Arhidiacon prof. dr. IOAN N.

FLOCA

BISERICII
CANOANELE
ORTODOXE
NOTE $I COMENTARII

- 1992 -
 I. CA\OAIELE STIITILOR APOSTOII r, ,Pilr

' t t % ; "
-

r l

CANONUL 1 : (HiROTOI'{IA EPISCOPULUI)

Episcopul sd se hirotoneasci de citre doi sau trei episcopi'

(Can'.4LEc.;3VII'Ec-;79,23,Atttiohia;T2Laodiceea;rtSardica;
7 Canstantinopol an 394; 73,49, 50 Cartagina)

Pri6 acest canon se stabilcqtc rinduiala, ca la hirotonia fieciirui epis-

cop sd siujeascd.cel pulin 2 sau 3 episcopil. Nu este I'orba de atlegerea
episcopilor, ci de hirotonia propriu-zisi sau de actul sacratnentalal sfin-
Zanrora in cotren-
tirii. Precizdm acest lucru pentru c[ dupS culn spul-Ie
tariul canonului 1 Apostolic, in priurele veacuri ale Bisericii prin cuvintul
hirotonie se exprima gi actul alegerii, nu nulllai cel al sfinlirii silu con-
sacrdrii prin administrarea tainei preotiai. lntr-adevdr, cuvintul hirotonie
inseamnai punerea miinii (a intinde mina). act prin care se exprima cu
ocazia alegerii clerului yotul celor care erau de acord cu candidatii iutrc
care se ficea alegerea. De fapt cuvintul ltirotouie s-a folosit;i in scns
cle alegere piuir duPd veacul X.
ci in canonul prezent nu este nicidecurn vorba de alegere, ci llu-
mai de hirotonie, mai rezultd ,si din textul canonului urtndtor (2 Apos-
tolic) prin care se clispune ca presbiterul Ei diaconul 9i ceilalfi clcrrci,
si se hirotoneascir cle cdtre uu singur elliscop. C)ri se qtie cit in epoca
apostolici ;i tirnp indelungat dupii aceea,presbiterii q;i diacrluii nu crau
designati cle cltre episcopi, ci erau ale;i de cdtre credipcio5i 5i apoi
hirotonili clc citre episcopi; a5a cA nu rdmine nici o indoialii astlpra
faptului cd, atit prin intiiul cit, 9i prin al doilea canon al Sfintilor Apo:;-
toli, se dispune asupra hirotoniei, iar nu asupra aleqerii c'lerului.

1. ln ce privegte nuntirul de doi sau tre.i episcopiprer.:\zutde canontrlprezent, rnai observdm

cl atit prin canonul .1 al sinodului i ccumenic, cit 9i prin canonul unic al sinodului
particular
'f6nd de la Constantinopol din anul 39,1,se dispunc intr-un fel care inseamnd ln
abrogareacanonului 1 apostolic, prin faptut c:i aeestecanoane ultcrioare prevtrd
ci la hirotonia unui episcoptiebuie si fle cel pulin trei spiscopi plus mitropolitul deci
ln total patru episcoPt.
prin urrnare, in tnteles strict canonic, hirotonia nici unui epiacopnu se poate faee.ftrrl
prezenla a minirnum patru arhierei, ial nu a doi sau trei.cum prevedecanonul 1 apostolic

''$l&.*.fu
 2 Ap.

CANONUL 2: (HIROTONIA PREOTULUI $I DIACOIIULUI)

Preotul sr se hilotoneascd tle citre un episcop, ;i diaco'ul
;i
ceilalfi clerici.
(Can. 26, 70 Apastolic; .19 L Ec,; 33 Trulary 1.1 VU Ec; 6 Gangra;
24,26, 30 Le,odicea,'5I, 89 Vasile cet Mare).
$i ln acest eanon este vorba de hirotonia, iar nicidecum de alegerea
clericilor, stabilindtr-se er un sinErr episcop poat-e str hirotoniseasctr Ei
presbiteri gi daconi; adici ii este_ingirduit-si facd acest lncru, singur,
fdrd a mai fi asistat dc alti erriscopi2.
Totodati sc n'tai pomeneEte'$i'de ..ceilaiqicleiici,,. pril'eaie :tfebuie
si sg inleleaga acei membri ai clerului care se num[rir de Ia diacon in jos,
gi anume: ipodiaconul, citeftrl, cintdreful, exorcistul $i ostiarul. arjp:i
cum ii cnumeri canonul 2.1 Laotliccea..precum;i alte trepto.nrai'rniti..
intre care - in vechime - se socoteaudiaconifeie,ba chiar 5i a5a zisele
fecioare,;efc. (Const. Ap. 3. 11; B, 16; B, lg; etc.j - prevdzindu-se ci
gi ..hirotonia({ acestora, adfcr hirotesia 1or, este tot de cornpetinfa episqo-.
pului care o poate sdvirgi sinqur.
. Mai notSm apoi, ci prin cuvintul cler, in sensul sdu mai vechi Ei
originar, se exprimr totalitatea s.lujitorilor Bisericii, intregul co.p ai
celor chemafi la soarta slujirii -preotiei,
preote$ti. Deci nu r')urnaisluiitbrii iirsti-
tuifi prin administrarea tainei adicd prin hirotonie, ci gi cci
institui[i prin hirotesic.
sdvirqirea hirotoniei in orice grad este de competen$a exclusivi a
_episcopuluiEi el nu o poate delega decit celui care ar iyea ""ueoti calitate
harici, adicr altui episcop sau simplu arhiereu Ei nicidecum' vreunui
presbitc'r (const. Apostolice 3. 11), pe cind hirotesia in orice gr.ad poate
fi sdvirgiti prin delegatie din partea episcopului ;i de cdtre lrrcsbiteri.
lucru ce nu se practicd de alt fel decit iri cadrul tnirnistirilor. uncle
staretii acestora, dacd sint cel pu[in ieromonahi - pot hirotesi citeti
!! ghi-ar ipodiaconi pentru mirnaistirilelor (canonul 14 VII'ecumelic; b
Nichifor l\{Srturisitortrl ).

2. Caeace pare netntelessau coDtrar felului ln carc cste folosit astdzi ternrenul ,.hirotonies
este-faptul cA ln textul canonului este nun'riti hirotonie atlt consacrareapresbitcrllor
gi diatorrilor clt gi a celorlalli clerici..\censtn a dat naEtercla plrerea ci instituirea
haricd In oricare din acestegrade s-ar putea face prin acela;i act de adnrinistrare a tai-
ne-ipreo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eeaa clerieilor
inferiori, ar avea caracter <letaini sau iaracter sacramental.Aceasta'ar presupune afoi,
ci.sf-lnta.tairrl a prcofiei ar avea nu numai trei treptc-arhieria,preshitLriatul diacol
9i
natul-ci mai multe, ceeace este lnsl, contrar tnviliturii llisericii, care a stabilit pe
baza revela[iei (Sflnta Scripturi qi Sftr]ta Trartilie) cI existi trei trepte ale preo]iei
sacramentale.gi cd numai acestease conferi prin adrrrinistrareasfintei taine a pieoliei.
' Biserica a stabilit cA treptele clericale de lnstituire bisericeascinr.rse ins{ltue prin
adininistrareh taine preotriei,.ci prin binecuvlntlrile sau rugiciunile deosebite,crri se
citesc asupra lor tot dc citre episcop.
Adrninistrarea tainei preofel ln oricare din cele trei grade se sivtrqegte in altar gi se
numegte hirotonie, consacraresau sfintire, iar slvlrgirea rtnduielii'de binecuvtritare
-pentrq-.oricaredin gradele inferioare,ale.clerului,
de ia diacon ln jos, sc.facc ln afara
altarului gi se .numeqtc hlrotesie..
3,4 Ap.

Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hiro-
toniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qi
curilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i lti
sec. XIV-XV la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)

CANONUL 3: (PRINOASE LA ALTAR)

: Daci vreun episcop sau vreun presbiter, contrar rinduielii Dom-

nului despre Jertfi, er aduce la altar alte lucrurl, afarfl de spice de griu
nou, ori struguri la vreme potrivittr, fie miere. fie lapte, fie in loc de vin,
sichertr me;tegugiti (b[uturi nte;tepugittl), fie pisiri, fie animalc,
fie legume, s[ se cateriseasc5.Si nu fie deci ingdduit a sc aduce altceva
la altar, decit unttlelenrn pentru cantleli gi tdrniie la vrernea sfintei
atluceri i.nainte.
( L ' a n . 4 A p o s t . ;2 8 , 3 2 , 5 7 ,g g T r u l a n : 3 7 C r t r t , t g i n a )
.. . ln Biserica. veche era obiceiul ea unii ere$tini, dupir datinile cul-
telor pigine de la care fuseserd couvertifi, si aduci la bisericir pentrtt
jertfS, tot felul de daruri ca: lequrl.le, fructe. biittturi, p:isdri, al'limale,
etc. Tirnp indelunqat acest obicei a fost ingdcluit, pentru cii in sine nu
avea nimic rdu, totuEi pentru a nu se aidtura ideia de iertfii pitgitrl
ideii de jertfd cregtini, sau llentrlr a nu se confunda jertfa }lintuitorului
cu jertfele comune ale pieinilor. s-a interzis prin acest canoll aclucerea
la altar a oricdrui ait dar qi a oricdrui alt produs decit a uutedelemnului
pentru candeli $i a t.imiiei care i$i avea ;i ea obignuita intrcbuintare in
cult Pe lingi acestea se mai ingdduia si se aducd la bisericti pentru a
se binecuvinta spice de qriu qi struguri dintre cei dintii carc se coc.
ln mod special, episcopii 9i preofii sint opriti sub pedeapsacate-
risirii, fie si acluci' ei istfei de claruri sau iertfe la altar, fie sd tc pri-
meascd la bisericl de la credincio$i.

CAIVONUL 4: (PRINOASE PENTIIU CLER)

Toate celelaltc roatft: (produse) sI se ttirnitd ca pirgd episcopultli 9i
presbiterilor acasit, iar rru la altar. $i este clar (tlc infeles) ci episcopul
;i presbiterii le vor inrpirti diaconilor;i celorlalfi clerici.
(Can, 3, 38, 41 Apost.; 7, 8 Gangt'n; 37 Cartogina; I Teofil Ale-
rondrinul).
Texlril canonului acestuia pare o continuare ciirecti a canonului
anterior. intra-clcvi"rr.dupi cc canonul 3 interzicc sd fie aclusela altar
divcrsc protluse dupi cuin era obiceiui pdginilor, prin canonul prezeut
,<cclispune ce destinafie sd ii se dea produselor pe care cra obiceiul sii
It: iiduc:i ,si creditrcioiii $i clericii la bisericd, atit in chip de pirgi sau
dc ltlirnifii, cil li in mod obiqnuit ca daruri pentru'intrefinerea bisericii
si ri clerului.
. Acestea urr)lau sa fie duse la casele episcol:ului qi alc preoiilo.r;
ca ace$tia si ie foloseascirCeopotriv5, atit pentru irltre{increa lor cit
 10
5 Ap.

qi pe'tru ceilalti clerici gi anume

a diaconiror, ipocJiaconiior.citefilor,
etc', cdci clupr cum se gtie, iri p.il"r"
veacuri "t"'gir".i"ii treptere cre_
rului erau mai nunreroasecrecii astdzi
;i toti il;t;i-i"r erarr angaiati
in murrci relieioase sau cu caracter misionar
gi cie asrstenta soeiar'.
Intre{inerea tuturor accstora cdcleain sarcina
"oir-rr.rnitatirorbisericegti.
dup,i.r-r'intul Dorrrnrrruicti "rt,., il*dni"
10) qi dupd ri'duiara sf Ap pauui]"a lucratorul de prata sa (r,fatei 10.
ccl ee p."ai"itranghelia, crupir
Evanshelic sd 5i triiasc;i (I Cor. ii, l+1.

CANONUL s: (SOIIILE CLERICILOR)

Episcopul sau presbiterul sau diaeonrrl

motiv (pretext) de evlalie. tar ju"a sI nu alunge sofia pe
u" alunga-o, ;t ; afuriseasci;
sttrruind (riminind neinduplecaq,;; $i
cateriseasci.
Ano'-t'; 'l t Ec: 6' 12' 13, 48 Trttlan;
q, c"{-r"rT,?,;ri,t 7, 4, !), t0 Gansra;

. -Prilr alungarea sau I.pAdarea sotiei.

zis' de=qitru i se spune pe l'lulfie. in .se inteleqe di'ortul propriu-
canorrul prezent se aratd cd unii cle*
al socotit motiv ae ciivori'chiar si evlarria. cur'
1-ei ..1."p!
pare sd fie mai ntult r-tn prettext, insd aceasta
se-interzice ori"" Ai.r,o.[pe vreun ast-
fel de temei, prer,dzind'-r,, p"a"npsa
afurisirii perrtru cle-ricul care ar
divorfa de sofia sa. srrb "u'iri1 a.-[i,ia.,ro,
cel eare ar persista in divorf.r ;i pedeapsacaterisirii pentru
doud
"t.,.i*llon"1?"l,ri?,Ji3ltid pedepse
dupiicum am vdzut$i arume,
Prin afursire se interege cxco'runicarea. adici i'depirtare. cuiva dc
-slt'to"iiile.t,:sanie,
la eomuniu'e. acric.i ta
.c]o
din comttnit:rteacrcclitrcioritor apoi inclepdrt.rea cuiv.
r"" ""iiraerea ctriva rlirr lJisericir.Aceastir
pedeansii'sub forrra
g,.igea "r"i g.;;; se rrrai cheaniti si afurisanie, bles-
tem sau anat.rni. acrici exco;rr;.,i;"; ;;ji";ti;;i"ilriitira
cu aplicare la cler insti, in r""t"i-""nonuiui de breste'r.
infeleee i:rclcniirtarc;r s.u oprirea de prezr:nt, prin a.furisire se
-dln
ta slu3ir;..-;;;;;;;*[;:^ili;;;r:,t;
lde la cele sfinte sau suspenclarea
iuir"tiuri",-.il-;;, alte cuvinte,
celuisancfionat
din'sluita'preo-1"asce,
nu insd
;ilti,i:rTi"ill,,ilr?u*urea
l' infelesur de astiizi aI acestor doui
cuvinte, afurisirea inseamna
excornunicarca temporald din Biseriea,
pdrtare din cler. pentru ca u'r i* "ut""i.i"*,* "o-pt"cta inde_
cleric sd fie afurisit, 1ii *"rt sens, adici
in sensul in care se aplicd ;"";te
;;4";i;i'-;i.""il,ir,*irtu
el mai intii sd fie. caterisit, caciin?Jpa"taie" necesar ca
pdrtarea lui din rindul crerului, r"i di,r'il".i"e, fara indu_
ii-'in""r-,rrra recunoasterea caritdfii lui
de.cleric chiar r;i in- afara niie.icii.
il;t;i;r;i;;;;:li;ili prezent insi.
ttebuie refinut ed afurisireu *uu u*"o-unicarea
-iu,i"tiu"ii
lipsirea. temporgrd de drepturir" cierr:rui inseamni numai
p*;Gti,']"." nu excludcrea
vreunui cleric din Bisericd.
 11
6 Ap.

\.olll- vedea in legiluri

3. ln uernca cild a fost enlis canonul 5 apostolic 1i pini tlrziu cull]
tlrrpi rindrriaiu aposto-
cu canonut il "p. fili"-fS irutru, cpiicopii erau-si ci cdsitorili 'l-rttlatr,
sitlodul anrrl 692,
lici, la tel ca;i ""Juiti clcrici. Abia prin c*nonul 12 fi 48.
i n t e r z i c e J e c : i t r c B i s e r i c [ c l s l t o r i a c p i s c o p i l o r d u p i . c e tnri inainte o inter-
lncepe a se
tirziu (Cadex'
zisese lmpiratlt .rustiriian printr-o lege din alul 51ll 5i prin altcle de rlai
l, 2, 41 8; Nov. 6, 1 artul 535) -
'frulan
Trebuie sri obscrvarr] "t";, ",i SinoAul n-a iurpus tttonarhisnrdl cpiscopilor, .ci
' desphrti de sotiile
tloarcelibatul"."rto.uirrii"lrlrriSufirtlc-afinecrisitnritisaucleasc
pernris.ca,
lor in cazul cri au fosi ale;i episcopi elintre clericii cis:it.orili. Ilra.rlesigur jn
ilr viglolrc
cineva str Iie ales episcof Ei ,.linta" rnonali, insi rincluiala ltctltrr .llilt:rici
prirt veacul I ;i s-u ge-
nu dateazi din vremea aceea. Iia s-it iutrodus nrult rnai tirziu
s:ru a vreuttei hotdriri
neralizat abia clupii veacul X.Il, nu 1t-tsi pc baz-a vrduirui cirnt)rl
' general varlabiltr ln accst
sinodale ln gencrre, "A"i no existi canoane nici botlriri sinoclale
sens, ci prirrpr""ti"l,-ririn i*p"n"reaunui obicei care cu tirnpul a dobilrdit putere de
lege priri respectarea lui continuir 5i irrclelungati
ceiirratut,tn gerrcrat tl p_rinsinodul l'ryl1],1-,arespins.
olrsert.irnr eclibatul
i;;fi;ii.;;i; Aceas-
diaconilor preoliior Dar s-airnl'uscelibatu!episcopilor (can' 12"18)'
5i lcan"irl'
celibal'utui i1 gcrlere, ci a
ta insernneazd ci nu'litul siuod nu a cotidanttrat ilstitutia
restrlns-o nutttai la ePiscoPi.
Aceastl rlnduiali irtrir-a"ii"otttrari canoanelor ir 5i 51 apostolir:e, 5-a tnrpus totu;i ln
slnt obligali sti
Biserici gi a durat ptrii t. inlocuirea ei cu rlnduiala rlupri care episcopii
episcopilor
fie monahi. Areu, isojur trei rinduieli succesivecu prii'iru la starca citil{ a
gi auume: cisltoria, celibatul 5i monahistuul'
dupl ce tn
i\Ienlionirn ci t:elibatut episcopilor:r tlispiirut din Bise.rica Ortotlo-ri abia
schisma dintre Biserica din Apus 9i cea din Risdrit a tlevenit rnai
veacurile XI ;i XII,
peDtru intrc-
. pronunlatir gi ca o reacliune lmpotriva irnpunerii obligatorii a celibatului
XI si
gulclersacrarnentaltn'Biserica-dirlApustnccpln4.cu.itl(,rrujumritatcaveacului
mai ales crr veacul XII. ln aceasti siiua!ie, tii.iritt l a condatrtnat cclibatul ln genere'
nurnai ca
ca instit'!ie necanonici, 9i s-a lipsit :i tte ielibatul epircrrpilor. pernri!in4rr-l
exceptie pentrtt di'.rcoIli 9i prco'[i.

CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri
de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS.
( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ;3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ;
71 I -- il).
Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce
este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint soco-
tite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-e-
iudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel
lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,
tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i mi-
litare. etc.
Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, spe-
cificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fost
apreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd auto-
titotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau de
stat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plni
la finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatorie
a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -de
stat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind
 t2
7. 8.,4p3

tofi episcopii au devenit inarfi cremnitar.i de stat,

i'tre demnitarii clc stat au fost riciicafi cit gi mai tirziu, ci'cl
$i-9il;l#ii,:;"
zilele noastre - s-a ingrcluit in moctrfi"esc-Eiffiiuiit]a""i, chiar pinii i'
sul Bisericii si al binelui obstesc iri gene.e, ca i' interc-
a'umite fefe bisericeqti sa
ocupe functiuni de stat gi sir se incleleiniceort,",
care n-au tnai fost ii""-ltf t""t,rri lur.c5ti,
-privite ca incompatibilo
; --r-'--..v ." i"n.ilirnile sacerclotale
(tutela, curatela, ete.).

CANONUL Z; (SARBATORTREA pAgTILoR)

Dactr vreun.opisco;r sau presbiter sau
riacorr, va sdrbirtori sfinta
zi a Pagtilor cu ruieii,'inai"t"'a u"itinocfurui
de pri'rivarir, si se cate-
riseascS.
(Can".61, 70.Apost.: tt Trulun; I ,ltztiohia;
73, 706 Cartagina). 37, i)g Laocliceea;J1,

. - Dispozifiilc cano.nului-pre-zgnt constituic baza lrotrririi iuaLii la sino-

dul I ccu'renic cu privire r; *ditti;.ea pagtilor6-;il;"
rire prin care se stabilesc urmitoarele: ci.eEtini, hoti,r_
1. PaStile se serbeaztiin zi clc durninici.
' 2. Aceastir durninicii trebuig
- -- .^'
ri fi; ;;irna durninicd cu rulii piipi
dupd echinor:fiul de prirnlvarai-
3' Daci in aceeaqi cruminicd ar cdd-eaqi pa$tere
pentru a se evita^serbarea pagtilor iudaiee, aturci.
cregtine cle'oa"ii cu cele iudaice,
creStinii vor serba pastile in ctuniinica urrndtoarc.
De aci se vede ch in hotjrririi sinorlului cle
estetrecutr la Niceea _ care nu
in vreun canonar acestuisinocr,'ciirrriiiJi-a"o" in-uIt"il
Iui.--. s-a ti'ut seam&de croui,i"ai,i"ri-i-;trt";#';o'1"""
canonul 7 z\postolic qi anume: re cupr:inde
a. si nu se serbeze_paqtilc inaintea echinocfiuiui
b. si nu se serbezc paqtiie deodatir cu lucleii. dc pri'rdvarii
Rinduielire acestea.compretatc.:i anti.ritivate
de sinodul,_I ecur'e+
nic trebuie- re_spectateintocmii, "a"i i" caz contrar,
clericii
"^""' ar fi supugi
eaterisirii, iar laicii in mocr coreipunz5io",-aJ""is"ii.''

CANONUT, 8: (IMPARTA$IREA CLBnULUI)

Daci vreun episcop sau presbiter sau diaco' sau
catalogul clerului, aducindu-su sfinta jertfi vreunur (artur) trirr
tulglrie) - i.x;i;si;iu-se SIinta Li-
nu s-ar.impirtrSi, sr ,purrr--,(--:rLiZA.
cuvintati, si aibd iertare; iar ,e n_ar spu'e_o, $fiil ea ar fi bine-
unul ce s-a ficut ''ino*at ac iurtr'"area poporului si se afuriseascl, ca
(sminteari) si a f6cut
si nasc5 binuiali impotriva ""I;i ;;;; a
adus- (sfirrta jertfi) ca gi cind
acesta nu ar fi adus-o dupir rinduiali (in mad
valiri).
(Can. !. 2 Ancira; 10 petru Aleranclrhnil). :
Dispozifiile canonului prezent se referi atit
la clericii liturgrrisi_
tori, cit qi la si'ri;li ciErici lcei care, nu au l,"r,it
E.*rlil, obligindu_i
 'it I.)
9'Ap,

pe to{i deopotrivd'Sd se irirpdrtiqeasei de fieeare dati cind asistd ia

Siirrta'-Litttrghie, qi cu atit mai virios cind cei in drept participd la
'siujirea
sfiniei jertfe. Se ingircluie exceplie de la -aceasti rincluialS,
numai clacd cineva ar a\rea motive intemeiate (caz de oprire canonica)
si nu se impdrtd;easci si ar spnne 5i ar rriita aceste motir-,-, ineintea
celor ce sdvir;esc Sfinta Litrtrchie'

CANONUI. 1): (h{Pr\RTA$IRIin CREDINCIO$II.OIi)

Tofi credincio;ii care intrd (in biserici) ;i ascultd scr:iptrrrile clar

rru rimin la nrgicirrne (slujhd) ;i Ia sfinta impirtiSanie, aceia, trehtlie
si se afnriscascir(ereomrr11ice),ca ficind neorinclnialirin bisericS.
'(Con.
66, 80 Ttutan; 2 Antioh,ia; 1'1 Sarclica: 2 Dionisie' Aleron-
tli'imtl).

Participarea 1r Sfinta l,itrtrghie, este o clatorie a fieedrui crc-

dincios. Iia trel:uie ini,eieasii in sensul ci fitlcare cre$tin e dator
sir asiste la siuiba Sfintei Liturghii de la iirccpr-tt pini la sfirqit
'.si cd nu-i ingictuit sd intre. Ei sd iasd la timp nepotrivit din bi-
sericd, fircind neorinduiati gi ardtincl lipsd de respect fala de cele sfinte.
Tn Biserica vechc - a$a cunl spune Ei Zonara in comentariul la
acest, canon - ;i laicii ayeau oi:lica{ia si se impdrti;easci la sfirSiiui
Sfinici Liturghii, Ei clcci aveau obligalia si se comportc in ala fel ca s,i
fie vrednici cle a se lmpdrtdqi de fiecare dati. Desigur insi cd, dupd
cum rczulti ,si din text.ttl canonului prezent, obligafia accasta de a se
impirtii;i se referi nut:nai ia cei care puteau veni la biserich, nu .5i la
eei eare din fclurite pricini nu ar fi putut fi prezen{i.
AceeaEi obiigalie, cle a rhmine la shrjbd ;i de e se irlpirtdqi, se
irrrprrne;i prin canotrul 2 Antiohia
Dar: or:icit sic va fi strdduit in Biserica veche qi in unele epoci de
,rnai tir.ziu asrlDr3 obiigativit5lii impdrtaqirii la fiecare liturghie la carc
asisti creclincio;ii; aceasteirincltiialS nu s-a generalizat ,si nu a rdmas
obligatorie, pentru motivul cd nimeni nu poate fi primit si se tmpdrtd-
,seascidacd nu este pregatit gi cu atlt mai pufin poate fi constrins citl.eva
sd ,se.impdrtiEeascd eu newednicie. (Can. 1 Atanasie cel Mare; 2, 4
Dionisie Alexandrinul; 3, 5,7, 12 Timotei Alexandrinul; 28, Ion Post-
nicul; etc., etc.)'.

4. A;a cum spun o scamd cie canoane(2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul;
28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascd
in tirnpul rindniclii lor lunare.
Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroaseca-
noane ale sinoadelor ecumeniee,particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101
Trulan;4 Gangra;2 Sardlca;18 Cartagina;14 Laodiccea;47,48 loan Postnicul;23 Ni-
cirifor Mrturisitorul; ScrisoareaSf. \,rasilecel Mare citrc Cezaric etc.).
 10.u Ap.

CANONUL 10: (OSINDIREA COMUNTUNTT CU CEI AFURISTTi).

Dacd cineva s-ar ruga, chiar ;i in cas5, impreun[ cu cel afurisit
(scosdin comuniune), acela si se afuriseasci.
Can. 77, 12, 32, 45, 48, 65 Apost.; 5 I Ec.; 2 Antiohia; g Cartagina).
Prin afurisire sau excomunicare, orice creEtin era pus ln afara
Bisericii. Aceasti pedeapsi se dddea pentry picate grele--sau pentru
astfel de abateri de la disciplin{, care in fond nu eiau altceva clecit
tot pdcate, peptru cd pedepsele pe care le aplici Biser.ica, se justificd
numai p_rin gravitatea pf,catului pe care lI irnplici unele fapte ale creE-
tinilor. Celui pedepsit cu excontunicareanu-i cra permis in hici o fermh
sd pistreze legituri cu membrii Bisericii si nici acestor.ilr'tr,rlc era in{i-
duit sI rrimini in corrtact cu eI. opreli;tea mefgea atit cle clt'perrteincit
.rrembrilor Bisericii nu li sc ingidtria nici miicar sI se roage impreunil cu
c'el excomunicat, pentnr cii orice tratarc cu indulgenlii a celui pedel:sit
de Bisericd, insernna desconsiclerareapeclepsei aplicatd cle Bis-crica qi
deci o abatere de la disciplina bisericeasci a celor care nu respectau
hotilirile conducerii biserice.lti. De altfel, izolareu in care era pus cel
afurisit, are in{elesul dc stilre in care respectivul trebuie sd mediteze
asupra plcatului sivir$it Ei sd se pocdiascS, pentru n se face vrednic
sI fie re'primit in Bisericd, clci afurisirea nu inseamni osindirea veg-
nic5, ci o pedepsirc mai asprti, prin care nu se urmilre;te totu;i moartea
pdcdtosului, ci, dupi cuvintul Scripturii ,rsd se intorrrci qi sd fie r.iu(,
adicd sd se reabiliteze.
Nesocotirea de citre ceilalfi creEtini a oricdror pedepse care se
aplicd vreunuia ce se abate de la rinduiala biscriceasc[,insramnd uneori
sprijinirea greqelii, incurajarea pdcatului, iar nu ajutorarea celui cdzut
ca sA se ridiee.s

5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea avea
si lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie sau de Ia cuminecare-cornunicare
,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio" - excomuni(-are. Se gtie cd
.pi in sfintele calroanceste folosit{ uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioari Post-
nicul; Cod, 1, 3, 30),

CANONUL 11: (OSINDIREA COMUNIUNII CU CEI CATBRISITI)

Daci cineva cleric fiind s-ar ruga impreund cu un cleric caterisit,
si se cateriseasci gi el.
(Can. 28 Apost.; 4 Antiohia; 10 Cartagina).
se impune pentru clcrici de orice grad sd urrrr€Z€,fafa de clericii
caterisi{i, aceeagi rinduiald la care sint obligafi tofi credinciogii fa{i de
credincio;ii afurisifi, fiindu-i oprit fiecirui cleric sd se roage impreun5
cu clericii catersifi gi in primut rind sd iiturghiseased cu aceqtia.
12. 13 .{p.

