEZATT
IN cAZ oa r:o.r.#y
se cuvine ca cei ce in boarE au primit luminarea gi apoi
sculat, sd invefe credinfa ;i si cunoasc-d c6 s-au i"vreani"ii- s-au
-,la;
d;
dumnezeiesc.
(2, 14 sin. I ec.; ZB,96 Trul.; 72 Neocez.;79,45,46 Laoct.;
45 Cartg.)
catehumcnii care se irnbolniiveau puteau fi botezafi inainte de
se-fi implinit in intregime tirnpul_presciis pu"t* inil"tti" a
(inva{dmin-
tul.de.credin{d) (can. 14 I ec.; +o taorr.). Dicd se i"ra"alo;"au
insa erau
obligati sd continue inst*frea- gi edlca.*u prui""iiri pentru catehu-
meni, gi a ardta cd s-a lnvrednieit de darul aumnuzeilsc'al lumindrii, ;
,.]Li-lcANoNUt49:(RlNDUIAI,APENTRUPosTULft[ARE).ei'.
Nu se cuvine a ss jertfi piine in patruzecime, decit numait
sim-
bdta pi drrminica.
(66,69 Ap.; 52 Tnil.; 50,57 Laod..) , :
. Vezi comentariile de la canonul b2 Trulan.
ri i..
CANONUL 50: (POSTUL MARE) o,
, Nu se cuvine jgia din sdptEmina cea de pe urmd din
-sd se dezlege- patruzecimea
Patruzecime, gi astfel a neciniti intreagn; ci se cuvine a
ajuna toatd Patruzecimea cu minciruri useate,
t1-56 Laodiceea 229
Vezi canoaneleparalele.
6. 7 Sardica
atita tihn[ ti libertate, citd trebuie str avem. CEci mulli dintre epis-
copi nu intrelasd a se duce in tabdrd, ;i mai ales cei din Africa, care,
p"L"rrrn am aflat cle la iubitul nostru frate gi irnpreund episcop Gratu,
nu primesc sfaturile cele mintuitoare, ci le defaima a;a incit un om
ia.r"" la lagdr cele mai multe ;i deosebite cereri, care nu pot sf, fie
de folos bisiricilor .si nu ajuti gi nici nu spriiinesc pe siraci .si pe mi-
reni sau pe vSduve, cum ar trebui sd se intirnple ;i cu_meste de cu-
viinfd, si mijlocesc unora demnitili ;i funcfiuni lumeqti. Deci aceasti
anoriralie ne pricinuiepte pagubX nu fdri oarecare sminteal6 9i osind6'
-cui.iincios
Ci am socotft a fi mai ca episcopul sd dea a.iutorul sau
aceluia, care este asUprit de cineva, sau daci vreuna tlin rtidUve s-ar
nedrepiili, sau iaripi daci vreun orfan s-ar lipsi de cele ce i se cuvin,
ae cumva gi aceste ca]Ulzear avea cerere drreapta. Deci, iubili frafi,
fiind cu tolii de acord asupra acestei chestiuni si hotiri{i ci nici unui
episcop nu-i se cuvine s5 mearg[ la tabdri, afar6 de aceifl, pe care
i-a chemat prea evlaviosul nostru imp[rat prin' scrisorile sale. Dar
fiindci d,,emulte ori se intimpl[ ci unii, avind trebuinfi de gra-tier-e'
se refugiazi la BisericS, deoarece pentru pdcatele lor s-au osindit la
inchisoare sau Ia deportare in vreo insul[, sau daci li s-a clat orice
fel de pedeapsb, .tttoiu ca ace$tia sd nu li se denege ajutorul, ci fir6-
intirzieie fi inra indoiald sd li se ceard iertare. Deci daci sinte-fi de
acord cu acestea, cu totii sI vola