CANONUL 12: (SCRISORI CANONICE DE RECOI\'{ANDARE)

Daci vreun cleric sau laic afurisit, sau {irrci) neprimit (in co-
muniune), mergintl in alt6 certatear fi primit fdri scrisori de recoman-
dare (incredinfare), sd se afuriseasc5 gi cel care l-a prirnit ;i cel primit.
( C a n . 3 2 , 3 3 A q t o s t .7; 1 , 1 3 I V E c . ; 7 7 T n i l a n ; 6 , 7 , 8 , 1 1 A n t i o h ' i a ;
41,42 Laodiceeu;I Sardica;23, 106Cartagina)'
In vechime se linea nu nttmai evidenfa ciericiLor, ei ;i a credincio-
silor clin fiecare comrrnitate. Iar dacit vreunul dintre clerici sau dinire
credincioli plecau dintr-o comunitate in alta, atunci, spre a fi primifi
intr-o etltii comnnitate, trebuiau sir prezinte scrisori de recomandare sau
cle incredintare dn partea elliscopilor, pctttru ci in vretnea aceea toete
comunitiitile aveau in fruntea lor episcopi. Aceastd miisura s-a luat
pentru ca nu cumva unii clerici caterisili sau afurisi{i, ori laici afurisili,
clintr-o colltllnitate, s;i tlcac[ in altii comttnitate drept clerici in func{ie
sau laici ach:ti$iin comr-rtliune,adicd in sitLrafiacelor care nrt s-ar gdsi
nici o opreli;te setupecleaPsA.
Cu privirc Ia clerici, rinduiala :rceastas-a pistr:it pinit astazi nu
insir 5i cu privire la sinrplii credincio;i laici.
Mai existau gi alte feluri de scrisori carc serveAupentru pistrarea
bunei rinduieli in rclafiile dintre comunitirfile cre;tine. Despre ele va fi
vorba la locul sar-r.(Can.23, 106 Cartaqina; 7, I Antiohia; 11 IV Ec';
l7 Trulan; etc.). Toate scrisorile acestease nllmesc scrisori sau epistole
canonice6.

6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui
$itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli-
n e s t e c a n o n u l s e u p e n i t e n ! a < ' r i r ei s - l d a t , t l i u ' i I t t : : i n u i s - e f l c u t r e p r i m i r e n 1 n c o n i u n i u n e
li;a lncit respe(:tivttl Ilu errr (leplitt rertbilitat.
l)e obicei, cei l{r-rrisili trebuiru sri trerrcl un rnunlit timp printr-o serie de patrtn trepte
ale peniten!ei si nunrai tltrpi\ aceeali se lircea reprimirea in llissrici, in c,adml unei cere-
nronii speciale. I)ar nici reprirnirea lru .rvea loc orit'ind indnttr dupi indeplinire:r peni-
t e n l e i , c i n u n r a i l a a n u n r i t e z - i l cc l i n J r r e o j m a s i r b l t o r i l o r r n a r i , c u r n s e p r o c e d a $ i i n c a z u l
b o t e z u l u i c a t e h u m e n i l o r , a ; a t u c i t , u n t i n r p o u r e c . r r e ,c e i c e - s i l n d e p l i n i s e r { d e j a c a n o n u l
s a u p e n i t e n l a , s e g r { s e r t rirn s i t u a ! i r d e . . n e p r i n t i l i " , l ) a c i l r t n i i d i n t r c a c c l t i a n u s e p n r t a u
c u m t r t b u i e , l i s e a n r i t t u p r i r n i r e a i n l : l i s t ' r i c i rs a u l i s c p r e l r t n g e a l f u r i s i r e l .
I ) e s i r i n d u i a l a c o r r l u n a re r r t , c a c e i n l u r i - r i l i s l i - s i e x p i e z e p i r c a t e l e u r c i n d o b i s n u i t e l e p a t r u
trepte ale seitrii pociin!ei, totusi. tluhovnicul or-ea latitudincr si apreciez-epersonal
necesitatea uuei pociinle nrai sevcre si tnrri indelungate prin toote treptele, sau a unei
. pocAinte mai pulin severe, prin douii-trci, sau clriar prinlr-o singuri treapti.

CANONUL 13: (PRELUNGIREA AFURISIRII)

Iar daci (cineva) ar fi afurisit, aceluia sI i se prelungeasci afu-
risirea, ca unuia care a minfit gi a amtrgit Biserica lui Dumnezeu.
(Can. 72,33 Apost.; 17 Trulan)
Dupd cum este redactat acest canon, se vede ci el este prelunglrea
canonului anterior, dispunindu-se in continuare, cd, daci cei afurisi{i -
clerici sau laici - au amigit pe cei dintr-o altd comnnitate incit aceia
 14 Ai.

i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnui
cr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*
cd eu minfit Biserica. ,r
De aici rezultd clar ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am
mai
sprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii,'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t;
-
sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr., un anurnit
ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;; .o"
colnportarea eelui in cauzd.

C-{NONi.TL 74: (TRANStrERAREA BPISCOPILOR)

Nu este. ing[duit ca un episcop, pirisinclu-;i parohia (eparhia)
sa.
si puni stipi'ire (si treaci) p-e.la alta, chiar tlacd ar fi silit
1ia acoartal
rfe citre lnai mtrlti episcopi, [ir:i nrrnrai rlacir ar fi vt"o cauzd
binecu-
r.intati care-l silostc sir faci acrtasta,;i adici, putincl el sa
aduci celor
de acolo (din altr eparhie) \rre'rr folos mai ,.rin.u i., """u *" prir.e;t.
dreapta crerli'fir. Da' pi accasta (sd nrr o faci) de la sine, ci prin
ctritr_
zrtinla yultor episcopi ;i cu cea urai nrare t.ugiminte
1in urnra celei mai
rnari st6minfc). I

{Can. ii.} Apost.;.15, I Ec.; S IV Ec.; 20 Trutan; L}, 16, tg, Zi

Antiofuia; 7, 2, 1T' Sarittcai qB Caixtgina).
In vechime, comunitatea bisericeased, cirmuitd de un episcolr,
se
nllmga parohie.. Cu timpul insd acest nume a fost rezervat comr,rnita{ilor
biserice;ti conclusede-prezbiteri, iar celor mai mari condG o;'il;-
"nu1r"rr
copi, li. s-a z.is eparirii,_ aclicir provincii_ sau {inuturi niscriceili.
ci,r la incep't, ip f.mtea t'r'ror com,nitdgilo*i o"_
::_::4i:d scpTjl
gantzatc, l""Tcite
gAsea rrtr cpiseo;t, clar nrai tirziu nunrirrul tor .1" ,a.it,
ajrrnqinciu-sesa reziclezenurlai in cetdti qi cle acolo'sd cirrnuiar"e, pii
,lingi comrrnitateadin cetate, incd qi alte'con:unitafi clin
afara,""*tlii,
pe irrtinderi din ce in ce mai nrari.
Prin canonul se opre.pte trecerea unui cpiscop c1c la un
scaun.la altul, adici-prezent
de la-o eparhie'la alta, chiar Ei i.i"u"rri cina, dupi
curR spune Baisamon, ar fi constrins aproape la aceasta cle cdtre crecliir-
cioqii altei. eparhii, eare l-ar cere stdruitoi.. se stabilegtc astfei pr.inci-
pittl, cd este interzisd transferarea episcopului dintr-o errarhie
ilir-alta.
Toturs!, ca o excep{ie de la acest piincifiu, ie adriiile-iransfo.a.ea cu
mctivarea cd respectivul episcop ai putea sd indrepteze o stare de h-i-
cruri care lasai de dorit sub raportul rinduielii qi rnai ales al- ariptei
credinle, i:r eparhia in care urmeazd a fi transferat. Dacd este deci in
interesul Bisericii o astfel cle transferare, ea se poate ingadui; ;;-ir;:
buie insd ingdduitd cind ar fi vorba cle interes
fersonal, aFa cum pre-
cizeazd.alte canoane.
Dar ;i in cazul cind este motivatd ca fiincl in interes superior
bi'sericesc,transferarea unui episcop trebuie sd se facd dupd rinciuiald,
-1dic6 numai prin hotdrirea mti rruttor episcopi, ""r" ,ro". putca aprecia
dacf, este vorba tle interese superioare uis'ericelti sau cle-interese de alti
natur6. Se inlelege insi ci nu- poate fi .,'orba de transferare decit
intr-o
15 - 17 Ap. 17

eparhie vacantd. AEa incit, transferarea este echivalentd de fapt cu o

noud alegere Ei trebuie.urmate deci rinduielile canonice prescrise pentru
aiegereaepiscopilor, nefiind nic'idecum ingiicluit ca vleLln episcopcu de la
sine putere, sau numai pe baza propr.iei sale hotdriri, sd se mute dintr:o
eparhie in alta.
Prin analogie, qi cu indeplinirea formelor corespunzdtoaregraduiui,
pe. baza acestui canon se poate admite Ei transferarea preofilor gi a dia-
conilor de la o parohie la alta, dar se intelege cd nu in mod obligatoriu,
ci numai cu consimlimintul 1or.

CANONUL' 15: (TITANSFERAREA CLERULUI)

Daci vreun presbiter sau diacon sau in gencre, oricare din rindul
clericilor, pirdsind parohia (enoria) sa, s-ar duce in alta, mutindu-se cu
totul va trece in alti parohie (enorie), contrar socotinlei (ff,rd voie) epis-
eopului siu, peruncirn ca aceia sd nu mai slujeascS,riiai ales dac5, dulrd
ce a fost chernat de episcopul sdu si se reintoarcS, nu s-a supus, rirni-
nind (persistild) in neorinduiali; si fie tctugi primit acolo in coinn-
niune ca un laic.
(Ccn. 75, 16 I Ec; 5, 70, 20, 23, lV Ec.; 77, 78 T.rulan; 3 Antiohia;
5,16 Sordi-ca; 54,90 Cartagina).
, Prin efectul nesupunerii fa{a de propriul episcop, clericul, care-qi
par,iseEteepirrhia Ei se mutd cu de la sine putere in altd eparhie, este
oprit temporal de la sivirEirea celor sfinte, adicd afurisit in sensul in
care se inlelege prin canoane afurisirea clericilor; iar dacd persistd in
atitudinea sa, sd i se apiice pedeapsa,caterisirii, aclicd iipsirea de preolie
in sensul opririi definitive de la slujire Ei coborirea lui in rindul laicilor.

CANONUL 16; (TRANSFERAREA CLERUI,UI)

Iar daci episcopul Ia care s-ar g[si (unii ca acegtia) nesocotind
opfirea hotirritd impotrir,a lor, i-ar primi pe gi ca (fiind) clerici, sd se
afuriseascd,ca inv6fitor al ncorinduielii.
'.[ruLutt;
(Can.75 Apcst.;1.1I Ec.;17 3 Antiohia)
ln continuarea ;i ccrmplctareanrlsurii prescrise in cbnonul 15 Apos-
tolic, prin canonul prezent sc hotAregte ca episcopul care ar ncsocoti
rinduiala stabilitd cu privire la ciericii fugari, 9i care i-ar primi in
calitate de clerici, sd fie supus afurisirii ca un stricdtor aI bunei rinduieli.

CANOI{UL' 17:.(STAREA CIULA A CLERULUI)

'cdsitorii
Cel care s-a legat cu dodi clupl botez, sair carc a luat
concubini (fiitoare), nu polte si fie episcop sau presbiter iarr diacon,
sau peste tot orice altceva din rindul clet'ului (din catalogul stirii preo-
testi).
(Crnt. 78 rlpost.; 3 Trulan; 12 Vasile cel Mare)

{
 18 Ap.
l8

DeEi Biseriea admite eisitoria a doua, totupi pe cei cdsitori{i a

doua oari nu-i prime$te in rindul clerului. De asemenea,prin acest
canon se dispune ca gi aceia care nu au fost cisitoriti dar au avllt con-
cubina, sd nu fie priniifi in cler.7 Mai trebuie sd observtim ci prin opri-
rea de a intra in cler a celor cale au fost de cloua ori cisatoriti dupii
botez, nu se exclude primirea in cler a celor care au fost casiiioriti o
data sau de douii ori inainte de botez, iiindcd prin botez omul renagte
la o viafd nou6, curdfindu-se de picatele .stirii anterioarc. Astfel. dacd
un ins oarecare, indiferent czirei religii va fi aparfinut, se converte;te
la cregtinism gi dupa botez dovedeqte insugiri corespunzdtoare pcntru a
deveni cleric, ei poate fi primit in cler chiar dacd inainte de a fi botezat
ar mai fi fost cdsatorit, gi dacd, fie ca a rdmas viduv, fie ci a divorfat,
s-a cdsdtorit din nou o singur;i datd dupi botez.

7. Se.Etie cd dupl rinduiala,exis_t91tl

!n imperiul roman;i pistratl timp intlelungat ptntr
prin veac,ul\'-YI, cei cishtorili legal, puteuu avea 5i concubine tot inir-o forrnA adrnlsi
de lege.

CANONUL 18: (CLERrCri SA SE CASATOREASCA CU FECTOARB)

cel ce a luat in crsrtorie viduv5, sau leprdattr (alungati) sau des-
frinatS, sau sclav6, sau vreuna dintre cele de pe sceni-1actri1ay,nu poate
sd fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice'clin rindut
clerului (din catalogul stirii preofepti).
(Can. 77.; 3, 26 Trulan; 27 Vasite cel XLare)
In interesul asigurarii unei cit mai bune condi{i morale pentru
familia clericilor Ei ltentru siujirea lor, s-a luat mdsura ca nici unul
dintre cei care doresc sr devind clerici, sd nu se cdsatoreascdcu fernei
a cdror stare satu reputa{ie morala ar fi necorespunzitoare. Ilinch-riala
astdzi in vigoare care s-a introdus prin tradifie, pe baza unei norme pri-
vitoare Ia arhiereii vechiului restament, iar nu prin vreun canon, este
ca oric'ine urmeazti si devinir cleric sa se c,isdtoieascd numai cu o fc-
cioari. iatd textul din Vechiul Testament pe care se interneiazii' aceasti
r i n d u i a l a : , . . . $ i a r h i e r e u l . . . c a r e l ee s t e i n a i m a r e . . . c a p u l s d n u 5 i - l
descopere gi femeia ce o va lua, sd lie fecioara, sd nu ieie nici virduvi,
nici lcpidati, nici stricat5, nici desfrinatd; pe nici una dintre ace.stea
sd n-o ia el, ci el sd ia de femeie fecioarl din popors (Levitic XXI, 10-14).
DupA cum se vede, textul canonului prezent este luat aproape in
intlr:(ime dupa locul citat din Vechiul Testament.
curn in vrernea aceea, rinduiala cra cd .si episcopii puteau sd fie
cdsdtorifi, prevederile canonului se refere gi la acegtia.
ca dispozifiuni legale, care obligr pe viitorii clerici sd se cisito-
reascd cu fecioare, menliondm cele cuprinse in Novelele lui Justinian.
(Not:. 6, 7, 3; Noo. 22, 42) (Fi in prauila cea Mare., an 1652 -
glauele 61 Si 68).
rg - 22 Ap.. 19

CANONUL 19: (IMPEDIMENTE DE INRUDIRE LA CASATORIA

cLERULUI)

Cel eare a luat (in cEsiiorie) doutr suroii, sauio nepoatd (de sorl
sau de frate), nu poate sd fie cleric.
(Can.26,54 Tntlan; 2 Neocezareea;23,78,8? Vasile cel Mare; 5
Teofil Alerandrinul)
,{t
Cdsdtoria succesivS,cu doud. surori se aseamdnd cu cdsitoria de le-
virat cunoscutd in Vechiul Testament 9i pe care cre$tinismul nu a
admis-o, aqa cd nu se ingdduie nici criedinciogilor simpli cdsdtoria cu
doul surori, necum sa se ingaduie aceasta celor care ar vrea sd devind
clerici. De asemenea, nu se ingdduie acestora nici cdsdtoria cu o ne-
poata dreapta.
In cazul prim, cdsdtoria este opritd pentru toti cregtinii, fiindci
sora sofiei - surnnsfa - este rudd de gradul doi al cuscriei de felul I,
iar in al doilea caz, pentru cd nepoata dreaptd este ruda de singe in
graclul 3 colateral, grade in care nu se admite cdsdtoria.
Se infelege cd dispozi{ia canonului prezent referitoare la cdsdtoria
succesivl a cuiva cU doui surori, nu se referA Ia cei care ar fi contractat
aceste cdsitorii clupd botez, ci la acei care vor fi contractat prirna cisd-
torie inainte dc botez, iar a doua dupd botez, cici indiferent cu cine
s-ar fi cdsdtorit cineva de doud ori dupd botez, acela nu mai poate deveni
cleric, potrivit dispozi{iilor canonului 17 Apostolic.

CANONUL 20: (OPRIREA CLERULUI DE A DA GIRURI)

Clericul care di giruri (garanfii), si se cateriseasci.
(Can.6,81 Apost.;3,30 IV Ec.;7 Sarclica;75Cartagina)
A da gir sau garanfii pentru treburi lurnegti - spune Zonara $i
Balsamon i este interzis oricdrui cleric, nu este interzis acest lucru
cind se face in interes bisericesc sau filantropic.

CANONUL 21: (CLERICI EUNUCI)

Daci cineva a devenit eunuc (scopit, famen), din sila oamenilor,
sau daci in persecufie a fost lipsit de cele ale birbafilor' sau daci a;a
s-a niscut, 9i este vrednic, acela si se facf, (sd devie) episcop.
r l r
CANONUL 22: (LAICUL CARE SE CASTREAZA NU POATE
DEVENI CLERIC)
Cel ce s-a castrat (scoPit) pe sine, si nu se facd cleric fiindc5
uciga$ de sine este qi vriirnas al crealiei (rinduielii) lui Dumnezeu.
j

l
1
I
t
I

{
20
23 - 25 Ap.

CANONUL 2S: (CLERICUL CARE SE CASTREAZA SE CATEITI-

.sE$TE)
Daci cineva cleric fiind, se castreaztr (scopegte),sr se cateriseascr,
cici este trcigarpul
lui insupi.

C..\NONUL 24: (LAICUL CArrIt Sn CASTREAZ_.\SE AFURIST)gTi:];

Laicul castrindu-se (seopindu-se)pe sine insupi, si se afuriseasci
trei ani, cdci este piznraSul propriei sale vie1i.
(La toate aceste cctnoane21,22,23 gi 24 Apostolice,a se t;e:leo pi
canontd 1 Sin. I'ecumenic Si canonu"l8 Sin.l-fi)
:
In aceste cano&ne (27, 22, 23, 24) este vorba de eastrarea sau sco-
pirea pe care eineva ca bdrbat o sufere, sau la care s-ar cleda el insusi din
.motive de evlavie. Dacd cineva suferi o astfel de mutilare din nricina
riukitii oamenilor sau dacd s-a nescut famen, ori in genere nu a ajuns
la aceastd.stare prin voin{d proprie, ci printr-o intimplarc indepenclenr
de voin{a lui, cum ar fi de exemplu un accident sau o-boal6, attrici este
evident cd nici nu poate fi oprit de a deveni cleric, Ei nici fiincl cleric,
nu poate fi indepdrtat din starea clerical5 sau pedepsit in altfel.
Este cu totul altceva dacd vreun laic sau cleric se va castra pe sine.
In acest caz, laicul nu nurlai ci _nu poate deveni cleric, ci se ifiriscgte
sau se excomunic5 pe timp de trei ani, iar clericul se cateriseqte.a

8. Se gtie cA in lume:r antictr se Jrrer:ticacastrlrea sclavilor sau altor persoaneqi ctr aceast{
practiCl cra ingiduitri de legc. (lcl dintij dintrc inrpira\ii rornani care a interzis castrarea
erfost Constantin ccl llare. .\ceste sub infiitenl.a Clegtinismului, a oprit, tn;urut anutui
325, sub pedeapsa. cu moartea, faccreade eunuci (codex Iust. 4, +2,iy. bupi el aceeapi
misuri. a luat-o inrpiratul r,eon I (4b'7-,174) tot printr-o legc (cotlix Iust.-4, 42,22\.'
Ou toate acestea,inrpiratii bizantini de tnai tirziu au tolcrat vechca pracii"i pigili,
ba chiar au gi adoptat-o uneori fatd de advcrsalii pulrtici, folosind
6i-in serviiiui loi
crsnic, ca ;i ln serviciiltrpublice, eunuci. ln istoria ereziilorca;i a luptelor politice din
imperiul bizantin, ace-stespecimene-- eunuci - au lisat amintirea unor perversiuni
c.||e pot li egalate decit cu criina prin c:.ueau fost adugi in starea de mutilare.
l}

CANONUL 25: (SA NU SE DEA DOUA PEDEPSE priNTI'.U ACE-

rA$r FAPT-{)

- Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzindu-se in desfrinare,

sau in jurlmint strimb (sperjtr), sau in furtisag si se cateriseasci, dar:
si nu se afuriseasc[, ciei zice scriptura: si nu urgisesti de tloui ori
pentru acela;i lucru (Naum 1,9). Asemenea;i ceilalfi clerici.
(Can. ?9, 30 4p9!t; I I Ec; 4, 27 Tru.lan; 1, 8 Neacezareea;ZT Car-
tagina; 3, 32, 51,70, 82lrasile cet Mare)

. vechiul principiu al dreptului roman: ,,non bis in iclemu - adici

a$a eum spqn-ggi canonul prezent dupd cuvintul scripturii: nu se cacle
ca eineva sd fie pedepsit de doud ori pentru aceeagifapid, este formulat
26 Ap. 27

precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe care
le-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului.
Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindul
laieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsaafurisirii,
adicd a excomunic5rii.
Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul pre-
zent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5
apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsa
caterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmd-
tor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareao
ci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale;
pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt exco-
inunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupd
caterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisirea
este o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea,qi care urtneazd a se,aplica
abia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsd
mai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit pri-
veste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facem
precizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca
fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii.
Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =-
canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc ge-
seSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este cel
rco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul se
numegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e

g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i ln
Can. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are.
' Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoi
pentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc.
Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost.
Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Ia
cornentariul can. 5 9i 10 apost.

GANONUL 26: (BSTE INTERZISA CASATORIA DUPA HIRO-

TONIE)
Dintre cei care au intrat in cler neinsurafi, orinduim cd se pot
cdsitori nurnai citefii ;i psalfii (cintlre{ii), care vor.
' ( C a n . 5 , 5 1 A p o s t . ; 1 4I V E c . ; 3 , 6 , 1 2 , 7 3 , 2 0 , 3 0 , 4 8 T r u l a n ; 7 0
Atteira; 7 Neocezareea;76 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare)
Sc interzice tuturor clericilor. cu excepfia citefilor gi cintAre[ilor,
,si se cdsitoreiscd dupd hirotonie, sau ;i dupd simpla hirotesic itt sazlll
ipodiaconilor care nu devin clerici prin hirotonie ci prin hirotesie. In
acela5i timp. se inglduie cdsdtoria tuturor celor caLrevor sa devinri cle.
rici, indiferent daclr intri in rindul clerului hirotonit, sau rf,min in rin-
dul celui nehirotonit.
 22
27 Ap.

ln eoinentariy.l l-a-acest canon, zonara aratd cd in vremea

xI-xII) sa (sec.
presbiterii,. diaconii ipohiaconii erau intieLafi inainte de hi_
.qi
rotonie - adicd inainte de hirotesie, in cazul ipodiaconiior -
daci vor
sd se cdsdtoreasci sau nu, iar daci dorea' sd ie cdsitoreascd,
druma{i sd facd aceasta inainte de hirotonie, iar cei care erau in-
s-ar fi cdsdtorit
dupd hirotonie, se cateriseau.
Rinduiala de care este vorba, aratd prin insigi cuprinsul
atunci cind a fost statornicitr p"in "uno.tu-l prezent, ei, cd pind
ciericii .; p"i;;
crsdtori qi dupd intrarea la aceastdstare, adicd dupa'hirotonie
sau dupd
hirotesie; de asemenea ea mai aratd cd membrii clerului puteau
uneori cdsdtori{i uneori lecasatorifi, gi cd ,r., u"u obligatorie sd fie
nici cdsdto-
ria, nici necdsdtoria, ci fiecare,era'Iiber sa-gi areigd ,io"uu pe
care o do-
rea, fie cea de cdsdtorit, fie cea de necdsdtorit. cea de-a
doua nu inseamnd
nici intr-un caz o stare identicd cu cea monahald, ci ea
reprezinti ceea
ce se cheamd starea celibatard.
De starea monahalii nu putea fi vorba, pentru cd incd
nu fusese
oficializat monahismul in Biserica. Dar p"i"'rt"""o ielibatard nu se
in{elege numai simpra stare de necdsatorit, "i "iozui*"-ir,
i.rt"irrare sau
in gsceTi-, intocmai ca gi cunr celibatarul ar fi 'luat u.rp"u lui
castitatiilo. votul

10' Canonul prezent a. lost reprodus textual tn canonul

6 Tbulan, care a interzis cu deslvlr-
gire cisdtoria clericilm dup-dhirotoni", """n
ce clovedegtcci ea continua si se practice
chiar ln veacul vII. De alifel, aceastaa fost_lngiduittr'ln
nlr".i"u.r"cn", iar oprirea ei
nll are \rreun temei dogmatic, ci numai unul sfuyat, cici primirea
unei taine sau chiar
a unei simple hirotesii, curn cste rn cazul ipooiaconib{
pentru primirea altei taine. ;; ;;;;" constitui o picdic{
ln Biserica ortodoxi nimeni niciodatd nu a lnvtrlat ci starea
haricl creattrprin hirotonie,
ar fi de naturi sd constiluie un imperliment, care "r ,eaa.ni"i-uii"i"n1u
ln cazul ci aceastai se administreaz-icelui uiiotonitlcu tainei cununiei
alte;;;il; nu din considerente
dogmatice, ci doar pentru a nu expune nici Ia picat, ni"i
i" "lier""'te pe clerici, deci 6in
, ' considerentepur morale, s-a introhus rinduiala de
a nu ti se inai ingedui sd se cisito-
reascddupd hirotonie. Totugi nici aceasti rinduiald nu ro*i!"i*"ria,
u ci, dup{ cum vom
vedea.,ln legdtur{ cu alte canoanc(can. 1o Ancira, etc.)
apliEareaet era lisati ln unele
cazuri la aprccierea episcopului.
La starea civili a clerrrlui iD genere:c{sdtorie, necisitorie,
celibat, monahism, se referl
can' 5,26,51 apost.; B, 6, 12' 13, 30 Trulan;^la starea
9t"ili-; ;pi;"opilor rn ipeciat se
referd can. 26 apost.; 6, lZ,48 Trulanl 2 sin.'C_pot869 (Sf.
S"fi"i;;; Ia clsltoria cleru-
lui dupd hirotonie se referi can. b, 26, b1 aposl.; zo rrutan;
io'.r,rr"iru; 1 Neocezareea;
16 Cartagina,

i
CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLORCARE BAT)
Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul
sau dia_
conul care ar bate credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogii
_pe
cale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc
sr_i in_
fricopeze,--plltru ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, ci
dimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it,
punde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri, nu r!is-
i, iil.-
( C a n . 9l - i l )
28 - 29 Ap. 23

Nici pe credineioqi, nici pe necredinciosi nu este ingdduit clericilor

sir-i bata. fiindcd pcdcpselc fizice, ca Pi oricc constringerc la cilre s-ar
recurge pril folosirc'a sanc{iunilor externe, sint cu desiivirSire potrivnice
invdtfiturii Mintuitorului, syriritului nroral creqtin gi normelor Dreptttlui
Bisericesc.
Ninteni nu este chemat Ia llristos altfel decit prin mijloacele pe
care le foloseqte El insuEi pentru a -i chenra pe oatreni la mintuire, Ei
nimeni nu este rnintuit prin alte mijloace decit prip ccle cu care El it
inzestrat Biserica Sa. Iar intre acele mijloace, constringerea in trici un
1;i;; poate sd figureze. cici fiecare este liber se accepte sau nu credinfa'
se accepte sau l1u chetnarea la mintuire, nefiind trimeni for{at sau silit
sA se mintuiascS.

CANONUL 28: (oSINDIREA CATERISITILOR CARE SLUJESC)

Dactr vreun eDiscoD seu presblter sau diacon caterisit dup5 drep-
tate, pentru vinoviiii invederaie (evidente), ar indrizni sd se atingd de
slujba care i-a fost lui incredinfati oarecind, acels sE se taie cu totul
de la Biserici.
(Can. 5 I Ec.: 6 II Ec.; 29 IV Ec.; 14 Sardico,'4,72,75 Antiohia;
29,65 Cartaginu; 88 Vasile cel Mare)
se prescrie pedeapsa excolltunicSrii sau afurisirii fure termen, ceea
ce poate insemna'pentiu totdeauna - a clericilor caterisi{i, care ar con-
tinua sd sdvirseascihcele sfirrtc, dupd ce pedeaps;rcare li s-a aplicat a
rimas definitivd, ca unit ce s-a dat in mod intemeiat'

CANONUL 29: (OSINDIREA SIMONIEI)

Dac[ vreun episcop presbiter sau diacon ar dobindi aceasti vred-
nicie (dernnitate) prin bani, str se cateriseased;i acela ce l-a hirotonit,
;i si se taie cu totul din conruniune @isericX), ca Sinrorr Magul de cdtre
mine Petru.
( C a n . 2 I V E c . ; 2 2 , 2 3 T n i l a n ; 4 , 5 , 7 5 , 1 9 \ l i l E c ; 2 S o r c l i c a9; . 0 . V a -
sile cel llIare; Epist. tui Ghenaclie Si a lai Tarasie * Contra Simonieil
Canonul prezent prevede douS pedepse grave pentru simonie. adica
pentru cumpdrarea celor sfinte pe bani, qi anume. in cazuL cind cineva
ar dobindi hirotonia prin bani, sI i se aplioe qi caterisirea ;i anatema.
Simonia este o infracfiune socotitd a fi de gravitatea crimei si ea
rc ltulne$te astfel de la Simon Magul, care a incercat siir curnpere de- Ia
,sfinttrl Apostc,l Petru puterca dc J facc minuni. Fapta lui Simon a fost
calificatii ca una din cele mai grave cle cdtre Apostolul Pctru, carc i-l
zis: ..Argintul tiiu sa fie cu tild-spre pielzarc, fiindcl ai socotit cd poli
si dobinde$tidarul lui Durnnczeuprin bar-ri"(Fapte 8. 20)'
Sr:ntipfa lui Petru inseamni ositrdirea dclinitivi a Iui Simon Ma-
gul, osipdire care se cheantd apatenli, a5a incit a dotta.pedcal:si.dupd
caterisirc, cu toate cti ar trebui sa lie afurisirea, este totu;i tttlatema,
 30. 31 Ap.

fiindcd se aplici pentru simonie, in eazul cumpdrdrii

hirotoniei. Deqi cano_
nul nu-i spl're pe
'este -nume pedepsei anatemd, se inf1lge cd numai de
aceasta vorba, fiindcd o identificam cu aceea care i s_a dat
mon Magul. iar pentru a se sublinia gravitatoa iniracgiunii iui si_
numitd sirno-
nie. se faee cxceptie de la cunoscutui principi,,,tro,r'-iri,
in icrem* (ca-
nonul 25 Apostolic).

CANONUL
.SOi O-SJNDIREi\ CELOR CARE SE I.'OLOSESC DF]
I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwi
EPTSCOPT)
DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori)
face prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a lunne;ti, s-ar
-l_^---*I ;i si sc afuri-
seascE,deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri.
..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.).
fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq
.dintre episcopi carc:
coteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil -;ite nds-or
di roiH bi*;_
rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie
cle cdtre stdpi-
nitorii lume$ti. Prin
-stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul 'ind, oa_
p"nii.i'fluen{i prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci
funcfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. care hetin
;b;";;ii;
un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii.
faptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtiaaitfet de
o
unor
tranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o
seculard cu
nesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt."
pun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi cei cu"e tu
-tt.ipost.;,
in astfel de cazuri se face
::":ltll.g=" ,.Nonuis in idemii (Cd. prevazin_
au-se. oou.a lf ,nlincipiul
ped(lpse flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei '
_- eaterisirea gi afurisirea, insd
.nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;."
'31j ,
CANONUI (OSINDTREA SCI-rrSMEr)
Daci vreun presbiter, desconsitlerind
face adunare osehiti (separatl) si ar pune (a;eza) .pe propriul siu episcop, ar
alt altar, nevldindu-I
eu nimic vrednic de osindd pe cpiscopul sdu
pi a dreptdgii, acera s:i se citeriseasci {" fi.r"ir1" dreptei credinfe
ca iubitoir-de-Jtxpinire, cdci este
tiran (uzurpator).Dg ursrgrea ;i ceilaifi ;i;"i
addug-a ii" t"",ir,'"l cili se vor
'nL'u"J"t""
-(ata;a) Iui, iar Iaicii sd'ru-u],r"ir"asce. sd se faci
numai dupi una- $i a doua gi a treia stnruinfd
partea episcopului. lpittfr" la ordine) din

- ( C a n . 6 l I E c . ; r 3 , - t - t l ^ E cI.B; I V , E c . ; J I , 3 4 T r u l a n ; 6
Gangra;74
Sardica;5 Antiottia; 10,'7t Cartiginaj'IS, Ii,lS'siri. :iij
i
Pcntru schism_I.,in cazul clericilor, s_eprevede caterisirea,
tru laici afurisirea, Nici una din aceste peaepse iar pen_
"u il;;i; sd fie apticatd
ins5- mecanic, ci numai clupi o intreiu incercare
de a.i readuce in si-
nul bisericii, pe cei pornifi ie calea schismei.
32. 33 Ap. :al

. Se apreciazd apoi cd gi compiicii clericilor schismatici cad sub

aceeagi pedeapsS, bineinfeles dacd acegtia nu se despart de cpiscopul
lor din motive intemeiate, cunr ar fi abaterea episcopului de la dreapta
credinfd Ei de la comportarea dupl dreptate. Din tcxtul canonului rezul-
td cd in asemenea cazuri, clericii sint liberi sd se desparti de episcopul
lor, adici sd iasd de sub ascultarea lui.
ln alte texte canonice se prevede cd daci vreun clcric constati.cd
episcopul sdu profeseaze vreo erezie, el este liber sd se despertd dc
acesta fdrd nici o formd (Can. 15 I-II), pentru cd nu se desparte de
episcop ci de o erezie. lnsd pentru cazurile cind nu existi vreun astfel
de motiv, ci clericul este determinat de altfel de motive sd se despartd
de episcopul sdu, trebuie sd sc supund cazul respectiv sinodului, care va
hotriri intre el 5i intre cpiscop.

CANONUL 32: (RIDICAREA AFURISIRII)

Daci vreun prcsbiter sau tliacon se aftrriscstede cdtre episcop,sii nrt
fie ingbduit si fie primit de altul (de alt episcop), ci tloar de citre cel
care l-a afurisit p" "1, decit numai daci din intimplare ar fi murit (s-ar
sivir;i din viafl) episcopul care l-a afurisit pe el.
(Ccn. 72, 73, 76 Apost.; 5 I Ec.; 6 II Ec.; 6 Antiohia; 73 Sarctica;
71,29, 133Cartagina)
Pentru pdstrarea bunei rinduieli in bisericd s-a stabilit ca niei un
bpiscop sd nu se poatd amesteca in treburile altuia, aqa incit nici in
aceastd chestiune a ridicdrii pedepsei aftrrisirii, nu este permis sii se
amestece vreun episcop strdin, cit tirnp trdieEte episcopul care a aplicat
o astfel dc pedeapsd. Numai dup6 trecerea din viafi a episcopului care
a afurisit vreun presbiter sau vreun diacon, de asemenea Ei vreun laic,
succesorul lui in scaun, fic chiar gi nutnaillocfiitor al viitorului episcop,
poate sd ridice afurisirea.

GANONUL 33: (CARTILE SAU SCRISORILE CANONICE DE

PREOTTE)
' Niciunul dintre episcopii ;i presbiterii sau diaconii striini si nu
se prirnea-.ci fir[ scrisori de incredinlare (recomandare), ;i aducindu-le
pe acestea, sE fie ispititi (verificali), 9i daci vor fi propovdduitori ai
dreptei credinle, sd fie primifi, iar tle nu, dindu-li-se lor cele dc tre-
buinfi sd nu-i primifi pe ei in biseric[ (comunitate), fiindci mrtltc se fac
prin vicleani ripire (amigire).
( C a n . 7 2 , L 3 A p o s t . ; 7 7 , 7 3 I V E c . ; 7 , 8 , A n t i o h i a ;4 2 L a a d i c e e a ;
23, 106 Cartagina)
Scrisori de incredinfare sau de recornandare se dddeau clericilor
care mergeau de Ia o bisericd la alta, sau pentru a le folosi acestora
drept dovadd a calitdlii lor gi a faptului cd mdrturisesc dreapta credintS.
Cu toate acestea pentru a se evita orice in$eldciune chiar gi clericii care
 34 Ap.

aduceau scrisoare de recomandare datd de cdtre episcopi eompetenti,

erau supusi la ispitiri pentru verificarea dreptei lor credinfe

CANONUL 34: (AUTOCEFALIA gI AUTONOMIA)

- se cade ca episcopii fiecrrui neam sx cunoascb pe cel dintii dintre

din;ii gi si-l socoteasci pe el drcpt cipetenie ;i 'irnic nrai de seamd
(insemnat) si nu faci fdrx incurtinlarea acestuia; ii fiecare si fac6
numai acelea eare -privesc (se referd la) parohia (eparhia)-ceva'fird
sa pi satele
de sub stdpinirea ei. Dar nici accla (cel rlintii) se ",i iu"e in-
cuviinfarea tuturor, ciei numai astfel va fi infelegere pi se va m6ri Dunr-
nezeu prin Domnul in Duhul sfint; TatSl ;i niul gfsfintul Duh.
(Cyry.4,6,7 I Ec.;2,3 II Ec.;8 III Ee; ZBIV Ec;36,39 Trutan;
9 Antiohia)

. .Canonul prezent exprinti unnitoarele principii ale organizerii Bi-

sericii: principiul etnie, ca un principiu de baza il autocefiliei - desi
nu. cp .u-n .principiu cxclusiv sau absolut -; principiul autocefaliei;
principiul ierarhiei cpiscopul; principiul iinba"titagii ;i principiui
autonorniei cparhiale.ll
Textul canonului aratd cr se pot organiza unit6{i bisericeEti rnai
mari qi autocefale. pe baza principiuiui etnic. Desigur cd in lumea de
atunci nu putea fi vorba de o nafiune in sensul de istdzi al cuvintului,
dar in orice caz, se vorbeEtc de o grupare quasi nafionald sau constituite
pe o bazr de realitiifi etnice distincte. unei astfel der unitdli i se recu-
noaqte tlreptul de a-gi avea o organiza{ic bisericeascr proprie, indepen-
a"lE de alte organiza{ii bisericegti,sriu cunr i s-a spus nrai tirziu, auto-
c-efald. Principiul autocefaliei este exprimat in teirtul canonului prin
doud lucruri $i anume: lntii prin faptut ca i se recunoa$te fiec'drui
neatn dreptril dc a se conduce in cele bisericeqti printr-o cdpetenie pro-
pric, adica i se recunoa;te dreptul - pe care il exprimr cuvintul auto-
cefalie - de a-qi avca o cdpctenic propric in interiorul teritoriului siu,
nesupusir vreunei cdpetcnii bisericeqti din afara acestui teritoriu; - iar
a.noi-n-ri1^faptui, cd aceastd cipetenie este supusd gi ea Ia rindul sirtr
sinodului format din tofi episcopil neamului respectiv.'
. se a_ratiapoi, c5, degi exponentul puterii bisericegti dintr-o provin-
cie cu o biserici constituita in cadrul etnic, este cel dintii dintre epis-
copi, - care pe atunci cra nritropolitul. iar mai tirziu a Dutut deveni
patrilrhtrl - totu|i. capul snu ciimuircl clc cipctenie a unci astfcl cle
biserici o formeazi sinodul episcopilor ei. De acest sinod sint linuti sd
asculte toti. episcopii, inclusiv intiistdtirtorul lor. iar fir:care episcop in
llitrlr.' este {inut sir nu facd ninric important fdrd incuviirrtarea intiisidtd-
torului. sc in(clcgc insd cir o astfel dc incuviirrtilrc,- in spir.itul cano-
nului prezent qi in qcnere in spiritul cirmuirii biscricc;ti - l'ru estc de
atributul personal al intiistatiitorului ci in calitate cle exponent 1l sir-ro-
dului, cdci el este obligat sd nu facd nimic frirri infelegere cu ceilal{i.

:::.::&!Xtlk !€?s4
35 Ap. 27

Organizatd in felul acesta, o Bisericd independentl sau autocefalS

in caclru'etnic, nici c.ipetenia ei Si nici sinodul ei uu sint supus('vrcu.nei
autoritri!i bisericeEti clin afard, in materie de conducere il treburilor
proprii. Tocmai intr-o astfel cle independel{d consti ^autoccfalia,Ei, .in
bit"ti"u ortocloxit. principiul etuic ca bazil a organizdrii bisericilor auto-
cefale nalionalc a fost intotclcauna recunoscut, deSi nu -a fost singurul
pe baza cdruia s-a aclmis organizarea bisericilor autocefale. AlAturi de
el s-au recunoscut fi alte ele-*mentesau condilii naturalc, ca tcmeluind
in mod suficient autocefaliilc; astfel de exemplu, condiliile tcritoriale,
culturale, poiitice, etc.
canonul exprim5 apoi cit se poate de clar, faptul c5 fiecare epis-
cop este autonom in cadrul eparhi"i sale si a satelor (parohiilor). de
sub slujba lui Ei nu se poate amesteca in treburile unei eparhii strdine,
gi ci acest lucru nu-i este ingdduit nici mitropolitului.
Canonul nu are caracter imperativ, in sensul s5 s1 obli$a. fiecare
neam, sau cum este cazul astdzi, fiecare nafiune, sd se- organizeze in
bisericd autocefalS. Bl recunoaqte doar fiecdrui neam sau fieclrei naliuni,
dreptul la o astfel de orqanizare. Rdmine |a latitudinea celor interesali
s5-$i reclame qi s6-qi afirme un astfel de drept'

11. Canonul acesta este unul, din iele mai discutate, datoritd cuvlntului etnos, al cirui ln-
leleslis-apirutmultoragrcudepitruns.Defaptelestecheialnlelesului acestui canon.
Sensul lui^nu poate fi rleclt acela de neanr, prin care se lnlelege o gruparc etnici, o
unicitate distincti, care arc caractcristicilc unei nafiuni. -
ln nici un caz nu are ln{eles {e provincic, sau de (inut, indiferent de faptul c{ respec-
tiva provincie ar fi populati de creclincioSi cu aceeali origine etnici sau aparlinind tnai
rnultor neanrnri.

CANONUL 35: (AUTONOMIA ITPARI{IALA)

Episcopul s5 nu indrizneasci si faci hirotonii in afara eparhiei
sale, in- cetilile gi in satele care nu-i sint supuse lui; iar de s-ar doledi
ci a fdcut aceasta fSrE incuviinlarea celor care stdpinesc cetifile sau
satele acelea, si se cateriseasci gi ei ,si cei pe care i-a hirotonit.
(Can. L5 I Ec.: 2 II Ec; 8 III Ec.; 5 IV Ec.; 7? Trultn; 73 Ancira;
13,2LAntiohia; 3, 75 Sardica;48, 54 Cartagina)
Episcopii sint autonomi sau independenti in-conducerea eparhiilor
lor si iiecai" iSi poate exercita in mod deplin dreptul de cirmuirc a
npurhi"i proprii. In aceastir situalie nici ulul nu are dreptul sd se ames-
tece in tieburile altei eparhii. Cind ar dori vreunul sA sivirqeasefi vreo
sfintd lucrarc pc teritorittl altei eparhii, trebuie sd obtinii in ace'st scop
invoire din partea episcopului acelerieparhii. Cel ce nu respecti aceasti
rinduiald atit cu privire ia hirotonie, cit qi cu privire la alte lucritri, sc
,"p""" caterisirii; aceia;i pedeapsd ii love$te qi pe cei care ar fi fost
hirotonifi cle el pe tcriioriul stidin. Nortla aceait;r e5fs obliSatorie..qi
pentru ierarhii intiistdtatori clin fruntea mitropoliilor, arhicpiscopilor'
sau patriarhiilor,

t
I
I{
 28
36. 37 Ap.

CANONUL JG: (AFURISTREA cl,ERicil-otr CARE NU-$I ocu-

PA SLU.TBA)
Daci cineva fiind hiroto-*it episcop, nu ar prinri srujrra
aceastaii
purtarea de grijx a po;rorultd carr. i s-a dat irr itinar
lincrrJtlirrlatl'ir,
acela .si fie (sE rinrini) afurisit pi.rr ce-o va pr.imi (slujba);
aserrcrlca,ii
presbiterul ;i diaconur. Iar dactr ducindu-se
tu"oioy'or''u,' fi prirrrit. nu
dyqi voia sa (rru din pricirra sa), ci din c;ruza nlesiemetiei
sd fie.(ri'rin5) totu;i episcop,rlar clerul cetXfii "."i"i"-.ra lroporurri, er
se afuriseascl.
fiindcd (ei, clericii) t.'u ur stru'it poporul cel atit
d";i;;;p"r.
(Can.76. I Ec^;].9._IYE".;3T Trulan; 78 Ancira; t?,
t8 Antiohia;
17 ,sin.I - fi; l, Z, 3 Ciril Alexandrin.tl)
lnfelesul canonului este simplu, ardtind cd se afurisegte qi epis-
copul gi presbiterul Ei diaconul,-
coio fiind ales si hi"ot""i, pentru o anu-
Titd localiiSte. n-u ar voi sd-Ei ia slujba i" priiti.n.-ii-ro. rdmine aftr-
rlslu a|ta trrnD cit nu Se vor prezenta la pOst.
In cazul cd vreun,episcop va fi oprit sd-qi ocupe slujba di. pricina
impotrivirii credincio5iloi cetritrii pentiu care a foit ates
hi'otonit,
atunci el sd rimind in cinste qi in calitate de upir*p, ao" 9i
'i-a sd se afuri-
'seascr
iltreq clerur cettitii respective, pentru cd ,ru indrumut gi ,ru
i-a potolit pe credinciogi.
canonul se referr ra rinduiala existenti in Biserica veche, dupi
eare alegerea intregului crer. (episcop, presbiter,--diaconi, se
recel piin
participarea credincio;ilor laici,- ca.u dreptul
-u'oeau '.,', sd se pronun{e in
-.".pinga-
mod liber pentru oricare dintre candidati, .i" pu ori"n.e
dintre ei. Dacd nu fiiceau uz de acest drept in momentur
aregerii.
ei -nu -mai puteau sd se impotriveascd introcluberii-lrr funcfiune
o 6i"ii-'
cului deja ales de ei.

CANONUL 37: (SINOADELE PLENARE)

De doui ori pe an sX fie (intrrr'it) sinodul episcopilor, pi
ei si
cerceteze impreunr dreptei credinfc si sr iezolvu p"ott"rrrul"
.dogmele
(controverselc)bisericrsti car.ese i-or ivi; odati,'adici,
in a patra sipti-
urini a Cincizecinrii, iar a doua oari. in a doudsprez"."u
,i a lui oc_
tombrie.

. (CLn 34 Apo-s.t.;S I Ec.: Z II Ec.; 19 -'Mc.;--'' vg Trutan:

' 6 VII Ec.:
20 Antiolia: 40 Laodiceea;78,23 C;rt;gin;i
.-'
- Dupd cum s-a vdzut in canonul 34 apostolic, puterea supremd de
conducere a unei provi'cii biserice;ti upaigine sinriautui tuturor
epis-
copilor acelei provincii.
Practica veche. din epoca apostolied,
'at i.temciatd pe principiui si-
no.dalitS{ii,-.ca principiu cle bazd orqanizaliei ,si con?Lc'erii liisericii,
e-ste oglindit in numeroase texte alc Siintei'scripturi
si in ,.rrn"rorro
doeumente pdstrate incepind cu vremea sfinlilo; iir;=i;;, pinS in ziteie
noastre.

*ineu.rtl*i'r :."1
38 Ap. 2S

Prin canonul prezent se dd expresie aceluiasi principiu al sinoda-

Utetii, reglementinclu-se legal felul in care, iu cadrul Iiecirei provincii
bisericeEti sd se intruneased de doul ori pe an, ;i- anume odatil in a patra
sdptdmind dupd Pa;ti, iar a doua oari la 12 octornbrie'
Canonul determini Ei competen{a sinoadelor provinciale'
Care sint aceste sinoade provinciale?
Au fost desigur in primul rind, cele din cuprinsul. provinciilor ad-
ministrative ale itnperiuiui, apoi cele din cuprinsul mitropoliilor 9i in
sfirgit, dispozi{ia canonuiui s-a aplicat constant 9i la toate sinoadele
Bisericilor' autocefale sau autonome, organizate pe teritorii mai mari
decit in cadrul unei simple provincii. In acest sens se aplicA ;i astizi.

CANONUL 38: (EPISCOPII CA ECONOMI PRINCIPALI AI AVE-

RII BISBRICE$TI)
. Episcopul si poarte grija tuturor bunrrrilor (lucrurilor) biserice;ti
;i s5 le rinduiascd (chiverniseascS,aclministreze) p! ele ca ;i cind Dum-
nezeu i-ar sta de veghe,' dar si nu-i fic ingiduit lui sd-;i insuqeasci
ceya clin acestea,sau si diruiasci rudelor proprii eele ale lui Dumnezeu;
iar daci ar fi sirace, s5 le facl parte (si le hbrizeascd) ca sdracilor, dar
si nu vindd din pricina acestora, (suh pretextul ajutoririi accstora) cele
ce sint ale Bisericii.
(Can. 41 Apost.; 26 IV Ec; 11, 12 Vll Ec; 35 Trulan; L5 Ancira;
7,8'(iangra; 24',25 Antirthia; 26,33 Cartagina; 7 sin. I, II; 10 Teofil
AI etanclrinul : 2 C iril Alerandrinul )

-obligafiadeplini a episcopului in toatr: c:hestiu-

Canonul aratd competenfa
nile biscricegti, eI avind de a purta grija bunurillor biserice;ti
Ei dreptul de a le chivernisi in conformitate cu t'tc'voile Bisericii. El nv
este insi ircltninistrator direct al bunurilor bisericeEti, ci este doar in-
clrumAtorul 1i responsabilul acestei administralii, intrucit dupa pilda
Sfinfilor Apostoli nu se cade ca episcopii si se ocupe direct dc cclr'
econornice,ci sa le clirijeze pe acesteaprin subalterr-ri.
in afard de nevoile Bisericii, nu este ingacluit episcopului sd cheltu-
iasci pcntru nimic, nici sti-rsiinsu;easci ceva, nici sI ddruiascf, rudelor'
Singurl cheltuiala, nedestinata trcburilor bisericr:;ti, pe citre o ingdduie
caninul, cste aceea pentru siraci, 1:cntru intrc'tinerea slracilor, pelTi-
tind ca din bunurile Bisericii sir fie ajutate chiar gi rucleic cniscopilor,
daci acesteafac parte din cateEoria s;iracilor.
Se Stie cai in Bi-ccI'icaveche avcrca Bisericii mai era 1umltA ti aY9-
rea seracilor, datoritir faptului cd alaturi de miutttirea sttflctelor, grija
de cipetenie a cirrnuirii Bisericii era sd alunge suferinfele celor. lipsifi
oP,.a tuturor credinciogi-
ii.a isigure existen{a in condifii vrednice 4u
lbr, ba ciiia. gi a altor sarrnani dintre nccredincioqi. De aceastd grijri s-a
preocupat conclucerea bisericeascd iniotdeauna cind suferir-rfele siiracilor
s-lu intefit.
i
€
d{
t
I
d
- ^1

i
 30
39. 10 Ap.

CANONUL 39: (ASCULTAREA CLERULUI DE EPTSCOPI)

. Presbiterii ;i diaconii si nu sdvirgeascd nimic firx incuviinfarea

episcopului, c6ci acesta este cel ciruia i s-a incredinlat poporul Dorirnrr-
lui gi acela de la care se va cere socoteali pentru sufletLle ior.
(Can.; 38,40,41 Apost.; 12 VII Ec.; ST Laod,iceea; 6,7,33 Cartagina
- P^reolii qi diaconii sint datori cu ascultare fatd de episcop. cano-
nul reflectii starea organizatoricd primard, a parohiilor, aclicd a rinitdfilor
conduse la -inceput de cdtre cpiscbpi, unitali in caclrul cdrora preolii gi
diaconii indeplincau funcliuni sacerclotalein clependen{{ strictd^de-epiii
cop cind mai tirziu preofii au dobindit unitarli pastoraie, pe care Ie cir-
muiau- pe raspundere prcip.rie,aga cum este situa{ia gi istdzi, aceastd
'iila
depenclenfd strictii, cu privire la orice lucrare a p.eo{ilor ae
episcop, a incetat, ei rdmin totugi supugi supravegherii gi controlului din
partea episcopului, ciruia ii datoreazd ascultarea canonicdl2.

12. Canonul nu trebuie lnlcles ln seus unilateral, adicA ln sensul ci intr-adevir

preolii,gi
diaconii nu ar putea si sirvirgeasc{ trimic fili-incuviinfarea episcopului, ci in acel seru
' rnai larg ln-care obligi;i pe episcopi canonul 3.1apostolic, se riu si'virpcasci
limic mai
in-tportant ffui dc incuviinlarea lntiistdtdtorului lor, mitropolit, arhicpiscop, etc. l.coiui
lnsus.i este urt pdstor, dcfinlnd puterea haricd si rnisiunea o" a jtirr.ri ;ialailedinciosilor.
$i a-i duce la mintuire, iar aceastd lucrare i sa, L'l o desfigoard pe baza arcptutui's5i
propriu, iar nu numni ca sirnplu dclegat al episcopului.

CANONUL 40: (AVEREA BPISCOPULU)

si fie ardtate (cunoscute in mod lirnurit) bunurile (lucrurile)
prJnrii ale episcopului, 1in eazul cd ar avea gi bunuri propriij
aritate (cunoscute in mod- ldmurit) gi cele dornne.stilbunurile bonrnului,;i sn fie
ale Bisericii), ca episco-pulsi aibi putere cind r-a" iroi"gi ain viate,
s-a
lase ale sale cui vrea ;i cum vrea; gi si nu se piarcld cele ale upir"o'p"tiri
sub cuvint cd ar fi bunuri
_biserice;ti, atunci cincl el a" ar.nei sofie si
copii sau rude sau casnici. cbci este drept inaintea Iui D,rmnezeu 'a
oamenilor, ca nici Biserica s6 nu sufere vreo pagubi clin pricina "u",r_ ,si
uoagterii bunurilor episcopului, ;i ca nici episiopul "au rudele Iui
si-si
risipeasc[ (bunurile) din pricina Bisericii, sau si'cad6
;i t; ;;;"ri tor;:
cese)ai sii, gi moartea lui si se acopere cleoc6ri.
_ (Can,. 38, 47 tlpost; 22 IV Ec.; 35 Trulan; 24 Anti'hia, 22, 26, gI
Cartagina)
Pentru evitarea oric.irei pricini, a oricdrei nein{legeri gi mai ales a
defdimarilor care ar putea na;te pe seama Bisericii .iuu u. epis"opiio.
din pricina bunurilor acestora, se impune obliga{ia ca bunurile l3isericii
gi bunurile personale ale episcopului- sd fie
findte separat in evidenfti,
ca in nici un chip sd nu se facd vreo confuzie intre eie. I se,recunoaqte
episcopului dreptul.la.u"lyri proprii,.pentru ci in vremea aceea episcopii
nu se recrutau cxclusiv clintre monahi, ci dupi curn lrrata canonil, pu_
teau sd fie ;i cisdtorili, avind solie gi copii gi alte rude, ale cdror areffuri
de nroqtenirea episc:opuluise recunoscp.in'prezentul canon.

{:}11"{*rCg;r$ar
 31
4r, 42 Ap.

CANONUL 41: (EPISCOPUL ESTE CAPETENIA EPARHIEI IN

TOATII PRIVINTET-II)
Poruncim ca episbopul sil albe stbilnirea bunurilor Bisericii. Cici
daci sint a i se incredinfa lui sufletele cele de pref ale oamenilor, atunci
cu cit mai mult se cade ca el si porunceascl asupra banilor' ala cd toate
si se cirmuiasci prin stdpinirea (autoritatea) sa, ;i celor lipsifi sI li se
factr parte (s5 li te hdr5zeascS)prin presbiteri pi diaconi, eu frica lui
Dumnezeu pi cu toatS evlavia (cuviinfa). s5 se impf,rt[;easci insi ;i cl
din cele trebuitoale (dac[ ar avea trebuinfd) in lipsurile sale pre-
sante ;i in cele ale frafilor pe care-i addposteqte, pentru ca in
nici u1 chip ace;tia si nu sufere lips[; cici legea Iui Dumnezeu a
orinduit ca cei ce ostenesc la altar (slujesc altarului;, cle la altar si se
hrineascl (I Cor. 9, ?, 13), pentru ci nici osta;ul nu poartd niciodati
arnrele asupra vr5;ma;ilor cu proviziile sale proprii.
( C a n . 3 8 , 3 9 A p o s t .2; 6 M c ; 1 2 V I I E c . ;2 4 , 2 5 A t t t i o l i a ;1 0 ,1 1
Teoiil Alerendrinul: 2 Ciril Aletandrinul)

CanonuL prezcnt motiveazd dreptul episcopului de suprem cirmui-

tor qi al treburilor economice ale eparhiei sale. Aratd apoi ce destinafie au
bunurile bisericegti, Jlrecum Ei cine il ajut;i pe episcop spre a li se da
folosirea cuvcnitd acestor bttnuri, 9i anunie, pentru intre{inerea Bisericii
;i a slujitorilor ei, apoi a sirracilor Ei a strAinilor sau a c5ldtorilor.
Prin felul in care se arat.l ca qi oaspe{ii stririni trebuie sd fie
lntrefinufi din bunurilc Bisericii, se relevd faphrt cd existen{a_acestora
era organizati. Ea era incredin{ata unor institu{ii sau a$ezdmintc spe-
ciale nirrr-ritexenodohii-case pentru primirea striinilor -' care au cxistat
tirnp indclun.qatin BisericA.
Ajutoarele care se dddeau slracilor Ei in genere -celor lipsifi, se
distribuiau prin preofi qi diaconi, dupd dispozifia episcopului'
$i calonul prczent reflectl organizarea primari a parohiilor ca
unititi condLlsecle e1:iscoPi.

CANONUL 42: (OSINDIITEA JOCURILOR DB NOttOC $I A BETIEI)

Episcopul ori presbiterul, ori diaconul, petrecind cu zal'uri ti cu
befii, ori si irtccteze,ori si se cateriseasci.
(Can. 43, 54 Apost.; 22 VII Ec.; 9, 50 Trulon; 24, 55 Laocliceeu;10,
60 Cartagina)

Canonul prevede pedeapsa caterisirii pentru episcopi, presbiteri E-i

cliaconi in cazul cd se impitimesc in jocul de noroc sau in belie. AceastA
lredeapsi insd nu uruteazii a se apllc-a decit dupi ce,_gotrivit canonului
b1 apbstoiic ^,siporuncii exprese a Sfintei Scripturi (Mt, 18, 15-17), cel
in ciuzi t " fi ihemat stiiruitor la orcline Ei silit sii se lase de pacatul
respectiv.
 43 - 45 Ap.
I
I

CANONUL 43: (OSINDTREA JOCURTLOR DE NOROC gI A BE_

Tiljr)
Ipocliaconul sau citeful sau cintxreful, accleasi frcind, ori si in-
ccteze, ori si se afuriseascS;deasemeneapi laicul.
.trz,54 Apost.; 22 \rII Ec.; g, 50 Trulan; 24, SS Laocliceeo;40,
- (Can.
60 Cartogina)

Pentru aceleaqi pdcate sau abateri ale jocului de noroc Ei ale beliei
dacd le-ar sdvirgi i1:odaconii, cite[ii sau cintdre{ii, canonul prezent prc-
vede pedeapsacorespunzdtoarea afurisirii.

CANONUL 44: (OSINDTREADOBINDET gr CAMETDT)

Episcopul sau presbiterul sarr diaconul, care va cere dobindi (ca-
mtrti), de la cei pe care ii imprumutS, ori sd inceteze, ori sa. * "it*_
risc:tsc5.
Can. 17 I Ec.; 70 Trulan; 4 Laodiceea; 5,76 Cartagina; 14 ltosite
cel hlare; 6 Grigorie de Nissoi
canonul prezent nu interzice numai camdta, adici. dobincla spolia-
toare, exageratd, ci orice fei de dobindd, pentru ci rjupd invatdtura creg-
tina, dobinda este En pacat (Mt. 5, 42; Lc. 6, 30, 84, 3b) gi'a fost inter-
zisi inci din V. T. (Deuter. 23, 19).
Pdcatul acesta este cu atit mai de condamnat cu cit iI savirqeEteun
cleric, motiv pentru care se_prevedepedeapsa caterisirii, in caz de'prac-
ticare a imprumuturilor cu dobindd, de cdtre clerici.

CANONUL 45: (OPII,IREA COMUNIUNII CU ERETICTI)

, Episcopul satr presbiterul sau diacontrl, daci numai s-a rugat irn-
prcunx cu ereticii, sd se afuriseasci; iar: dacr le-a perrnis acesiora si
sivir;casci ceva ca clerici (s:'rsbvir;easci cele sfinte), si se cateriseasci.
( C o n .1 0 , 7 7 , 4 6 , 6 4 A p o s t . ;2 , 4 I I I E c . ;6 , g , 3 2 , 9 3 , 3 4 , J T L a o d i -
"' i
teen; 9 Tint. Aler.)
Iireticii sint afttrisiti, iiclicaexcomunica{i clin Biserici Ei sint inter-
zise relaliiie ob;tegti cu ci; cu atit mai mult este oprit ca membrii Risc-
ricii sarr clcricii sd se roage irnpretind cu aceEtia, Ei este de-a dreptul o
infracfitrne dc gravitatea crimei slujirea celor sfinte impreund. c[ ace$-
tiir, dacaiprovin dintre clerici.
Cirnonui prevecle pedeapsa afurisirii, in sensul,.de suspendare din
funcfiune, in eazul clericilor care s-ar ruga imprcunl cu ereticii, gi
pedeapsa afurisirii pentru acei clerici care le-ar ingldui clericilor eretici
sir s'ujge.,circcrlc"fintc':all iir shrji inrprcun.i cu ei. Dacd prima abaterear
putrr gisi vleo explicarc ;i poatc fi tratati cu incluigenf,i,apoi cea de-a

:*S$ii*aae*:':',;
46 - 48 Ap. 3tl

doua reprezintd un act de trddare a Bisericii qi trebuie sancfionat ca

atare, cdci ce inseamnd intercomuniunea ,,in sacrisa cu ereticii? Nimic
altceva decit a face cauzd comun;i cu acegtia.

CANONUL 46: (TAINIILE EIIFITICiLOR NU SINT TAINE)

Poruncim si se cateriseascd episcopul sau presbiterul care au pri-
mit (ca valid) botezul ori jertfa (euharisita) eretieilor. Cici ce fel de im-
pirtipire (infelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credincio-
sul cu necredinciosul?(II Cor. 6, 15).
( C a n . 4 7 , 6 8 A T t o s t .1; 9 I E c . ; 7 I I E c , . ;9 5 T r u t a n ; 7 , 8 L a o d i c e e a ;
7,47 Vasile cel Mare)
Canotutl se referd numcli Ia episcop $i la presbiter, intrucit mrmni
ace;tia pot sduirSi botezul ;i celelalte sjinte taine ;i deci nu,nzai ace;tiu
y:ot sd primeascd sau si respingd tainele sdvir;ite de eretici.
Cum ereticii au pierdut succesiuneaapostolicti, deci $i continuitatea
preotiei, tainele lor nu sint validc, ei ingigi nemaifdcind parte din Biseric5,
iar clericnl care le va socoti totu;i valide, este supus caterisirii.

CANONUL 47: (BOTEZUL VALID NU SE ITEPETA)

Episcopul sau presbitc,rul daci ar boteza din nou pe cel ce are bo-
tezul cu adevdrat sau dacl nu ar boteza pe cel spurcat de cdtre eretici
(cei fird credinfd adevirati), s[ se cateriseascl, ca unul care ia in ris
crucea gi moartea Domnului ;i nu deosebeptepreotii adevirali de preofii
mincinogi.
(Cctn. 46, 49, 5A Apost.; B, 19 I Et:.; 7 trI Ec.; 84, 95 Trulan; 32 Lao.
cLiceea;48;72 Cartagina; 7, 47, 97 Vasile cel Mare)
Se opreqte repetarea botezului valid, sub pedeapsa caterisirii; la
fel qi nebotezarea celor care au primit de ia eretici un botez n€cur&t:
Tcxtql 'canonului cxprima aceea;i atitudine fafd de botezul ereti-
cilor ca Ei'canonul 46.

CANONUL 48: (OSINDIREA CONCUBINAJULUI) :

pErdsitd dc altul, si se afuriseasc5.

( C a n . 8 7 , 9 3 T r u l a n ; 2 0 A n c i r a ; 1 0 2C a r t a g i n a 9
; ,27,35,48,71
Vasile cel Mare)
Canonul prevede pedeapsa afurisirii sau excomunicdrii pentru cre-
diciogii laici care, fdrd motiv legal Ei cu uEurin{d, qi-ar abandona sotiile,
contractind legdturi quasimatrimoniale ilegale cu alte femei libere sau cu
unele nedivorlate legal de solii lor, ci numai pdrdsite de acegtia.

I
I
I

{I
i
l
 49 - 5r Ap.

CANONUL 49: (BOTEZUL SE SAVIR$E$TE NUMAr IN SFTNTA

TREIME)
Daci vreun--ep-is1op-saunresbiter nu ar boteza rlup6 orinduirea
Domnului, in Tatil ;i in Fiul si in Duhur sfint, ci in trei tili a- i"""p"i
sau in trei firi sau in trei mingditori sd se cateriseascb.
(Can.46,47,-50,-68 Apost.; g4, gS, 96 Trutan; 12 Neo_
l^tl_pc; 7g,
c_ezaree&; 47,48 Laodiceea;45,48,22, 110 Cat:taghw;1, gI Vasile cel
Illuret
Impotriva acelora-dintre episcopi,saupresbiteri, care luinclu-sedupd
eretiqi, nlr ar sdvirqi Botezul in numele sfintei rreimi, adici in ,lr-ul"
Tntirlui ;i al Fiului ;i al st'intului Duh, se prevede pedeapsii .iit*.irl,:ii,
interzicindu-se astfel orice abatere cle la rinduiala si.abilifii dc Domnui
in privinfa Botezuiui Ei consemnatdia Matei 28, 19 si Marcu 16, 16.

c.,\NoNUL 50: (BOTEZUL SE SAVIRSE$TE PRIN TREr AFUN_

DARi)
Dacd vreun episcop sau presbiter nu ar sivir;i eele trei afundrri
ale _unei singure sfinliri (a botezului), ci numai o afundar.(f,aceea care
se dd (se practici) intru noartea Domnului, si se cateriseasci.. p""lru
cd nu a zis nomnul: intru moartea mca botezafi, ci: rnerginrl, i"rlilagi
toate neamurile, botezindu-i pe ei, in numele t'atXlui
5i aI niului Si ;i
Sfintului Duh (lllatei, 28, l9).
_ - (Can. 46, 47, 49 Apost.; 7 II Ec; gS Trulan; 12 Neocezareea;4l
Laocliceea;47 Cartagina; l, gI Vasite cel Mare).
Ilotezul se si.virqe;te in numele Sfintei Treini, prin trei afur-r{tir!,
iar.nu nurnai-printr-o singtrri afundare, cum fac uniiirctici, inchipuind
prin aceastadoar nioartea Domnului. Cine se abate de la aceastiirindu-
iala, daca este episcop sau presbiter, se supune clterisirii, p"nt"., "i,
prin botez se impartaqe;te o noui via{i! in nurnele invierii bomnuiui qi
in numele intregii puteri dumnezeie;ti ;i a lucririi tuturor celor trci fete
ale dumnezeirii, iar nu se indrumeazA spre moarte cei ce vine Ia llristos.

GANONUL 51; _GilGOBISMUL TATARNIC gr HUt,rrtEA LUI

DUMNEZEU SE O,SINDESC ITVDOTT)
Daci vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricine
din ea-
talogul (_cinul)preofesc, se fi'e departe {s-ar abfinej de nunti
;i de cir-
nur-i;i-_de vin, nupentru infrinarc, ci.dinscirbaj treci'd cu vederea
(ui-
tind) ci toate sint foarte bune ;i ce bdrbat ;i femeie- t-a-tacut Dumnezeu
pe om' ci hulind, ar cleveti
seasci gi si se indrepteze din {!rtgr-a, ori sd se indreptc, ori str se cateri-
Biseriei (str se afurislasca). Asemenea
gi laicul.
,-.
^ ! C 9 " . 5 , 2 5 , 5 3 , 6 6 A p o s t . ;1 6 M c ; I J T n t l a n ; 7 4 A n c i r a ;1 , 2 , 4 ,
71, 21 Gangra).

<4ld&g=.r
52 - 53 Ap.

Canonul condamnd .rigorismul neintemeiat al unor fefe bisericeEti;

ca gi al laicilor care ar socoti ca stricdcioase cdsetoria, consumul cdrnu-
riloi gi a vinului, declarind cI unii ca acegtia hulesc natura ;i pe Crea-
torul eri Ei sint vrednici de pedeapsd; ciericilor urmind a Ii se aplica in-
tii caterisirea gi apoi afurislrea, dacd nu se indreaptd, iar laicilor afu-
risirea.
Dupd cum se vede gi in cazul hulirii lui Dumnezeu, ca 9i in cazul
simoniei (can. 29 Apost.) se aplice doui pedepse pentru aceiaqi vin[,
adicd pentru acelaqi pilcat, datd fiind gravitatea lui deosebild 9a1e ;i re-
ciamd o indoiti pedeapsd, admi{indu-se exceplie de la principiul ,,non
bis in idern(' (can. 25 Apost.).
Textul canonului aratf, vechea orinduiald bisericeasci dupi care
nu numai diaconii gi presbiterii, ci qi cpiscopii erau cdsdtori{i. Accastd
rinduiald se cerea a fi plstrati, iar cei ce erau impotriva ei, erau_osin-
diti ca mincinogi qi falarnici, dupd cuvintele Sfintului Apostol Pavel
(I Tim. 4,2-1).

CANONUL 52: (PRIMIREA IN BISERICA A CELOR CB SE

POCATBSC)
Daci vreun episcop sau presbiter nu prime;te pe cel ce se intaorce
de Ia picat, ci il indepirteaz6 (il respirrge), si se cateriseasci, pentru ci
mihnefte pe Ifristos, el ce a zis: ,,Bucurie se face in cer pentm un pi-
cdtos care se pncliegte" (Luca 15, 7).
(Can. 3 I Ec.; 43, 702 Trulan; 74 Vasile cel Mare).
I'
In spiritul invifiturii Mintuitorului, cel, ce se pocdieqte sincer pen-
tru pdcatelersale. trebuie sf, fie primit de cltre duhovnic sd se mintu-
iascd, cdci dupd cutn spune Balsamon: ,rnu este p5cat care sd birttiascd
iubirea de oameni a lui Dumnezet(.
O atitudine contrarS, inseamnd in primul rind o atitudine necreqti-
neascb gi apoi o abatere de la misiunea preo{easc5;intrucit, pentru o ast-
fei de lucrare. contrard invdtiturii Domnului Ei misiunii preo{iei, cu
dreptate se prevede pedeapsa caterisirii impotriva duhovnicului care
indepdrteazd de Ia mintuire pe cei ce se pocdiesc de p6catele lor, cdci
doar cei bolnavi au nevoie de doctor nu cei sdndtoqi'

CANONUL 53: (RIGORISMUL FATARNIC SE OSINDE$TE)

Dacd vreun episcop sau presbiter sau diacon nu se infruptl (nu
mdninci) in zilele de sbrbitori din cirnuri si din vin, scirbindu-se' iar
nu pentru infrinare, si se cateriseasci, ca unul care pi-a vitimat propria
sa con;tiinfi pi care s-a ficut multora pricinuitor de srnintealS.
(Can. 57,66 Apost.; 74 Ancira; 2,27 Gangra).
rrl, Canonul face deosebire intre infrinare sau'post, care este un lucru
ingdduit, gi intre dispre{uirea unor anumite bucate, fie din vanitate,
fie ain rdtdcire. Acela dintre clerici care oricind, dar mai ales in zilele
I

-.a
l
I
 :t6
54 - 56 ,trr.

de sdrbdtoare se abline de la errnuri qi de la vin, condamindu-le ca pe

un lucru rau, devine pricind de sminieali pentru r"-"rrii sai qi i-pi-
tri'a acestora cu dreptate se prevede pedeapsa caterisirii. Deci smin-
tea1a, ca Ei simonia gi hula impotriva iui Dirmnezeu, este vrednicr de
pedeapsdindoitd.

CANONUL 54: (OPRIREA CLERiCILOR DE A PETRECE llv

C?RCIUMI)
DacE vreun cleric ar fi r'izut (prins) mincind in circiurni,
sr se
afuriseasc5, afar6 numai daci fiind la- drum (in cilitorie) a tras de
voie la ospltirie. ne-

(Can. 9 Trutan; 24 Laocliceea;40 Cartagina). .rir

. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor por-
niri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1i-
nuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sau
qi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^
""."
aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l
se excepteazd
- 9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele,
in''care le-este ingaduit crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_ar
oetermlns la aceasta.

CANONUL 5S: (PEDEPSiREA PENTRU DEFAINIT\RI|.\ Eprs-

coPULUr)
DacS vreun cleric ar
cd ,,pe mai marele poporului -ociri pe ,episcop, sd se cateriseascii pentru
tdti nr-l t'"f grdi de "au;, lnapte 2r, 5;
(Can. 37, 39 Apost.; 8 IV Ec.; 34 Trutan; Sg Laod,iceea;T Cortaginal

lPiscoPii sint asemuifi cu- cdpeteniile cele rnai inalte ale poporulli
fi lor li se cuvine ul rgsp-ect.clestivirsit clin pott"u cefo.faf6i clerici. Cei
ce.nu le dau respe-ct,ii defaima, ii ocd.risc sau ii vorbesc de rau pe
episccrpi,se supun caterisirii.
. De.sigur,- in-sd, cr cei dintii paznici ai demnitd{ii episcopale sint
episcopii inqigi, de a ed.ror comportlre se-ocupd numeroase canoane, stti-
ruindrr-se in tot chipul ca ei sd nu se faca de simnteali, nici clerului,
nici credincio;ilor.
(Prin cuvintul caterisirg, cu aplicare la clerul inferior,
trebuie
sii se in{eleagd in prezentul
.canon, pecleapsa inclepiirtirii di" ;1i,j;,1;
intrucit la ei nu poate fi r'orba de caterisiie in serisul in care aceastg
pedeapsd se apiicd clericilor hirotoni{i (preo{i gi cliaconij. - Deci inta
un sens nou aI cuvintului caterisire.)

CANONUL 56: (DEFAIMA]TEA PRBOTULUI

$I DIACONUI,UI)
Dacd vreun cleric ar oc5ri pe presbiter sau pe diacon, si
se afu-
riseasc6.
(can. 78 I Ec.; z rrur"an; 27 Laotticeea;39 vasite cel L[ore1.
57. 58 AP. ?7

Acelagi respect pe care-l clatoreazdepiscopului toli clericii inferiori

acestuia, il datoieazi qi presbiterilor r;i diaconilor. r:lt:ricii inferiori aces-
----
tora.
Totuqi, pentru cazul cd vreunul dintre clericii inferiori presbiterilo.r
sau diaconiioi, i-ar oeiri pc acegtia. nu se prevede pedeapsa caterisirii
-- ca in cazul cind l-ar ociri pe
lor - in sens cle inclepirrtare din siujba
.pir"op, ci tinindu-t" i"u-t de ierarhie, se gradeazir qi pedepsele.R1e11-
zindu-se doar ltedeapsa afurisirii lor _. in seus de suspeudart: ditt tunc-
ii;-:-A;;aita peaeapsdurm.azii a se aplica.qi diaconilor dacd-i '-rci-
ilr" p" prusbiteri, cle Lsemenea 5i tuturor celorialti clcrici inferiori (ipo-
diaconi, lectori, eic') daci i-ar ociri pe presbiteri sau pe diaconi'

ci\NoNuL 5?: (PEDEAPSA PENTRU BAT,IOCURA CELOR CU

DEFECTE FIZICE)
Daci vreun cleric ar batjocori (ar lua in bdtaie de joc), fie pe cel
gchiop, fie pe cel surd, fie pe cel orb, fie pe cel vdtlmat la picioare, sd
se afuriseascd; asemeneaqi laicul,
Cei loviti de soarti, sau in orice cliip iluti'lati s-au schiloclili' t19-
buie sI facd obiectui unei griji si unei asistenfep)indde cotnpitsiune.dit't
partea celor teferi, care sJcade sri mul{utleascir-lui.Dutttttezcu itr frcce
'ctipe
pentru ce i-a pizit de nenor6cirile care i-au lovit. pe al{ii. D"'rcdmai
alei vreunul dintrc clerici s-ar comporta altfel, batjocolindu-i pe eei
care se gesesc in astfei cle stdri, ca sjchiopi, o{bi, t*9'' el sdvirqe$te un
pacat gi"in acelagi timp se face'pricinh db sminteald pentru altii Si i$i
atrage afurisirea. ;

CANONUL 58: (INDATORIREA CLERULUI DE A CATEI1IZA $I

PREDICA)
Episcopul sau presbiterul aritind nepbsare (neglijind) clerului sau
poporului .si neinvifindu-i pe acegtia dreapta credinff, str se afuriseasci,
iar stdruind in nephsarepi in lenevie, si sc cateriseasc[.
(Can. 1.9Trulan; 11 Sard-ica;19 Laotl'iceea;71,121,723Cct'rtagina)'
Dupd porunca Mintuitorului, episcopii 9i -preofii sint datori, ca.-]n
vederea iucrlrii de mintuire a credincioEilor.sd-i instruiascl pc accsti-a.
ca gi pe clericii inferiori, in cele ale credinlei; adici sir-i itrve!.e adeva-
"u.il" de credin!5 Si si-i llmureasci in nedumeririie pe care le-ar avea
cu privire la ele. in acest scop, 'sauei trebuie-sd predice.si sa catehizbze'
a"p'a rf""oile 9i imprejurdrile condifiile in care igi pot desfi;ura
".iirritotuu lor preofeasia. in pici un caz nu se poate re_nunfa-la ttnna-
;;;- G;"ii aita de Mintuitorul tuturor slujitorilor Bisericii: ,,Mer-
gind,'invifa{i
" toate neamurile. . .( (Matei 28' 19).
$i in canonul prezellt ca 9i in alte canoane (5, 29-, 51, 57 Aqostt),
pedeapsa afurisirii nu are sensul de excomunicare, ci doar pe aceia cte
suspendaredin slujba.
 38
59. 60 Ap,

CANONUL 5e: (OCROTTREA CLERTCTLORSARACT)

Dacd vreun episcop_sau presbiter sau diacon nu ar da
cele de tre-
buinfi vreunuia dintre clerici "aru a" fi ripsifi
isar""il,lx se afuriseasctr,
iar stdruind, si se cateriseasci intocmai ca'unul
;;;r" a ucis pe fra-
tele s5u.

_(Ca?.4,38,41 Apost.;7, t Gangra; 37 Cartagi.na;g Teofil AIe_

eandrinul)

Bunurile bisericeqti au fost numite averea Domnului sau

averea sd-
racilor. Aceasta inseamni cd nu sint gi "r, "pi"g"- "i"ia"""-
unor anu_
-iti
9u.-9"i' ci aparfin tuturor, din eie trebuind sd se satisfacd nevoile
cultului qi apoi cele impuse de ajutorarea sdracilor. Din categoria sdra-
cilor, in genere' fac--parte Ei clericii lipsiti, 'u nurlai
raicii. pJntru epis-
copi, presbiteri Ei diaconi exista obiceiut'
b9""*i d"- u-p"rt" grija ceror
materiale pentru tofi cei lipsifi dintre. crc'dinciogi. In-bine a'cest seop, opera
de asisten{d soeiald cregtini a fost cit poate d;
-se. organizatd in
Biserica veche. In cadrur ei, neindcplinii"u oHilutGi'
a" a asigura
existenta materiald a clericilor sdraci ci
Ei a cetortaTli'credinciogi n""p"Ei
mizeriei, era socotitl ri ne bun6 dreptate, de g.u"iti1*-actelor
'ca,re-i."-po.iuilitate de uci-
dere a
-?proapeiui..cdci,.-intr-adevdr,'cel
pe eei lipsili de. piine gi nu-i ajutd, in 'rod indirelt sd ajute
"tor,
este ucigaEut
cum sipuneinsu$i canonul.13

13' vechea organiza{ie bisericeasci,.oriclti greutate a.pus pe propivirluirea

lucrarea celor sfinte,-nu-a neglijat-si nu"a desconsiierai,nici cuvlntului gi pe
iatura materiald economicd
a vicfii' tn domeniul cireia a desfdsurat,prin organizat"o
"ririu"1"i sociale, o actiune
l:t_{lt g"jrs[inutd si cle importarite ci qi ""a ..rigior.A ;;;;;ii;:ri$.
rn prlmele trei veacuri ale Bisericii s-aiinut ln mod cieosebit.
la asigurarcacelor necesare
traiultti tuturor cregtrnilor din bunuriie obi;l-esti.r. "o*""itetii3r
tocate. u"i tr.ri",
abandonlndu-seaceasti oritrduire socialtr ei'anghclic:i, "n..
"t"" io bazd proprietatea
ob;teascd,aceia;i actiune dc asistenfi social{ t-'. aur
asezirnintclor menite-si adiposteasci qi si ingriieas"lir. i"i" o"!"iirur.u instit.liilor sau
"trr-.r;r'p" vdduve, pe bitrrri,
institute numite dupri specificul fiecdteia: orfinotrofii,'hiro"onriij gncrontocomii,
doltii e-tc'Pe llngi.instiiu{iile spcciale de asistentri-"Jrrii, xeno-
".""riaou.1,ai fost asiglrati
in une-le-sectoale punercll la dispozi!ia "nqi"i, .-"i.
9i.r-rrir.r "J"gtr sau corpuri de oa.
i meni dedical.islujirii altora, cum au fost parabolaiii, I l^rr1iJi1'rcsilni ai lumii vechi_

CANONUL 60: (CARTILE APOCRTFE gr ERETTCE)

DacE in Biserici ar rrspindi cineva, ca sfinte, c5rfile cu
titlrrri
(nume) false ale necredinciogilor (ereticilor), .p"" pugoba
popomlui ;i
a clerului, si se cateriseascl.
(can.85 Apost'; g vII Ec.;63 Trulan; sg,60 Laocriceea;24 cartagina).
canonul interzice rispindirea ca sfinte - deci de aceeaqi valoare
cu cErfile inspirate, - a unor scrieri apocrife, pn "*" ereticii'le-au pus
in circulafie sub diverse numiri de naiuri si inctrci in eroare pe cre-
dinciogi qi chiar pe cfer-ici._Astfer, unere erau p"nr""t*
sul> numele
sfinfilor Apostoli, iar altele chiar sub numelc Mintuitorului. pentru
cle-

i..;
6r. 62 Ap,

ricii care ar rdspindi astfel de cirfi prezentindu-le ca qi cind ar fi de

aeeeaqit'aloare cu cele sfinte, se prevede pedeapsa caterisirii. De altfel.
pedeapsa e'stc aceiasiica li cea prevlzuti pentru crezie, qi e firesc ca cel
care rdspincieqtein Bisericir, priutrc credincioqi, clrfile ereticilor, sir fie
tratat ca si un eretic.

CANONUL 61: (PACr\TB CARE OPRESC DE LA PREOTIE)

Dactr impotriva urrui credincios, se faco vreo invinuire de des-
frinare sau de adulter sau de o alti oarecare fapti opriti, 5i s-ar dovedi,
acela sE nu se inainteze in cler (sir nu devie cleric).
(Can. 25 Apost.: 2, 9, 70 I Ec; 6 II Ec.; 33 Trulan; 12 Ancira: 7 ,
-Q,12 Nerscezdreed:128, 729, 130 Carta.c\ina;89 ltasile cel llate; 5,
Grigorie de lfisso,' 3, 6 Teofil Aletandrinul).
Pentru cei care urmeaze a intra in cler, se eere. dupd cuvintul
Sfintului Apostol Pavel, sf, aibd mlrturie bunl Ei de la cei dirr atara
Bisericii (I Tim. 3, ?). Cu atit mai virtos se cere astfel de mdrturie de
la cci din Bisericd, adici de la credincio;i sti le aibi cineva pentru a
deveni membru al clerului, accentuind in special, asupra curi{iei mo-
rale a acestuia. Ca urrnare, se inlelege dc cc qi canonul st.it'uiesitepen-
tru inlSturarea de la intrarea in prcofie a celor care nu au dlis o viafd
morali corspunzirtoare, aceEtia neputind purta cu vrednicie slujirea
preofcascdEi r-riciseri'i ca pildi pentru credincio;i.

CANONUL 62: (APOST AZLA CLERULUI)

Dacd pentru frica orrrerteascdfie a vrerrnui iudeu, fie a lrcunrri
elin, sau a vreunui eretic, vreun cleric cumva leapidi numele lui Hris-
tos, si se indepdrtcze din BisericX (si se dea anatetnei); iar dac6 lea-
pidd nurnele de cleric sd se cateriseascd;dar pocdindu-se si fie primit
ca laic.
( C o n . 1 0 I E c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 7 0 , 1 4 P e t r t tA l e r a n d r i n u l ; 2
Teofil Alexandrirtul; ETtistola ltti Atonnsie eel Mare cdtre Rufinian).
Din pricina presiunilor pe care le-a exercitat asupra creEtinilor di-
l'crsi necre;tini qi eretici, in timpul perseculiilor sau in alte impre.iurdri,
unii dintre clerici s-au lepidat fie de credinfd, fie numai de calitatea
de clerici. Cei dintii se dau anatenrei, adicl excomunicArii celei mai
grave. Ei sint exclugi pentru totdeauna din Bisericd Ei predafi celui rdu,
ncfiind vrednici a se numdra nici intre laici.
Desigur cd aceastl lredeapsl li se aplicir nurnai duirA ce mai ina-
inte sint supugi caterisirii.
Cei din a doua categorie,prin sldbiciune sau prin lipsa de hotdrire
s-au ficut nevrednici de a mai fi clerici, de aceea se caterisesc pentru
totdeauna, asa incit chiar daca se pocaicsc, nu luai pot fi r,:prirliti in
cler. ci numai in rindui laicilor.
 6r. 64 Ap.

CANONUL 63: (MINCARI OPRTTE)

Daci vreun epis-cop-sarr-presbiter sau diacon, sau oricare din
c4_
j:lt*Ii:rii, (din cinul preotesc)ar minca fie carne in sirrse
ryeofesti
viu, sugrurnat sau inecat).fie animalmupcat(r6nit) de fiai?,
!1^"
ue :1_T3tt.
mortaciune' sd se-cateriseascd, pentru cr legea a oprit aceasta, lce-
nezd 9,4; Fapte lb, Zg); iar daci ar fi laic, sE se aflris"u.ie.
(Can. 67 Trutan; 2 Gatryra)

^ ^.Numeroase prescijiplii ale vechiului restament au fost observate

tn blserlca veche si socotite norrnative pentm clerici gi creclincioli. In_
tre acestea s-int'qi cele, cu p.i"i." iu sugrumare, apoi
eere referitoare
la..morticiuni.qi la _cdrnuri clin. animale. ilnpotlite'ruii--,r$"ute,Ae ii"re
sdlbatice, a cdror consurnarc, este interzisa cr""icito;-$i-ili;il;;
irr, p;
depselc ardtate in canon.

CANONIIL 64: (OPRIREA COMUNTUNTTCU NECRtr$rrNiI gr

ERETICII)
Dacil vreun cleric sau laic ar intra in sinagoga (adunarea irrdeiloi
sau a ereticilor) spre a se ruga, s6 se pi cateriseascd gi sI se pi
afur,i.
seasci.

- - . ( C a n ; 7 , 4 5 , 7 0 , 2 1 A p o s t . ;7 I T r u l a n ; 7 A n t i o h i a6 , 2 9 , 3 : J , 3 7 ; ,J g
Laodiceea).

ln Biserica veche, ciatoritd antagonismului in care se geseau erels-

tinii cu ereticii qi cu necregtinii. s-a impus in mod spontan
un separa-
tism riquros in relafiile fafd de acestia.
De altfel este de la sine in{eles, cd dacd anumite rela{ii comune cu
ereticii Ei cu necregtinii nu pnte.u sd fie evitate qi deci interzise,
apoi
relafiile cu caracter strict religios, care ar fi de naturd sd-i aduci in
situafia de a se ruga impreund nu puteau fi tngdduite; cdci intr*adevdr,
xugiiciunea impreund cu necrcqtinii sau cu ereticii inseamnd o recunoag-
tere implicitd a credinfei ior, fapt care este contrar pozi{iei principiale pe
care s-a situat Biserica fafi de eretici gi necregtini. Ea singuri esie depo-
zitara adevdrului mintuitor relevat qi ea singurd, prin mijloacele harului
sfinfitor, poate asigura mintuirea credinciogilor. Recunoaqterea val.orii
soteriologioe a practicilor religioase ale altor reiigii
Ei ale ereticilor,
inseamnd implicit recunoa"sfsreanetemeiniciei pozifiei pe care s_a situat
Biserica fafi de necrcrstini qi eretici. pentru aceste motive, oricdrui cleric
ii este interzis, sub pedeapsa caterisirii qi afurisirii, sd se roage cu ere-
ticii gi cu necreqtinii, fie in locaqurile de cult ale acelora, fie in afari.
Acelagi lucru este interzis Ei laicilor, sub pecleapsaafurisirii.
 41
65-6? Ap.

CANONUL 65: (BATAIA SAU LOVIREA SE OSINDE$TE)

Dac6 in cearta (sfadd), vreun cleric ar lovi pe cineva ;i clintr-o
lovituri l-ar omori, si se cateriseascdpentru pripirea sa' iar dacd ar fi
laic, si se afuriseascS.
(Can. 27 Apost.; 9 sin. I-il; 22, 23 Ancira; 8, 54, 55, 56, 57 Vasile
ccl LIare; 5 Grigorie de Nisso/.
clerul estc chemat sd-i pdstoleascapc credincio5i prin putertra ctt-
vintului $i al harului; iar nicidecum prin alte 'rnijloace. De nceea ;i -a-
tunci eind unii ar a'iunge la gilceavd, clericii trebuie s5 evite in orice
chin amestecarea intre iei ce -ie incaierd 5i sd caute a-i lumina cu mij-
foni":puiniee. Tn acelaqi scn.s sint obligati preolii sir-i- Iumineze 9i s-i-9i
inaruri"r"ie ;i credincioqii, cdci certele si ina5iererile, ii duc cu uSurinti
qi pe clerici qi pe laici inisitualia cle a ucicle,prin.lovituri',pe.semenii lor'
pdcat pentru'care canonul prevede, in cazUl Clericilor; caterisirea, iar ln
cazr-rllaicilor, iifr.rrisirea, : l

CANONUL 66: (POSTUL DE DUI\'IINICA $I SIMBATA)

Dacd vreun cleric s-4r afla postind in zi de duminici sau simbfitfl
(afard numai de una), si se cateriseascS;iar de ar fi laic, si se afu-
riseascS.
(Can.51,53 Apost.; 16 IV Ec.; 73,55 Trulan; 74 Ancira; 78,21
Gangra; 29. 49, 57 Laodiceea).
!n Biserica veche era interzis cu desdvirqire si se posteascSdumi-
nica Ei simbeia. Duminica pentru motivul cd este ziua in care a inviat
flriot,i., iar simbita fiinclci ea aminteqte crearea lumii. Deci una inseam-
nd invierea qi transformarea lttmii, iar alta inceputul lumii. Amindoui
evenimentele sint prilej de bucurie, iar nu de intristare $i de pocdin{5'
adici de post. Peniru icest motiv nu s-a ingdduit decit in mod excep-
tionaf -'afard de una - in simbdta PaEteiiri, sA se posteascd 9i nici-
deeum in altelc.
Dupi vechea rinduiaid nu ar trebui sd _se posteascd nici in dumi-
nicile Ei^simbetele celor patru mari posturi,de_peste. an. Cu toate aces-
ilu- i"Ja, fractica bisericeasci a impus rinduiala existentd astdzi, dupd
;;;"-;ilGsi; ta"a excepfie, in toate zilele posturilor respective, deci
gi duminicile qi simbetele.

CANoNUL 6?: (OSINDIREA cELoR cE STRICA FECIoARE)

Daed cineva ar apuca cu de-a sila (ar strica, ar silui)' o fatd ne-
logoditfi, s5 se afurismscS; ,si sd nu-i fie permis _aceluia a lua- pe alta'
ci"pe aceea si o fie, pc care a ales-o, (stricat-o), chiar daci ar fi slraci.
( C a n .2 ? M c . ; 9 2 , 9 8 T r u t a n ; 1 1 A n c i r a ; 2 2 , 2 5 ,2 6 , 3 0 , 6 9 V a s i ' l e
cet tr[are)
 42
68. 69 Ap.

Celui care picdtuia cu logodnica altuia

gi nu i se ingdduia cdsdtoriu'cu .".puctiva;- i se aplica o pedeapsi aspri,
pentru
eu o fecioard nelogoditd, canonul impune ouiigatria cel care ar pdcdtui
au- o ,u edsdtori cu
ea. Totugi celui ce.ar sirvirqi acest pdcat.
i se ipiicd pldeapsa afurisirii.
cuvintele de incheier" "i" "ano;;i,ii,
chiar daci _ releva
mentalitatea 'rernii c]e,at-unci, dupd care .sdrdciaar ii saracd
"on.tituiu un impedi-
ment_la cdsdtorie,iar cracdci'eva'era obligat
;-;";;;breascd. cu una
sdracd,faptul era considerato pedeapsd.

CANONUL 68: (IITROTONIA SA NU SE REPETE)

Dacr vreun episcop, presbiter sau diacon, va primi a doua
'cateriscasci
rotonie de la altcine*a'- si-sau se
hi-
"1 ii "u-t'"" I-a hirotonit,
afari de cazul ci ar do'edi "a "i- iri"ri""i" ri
cei ce sint botezati.sarr frirotonifi Je ti"tlial*1e'Ia eretici. cici
-- unii "" ut"iii", ,i,i urtu cu putirrfi
sE fie nici credinciosi, nici cterici,'-
(Can. 46. 47 Apost.; 8^, I Ec.; 4_
II Ec.; vS III
'L' L'v''
Ec.; i8, 3Q Laocliceea;
36, 48, sT,6g Cartagina;i, i Jg iiiiti" "it iir"f"
Dupd cum arrr vdzut la cano.ul 46 gi 42,
- ea ale unora earc in genere, tainele ereticilor
- nu sint 'alide. Nici -au pierdut preolia cizind aiil succesiuneaapostolicd
botezul'acestora.n.
-ii este rotez. nici hirotonia,
hirotonie, nici euharistia, cuharlirii.
nici o uita tuirra De aceea, nu
nuntai cd nu se ing;iduie, ci este 'ru""*"
cdtre cretici. si fie botezafi;i hirotoniti din -ca cei botezafi qi hirotoni{,i de
";i,.-N;;:te insd ingdduit,
sub pedeapsa caterisirii, "upeta""a botezului, t,i"i-i"p"turea hiroto-
-riici'
niei' clacii ele au fost sdvirgite in mod v;rlicl.
preofii ereticilor nu,pot..fi primifi Dupi aceastirrincluialti deci,
in gi-se.ica-';;"p,t;;;[i qi nici cre-
clitrciosii ca fiincl botezafi, "i, put,,trr-'a fi
considerati crecrir"rcioqi, ei tre_
buie.boteza{i din nou, iar p.ni., a-fi considerali
clerici, trr:buiesc hiro-
tonifi dir-rnou.
. --9".privire la schis.maticiinsd s;i in spefr cu privire la ro''ano-
catolici si la cei ce apar{in bisericiror 'zise eterod"";
biserieeasctia stabilii, ca qi notezuiii'hirotonia Ai;'.irarit, practica
acc-storasd fie rccr'os_
cute ca valide.la

14' cu privire la schirnaticilnsi tn spefdcu privire.

9i ta rornano-catolici gi la cei cc apar[irr
Bisericilorzise cterodox6^q1-1 "x1;t, p*"iica t_isericear;t; ,t";liii, ca botezul
hirotorria accstorasI fic recunoscute ;i gi
ta valide,.S-_apu-1sproblerna recunoagterii vali_
ditrtii hirotoniilor anglicane, in scnsril c,
aierua.ri.ri" JoririJ.."'liao". schismaticii,
sau' considcrind'-i totusi erciici, sit fie '':rtioate
hirotoniirc lor prin iconomic. Aceste
-canonul
chestiuni, strrns lcgate tre srrccesiirnea npnrloii"e, au legriturr cu
vasile ccl Mare gi c-"neanomrl ";t;;irtii;;.,i r al sftntului
tin.,t ,"-r, 6p.r." "j]a.trginei, la anur

CANONUL 69; (pOSTURTLE DE CAPETENTE)

- Daci vreun episcop sau presbiter sau <iiaeon
sau ipodiaeon sau
citef sau vrun cintiref, nu poste;ete sfinta patruzeeime
a pastilor (ma-
 43
70. 7l Ap.

rele post), sau miereurea sau vinerea, si se cateriseasci; afari numai

dacd ar ii impiedicat de slSbiciunea trupeasci; iar dacd ar fi laic si se
afuriseasc6.
(Can. 29, 56189 Trulan; 79 Gangra; 49, 50,-57 Laodiceea; ! plo-yi
sie Aietand.rinuli 15 petru Alerandriiuti 8,'70, Timotei Alerandrinul)
Rinduiala veche pe care o infdliEeazi canonul prezen-tcu privire la
-pistul
postul pa$tilor gi la de miercurea Ei vinerea, a -suferit in timp o
lerie ae schimbdri gi anume: se excepteazl miercurea 9i vinerea din sdp-
tdmina de dupi Paqti, apoi 'de miercurei qi vinerea din-sdptdrnina dinaintea
duminicii l5sitului'sec carne, apoi miercurea Si vinerea sdptdminii
brinzei.
itt gutt""" numai neputinfa trupeas,ci, adicd boala, eonstituie un
insd
motiv .'uiubil pentru dezlegarea cle post. La aceasta se mai adaugi
ca de exemplu. faptul cd cineva s-ar gisi in cdldtorie sau in
li-altele,
----' -i;
impre'iurdri de for{A majori in care nu se poate posti, etc'
'Postui
afard de Paqtilor, Biseric-aa mai rinduit_gi postul Cra-
ciunului, postul sin Petru (aI sfintjlor Apostoli Petru si Pavel) qi postul
Si"ti-aiibi (al aclormirii Maicii Domnului) ca posturi mari, aqa incit
i-p["":, cu al Sfi'terlor Pagti se numdrd patru posturi rnari.

IUDEII)
CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU
Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca-
(ar ser6a'
talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui
ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar prirrri de la ei darurile de sdrbdtoart"
p""lo* azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi
Iaic, si se afuriseasci.
( C a n . 7 , 6 4 , 7 1 A p c t s t .1; 7 T r u l s n : 1 A n t i o h i a ; 2 9 , 3 7 , 3 8 L a o d i c e c a ;
5 1 , 7 3 , 1 0 6C a r t a g i n a )
Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A
de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$-
inter-
tinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia,
;i;i;J .j clericilor si laicilor. atit sti posteascd, sq9 tind slrbdtorilc cu
.'se
iudeii, cit Si sd primeascd daruri ca caracfer religios de la ace;tia'

CANONUL ?1: (OPRIREA COMUNIUNIi CULTICE CU PAGINII

$r TUDEII)
" Dacd vreun cre;tin ar cluce unttlelemn sau ar aprinde luminiri la
templul piginilor sau la sinagoga iudeilor, in sirllitorilc lor, si se afu-
riseascb.
(Can. ?, 64,70 APost.; 11, 94 Trulan; 7, 24 Ancira; 1 Antiohia; 29,
37.38,39 Sardica:27 Cartagina)
Oriee act de cult prin care s-ar ar5ta comunltlnce rr.:ligioasiicu P5-
ginii sau cu iudeii, este oprit- cu desdvirqire nu nttmai pentru clerici ci
;i pentru laici, st;b pedeapsaafurisirii.
 72 - 74 ,\lr

__ _ Dispozifia canonie;i in acest serls, se intemeiazd pe sfinta scripturi

(II Cor. 6, 14-15,etc.)

CANONUL 72: (osiNDIIrBA SACIITLEGIULUI sAU rERostlrEr)

f)aci r-.eun clcric sau laic ar fura tlin Sfinta Biserici ceari
sau
untdelemn, si se afuriseasci qi si irrtoarcd (rcstituie) incilcit inrpre-
urri eu ceeace a luat.
Apost.; 2.5 Antiottia;10 sin. I_II: g Grigori,ede
r,.^.^_(Con.25,38,73
lv?s,so./

. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unul
tpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd ne-
cinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numai
afurisirea, ci restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*; pe ringd insa;i
eple. furate, qi.9iaceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic
uii
cleric sau un laicls.

15. lntelesul afurisirii, ca pedeap-siprevizutd de prezentul canon, pentru clerici,

d.esuslenda-re,pentru ci altfel, oaci ar fi si acimitem, cd este acela
este v6rba Oeaturisirelropriu-
zisr, ln cazul acesta ar trebui str adrnitem_ci i se aplici trei pedepsepentru
o vini gi
anume: lntli carerisirea, apoi afurisirea qi la urmi imenda. o6"i oi fi vorba ""
a" lrri,
in idem" ceeace se poate admite ln mod exceplional, ci de
,,tris in idem., ""ru a" *"r"
nici o rafiune gi nici nu se pornenegtein vreo lLgislalie oriclt'dc o.."oni.i,

CANONUL 73: (OSINDIREA SACRILEGIULUI sAU IEROSILIEI)

V=u^r.
sfinfit de aur sau de argint, sau pirrz6 (sfinfitd), nimeni sE
nu-;i_, mai lnsugeascEspre i'trebuinfare proprie, cici este lJcru
fdrx ae
Iege (po-trivinic legrr). rar de "-a" vidi "inioa
lfacinJ-una ca aceasta),
sI se pedepseasc5cu afurisirea.
(Cgry. 2-5, 38, 72 Apost.; t0 sin l_-il; g Grigorie de Nissa,. 2 Ciril
Alerandrinul)
$i in acest canon este vorba tot de ierosilie, specificindu-sc cd ea
se extinde Ei la alte lucruri sfinte pe lingi cele'aretate prin canonul
anterior Ei prevdzindu-se aceeagi sancfiune a afurisirii, pbntru cei ce
s-ar face vinova{i de aeest pdcat.

CANONUL 74: (JUDECAliiiA EPISCOPILOR)

Epis_copul-pirit pentru oarece de cxtre oameni vrednici tli'incre-
dere, acela si fie chenrat-neapdrat de cdtre (ceilalfi) episcopi;;i aaca
:e v1 inf6!i9a gi va mirturisi, oii ar fi dovedit, sr se'hotirasci peieapsa,.
iar daci fiind chemat, fiu se va supune (nu ar da ascultar,ll,
,a'til
chemat- s-i a doua oari, trimifincru-se dup6 er doi episcopi. io" daci
nici astfel nu se va supune (nu va asculta), sd fie "rt"ttiaJ-ri a treia
oar€,
trimifinrlu-se din nou doi episcopi Ia el.'rar daci nesocoiirra
(o astfel de chemare) nu se 'a infifi;a, sinodul si ;i aceasta
hotirasce i-pririi,"

f
?'l Ap.

lui cele ee i se va p[rea (potrivite), ca si nu i se par[ a ci;tiga fugind

de judecati :
p o s t . ; 6 I I E c : . ;g , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E 9 ; 8 T r y , I a n ;
( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 5 A-Laodieeea;
74, 7i, 29 Antioiia; 40 4 Sardica; 8, 70, 77, 72, 75, .7-8,79,
59, L01,707, 128,729,730,732 Cartagina; 73, sin. I*II; 9 Teofil Aleran'
clrinul)
Canonul prezent se ocupd cu judecarea episcopilor, ardtind, ln
esen[5, procedura care trebuie urmat5. in asemeneacazuri.
Se prevede intii, cd nu oricine poate s5-l acuze pe episcop, ci numai
oamenii vrednici de incredere. Care sint acegtia ne arat5 alte canoane
Fi anunre 6II Ec.; 21 IV Ec.; B, 19, 128, 129 Cartagina,,etc.Acuzatorul
trebuie sd fie intii de credinfd creqtind ortodoxd (6 II Ec.) 5i este dator
sri-qi sus[ind pira, altfel se pedepse.gteca un cdotnniator (19 Cartagina).
Cel ce acuzd pe episcop, trebuie sd dea in scris cd ,,este gata sd se sltpu-
nd aceleiaqi pedepse care s-ar da episcopului acuzat, in cazul cind la cer-
cetarea lucrurilor se va dovedi cd episcopul este nevinovat( (6 II Ec).
lar celui ce a formulat mai multe acuze impotriva episcopuiui sau a ori-
cdrui cleric, dac6 nu poate dovedi una dintre ele, nu i se mai permite
sd susfini pe celelalte (130 Cartagina). Se infelege cd nici un fel de
eretic sau ichismatic Ei nici necreEtinii, apoi caterisi{ii, excomunicafii,
etc., adicd in genere, orice persoane care din punct de vedere al cre-
din[ei Ei moralei creEtine ortodoxe sint nevrednice de incredere, adicd
sint nedemne, nu au dreptul si ridice pird impotriva episcopului, sau
mai bine zis, dacd ridicd r,'reo astfel de pird, ea nu este luati in consi-
dcrare de cdtre forurile biserice;ti.
Orice piri insi, fdcuti de persoane vrednice de incredere, trebuie
sa fie cercetatd in mod temeinic (3, 6 Teofil Alexandrinul). Se infelege
ins5, cd este vorba de acuze care s-ar ridica in chestiuni bisericegti, nu
in chestiuni particulare, in cale fiecare persoanA lezata in drepturi de
citre vreun epscop sau de cdtre alt cleric, poate si-i reclame pe, ace$tia,
atit in fa{a autoritA{ilor.;i instan{elor biserice;ti, cit ;i in fala celor civile.
Acuza impotriva episcopului se inainteazi mitropolitului sau 9i pa-
triarhului, principiul fiind ca ea sd se adreseze clpeteniei sinodului de
care depinde episcopul in cauzd (6 II Ec.; 1.9Cariagina).
De indatd ce s-a introdus pira canonicd impotriva unui cpiscop,
cipetenia sinodului respectiv va indeplini proceclura de citare, care se
urrneazti dupi prevederile prezentului canon, adici po{tindu-l la sinod
prin episcopi, iar nu prin oricine. Numai in cazul cind nu se va infdfi9a
la sinod episcopul citat, i se va repeta citarea incl de doud,ori, ca ast-
fei dupd trei poftiri, sd se incieplineascd complet procedura evanghelici
a citirrii (Matei 18, 15-17).
Abia dupi a treia citare se va proceda la judecarea in lipsd a
eelui pirit, sinociul putind sd pronunle pedeapsape care o va socoti de
cuviin{d.

. {

:
j

T. -
:. iqi:;---r,
.!
 46
15 - 7t Ap.

CANONUL 75: (MARTORII IMPOTRIVA EPISCOPULUT)

i!
La mirturia- cea impotriva episcopului, sd nu se primeascd e'e-
ticul ;i nici numai un singur credincios,
_cici prin gura lmirturia) a doi
sau tru:i rnartori se va intemeia tot cur.intul. (Maiei tg, f6l.
(can' 2 I Ec.; G II Ec.; sg, 7Jr, 732 cartagina, g reoJil Aretancrrinul)
canonul prezent aratd ci ereticii
lu pg! fi nici martori, dupd cum
nu pot fi nici acuzatori impotriva episcopilor. Dc asernenea canonul
menfioneazd (exprimi) un principiu totdeauna adrnis in justi{ie, ;t ;;
singur 'rartor nu poate clepune mdrturie - ,,iu.ir.s unus, testis
,vsribila
nrullus( - cdci aga cunr spllne qi Sfinta Scripturd nuinai ,,in guri a doi
sau trei martori sttr cuvintul adevdrului{i, adicd fdrit cle miriimtim clciisau
trei. martori nu poate fi susfinuta nici o cauza ca adevirata in fata
justifici.

CANONUL 76; (EPISCOPIA NU SE MOSTENE$TE)

orinduim cx nu se cuvine ca episcopul si hi'otoneasci in dem.ita-
tea episcopalS pe cine voie;te, diruind_o fratelui .uu fi,rtoi
,u" uftoi
rude, cici 'u este d.ept sr se rinduiasci moptenitori episcopiei, diruinJ
simfirii (patimei) onrenegti cele ce sint ale lui Dunrnezeu; pentru
ci nu
se cade a pune Biserica lui Dumnezcu sub moptenitori.-rar
aaca va
face cineva aceasta, hirotonia si rimini ta"a ta"iu ia" 1f
,a ." p"a"p_
seascdcu afurisire
^ (Can:. 1, 30 Apost.; 4 I Ec.; 3 VII Ec.; 1g, 2J Antiohia; 22, 4g
Carta.clina) j

Este interzis in qenere brice trafic gi orice angajament cu clenrni_

cd Ia aceastd clcmnitare d. pi.stori supremi .i
3,,^"^1,:?i:-"np.l!,1.pc.ntru
ulserlcll nu pot fi chemafi decit aceia pe carc-i rinduiegte Biierica iar
nu cei designali de un singur om, fie el-chiar si episcop.'ca u"rrra.e, nu
numai . in al-t chip, ci nici ca mogtenire fiului sau,trltor-rudc, nu le este
ingdduit cpiscopilor in funcfiune sd transmitd clemnitatea'episcopala,
sub pedeapsa anul5rii hirotoniei respective gi a afurisirii celor cure s-ar
preta la una ca aceasta.
l\ilentiondm din nou cd nefiind vorba intii de caterisirea episcopului,
9i . d-e-a.dreptul de afurisirea lui, prin acest fel de afurisire trebuie sd
infeleagd doar suspendarea din funcfiune (can. 5, 1g, lb, 16; lii; s.t
Apost.).

CANONUL 77: (DEFECTB FIZICE SIMPLE NU IMPIEDIC,\ IN-

TRAREA iN CLER)
Daci cineva ar fi cu ochiul vitimat sau cu piciorur rdnit, dar
este
vrednic- d_eepiscopie,_si fie (si devie), cdci nu ,stricici'nea (defectur;
trupului il spurci pe el, ci necurdfirea sufletului.

-{Cg!._ 2_2,23, 22,^2q,^79:Bg Apost; 2,-9, 70 I Ec.; 2 IV Ec.; 4, S,

75, 19 vII Ec; i0, 22, zs rrurani 1, g weocezaieea;'4, tz raotttiieai
78. 79 Ap.

5, 75, 16, 45, 63 Cartagina; 8 sin. I-II; 67, 64, 82, 9A Vasile cel Mare;
5,6 Grigorie de lfissa) i
Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar avea
vreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oare-
care nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea in
episcopat.

C'\NONUL 78: (DEFECTELB FIZICE GRAVE IMPIEDICA IN-

T}IAIiEA iN CLEIr)
far surd fiind si orb, sd nu fie (si nu se fac[) episcop, nu pentru cd
ar fi spurcat, ci pentrll ci] si nu impiedice (si nu irtcurcc) cele biseri-
cc;ti.
( C a n . 2 2 , 2 3 , 2 5 , 2 9 , 7 7 , 8 0A p o s t . 2 ; , 9 , 7 0 I E c ; 2 , I V E c ' ;4 , 5 ,
1 5 ,1 9 V I I E c ' . ;7 0 , 2 2 , 2 3 T r u l u t t ; 4 , l Z L a o a i c e e a5;, 7 5 , 7 6 , 4 5 , 6 3 - C a r -
tagina;8, .sini-ti; 67,61,82, g0 Vasile cel l)Iare; 5,6 Grigor'1211cNtis'sa/
canonul opre;te pe surd sau pe orb sa clevin5 episcop. se intelege
.ci aceasti opreligtc priveltc in gencre iutrarea in orice trealrtit tt c'lerului.
Dupir cum se ,stie,legea'veche (Levitic 27,77,21) oprea intrarea in
preo{ie pcntru orice fel de dcfcct fizic. Legea noui inqircluie intrarea in
"lo. ",, defecte mai mici, oprind-o numai in cazul dc:icctelor c;ire-l fac
pc cel in cauza inapt pentru indeplinirea serviciului preo{e'sc,sau care
ar putea si-l lipseascti cu totul de prestanfa preoteascd pe respectivul.
Zonara in comentariul la acest canon, spune cI daci cineva are defecte
la trup sau la ochi sau claci c ;chiop, poate si devini episcop,;i nunlai
dacir 1rc ambii ochi vdtima{i gi urechile surde sau un alt defect prin
care ar Ii oprit sii indeplineascd lucrdrile slujbei arhierelti, numai atunci
se opre;te intrarea lui in episcopat. Ca un astfel de defect socoteqte 9i
lipsa miinii drepte, fiirf, de care arhiereul nu poate sdvirSi cele sfinte.
Balsamon in acelagi canon arati cd cei care au devenit orbi sau surzi
dupii ce au intrat in cler, nu pot fi lipsili de demnitatea clericala pen-
tru acest motiv.

CANONUL 79: (DEMONIZATII NU POT INTRA IN CLER)

Dacd cineva este indricit (are demon), si nu se faci (si nu devie)
cleric, dar nici sI nu se roage impreun[ cu credinciogii, insi curifindu-se,
si se primeneasci gi daci ar fi vrednic, sd se facd (cleric).
(Can. 60 Trulon; 2,3,4,74 Timotei Alerandrinul)

Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi ori
stdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler,
decit dupA ce se vor insdndtoEi'

*..".'*d
 80 - 82 Ap.

CANONUtr, BO: (NEOFITII NU POT FI. FACUTI EPISCOPI)

Pe cel ce a venit din viafa pEgineascd gi a fost botezat, sau (pe cel
eg_a.venit) din petrecerea upuraticr (prcitoasd) a viefii, "" "stu?upi
aJ rindui (promova, face) indatd episcop; cici este lucirr nedrupt,
cu cii
care inci n-a aritat in nici un chip deitoinicie (pricepere), si iie
altora
inv6!dtor,'afari numai dac6 aceastaie face prin harul rtimnezeiesc.
(Qan. Z I Ec;
! U_II Ec.; 72 Neocezareea;J, tZ Laodiceea; I0 Snr_
dica; 77 sin l-il; 4 Ciril Aterandrinul)

se interzice celui de curind botezat, sau celui de pufinr vreme re-

intors prin pocdin{d de la g yia{e p€cdtoasd,sd fie primif in clar
cu au-
osebire in episcopat. Numai in mod excep{ional se poate aa-iiu Ei
&;;;,
cind vreun semn deosebit ar indica aregerea unei pe"soane prin harul
lui Dumnezeu, adicd prin intervenfia exCeplionald a pgterii dtimnezeegti.

CANONUL B]: (FUNCTIUNI PUBLICE INCOMPATIBILE CU

SLUJTREA PREOTEASCA)
Am zis ci nu se cuvine ca episcop,rl sau presbiterul si qe pogodre
pe sine in ocirmuiri ob;te,sti
!nubiicc),- ci sx se harnzeasca laeaicei ne-
voilor (treburilor) bisericegti. Deci ori sr se supund a nu face aceasta,
ori
sd se cateriseasci, dupd-_por'^5[uireaDomneascd (a f)ornnulrril, "im"ni
:6:i,
ntr poate sluji la doi domni (Matei 6,24r.

_ , - ( C u n . 6 , 2 0 , 8 3 A p o s t . ;3 , T I V E c . ; 1 0 v I I E c , ;1 6 C a r t a g i n c itI; s i t l
I-.t I )

_ In{elesul acestui oanon a fost ldmurit in legaturii crr textul cano-

nului 6 Apostolic, in sensul cd numai func{iunile'prrotice incompatibile
cu . dem.nitatca- preo{r:ascd sint interzise membrilor clerului. Dc altfcl
nrci nrai dernul! qi nici astdzi, Biserica nu a aplicat
Ei ru poate aplica in
sens rcstrictiv gi dupi litera lui, dispozi{iile acestui canoi, adicd in in:-
'funcfi"ni
lclesul cd ar fi in_terzismctnbrilor clerului sd indeltlincascd p,t-
blice de statsau de alta natur5, cind acest lucru:ar'fi'in interesul Biseiicii
san aI intregii obqti a poporului.

CANONUL 82: (PRIMIREA SCLAVILOR IN CLER)

perr'item si se rinduias-c5-(promoveze)in cler casnicii (scravii),
-, - ^*"
f[rE invoirea stipinilor, spr€ mihniiia stdpinilor "ut" i-uo dobindit pe
ei, pentru ci una ca aceasta.pricinuiegte (duce la) pribu,sirea caselor.
Iar daci sclar,ul s-ar arita cindva vrednic' pentru hirotonic in
vreo
treaptd' precum s-a aritat gi onisim al nosfru gi vor ingidui stepinii
-ti-l voi elibera;i.f,voi slobozi (lisa) clin casi, si se iaci,
(Can. 6,8I, 83 Apost.; 4 IV Ee.; gS Trulan; S Gangra; 64, g2
Car_
tagina)

\
83 - 84 AP.

Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fd-
cceu plrte femeile, copiii li sclavii._In sens mai restrins ins5, prin cas-
nic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate face
deosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugi
Biserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA,farl a,$l-g Insu$i.'A 4g-
ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa incit ql prin
'Orinduirii
ca^nonul preiet'rt, referinpu-se la o legiuire specificd Sociale
sblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri;
mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5,pq
de o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcd
sint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nlein aceastlPri:
vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqj
rici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de a-
tunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste,leet, ci sd se supunE |or.

CANONUL 33: (PREoTIA )Si or\STEr\ .SINT IICQMPATiBILE)

Episcopul sarr prrsbitertrl sau dia'conul, ocupinduise cu'oastea (exbr-
citind o lunclie urilitari); ;i voind si le lie pe amindouE, dregitoria ro-
rrranl cle stat gi cirmuirea preofeascX, si se cateriseascd,pentru c5 ale
Cezarnlui, sint ale Cezarului, gi ale lui Dumnezeu, sint ale lui Dum-
ncz"-u.(llatei 22, 2l).
(Cam. 6, 87 Agtostj 3, 7 IV Ec.; 10 VII Ec'; 76 Cmtagina; 1.1:sin
l1-ll;,55.VgsilecelMgre) :,: .,,
Intre ocupa{iile incompatibile cu preofia, din categoria celor pu-
bliee, se nuindri func[ir-rnile rnilitare, fie ele de combatari{i, fie adminis-
trative; 'Definerea unor astfel de fttncfiuni de'odtre cleriei, se pedepseqte
cu caterisirea. Cu toate acestea, sint, nenumdrate mdrturiile despre in-
deletnicirile militare ale clericiior in timpuri de grea incercard pentfu
Bisericd sau pentru !5rile in care aceqtia au trdit, fdr5 ca Biserica si'ril
dice obiecliuni.

(IANONUL B4: (PED-EPSIRII;\ $I DEiTAIMABEA'$IAPINIRII'DE

srAT) ,.
DaeE cineva ar oc6ri fErE dreptate pe impdrat (cirmuitor),- sau pe
dregitor, sE sufere pedeapsa, ,si dacd este cleric, si se cateriseascb, iar
daci este laic si se afuriseasci.
(Can: 55-56 Aptost'.)
I O"uru sau defdimarea stapinirii civile este consideratd abatere de
ta obligalia cregtinilor de a fi loiali fatd de stat. Irar dacd simpla defdi-
nare se pedepseEtegrav, - in cazul clericilor - clr caterisirea, iar in
cazul laicilor cu afurisirea, atunci cu cit mai grav trebuiesc pedepsite
aetele de impotrivire fali de stdpinire sau cele de uneltire impotriva
stEpinirii.

{
;.qr$
 s0 85 rtp.

CANONUL 85: (DESPRE CANONUT CARIjILOR .SFINTEI SCRrp_

TLIRI)
I'oui luturor clericilor laicilor si r,trfie r.5rfi cinstite ;i sfinte adicd
-pi
ale l'echirrlui l'estameut: cinci ale lui -lloise --- l'acercr,' Ie5ir.ea,Le-
viticul, llumerii, f)euteronornul; a lui risus Navi - una; a Jutlccitolilor
- unB; a lui ltut - una; patrrr ale Impbrafilor; doui paralipomenrr
ale
c6rfii zilelor; doui Ezdra; una Estir; trei ale rlracabeilor;una a lui lor,;
una a Psaltirii; trei ale lui Solomon - Pilclele; Er.lesiastul;Cintarea Cin_
tirilor; ale Proorocilor douisprezece; a lui Isaia una; a r,ii ro."-ia .i"u;
a lui Ezechil una; a lui Daniil una. Pe deasupra s6 r i mai fic aminte
(si vi se mai adau_gevoui) spre a invdla pe tiirerii r.optri: inlelepciunea
mult invifatu'lui Sirah. Iar ale noastre (adic5 ale Noiltri .1u*io,troiiry
patru Evanghelii: a lui lltatei, a lui jllarcu, a lui Luca gi a lui loani
palr_usprezeceepistole ale lui Pavel, doul epistole ale ltri Petru; trei
aie
lui loan; una a lui lacob; una a lui Iuda; douir epistole ale lui Clenrerrt
$i ,,orinduirile" (agezimintele, constitufiilc) ficute eunoscute voui epis-
copilor in opt c5rfi, prin mine Climent care nu trebuiesc a fi date in
lileag
_intre tofi, din pricina lucrurilor tainice dintr-inscle; * ropt"i*
Apostolilor no;tr.i.
't^"
post.;- 2 T,ulan"; '60 Laodiceea; 24,,Cqrtagina;.-Ltcnasie
-(Can. 60 ,
cel .IlI&re: Desprg srirbdtori,. Grigorie Teologul': Dispre irrr;tt" s/infei
'
Scri'pttu'i; Amfilohie: Despre cd.r;iie Sfintei Sittptru.il
Prin textul acesta nu se stabileqte canonul cirfilor sfintei Scrip_
turi, ci se recomandi nr"rnrai credincio;ilor c,irfile carc pot fi citite r:u
0: ei, rpqtlu a se evita citirca cnirfilor apoc:rjfc, dfsprc ca.Ll 'oL*
lqlq.-
beEte canonul 60 apostolic. lntre cele inqirate'se numir;r o sermi
de
cirfi care nu au ficut qi nu fae prrte din eanonul .sfintei scripturi, ciar
care sint de folos pentru zidires sr-rfleteasciqi.J:entru orientarei practice'i
a llgdinciogilor cum sint cirfile Macal:eilor, intelepeiunea lui lisu,; fiul
lui Sir,rh, Constitufiile Apostoiice, etc.16.

4;-16' f)rept lncheiere la canoanele.stinfilorApostoli, unele coleclii,nrai adaugl gi.textul ur-

mrtor: ,,Acesteas-au orJndu-ittour episcopilor'decrrtre;"i';i;;p;" caloane. lar v,i
'
dae{ veli rimine intm ele, tl_}."li trrtntui ;i r.e{i :lvea pace, i", Ja"ii nu
(lor), vef!fimunciti(pedepsi!i)lipururea vcli area "i..tn'irt"r"t"iegcrc; va ve1i supune
intrevoi,dupi
, lit.rt'iitrt{ luind oslrxl{ pentru-neiscultare.
1, f)ar Dumnezeu, cel sjngur-vegnicai ficrtorut. a toat-c,_ strvi uneasc{ pe voi po toj.i prio
pacein Sftntul f)uh $i s.i vd intlreptezespretot lucrul lrun,
st"toiiii"i iurali, tfua de pri-
hanll 6i str vtr tnvredniceasc:Ivjelii velnicc impreuni.i, ";i;-;;i;
solirea (mijlociiea)
prea iubitului S5u l;iu lisus I{ristos, a f)urnnezeului
Fi }Itniriito;ului nostiu,'cu caJ
este rnArireacea mai presusde toste a lui f)umnezeu "iat{!,
'i lrnpreun:l 5i cu a Sfintului
I)uh cu a \lingiietorului, acum ti pururea ln vecii'vecilor.
l l , p a g .. 1I l , 1 ) lSiirtagnra .-\teniantr,vol.
.

t!: ,1

i{
I

qcril oiud,.r ,;? lrltll:.;r, i lri 'r ., ;]s gt? : .i,

: : li i7 , l

"-l .

.Ii:,;,,
II,. CANOAIiNLE SI\OADELOR tsCUIIEITICD
gl .:.rt i/ "te i !;.t; r.;t0l
CANOANELE STNODULUI r ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325)

: : CANONUL f.:.(AUTOMUTILATII NU POT FI CLERICI) \',

Dacd cirreva in boali, s-a tiiat cu megte;ug (s-a operat) de citre
nedici, sau de citre barbari s-a tiiat, acesta si rdmini in cler; iar daca
cineva sdndtos fiind s-a t6iat pe sine; acesta, chiar claci se num6ri in
cler, (chiar dacd este membru al clerului), se ca4e si inceteze (a nrai face
parte din cler ;i de acum inainte, nici u,nul dintre cei de felul acesta,
nu trebuie si se irrainteze(in cler).
Precum este lucrul vidit. ci (aci) se vorbegte despre cei ce fac
isprsva aceasta inadins gi care indriznesc si se taie pe ei iryigi; tot la
fel (este vidit cd) dacd oarecari au fost scopifi (fdcufi eunuci) de bitre
barbari sau de cdtre stdpini, insi altrninterelea s-ar g6si vrednici, pe
unii ca acegtiacanonul ii prime;te in cler.
(Can. 27, 22,23,24 Apost.; B sin,I*ll) , t1,
t r , :

zice autornutilarea, pe care o considerd,motiv ca cineva Fd nu fie primit

in clef, iar in cazul cd un membru aI clerului srar automutila,. dispunq
s5 fie indepdrtat din cler.
j
In partea finali se reproduce dispozilia canonului 21 apostolic. .
Dupd cum se vede din textul canonului, se admite castrarea pen-
tru,motiv de boal5 gi nu se socoteqtedrept vini nici cea sdvirqita in im-
prejririri de for{5 majori, dar in genere, acest act este condamnat ca
potrivnic voinlei lui Dumnezeu Ei legilor naturale. De altfel, imediat
.dupa biruin{a creqtinismului in imperiul roman, impiratul Constantin
cel l\{are a emis o lege prin care a interzis, sub pedeapsa cu moartea,
castrareaoamenilor sanitogi (Codex 4,42, l).

cewonTJL 2: (NEOFITII SA NU FIE PRIMITI IN CLER)

I)eoarece multe s-au ficut impotriva canonului bisericesc, fie din
nevoie, fie in alt chip, la stiruinfa oamenilor incit oamenii abia venifi
de la I'iafa p6gineasci la credinfd 9i care in scurti vreme au fost cate-
hizali, se aduc indatd la baia spiritual5, ;i deodatd cu botezarea se ina'
inteazi la episcopat sau la prezbiterat, s-a socotit ci este bine, ca de

j
i
I1
d"
i
j
 52
3 I

acum inainte nimic de acest fel s6 nu se mal factr; pentru ci ii trebuie

de mai_multr ispitire celui care ,o "it*t iieaX timp
G;;il;""ului) pi tlupa
botez. cici este limuriti sc'riptura apostolici ""'ri"oi,,lvo
mindrindu-se sd cada in osinrti o*ofit, ; ;;
;i in tanlul (;.;;i;;ilvolului,.
'pe"atuire (I Tinr.
3, 6).- lar daci cu trecerea r.remii, "-a" ufla'o""o
cu pri'ire la o persoani (a unei persoane)), pi s-ar'dovedi sufleteascb
de citre doi
sau trei rnartori, unul ca acela sa inceteze iin cler. Iar
cel ce ar face
(ar proccda) impotriva acestora, aceluia i se va pune
la inaoiali calitatea
de cleric (in privinJa- aparenlci lui Ia cler), ca unul care
a cutezat sd se
impotriveasci mareiui sinod.
(Can. 61.75..80-Apost.;-{/ Ec.;g,70,Neocezareea; Laodiceea;
3 t0
Sordica;1TI-II;'89 ttasile"6t ruor:n;-i,4
Crtgorti ii Uiril
canonul opreqte grabnica botezare
. $j mai ares grabnica primire in
cler a- neofifilor, luind- misr-rri pentru inilepirtareu
ii" a", a ceror re_
pede. hirotonifi Ei in sarcina clrora s-ar dovecri
- ulterior unere pdcate
care i-ar fi oprit s:i devind clerici. canonul dt;;p;;ri"
iegald unor re_
comandiri pe care Apostol pav-el le-a fdcut in Eplstola r catre
Timotei, _sfintut
_spirnind ca nepiscopii-;t n-,r tiu boLrut A-curind* qi porun_
cindu-i chiar rui rinrdiei astfel:
,}{iinile augrabe fe,,i*""i sd nu-{i pui{i
(I Tim. 5,22).
.
I .lJli:r , llti.
CANONUT B: (CLERICII SA NU ArBA
TITTOARE),!, i :,,
Marele sinod a oprit cu desXvirpire, fie episcopului,
rului, fie diaco'ului, {iL oricui dintre-cei care fie prssSils-
rl"t il- "iur, si Ii se rn-
gdduie a avea femeie
impreund rocuitoare- r""r"rui"a),
mami, sau sori, sau. mdt-upd,
-a"-pulJour,u
afara doar de
sau numai artiut cu pri'ire
la care a fugit toati bdnuiaia-1prin l"r"
" scdpat de iub toatd binuiaia).
(Can. 5, 26 Apost.; S, lZ, 13- Trulan; lg,
22 VI Ec.; l.g Ancira; J,
4,.25, 38,70 Cartagina; gg Vasite cei Marel
In canonur prezent este vorba de aga zisele
"feminae subintro-
ductaes, adicd feme.i eale nu se
;l;;uu in regdturd conjugald eu crericii
ei,tra'iau firi titlu lega,l in "or.lu-Io". pentru
rald a clerului. a se apira demnitatea mo-
canonurinterzice;;i;g;;';dfiiffiilru al acestuia,
sd mai loeuiasedcu astfer de femei, or-uprucdrona j"t"u
"" sd existe bi-
nuiala ca triiiesc in
cui. se ingdduie insd -rnoi it9-salcu vreuntrl dintre'crerici la care ar lo-
-crericift" """a.aiori{i sau vaduvi, sd aiba in casa
lor numal f,emeifdri binuiara, aai"i-numii astfel-il;L;""ne de genul
feminin" din pricina c.irora ""'poitu J;;;.;;;;
ri, fra"r,"ra de relafii
nepermisecu respectivele.Acesteasint: mama, sora, mdtusa
sau alteler.
1' Interpretat ln mod forl-at pi intcresrrt, canonul.prezent
a fost. invocat "" renili p"ntrl
suslittereacelibatul'i. cr aceastapdr.i" n" .it. iirter,.,"iai,r,
dul I ec'mcnic s-a propus de citie unii prriicipanli.aoopiarea r.r"ii,r Jilir"ptur ci p sino-
propunerea a fost respinstr,tn_urma intt'rventiei ..irl"irrri clerical, dar
. 'l'ebaida, cpiscopul.i necdsrltorit l)afmrtie din
a cdrui propuncrc contrard a fosf adoptatr ununiirn-gi'li*
iiuiiuot propunerea
I I 53

de respingerea celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per'
soanelorsacerdotaleacest jug greu (al celibatului), deoarccecdsitoria esteun lucru ono-
rabil... afari de aceea,nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitatea
adevdrati sc nurrrcStelegitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr,dupl
vechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i la
fcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeie
pe care mai inainte de accasta,atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat.
iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduieli
jruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzis
c{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric,ptrstrlndu-sevechearlnduial{ ca
' toti clericii strse poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru pres-
biter. ln acelagitimp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligati
si se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascAsau ou, Clcricii nec['
sitorili se numescpe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxie
nu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.asau libertatea ca cei care nu vor sE sc
clsdtoreascS.sI rirrnln;I nccisitoritt.
,
CANONUL 4: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCTOPILOR)
Se cuvine a;atlar ca episcopul sd se a5eze (catistaste) cle cdtre
tofi (episcopii) cei din eparhie (rnitropolie, provincie), iar dacd ar fi
greu un lucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie stdruitoare (presantf,,
constringitoare), fie pentru lurrgimea drumului, adunindu-se in orice
chip trei la un loc, impreuni aleg5tori fircindu-se gi cei absenfi gi con-
simlind ptin scrisori, atunci si se fac[ hirotonia. Iar intirirea celor f6-
cutc, sE se dea in fiecare eparhie (rnitropolie) mitropolitului.
(Can. 7 Apost.; 3 VII Ec.; 79, 23 Antiohia; 72 Laod'iceea;6 Sardica;
7 Constantinopol; 13,49, 50 Cartagina)
In canonul prezent se vorbeq;te atit de alegerea cit qi de hirotonia
episcopilor. cdci prin termenul catistaste se in{elege Ei alegerea si hiro-
tonia, fiind corespondentul lui ,,a aqezas qi al lui ,,a instituis. Priveqte
deci intreaqa lucrare Ia a;ezare:r unui episcop in funcfiune.
Fireqte ci intii se fdcea ,alegereaqi apoi hirotonia, iar hirotonia ntt
se s{vir;ea Ia intervale mari dupl alegere, ci imediat. Textul canonului
spune de altfel precis, cir intii si se facii votarea chiar Ei in numeie ce:
lor absen{i qi "auoi'r hirotonia. Se mrai adaogi c;i intdrirea strl confir-
marea celor fdcute ii revin in fiecare eparhie mitropolitLtlui?,

2. Cu privire la aceastddispozilie preciztrm urrnitoarele:

' Prin cuvlrrtul eparhle se ln{elege o provincie a impcriului, clreia ii corespundenu o
simpll eparhic in sensul dc :rstlzi al cuvlntului, ci un grup de episcopii sau epdrhii,
avlnd lu fruntc un sinoo alclLuit din to{i episcopii provinciei sub pre}iden}ia mitropo-
litului, adicl :r episcopuluidin capitala provinciei,
llenlionlm ci imperiul roman cra tmptrrfit din vrernealui Dioclelian (284-305)ln urntr-
toarele mari unittr{i administrative: prcfccturi, patru Ia numtrr, si nnume: 1 a Oricn-
tului, 2 a Iliricului, 3 a [taliei pi Africei, apoi 4 a Galiei Si Spanieii fiecare pre{ectur{
era lmptrrfitd ln dioceze(doutrsprcz.ece) Ei fiecare dioceztiapoi Ia rindul s5u ln provincJi
r.lti' (lntr-o wenre circa 90, apoi ajungitrd la peste 100). In accastdschemtra uniti{ilor admi-
-. nistrative ale irnperiului ronran, provincia sc rnai nunrea greceptegi eparhie.
Organizareaunittrfilor mari biscriceqti s-a f{cut pe clt posibil ln cadrul unitllilor adnti-
nistrative ale statului, lrr a5a fel lnclt provincia sau epuhia administrativtr de stat,
corespuudeaprovineiei bisericegti trumitii mitropolie, iar cea ce s-a numit mai tlrziu
eparhie sau episcopie tn sens pmpriu, corespundeateritoriului unei cetdli,
 5{
5 . 6 r
cu aceste klmtrriri.se lnlclege mai u;or care era lnfirli;rrrcaunittrlii
.ricesti, mrmit:i mitropolie, ln vremea adrninistrative bise-
sinodului I ecumenic.
nlitropolitul nu avea atribulte Ia confirmarea hirotoniei,
' "i ,*-^i Ia confirrnarea alegerii,
asa incit textul canonului nu sc referi la.vreo contirr'rare'propriir-"isl
hirotonici episcopalc, ci nurnai la o con. sacramentali a
constatareale"r,:ii"ii tr nlescriiceluirrirotorrit ;i la
i,i ,rjt"'"iira';"fii[t1ii,':gali

CANONUL b : (SINOADELE MITROPOLITANE)

rn privinla celor-
..
copii din fiecare gna5hie 9e au fast excomunicafi (afurisiti) de citre epis-
(mitroporie; fie dint're';;i-;il crer, fie dintre
cei din starea laicd-sd ge "inauiata ""u a.rpa *"o""r
,find care hotiriste
"i..:ui^l"ofi (izgonifi,^afurisilil de cdtre u'ii, si^nu
;;;;;";;;;#;;il;
alfii. SE se cercetezeinsi, ca nu cumva ace^Stia si fi ajuni excomunicati din
impufin_a_reasufletului micimea de sufiet) sau clin ","uiua sau din vreo
alti scidere de acest -({in
fie cercetal -fbl a episcopului.-beJi Fr;;; "u-t.r"rot acesta si
{"pe-cuviin!r, s-i socotit (pdrut) ca *ste bine sd aibi roc
(sd
.se tin5) sinoade in fiecare an, de doui ori pe an, in fi""a." d;"il;
(mitropolie), pentru ca obgtea tuturor episcopiior eparhiei
rmitro'poriliJ
adunati la qn loc, sd cerceteze i'trebdrile cere de ".;;t i;1,
ii"rliir,^"j
eare in mod vtrdit s-au ridicat impotriva episcopului, aupe'dreptatl
J
fie socotifi de. 9e!1e tofi,excornunicafi, pind cind ob;tei- episcopilor i
s-ar pirea (potrivit), sE aducd in privinfi acestora o liotdrir6 echitauita.
Iar sinoadele sd aibi patruzecimii, pentru
l:"- Gr se linay unul inaintea
ca inliturind orice pulinitate de sufiet, darul si ru aau"a curat lui Dum-
nezeu; iar al doilea, cam in vremea toamnei.
^ __-_(C_an. 72, 73, 76, 32, J3, J4, ST Apost.; 2, 6 II Ec; 11, 7J, Ig IV Ec.;
6^VI!.Ec.;12Trutw grZ,-8,-rt:,20enuoilio';aO, ' {[,'<i-raoatceea;
--' -- ' O,li
Sardica; 77,78,23,29 ZJ,106 Ca;tagina; 1 Sofia)
Hotdririle canonului prezent sint urm5toarele:
, se aqeazd toati greutatea eirmuirii bisericeqti pe sinodalitate, rele-
vindu-se importanla. sinoadelor qi rinduindn-r" "u ii"olur mitropolitan
sd se lind de doui ori pe an: unul primivara qi altul toamna.
se precizeazi autonomia episcopuiui qi prin faptur cd nu se in-
gdduie ca un cleric sau laic excomunicat cre ciire
un episcop, si fie pri-
mit de cdtre un alt episcop.
Li se dd posibilitatea celor excomunicafi sd se adreseze sinoadelor,
pentru.
ca acestea sd judece cazurile in ultimd instanfd, putind fie sd re-
ducd excomunicarea, fie--si o menfind, sau sd upric!-'p[au"prf
.r' irrra
una mai gravd decit cea dintii.

cANoNuIr 6: (EXARHATELE. ALEGEREA Epl.scoprl-oR)

s5- se lie obiceiurile cere vechi, cele din Egipt--d;pi;ire
.
Pentapole apa incit episcopul din Alexandria si ;fr; ;i crin Libia ;i din
peste'toate
acestea' pentru ci acesta este ;i obiceiul episcopului Ilomei.
' b" a."rrru-
l9u qi -in Antiohia. ;i in -gelelalte eparhii (p"o"in"iiy J ri se pistreze
Bisericilor intiietifile (privilegiile). .
t l c3

Este apoi cu totul invederat lucrul acela, ci daci cineva ar deveni

episcop, firl incuviinlarea nritropolitului, marele sinod a hotdrit ea urrrrl
ca acesta nu sc cade si fie episcop. Iar dacd alegerii cotnune tuturor,
fiind ea (cu temei) binc irrtenteiati ;i dupit canonul bisericeqc,i s-ar int:
potrivi doi sau trei din r,rajbd (pisnri) proprie, sd aibl tirie votul (iro-
tiirireti) celor mai ntulfi.
')
.,sr . (Can1.
34 Apost.;4 I Ec;.z, 3, ll Ec.; I III Ec.; 28 l1/ Eq.;;36 Trulcfit;
9,16,79Antiohia;73 Cartagina) : { i fIIEi :

Din eanonul prezent se t'ede ci in afari de organizafi'a mitropoli+

tan5, apiruse ca organizalie stperioarii acesteia, qi forma reprezentatd
prtn aga numitele ,,dieccze'r. Diecezele bisericeqti dnau coresprtuzltoare
in cea mai nrare partr: unitdfilor administrative ale imperiulrri rciman nu-
mite gi ele dieceze. De ia acestea iqi lu.rserd numele noile unitl{i admi-
nistratir;e bisericeqti fornriate pe miisura dieeezelor civile. Aceste diq-
ceze s-au mai numit bisericeqte qi exarhate Ei dupd cum se vede. se
constituise una cu centrul in Alexandria, cuprinzind pror.inciile Egipt,
Libia qi Pentapole de lingi Alexandria, apoi alta cu centnrl Ia Roma, qi
alta cu eentrul la Antiohia. Canonul accepti rindrriala administratiti
a;tfel creati prin obicei, 5i ridicb acest obicei, la valgare de lege.
Nu este nicideeum vorba de weun primat al episeopului din Roma,
cum au ciutat unii sd tilcuiascd textul respectiv din eanon. ci din eon.l
trd, prin felul in eare se r:efer;i textul canonului la Roma, motivind cu
exemplul Romei organizarea diecezei bisericeqti a Alexarrdriei, aritind
cd Roma nu reprezenta nimic deoseilit, qi in oricc caz nimic superior ce-
lorlalt. centrc bisericeStiinrportantc.
Prin canon se impune rinduiala, ea'nicidecun'r filri invoirea mitro-
politului sd nu se aleagi vreun episcop, 5i ca. in cazul cind alegerea utrui
ppiscop fricutA lefirl prin votul m;riorit5fii episcopilor. i s-ar opune doi
sau trei djntre cei nemul{umi{i, sd aibd putere votul mljoritritii.
*'t,
CANONUL ?: (CINSTIREA SCAUNULUI DIN IERUsRltlr,tl
Deoarece a at,ut tlrie obiceiul ;i vechea predanic (tradilie) ca epis-
copul din Elia (Ierusaiirl) s[ se cinsteasci (si se bucure de cinste.), si
aibd urmarea (continuarea) cinstei (acesteia). pistrindu-se insi pe s€ama
mitropoliei propria ci vrednieie (demnitate)
(Can. 34 Apost.; 2 II Ec; 12 IV Ec; 36 Trulctrt 19 Antiohia)
Prin Elia se infelege cetatea Aelia Capitolina pe care a ridicat-o
impiratul Adrian (117-38) pe ruinele lerusalirnului. In aceastdcetate
,s-aorganizat o episcopie eare era supusi mitropolitului clin Ceza::eeaPai
lestinei, dupir dirirnarea Ierrrsalimrrltri.
Canonul recunoagte episcopiei lcrusalimului onorurile cuvetrite unei
episcopii care-Ei are sediul in sfinta cetate, qi in mod onorific o ridic5
astfel deasupra tuturor celorlalte. Clt despre drepturi insi, deci nu des-
 E I I

In'E'onor:uri, acbstea rirninimitrbpoliei:din CbzareearFaldstinei,, nerecu-

noscindu:l-se gi scaunului din Ierusalirn dreptul mitropolitan, :ci conti-
nue: ca el sd rdmlni un scatrn sufragan al mitropoliei djn cezareea. Mai
menfionem apol c5,6i canonul prezent consacri obiceiul ca izvor al drep-
tului, recunoscindu-i putereade lege. r:::i,,, ; , ,
1
,
CANONUL B: (PRIMIREA SCIIISMATICTLOR in BTSDBTCA)
':
rn privinla ""Ior "u s-ad numit pe sine cindva catarl (eura!i) iap
'i
acum (9e reintorc) vin la sobornicirea ';i'apostoleasca Biserici, s.a
nlruj sfintglgi g! marelui .sinod, ca punindu-se miinile asupra-lor, sd
ldmini f5tfel -in cler. Dar inainte de toate se cuvine ca ei si mirtu-
riseasci in scris ci vor qrimi (s9 vqr uni, vor fi de acordl
ii voi uLma
d.gsmele biperici-i sobornicegti, ii apbstolice, anume ci vor dvea cofio+ -*
qu"g ^(impdrtd$Tre) ,si cu cei cisdtori$i a doua oard si "o .ei .u""
c3zut -tn -vrernea prigoanei (persecufiei), cu privire Ia care s-a rinduit
pocdinta) pi s-a hotirit sorocrrl (termenul de iertars), --
limp:I ^(de
aga ilcil ace-stia(catarii)
-sd uqmgze intru toaie dogmele Biser.icii sobor-
nrcesri. rrin urmarc ace;tia to{i, fie (cd sint) in sate, fie (cd sint) in orage,
n3rryri singuri cei-care
-s-ar gdii hiroionifi, (adicir) ""i "u ll ga."s" in cler,
sd rdmintr in acela.sichip (in acelaEi cin, in aceeaEistare).
- rlan daci acolo unde (existd) episcop sau presbiter ar Bi-sericii so-
bomicesti' se reintorc (revin) oarecari (dintre clericii catari), este invede-
rat .ci- episcopul .Iisericii va avea vredr_riciaere episcop, iar acela ce se
nulne;te- ep-iscopIa ' a;a zi;ii catari, va al'ea vrednicia de presbiter; afard
numal daca nu cumva i s-ar pirea episcoprrlui (potriviti siJ impirt6-
;eascd pe acesta Ia cinstea numelui. iar dacx luf nu i-ar plEcea aecst
lucru- (atunci), pentru ca totu;i si se vadi cr el este in cler, sr i se-gn-
sea:94 un.Ioc,.fie de horepiscop, fie de preshiter, ca si nu fiu aoiifrr-
copi intr-o cetate.
(Cai:68 Aittst.: 7'II Ec.; 95'Tiulan; 14 VIt Ec..,13 Ancit.a:74 l,ieo_
cezareect; 8, 10 Anti,lhia;6 Sarr.Iiea; 47, ST,66,69, gg Cartaglina:I,,17,
89 Vclsite eel Mare; 12 Teolit Aletandrinut) ,
' , , In veacul aI ilIl-lea, catarii, adicd rn-embrii sectei
Nova$ienilor -
nrlnith astfel de la intemeietorii ei Novat si Novalian, doi presLiteri. pri-
pul'din ,carlggina. qi-al doilea din-Roma, - provocaserd o schismd aeitut
d-gputernicr in Bisericd. lVlembrii ei, din .rnotio" de rigorism condamnau
gisatoSja.3^9o.ygEi-enau impotriva primirii in Bisericf a celor "a^f a"
Ia credinfd in timpul persecu{iilor.
. , . Sinodul intii.ecumenic,. stabileqte prin caqonul prezent Condi{iile in
.9sre po.t sd fie.-p-rimiti Catarii Ln Bisericd. Ei sint tratafi ca scfisingficii
iar. pu .ca .eretiei. ca, ur.mare,. li se recunoaqte hirotonia clericilor lor,
dispunindu-se cd aceqtia pot sa fie primi{i rn Bisericd cu gradul lo,r, daci
yor renunta Ia rdticirile.oe earc...!orirofesau. JAeind in aeeraqitimp mdr-
turisire de credinfd scris.dcd vor.urma intocmai.dogmele Biiericii:sobor-
niceqli qi aposto'lice,.Dup{ aeeasti. rnf,rturisirc urma"sii li se purld miirri}e,
0.10r1

adicd sd Ii se dea o blnecuvintarea, citinduli-se rugdciuni de impdcare"tn

Biserica.
------Canonul
mai prevedea cd acolo unde existd episcop al Bisericii,'qi
pdstreze
u" .,r"rri vTeun episcop reintors de lra Catari, acesta poate s[-qi
Oe episcoi, dar nu-qi poate exercita func{iunea in aceiaqi ce-
a"*"i[tuo
l"iu ti" aceeaqi eparhie;, sau poat! sd devind horepiscop sau si indepli-
neascd dorar funcfiunea de prezbiter.
De aci ,u .,r"du cd 6piscopul poate indeplini qi'numai furriliunea
de simplu presbiter, atunci cind nu i se incredinleazd fulcliunea de epis'
cop.
-'{'
Canonul mai stabileqfe apoi o rinduiald de bazd a organizdrri bi-
sericeqti, prin aceerac5 interzicl funclionarea q doi episcopi intr-o epar-
hie. ic6si lucru este f,oarte firesc, cind ne gindim cd funcfiunea epis-
cu-
conald se exercitd in mod autonom qi cu puteri biserice;ti depline in
prinsul eparhiei. t : . { t: J I

. . , 1 , ; i .

CeuoNuL 9: (ISPITIREAcELoR cE INTRA lN cLER)

. Daci cineva firi de cercctare a fost inaintat (rinCuit) pres}iter'
sau f6cindu-i-serispitirea gi-a rndrturisit picatele, ;i mirturisindu-se el,
;;;;;ii'itil,i i"il"iii, ur p,ti miinile pe unul ca acesta_impotriva_cano-
rt,rt.,i. p," ac*rta'canonul nrr-l prittrc;te (i1 cler), c5ci Biserica soborni-
ccasci apirn (rcvcndicd) numai ceea ce estc flri de prihanl
( C a n . 2 5 , 6 7 : A p o s t . ;2 , 1 0 I E c . ; 9 , 7 0 ' N e o' c e z a r e e a7:7 s i n " I ' I I : ' 3 ,
5,6, Teofil Alexandrinut: 89 Vasile eel fiIare)
Sint pficaft,care nu permit' intrarea in cler, sau -care fiind vddite
ulterior, impun indepdrtarea din cler a celor ce s-aU fdcut vinova{i de
ele..Pe acesteale aratd canoanele 25 qi 6l apostolice. :
Dln textul canonului rezulti cd inainte de primirea cuiva in cler,
trebuia si se faed cercetarea cuveniti in legdturd cu insuqirile religioase-
morale iale candidafilor, urmind apoi mdrturisirea acestora. Dacd se con-
statd cd indeplinesc condiliile pen1.u a fi admiqi in cler, erau hirotonili,
daci nu, erau respinqi.

CANONUi; 10: (CEI CE AU CAZUT ODATA DE LA CREDINT'A'

NU POT INTRA ]N CLER)
oricili dintre cei cazuli (de la credin!6) au fost inaintafi (in cler)
fie din ne$tiinfi, fie cu ;tiini6 ma.i dlnalnte (a stdrii.lor) din partea celor
ce i-au inaintit, aceasta nu'aducb slSbire (preiudiciu) canonului bireri-
cesc,pentru ci dupd ce se vot eunoRste.se caterisesc.
(Can. 62 Apost.;9 1 Ec,; | , 2.3, 9, 12 Att'eira; 70 Pcftu'-'Alexandrimtl;
73 Vasile cel Mare; 2 Grirtorie de Nisa)
. .,Cq1pnul..prei'ccle .lrrisura ' caterisirii penttd cei ,eare .au ,fopt ' fdcu{i
clerici dintre'dQi ce.cdzuserS de ia,.enedinf5,in tirnpul persedutiilof; Md-
 rr. 12 I
sura aceasta urmeazd a se aplica de indatd
ce vor fi descoperiti astfei cle
elerici, care fuseserd liirotonifi, fie cu stiintir,
lor hirotonisitori. fie fdri de ttiinti episcopi-

CANONUL11: (TREprEr,EpocAllrrEr cEiJoRcAzuTr

cREDTNTA) DE LA
privinfa celol ce-au lepidat credinfa, fdrb
..In -a" sil6, sau fdri luarea
averilor, sau f5rd primejdui"" iuu fAra
- ceva a..ri iel, cum s_a in-
tinrplat sub tiranii lui Liciniu:-i ;-" pirut
vrednici de omenie, si se milosiiveasci sinoauiui cb de;i nu sint
ioJwi .lg ;-i;t fie totugi trata{i
cu indurare). Deci dintre ei ca ('igte) credi'cio;Y-r" ciiese cu
.cifi ade_
ylrat' sd petreaci trei ani intre asculHiori ;i iuptu uni'sa se srnercasci
(sd se- umileasci, sii stea p_leca!i),iar doi ""i'ii"e
i*part4iru
----r vor lua
parte la rugdciuni cu poporul.

_ . . ( C a n . 6 2 A p o s t . ;I Z , 7 3 , 1 4 I E c . ; - 4 , - - 1 , 6 , 2 ,g-', g
-' , Z
' l A t t c i r a :Z , I g
Laodiceea;43 Cartagina; Z, tI Grigorie ae'Niisaj '
canonul. ocupindu-se de situafia c_erorcdzuli de
inainte de biruintd creqtinismuli,i ra. credinfd, pufir.r
;G c-"irt""iiii'"li iii"ru, orinduieste
ca qi cei cdzufi fird cairzi de for{a majord, sE fie tnatali
cu blindefe qi
s5.li.se clea posibililqtSe de a fi reprirni{i in Bisericd. pentru a fi
primi{i, canonul ii obligi.pe-acegtiaIa o penitenfr indetungatr, insr re-
apoi dl qapte ani si apoi ab doi ani, deci in toiaf bl-it;;i.' de rr"i*i,
ln Biserica veche_erau in chip felurit reglementate penitenfele,
trei, patm, cinci sau chiar mai mrilte etape, fi;;;;;';;;i in
u"i"aii_si ol
bligafia ei. cea mai, generalti impdrfire a timpurui penitenfei
i1 rgtlu etape sau,trepte gi anume:' pttng"iei'-""-frr"iatorii este cea
(flentes).
etapd in care penitenfii staiteau la uqire disericii, prrlgii'a
$i ,.igi;JE
credineioqi sa se roage pentru ei: oscurror€c,sau "j"iirt?iorii'tuujian1"il,
etapd in care peniten{ii-stiiteau in pridvorut bisericii, pi"!
r" ,,rga"ii,,i"';
pentru catehumeni. cind trebuiau sr iasd afari; umiiiiea,
smereiia. ple-
care,l silu proqterneft'a. rrmili{ii sau inqenunchetorii (qenuflecterrt"i),
"_
fqf in- care penitenfii stiteau'in bisericir toatii vrem"i},.,-g".rrnc1i. fiinrl
obligati sd iasi dupd rostirea rugiciunii pentru catehumen
i: starea irn-
Ttreuttd..irnpreurrdstdtdto_rii (sistantes.consistentes).etapa ultimi. in c;rre
penitenfii stiteau pind la sfirqitul slnjbei d ;;,ii;oiii,
ao. "u ,o pu_
teau impdrtigi.
Dunata fiecdrei
eventual prelungiti dupii-etape a stdrii de peniten(d, putea sir-g".r"r"
fie reclus[ sau
aprecierea episcopilor'.?" i" a duhov_
nieilor'
l r. ,
CANONVL 12 (POCAINTA CELOR CE VIN
DIN OASTEA PA-
G?N,1)
Iar cei ce au fost chema$i de har
;i au aritat la ineeput zel (pornire)
Iepidind cingdtorile, iar a"if a"u"a's_au intors
ca ciinii la propria
13't

prin daruri au
lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i
clin nou la slujbS in oaste, aceptia z-ece arti si se plece
izlutina si ajungd Dar la
tirnpul cte trei ani al ascultirii.
6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi. felut cSinfii' Iar ci'ti
i"fi-""dt* trebuie sI se'cerieteze bunlvoinfa 9i
lor cu fapte, dar nu de formd (cu- chipul), ci cu fricS
arat6 intoarcerea
implinind vremea
si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia
as"urletii, s" vui irnpdrtdgii neapSrat de rugdciuni (vor par-
;;t#til-;-
episcopului fii'du-i i'giduit sx hotirasci
ii"ip" r" rugiciunile cornune),
pi nrai utttuttoJ cu privire la aceqtia. Iar cifi au
(sd dispuni) ceva ftlind)
suferit^"e-(suportat) cu nepdsare (indepirtarea de
-i."i"muriere la rugiciuni) ;i au , so-
le este deajuns forma (aparenla) intrbrii in
i|ift o""i."
Biserici,.siplineasciintrutotul(intocmai,pedeplin)tinrpul(peniten-
!iei).
9' 21
(Can,.62,83 Apost.;1],,!3, t4. I E9'; 702.Trutani4:5' 6'-7' 8'
23 3.letry'
Ancira; 2. 19 l-aod'iceea; Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-' f-
ii'iiia:rti"{; i, zs,-ie,'zsl gt, a{vastt6 cer Mare;2,4,5, Grigoriede
/Vissa)
Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascSfap-
tul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in ea-
credinfir
dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de
.t"iii"li.^'nrtitre ei u"ii-pilt""au sd pdrdseascd serviciul militar decit sd
;;-i;;4" de credinl5. Semnul prin iare ei iqi pdrdseau.{unc{iile din ar-
rnate, era depunerea cingdtorilor militare, adicd a centurilor.
se lnlelege insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd,
"chipul
cdutrau in iot a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi'
Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti'
a-
-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la
.---- la care ar constata o
ceia pocdintS sincerd'
e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul
militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind
o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui
de-
persecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului
sart pentru a imblinzi
1.:lindlibertate pentru a-i grafia pe cei vinovali
rigorile legii.

CANONUL 13: (IMPARTA$IREA MURIBUN ZILOFI)

In privinfa celor carc stau si moard (dintre cdzuli) sd se observe
gl acum vechea gi canonica lege, incit daci cineva sti si moar6, sI rru
fie lipsit de cea mai de pe urmi ;i rnai trebuitoare trrerinde. Iar dacd
fiind desnidijduit 9i luind impdrtSgirea' s-ar numira tlin nou (vor r5-
mine) intre cei ce trdiesc (intre cei vii), acela sd fie impreuni cu cei ce
iau parte numai la rugieiune. Dar peste tot Pi in pririnfa oricui ar sta
si moari, cerind a se face pSrta; de cumineeiturb (a se impf,rtdqi cu
 14 I

Euharistla) (stabilim ca) episcop,rr, certetare (ispitire), sd-r facr p6r-

*
tag sfintului dar (prosfoiei, sa-i i'rnparffigeascil.
(_C:!, 5? Ap?:t:; 71,^72I_Ec.; 6, 2-2Ancira;
. ' -Z Neocezaree(r;
-- Z Carta,.
gina; 73 Vasile cel &Iare;-Z,S Grigorie ele
Nissal
Tot cu privire la
.diseiplina care trebuie observatd i' regiturd cu
penitenfii, canonul^stabiligtg ca in eazul cincl vreunut
muribund, sd fie impd*nqit "ttiit ou"e ".r.1i:"-*pii"it Jintre acegtia este
tenfei. se invoci pentru intemeierea acestei timpul peni_
ha.rrri ,,'"u"nuu gi canonica
Ieges, dispunindu-se- ca tofi cei ce s-ar gdsi
inrr-o "'iuur de situafie, sd
fie impdrtdqifi numai, a"pt. "u "pi."oprl va
aprecia situa{ia. Dar in cazul
cd cel impdrtdgit in stare disperita va ti satvat,
"ai"e--"" va muri, atunci
el totr-rsillu se va socoti intre cregtinii c-omplei
""uuititufi, adici iptre cei
ce se invrednicese de primireasfintei-nunarstii-iare;il"ust;; "i-i;-i i"
relua stareade penitent si u"u-" i" .i;J;;;;i ai"'tffupt" sau etapaa
patra a peniten{ei, putind sd stea impreund cu credincioqii Ia rugdeiune
toatd vremea sfintei iturghii, firri a se impdrtdgi
.I
dispune ea orice creqtin insd. De asemenease
"uiu ir Ju * -ou"b, ,iiiu i-fartaqit dacd cere,
insd cu oanecare
ispitire, spre a "".u-"al"u i"'"il" jr"#ia.
CANONUL 14: (poCArNTA CATEHUMENTL.R
CAZUTT)
__ clr3 lu f_ostgi care.au c6zut (de la credinld),i s:ri
pdrut^Io.^p"..vin!acelor
sfintului si marerui sinod, ca acestianumai trei ani si fie ascrrl-
trtori, (in treapta ascurtirii), ia"-a"pi aceea
sd se roage cu catehumenii.
(Can.2: 11,72,,75| Ee.; g6 Trulan: S
Neocezareea;7g Laod.ieeea;
20 vasile
' i . ''
cer ltIare; 4, 6 T'hnotei itemnarrn"t;iCliit)lexandrinur)
Prin catehumeni se intelege candidafi
ra Botez, adicd cei care se
instruiesc ln vederea primirii roil" bi."ricd prin
Botez. Instruirea aces_
tora se face un timp mai seurt sau mai lung,
a.rpa "fiecierea episeopu-
lui sau a presbiterurui. s-a ajuns cu timpul
ca qi intre ei, ca qi intre
peniten{i, sd se ereeze mai multe
categorii corespunzdtoare gsx6llrlui -1or
de pregdtire pentru a se lnvredniei de primirea
Botezului. Cite vor fi
fost aeeste categorii ra numdr, nu se poate
preciza. Desigur cd ele .erau
cel pufin dou5, prima simirari cu categoria
ascultdtorilor dintre peni_
tenfi qi a doua simirari cu categorio
cel"or.-""iii, oi"""it satr ingenun_
ehetori. dintre peniten{i.
' canonul prezent stabileqte, eu privire
ra catehumenii cazrrti de la
crodint5. o r:enitentd mai ugoard, de trei
ani. in rincl cu penite'tii,'u_
miti aseultdtori (etapa a doua .a penitenfei),:ir.rtrgcit
aceqtia n1 puteair
sd se eonsidere vinova{i in aeeeaqimdsurd
in care era. eonsidera;fiereq-
tinii proprirr-ziqi. fiincr cd cei crin
eateroria eatehumenil.r nu prirnise
incd Bott:zul, ci erau doar in curs clc pregdtire
pentm acesta.
15. 16 r 6t

CANONUi, 15; (TRANSFITRAREA CLERULUI ESTE, OPRITA)

Pentru multa tulburare gi pentru gilcevile' ctre s-au ficut, s-a
pirut (potrivit) si se inlSture cu deslvir;ire obiceiul, contrar canonului
apostolic (14, 15), care s-a mai gisit in unele plrfi, ca nici episcopul,nicr
presbiterul ;i nici diaconul, si nrt treacd (si nu se strArnute) din cetatc
in cetate. Iar daci cineva, dupi aceasti orinduire a sfintului pi rnare-
lui sinod ar incerca sX meptepugeasciceva de felul acesta, sau s-ar dcda
rrreunor trebtrri de acest fel, si se lipseasci cu desdvirgire de o atare
uneltire ;i sd se a;eze din nou in Biserica in care a fost hrotonit epis-
copul. sau presbiterul (acela).
( C a n . 7 4 ,1 5 A p o s t . 4; I I E c . ; 5 , 6 , 1 0 , 2 0 M c . ; 1 8 T r u . ! t u 3t ,,: I : 1 ,
1 6 ,t l A n t i o h i a ;7 , 2 , 3 , 7 2 , 7 6 S o r d i c a ;4 8 , 5 4 , 6 5 , 7 7 , 9 0 C a r t u , g i n a l
. Canonul ia atitudine impotriva unui obicei nepotrivit pe care-l' in-
firmd adici nu-i conferd putere de lege, ci din contrd il interzice ca unul
ce est€ contrar canoanelor 14, 1.5 apostolice prin care se opreste cu de1
sivirqire transferarea clericilor dintr-o unitate Ia alta. Pentru cazul cb
totuEi s-ar incerca o astfel de transferare, episcopii qi presbiterii Ei dia-
conii care nr intreprinde-o sint obligati sd se reintoarcd la posturilt lor
anterioare.

CANONUL 16: (OSINDIREA CLERICILOR CARE SE MUTA SiN-

GURI)
-
Cili dintre presbiteri sau diaconi, sau peste tot, cei ce se num6r5
in cler (sint socotili in rindul clerului), in chip cutezitor, neavind
inaintea ochilor nici frica lui Dumnezeu, flerecunoscind nici canonul bi-
sericesc, vor pleca de la bisericile lor, acqtia nu trebuiesc sI fie primifi
nicidecum in altd Bisericd, ci trebuie si fie siliti, ca s[ se reintoarci
in parohiile (eparhiiie) lor; sau dacd stdruiesc (persistii), trebuie
sd fie excomunica{i (s5 fie fard de impdrtigire). Iar daci ar pi indrdzni
cineva sd rdpeasci pe cel ce este al altuia (aparline altuia) gi s5-l hiro-
toneasci in Biserica lui, fdr6 incuviinfarea episcopului propriu de Ia
care a fugit cel ce este numdrat in cler (cste socotit in rindrrl clerului)
sd fie hirotonia (lui) firi tirie.
( C a n . 1 4 ,1 , 5 , 7 6 A p o s t . 7; 5 I E c . :5 . 7 0 , 2 0 , 2 3 I 1 ' E c . ; . 7 7 ,1 8 , 2 0
T n d a n ; 3 , 2 1 A n t i o h i a ; . . 1 , 2 , 7 3 17 5 , 1 6 S o r d i c a ,2' 0 , 5 4 , 8 0 , 9 A C a r t a g i n a )
Canonul prezent, ca qi canonul anterior interzicind cu desdvirEire
transferarea clerului, dispune, ca ;i in cazul cind nu s-ar rclntoarce la pos-
turile 1or, cei ce pleacd la altele, dispre{uind rinduielile canoniee ale bi-
sericii, aceia sA fie excomunicafi. Iar in cazul cind un cleric inferior ar
fi hirotonit de episcopul altei eparhii fdr& consimtdmintul episeopului
propriu, hirotonia aceasta sd fie fira valoare, ca s.lvirqitd impotriva rin-
drrielilorbisericeqti.
, Si in textul aeestui canon, excomunicarea aie infeles de r;r-rspen-
dare din functie.
 r7. tt I

CANONUL 17: (OSINDIREA DOBINZTT gr A CAMETET)

Deoarece mulfi dintre cei care se 'umdri in canon (sint socotili
in rindul clerului) urmirind licomia gi cigtigul ru9inos (alergind cu
liruonrie.la_ci;tig- ru;-inos), au uitat crurnnezeiiscascripturd ca-re zice:
"argrntut s6u nu l-a dat pentru camiti (dobinda)( (ps. 14, 5); dind im-
prurnut ceri sutinri (procerrte), sfintul li nur.ele sinod a ryi
,socoiit a fi cu
drepiate, ci dacii dupi act.asti orinduire, s-ar gisi cineva luind camiti
din indeletnicire (cu treaba aceasta,c'u cimiitiiria), sau astfel invirtind
lucru, sau cerind inapoi odati ;i junritate, ,au ,rri"., altceva niscocind
pentru t'i;tig ru;inos, si se cateriseascrdin cler
;i sii fie strrin de ca_
non (de sti{l.ea cleruh_ri).

LCaV:_la Apost.; t0 Trulan; 19 VII Ec.; 4 Laod"iceea;5, 16 Carta-

dina 2, 74 vasil"e cel Mare; J Grigorie cl"eNeo,cezarea; 6 crigoiii ai iir"l
'Atit
dobinda si_mpli, cit qi camata, aclici dobinda impovdrdtoare si
spoliatoare este cu desavirEire interzisi pentru clerici, r;,,rripedeapsa ca_
terisirii, indiferent in ce formd s-ar praclica ea, ca imprurnut simplu satr
ca dobindd. In canonul prezent, prh membrii clerului se infeleg to"tu
gradelesaclamentaleginesacramentalealeacestrtia

CANONUL IB: (Locul, DIACONILOR IN RTNDUL cLERui-Lrr)

A venit la sfintul ;i 'rarele si'od (;tirea) ci unele rocuri
'(euharisita), ;i
cet6!i, diaconii dau presbiterilor cumineeXtura ceea ce nici
canonul si nici obiceiul nu a predanisit, ca cei'ce nu au puterqa de a
aduce jertfa, si dca trupul lui l{ristos crlor ce jcrtlesc (celor cc acluc
sfinta jertfa). S-a nrai cunoscut ;i aceea ci unii iirrt"" cliaconi l;o otirig
de cuminecituli (euharis.ite, imparta;anie) chiar'
;i inaintea upir"ofiitoi
A;adar toate acestea si inceteze, iar diaconii si rdrnini in rnfsurile lor
(in rinduielile,, tocmelile-
-lor), ;_tiind cd ei sfnt
dar mai mici decit prestiiterii.
slujitori ai epscop"r"i
=asaJuil";;pi
Sd primear.a rinduiali cu-
rninecdtura (erriraristia) presblteli, tliduJi-o lor fie episcopul, fie
lupn
presbiterul. Dar si nrr le lie permis diaconilor nici sir p"ui:, in rindul
presbiterilor; cici ceea ce s-a fdcut este impotriva canorruiui gi
impotriva
rinduielii. Dar daci cineva pi dupx aceste orinduiri nu al. voi a'se
srr_
pune, sd inceteze din diaconie.
',.
(Can. 75, 39 Apost.; 15 I Ec.; Z, 16 ,irutan; S Antioh,ia; 20 Lao-
diceea)
-r : In Biserica veche ca $i mai tirzlu., atit in apus, cit gi in rdsf,rit, s-a
manifestat din partea diaconilor tendin{a ae a-Ei i"iiuJ" mirsura,
ridi-
cindu-se la nivelu.l presbiterilor sau chiai depdqindu-i pe aceqtia, bi une-
Faptui rc <latorc;te intretuinfarilor diverse gi impor_
::.:i
lanler !:_-up-Lt"oqi.
care Ii s-a dat in administrarea treburilor bisericegti. Acestei au
dus la .situarea unor diaconi, in ierarhia pur achninistrativl
pe pozifii superioare preo[ilor qi chiar mdltor ierarhi. a Biscricii,
astrer ie ,"t;l"g"
r9 I 0s

crearea mai tirziu in biserica Romei a diaconilor cardinali gi crearea in

rdsarit a diaconilor arhonfi, inalfi demnitari la patriarhia riin constan-
tinopol, care qi rrnii ;i alrii ajunseserii superiori chiar e;liscopllor qi mi-
tropoi,lilor, prin atribuiiile lor admir"ristrrrtive.
canonul vrind sa frincze lipsa de masurii a cliaconilor, eare qi in
cele sacramentaleciutatr sii o i:r inaintea gradelor srrperioaresau str ne-
socoteascaraporturilc ic'rarhice fa{a de aceEtiir,ii chcami ll ordine, ari-
tind cd prctenfiile lor nu se inten:eiazai nici pe canoane, nici pe vreun
obicei indelr"rngrat,qi ca rlrmare, trebuie sa fic supuEi episcopilor Ei pres-
bitelilor', obscrvind iritocmui rul:orttil ierorhic fafir de rces;tia.
Pentru cazul cle nesupLrrreresc prevcde inclepirtarea din diaco-
nie, prin care se inlelege caterisirea sau coborirea lor in rinclul laiciior.
, C.:nonul precizeazi cutegoriu raportlrl icrarhic dintre cele trei gre-
de alc preofiei saclamentale gi relev.i incii oc'latliimportanta obicciirlui
indelungat care are putere de lege.

CANONUI, 19: (ERETICII Pr\VLICHIENI)

In privinfa pavlichenilor care au alergat (s-au intors; nrai pe urmi
la soborniceasca Bisericl, se a;eazi rinduiala ca ei si fie neapdrat bo-
tezafi din nou. Iar daci unii in timpul trccut s-au nurnirat in cler (au
licut partc din c.tcr);i claci se arati neintinafi gi neprihinifi, dupd'ce
vor fi - botezali din nou sd se hirotoneascii de citre episcopul Biiericii
sobornicelti. Daci insi cercetarea i-ar gasi pe ei nepotrivifi (nevrecl-
ni.ci), sc cuvine a-i caterisi pe ei. A;ijdr,r'ea ;i in privinla <iiaconi[elor
;i peste tot in prilinfa cclor numirafi (socotili) ir cler, si sc observe
ac.eiapirindrrialir.(Drocrclurii). Am pornenit insi ;i pe cliaconi$elenu-
pi'rrate (socotite)in cin (in clrr', in schcrna)cu toate ci nu au nici o hi-
rotesie, a;a ci acestea si fie soeotite neapirrat intre laici.
(Can.46,47,49 Apost.; 15 IV Ec.; gi Trtilan; 6, 126 (:-a"tcigina; l
['asile cel Mare)
ir
canonul dispune ca ereticii pavlichieni, laici qi clerici, care s-au
intors la adevrrata Biserica, sii fic botezafi din nou, iar clerieii flupd ce
vor fi botezali, si fie hirotonifi din nou, daci vor fi gasifi vreclnici.'Daei
insi vreunul dintre cei hirotonili din nou se va dovedi nevrednic. si fie
caterisit.
Pavlichienii se numesc ereticii care au adoptat doctrina antitrini-
tard a lui Pavel de slrmosata, care ftrsese episcop al Antiohiei intre anii
2 6 1q i 2 6 9 .
Dispozi{ia canonului cu privire .la rebotezarea qi la hirotonia din
lou. t retieilor, este-reprczentalivdpentru atirudinea Risericii vechi fafa
q
de tainele srvirqite de eretici. Pe acestea nu le socoteqte valicle, pentnr
ci prin cdderea in erezie s-a intrerupt succesiunea apostolicd a harului,
qi fdri de acesta, nu se rnai poate tiansmite nici uni din sfintele taine.
Pavlichienii fiind antitrinitrri, nici botezul. nici hirotonia ior nu erau
valide.
 20r rtI

. .,. In,canon se -m'ai aminteqte despre diaconi{ele pavlichienilor, clespre d

care spune cd. nu au rhirotesia: Dar dupd cum se Etie (Constitutiunile A- tI
postolice 3. 11), in Riserica veche diaconi{ele erau hirotesite chiar de
cdtre episcopi. EIe formau o .societate de femei devotate slujirii bise-
ricii, fiind numdrate in rindul clerului indatd dupd diaconi qi avind toate
privilegiile cleruiui. Ele erau ajutitoare in multe privinte ale clerului
5i rie.puneauvotul castitSfii intr-o formd. cit se poate cle solemnd.
z\l5turi de diaconite, in Biserica veche existau si alte societdti
reugioase feminine ,gi anume, aceea a vdduvelor, a fecioarelor 6i a pres-
bitcrelor.

CANONUI, 20: (OPRIREA INGENUNCHIERII IN UNELE ZILEI

Deoarece sint u-nii care i.si pleaci genunchii (ingenunheazd) Du-
minica ;i in zilele flincizecimii - pentru cd toate sd se pxzeascf, in
acela,si fel in fiecare parohie (eparhie), sfintului sinocl i s-a piruf 3s
rugf,ciunile sd fie aduse (fdcute) Iui Dumnezeu, stind ei in picioare.
(Can. 66 Apost.: 66, 90 Trulaq 78 Gangra; Zg Laodiceea; 15 petru
Alerandrinul; 9l Vasile cel Mare; 7 Teofil Alexandrinul)
' Rinduiala prevdzutd de acest eanon, deEi se va fr men{inut
tiniil
tnde-'lungatin blseric5, totugi nu a supravieluit pind astdzi ;i ca nici nu
prezinti de altfel vreo importanld deosebitd.

, CA}iOr
NELE DELA
:1' :+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC
Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)
, Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu se
lnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pd-
rinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE rimini
tare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceeaa eunomie-
nilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnev-
rnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceea
a fotinienilor pi aceeaa apolinar$tilor.
(Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca.2 Carta-
gino; 1 Vas;ilecel Mare)

cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confir-
m4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dind
anataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de la
Nicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d.
Eunomicnii sint adeplii ereticultri Errnomirr,lost ,,piscopal cizi-
cului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint,
sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eu-
nomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie,epis-
 2ll

-Constantinopolului, contemporan cu Eunomie. .Eudoxie invflfa;

eop'aI
inire'altele, cd Fiul:pi Sfintui Duh'nu sint prin nimlg egali nici-intre
ei Ei niei cu Tatdt.'s6miarienii sau pnevmatornahii, adicti luptdtorii im'
pottiva Sfintului Duh, invd{au cd Duhul Sfint este inferior Tat|lui qi
Fiului qi incepAtorul creaturii.
. : Sabelienii iqi qu numele de la Sabeiiu, fost episcop aI Ptolemaidei
(Pentapolea Libiei) in prima jum5tate a veacului IIi. Principala invA{d;
iurd a-acestuia era cd nu numai Fiul, ci Ei Tatal a pdtimit pe'cruce, fiind
cd amindoi iar forma o persoand.
Marcelienii se numesc astfel dc la MaiCei, foilt eliiscop al Ancirei
pe la mijlocul secolului IV, care intre altele inviifa cd Fiul qi impdr!{ia
Lrri vor tua sfirqit cind lumea se va sfirqi,'pentru cd Fiul nu ar fi veqnic.
Fotinienii iEi trag numele de la Fotie, ucenicul iui Marcel, deve'
nit episcop al sirmiului, care invdla ci Fiul nu este vegnic, ci un om
simplu, ndscut din Maria qi folosit ca mijloc prin care s-a.indeplinit o
parte din vointa lui Dumnezeu.:
Apolinarienii sau apoiinariqtii iqi trigeau numele de ii" Apoli-
narie, fbst episcop al Laodiceii (Siria) in veacul IV, care Ei el invdla grcqit
desprb Hristos qi anume despre uniunea iposiaticd cu privire la care
negraelementul uman.
Pedeapsa anatemei, despre care se vorbegte in canon, este petleap-
sa cea mai grea pe care Biserica o aplicd in cazuri extrente, ;i anume a-
tunci cind nu exist| nddejdea indreptdrii, cind se sivirgegte pdcate im-
potriva Duhului Sfint sau cind cineva se imilotrivegte cu inddrdtnicie Bi-
iericii, neascultind nici de aceasta. ln asemenea cazuri se aplicd reco-
i mandarea Mintuitorului cuprinsd in cuvintele: ,,De nu va asculta nici
-ql de BisericS, sd-{i lie lie "u r-tn pdgin Ei vanre;" (['1t'-18, 17). Cuvintul ana-.
tema inseamn[ - dar, iar expresia: a da anatemei, are inteiesul de a-l
da ne cineva Ca dar, insi nu lUi Dumnezeu, ci diavolului, aqa c5. ana-
.tema ca pedeapsii .reprczintd definitiva indepSrtare a cuiva din Bisericd
sau afurilirea iea hai gravd, care implicd lepddarea celui pdcdtos de la
Dumnezeu qi predarea iui Sitanei. Spre deosebire de afurisenia simplfi,
de excomunicarea propriu-zisd, anatemei i se mai zice tsi afurisanie sau
blestem. Aceasti pedeapsd echivaleazd in ordinea civili eu pedeapsa cu
moartea (I Cor. 5, 5; 16, 22; Rom. 9, 3; Gal. 1, B).

CANONUL 2: (DIECEZDLE. AUTONOI\{IA IERARHILOR $i A

UNTTATILOR BISERICE$TI),!
Episcopii pugi peste o diecezS,sd nu se intindd (treacd) asupra bi-
sericilor din afara hotarelor lor, rtici sX nu tulbure bisericile, ci potrivit
canoanelor, episcopul Alexandriei si cirmuiasc[ nu:mai pe cele (bisericile)
din Egipt,' iar episcopii Orientului si chir,erniseascd (administreze) nu-
mai Orientul, pdstrindu-se pe searna Bisericii antiohienilor intiietdlile
(privilegiile) cele din canoanele de la Niceea; 9i episcopii diecezei Asiei sd
dhiverniseaici numai-cele (bisericile) din dieceza Asiei,' pi cei ai (diecezei)
Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului pi cei ai Traciei, numai pe

'i

i
 88
2II

ale ' (diecezei) Traciei si 'te cirmuiasctr. Iar nechemafi, episcopii s[ nu

treaci peste dieceza lor pentru hirotonie sau pentru alte oaiec,ari (lu_ *
crdri de cirmuire bisericeasci) cirmuiri biseric,egti.pizinclu-se insi ca-
nonul stabilit mai inainte-privitor la chivernisiri, este clar ci cele pr:i-
vitoare la fiecare epar.hie l,e va cir.mui sinodul eparhiei (respectiv.:),
lrn_
trivit celor orinduite (hotirite) Ia lrficeea. Iar. bisericile lul Dumneieu
gefe .ce-sint la popoarele barbare, trebuie si se cir.muiasci dupd obice-
iul pdrinfilor, care s-a finut. , : ,,-
(Can. 34, 37 g
-!Oost1 4t 5, 6, Z I Ec.; S il Ec.; III Ec.; t7, 79, ZB
I.Y !".; -1,25,36,3E,,39Trulan; 3,6 VII Ec.;g,76,Ig, lg, Z0, 23 Anti;hiq;
40 Laodice_2a; 1.1, 73, 78, 26, 34, 73, 26, gS, gB, 120 Cartagiia; 3 Sardi,caj
14 sin. I*II)

La canonul 6 al sinodului I ecumenie am vizut ci unona dintre e-

piscopi.li s-au recunoscut privilegii de intiisteLitr:ri asupra mai multor
provincii mitropolitane, qi anume episcopului din Alexairciria, Jeiui ain
Roma, celui din Antiohia qi altora. Fiecare provincie mitripoiitani suo-
ordonatd unui astfel
-de episcop, devenit superior mitropolifitor obiq_
lgtli, eTa organizatd in cadrul unei provincii cle stat numitti eparhif.
Mai multe eparhii formau o diecezd, adicd o unitate administrativd su-
perioard eparhiei. Unitd{ile administrative bisericeqti, organizintiu-se
in ca{rul unitd{ilor administrative ale statului, s-a ajuns dupi cum am
v.a":i, ca mitropoliile si corespundd eparhiilor, adiea-provinciilor impe-
riului roman. Mai multe mitropolii, organizate in provinciile care ir,_
trau in alcdtuirea r-rnei diecezer au format in mod firesc o unitate ad-
ministrativi bisericeascd corespunzdtoare unitifii de stat nrrmita die-
"gr5'.- 91 qstfel, mitropolitul din capul cliecezei a dobindit uncle pri- F

vilegii de intiisGtitor fa{5 de mitropblilii din restul provinciilor u""f"'iiqi x

dieceze. Aceastd situa{ie o consftrtd ;i o consacrd dcia canonul 6 aI
sinodului r ecumenic. canonul prezent vine sa specifice, sau sd arate
mai p_recis,care dicceze-biserice;ti erau cleja organizate ca unitdfi in ca-
druI diecezelor statului din rdstiritul imperiirtui |i le enumerd astfel: die-
ceza Egiptului in frunte cu episcopul ,,\lexandriei; clieceza orientului in
frunte cu episcopul Antiohiei; dieceza Asiei proconsulare, in frunte cu
episcopul Efesului; dieceza Pontului in frunte cu episcopul cezarei Ca-
padochieiqi diecezaTraciei, in lrtmte cu cpiscoputIiiacleeir.
canonul de care ne ocupdm, legitimind privilegiile mitropoli{iJor
din capitalele diecezelor, men{ine dreptui sinoadelor iritropolita,.,"
vdzute de canoanele 4, b Ei 6 ale sinodului I ecumenic. Totbdate se'mai 1r"u_
reglementeazi gi naporturile dintre dieceze, in sensul cd ele sint decla-
rate autonome sau. chiar autocefale, aEa cum trebuie socotite toate die_
cezele bisericesti ardtate in eanon.
cit Priveqte cirmuirea bisericeasedla popoarele Lrar.bare,* "rrntti?,
!! R.ut91 {ine legaturr normali, canonul dispune ca aceasta sii se {acir
'dupd obiceidl de pind atunci, investind.
astfel qi acest canon cu putere de
lege, obiceiul indelungat.
3.4 II 67

1. Cuvtntul dieceztr lnseamntr chivernisire sau clrmuirc; in cadrul nomenclaturii unittrlilor

administrative de stat, arc inlelcs de clrmuire superioarl politici, de asernenea 9i .ln
Biserica veche, avea acelagi lnfeles, de ctrmuire bisericeascl superioarl.
Numai ln sens irnpropriu s-a ajuns a se folosi cuvintul diecezd pcntru a designa eparhia
propriu-zisd, sau unitatea episcopall, dupi cum lnsuli cuvtntul eparhie, care la inceput
tnscrnna in limbaj bisericesc, provincie mitropolitarrri, a ajuns si lnsentne apoi pinl
',
astizi unitate adrninistrativ{ cirtnuite de un episcop
'r''r
Indiferent ce titlu aveau respectivii episcopi, - cel de mitropolit sau rnai ttrziu de
arhiepiscop, exarh sau patriarh, - ei slnt numiti ln canoanc episcopi Si uneori loarte
rar, mitroPoliJ i.
ln sistcmul organizirii biscricegti, unii mitropoliti care s-au glsit in fruntea diecezelor,
au dobindit pe llngl privilegiile de mitropolili superiori rnitropolitilor comuni, incl si
tillul de cxarh gi apoi de la sinodul lV ecunenic lncoace, cel de patriarh.
Degi istoricegte nu se poate susfine cI lnainte de sinodul lV ecumertic s-ar li introdus
i, demnitatea patriarbali ln Bisericd, - purtlnd chiar numele ei caracteristic, -+ totugi
^. conlinutul acestei dernnittrJi se definise mai dinainte, chiar mai lnainte de sinodul I
ecumenic curn arati canorrul 6 al sinodului I ecurnenic, gi inrinte firegte de sinodul II
ccumenic, cum aratd canonul 2 al acestui sinod.
'!
cANONUL3: (ROMANOUA$r pnrrlrlEGIIL; EI)
Iar dupd episcopul Romei, intiietatea cinstei (primatul de onoarej
s5 o aibi episcopul Constantinopolului, pentru ci (cetatea) aceasta este
Roma nouI.
D
(Can. 28 IV Ec.; 36 Trulan) i

Primatul de onoare al scaunului din Constantinopol se recunoaqte

numai fald de celelalte scaune, nu qi fafi de scaunul Romei, care r5-
mine oa primat in fruntea tuturor.
Din cuprinsul canonului acestuia se vede cd temeiul pentru care i
s-a conferit scaunului din Constantinopol primatul de onoare imediat
dupd, scarrnul Romei, este acela cd cetatea aceasta- Constantinopolul -
devenise qi se numea noua Romd, adicd noua capitalS a imperiului, prin
mutarea ei din Roma veche. lia anul 330. De aci urmeazi cd Romei vechi
i s-a recunoscut la inceput primatul de onoare pe baza faptului ci era
capitala imperiului, qi acum noua capitald nu intentiona sd intunece
gloria vechei Rome, ci a revendicat doar, in calitate de noud capttali,
un primat de onoare pe al doilea plan, dupi acela aI capitalei vechi'al
Romei vechi. Este prea evident cd nu din alte considerente s-a1l fdcu[ a-
ceste ierarhizdri onorifice intre principalele scaune bisericeqti, ci numai
{inind seama de importanfa politicd a oraqelor in oare rezidau.
, t't L', , t.,. t+(,

CANONUL dimorot{tll,n ERETtbu,on Nu sINT }IlRd-

TONII)
;
In privinfa lui lltarim Cinicul $i a neorinduirii ce'3-a ficut d6
citre el in Constantinopol (hotdrim) c[: Maxim nici nu a fost fdcut
episcop, nici nu este, gi nici cei hirotoniti de el, in orice treapttr a cle-
rului (nu sint clerici), lipsind de tirie toate cite s-au ficut in privinfa lui
gi de cdtre el. i

i:
,,'

5
 88
5 . :, 6 r I

" ": tr{a-tirn

era un alexandrin'cd gcoala filozofici cinici. El a izbutit
prin_intrigd si fie hirotonit episcop,'vrincl si ia rocui sii"i"rri6G;;
de Nazia'', pe atunci episcop ral bbnstantinopoluiui. cum et procJaose
intr-adevir ca un eretic cinie, qi nu in mod sehismatie, cu
deiconside-
rarea (deconsiderind) legilor c€nonice, Ei tulburind Biserica, si_
.tuturor.
nodul II ecumenic a luat m6suia anulArii tutuior-icielor bisericeqai;--
virqite de ilIaxim cinicul, precum qi a hirotoniei sale.

CANONUL5: (PRII'IIREAtN BrsERrcA A uNoR ARTENIDrN

ANTTOHTA)
privinfa
. ,. IT
-tntiohia, llreptarului (tomosurui) apusenilor, primim gi pe cei din
care m[rt.r'isesc o'ctumnezeii"ui roia]ui ii; Fi'iuf :i o-ou_
hului Sfirrr
(Can. 7,II Ec.; I Tntlan; I, 2 Cartagina)
fn canon este tiorba de tomosul unui sirro,i:cale ,-i
in anul 369 qi care a condamnat unele turu uriu"u.*Iioti*rea iiii"t ioiRo.r,u
in aceste teze a fost acceptati qi de un sinod fntmnit cu,)rinsA
ru a"-ii.iri"-I;;rt
378. canonul declard cd se primesc in Biserica arienii ,r;;';;J;hd
?ai;
se conformeazd hotiiririlor sinodului de la Roma clin inut 36g, rnirtu_
risind drept in ceea ce priveEteSfintiTreime. .;. .,;*-'_. ,J

CANONUL 6: (NU I)RTCINE POATE piRI pE EPISCOP)

- Deoarece unii voind a tulbura ;i a r.isturna buna rinduiall

ticeasci, cu vri;rua$ie ;i cJ "t"i-*iire (in rnt-rdcalurnuios) pl6smuiesc trise-
pricini 'a-
recari impotriv_a episcopilor oitodocpi "ut* o"irtiruliesc uisericiie,
nimic altceva urmirind clecit-a
-p6ta buna cinstire a preofilor gi si puni
Ia cale tulburbri intre cretrinciogii papnici rp6;";"i; paEnice), -- di'
aceasti pricini i-a pirut sfintului sin-od aI- episcopilor intrunigi'la
stantinopol, ca sd ntl se mai primeasci inviniitorii con_
iaia- cereetare pi nici
a i'gidui tuturor s1.{aql piri contra celor care pistoresc
bisericile, dar
nlci ai inldtura pe to!i. Dar ttacd "irt""u i-ar adu'ce episcopurui
vreo in-
vinuire proprie, adici (particulard), ca "rr"l "!"u a fost pigubit
-aparte
sau pentru ci ar fi suferit altoeva impotriva dreptilii
de la aceli (ie la
episcop), la invinuirile de acest fel sd nu se cerceieze nici
r"ta tpe.s'oan"l
piritului, nici legea (reiigia) Iui. c6ci in orice
"riip, se caa. ca si cuge-
tul (congtiinla) episcoputui ie fie slobod (qurat) "" rr cel ce zice c6,
fpt nedreptdfit s5-pi dobindeasei drepturile" ori iide
: ce'lege {."Iigi;j ;;
fi el.
rar daci invinuirea adusi episcop'rui ar fi bisericeasci,
{fui-c ^s5-se ispiteascd (cerceteze) atunci tre-
mai intii sh nu se i,ghd'i" *"bti"iio.i*t"to (personale) piritorilor, pentru ca
a^ fa"e .prri i-p"ii.i"a'"lrir"rpilo"
ortodocgi,-pentru lucruri biserice;ti. Iar ereiici-;;,r;il;;
eei ce de tle_
mult au-fost indepirtafi din Bisericd
;i p9 cei ." a"pl- u'"uuuu., fost dafi
anatemei de citre noi, iar pe li'gd a"qtia
;i p" "ui ce lreficindu-se cE
6II

mirturisesc credinfa cea sinitoastr, s-au ficut schisrnatici Si se adunE

impotriva episcopilor no;tri canonici. Apoi 9i daci vreunii diltre cei ai
Ui*itcii ar'fi oiindifi mai inainte pentru oarecang pricini ;i azvirliti
(lepddati. dati anatemei), sau afurisifi (excomuuicati) fie din cler' fie
iiti "tui"u laici, nici acestora s[ nu le fie ingdduit sd pirascd P9 epis-
cop, inai"te de a se fi dezbrdcat (cur!1;at) m_ai^intii de propria- lor in-
vinuire. De asemenea gi cei ce se glsesc sub invinuirea porniti mqi
dinainte, sd nu fie primifi la pira episcopului sa-u a altor clerici'
inainte rle a se dovedi pe ei nevinovafi de invinujrile, aduse lor.
Iar dacd vreurrii ttu ar fi nici erLtici, nici afurisili (excomunica!1,
neimpreunali ctt Hristos), nici osindi{i sau piri{i mai inainte pentru oa-'
r""arl flrldelegi (infrac{iuni), gi ar zice cd au oarecar.epirtr bisericeascE
impotriva episcoprrlui, ifintul sinod ponrnceite ca accgtia s5-ri infiti-
;ezl mai intii pirile lor la toli r:piscopii eparhiei (nritropoliei) ;i inaintea
aeestora sd dovedeascd invinuirilc in acele pricini. Iar dacd s:ar
iirtinrpla ca cpiscopii din epar:hie (mitropolie) s[ nu fie in stare a ln-
drepta invinuirile atluse'episcopului, atunci ei s5 meargd la sinodul mai
nraie al episcopilor diecezi aceleia, chemafi impreund (colr'ocafi) pen-
tru pricina aceista dar pira si nu se ia in seami (re!ind) mai inainte,
pinE ce ei (acuzatorii) nu vor accepta in scris sd {ie pedepsifi cu aceeagi
pedeapsl dacd la cercetarea lucrurilor s-ar dovetli cd au clcvetit (ca1om-
niut)' p" episcopul pirit.
iar dac[ cin"va, nesocntind cele statornicite dupfi celc ar[tate mai
inainte. ar inclrdzni si supere urechile impdrdtepti sau judecdtoriilc cir-
muitorilor lumesti, sau si tulburc silodul ecumeltic, lipsindu-i de cin-
stire pe to(i episcopii diecezi, unul ca acesta nicidecum si nu fic primit
la pifd, ca unul cir" a defiinrat canoanele pi it,stricat brtna rinduiald
biscriceascd.
( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 4 , 7 5 A p o . s f .9; , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E c ; I T r u l a n ; 1 4 , 1 5 ,
20 .4ntiohi.a:40 I'aoclieeea: 4 Si,relic:u: 8, 10, 11. 12. 15. 18. 19' i o t n 4
107:125, 129, 130, 132 Cartugrina:13 in. I-II;9 s T e o f i l . { l c r . ) : tol
Prin canonul prezent'se 'reglementeazi felul in eare sc poate in-
troduce pird sarr ac{iune juileedtorebsci impotriva episcopilor, hrirtin-
du-se eine are dreptul sd facii aceasta qi cine nu are drepttrl, preeum 9i
cazurile in care unii sint indreptAfili, iar altii ilu sint inclreptiti:ti s.i
porneasCi acliune contra episcopilor. In special .s-earati cd pentru ches-
iiuni particuiate. oricine poate avea 'calitatea de reclamant lmpotriva
episcopului, indiferent de religie sau de atitudine morald a'pes1:ectivu-
lui, pe cind in chestiuni bisericeEti, aceastd calitate,, in principiu, ng o
,poi ivea decit cei care nu sint lovili de nedemnitate din'punct de vedere
-bisericese.
canonul mai cuprinde qi dispozifii,.in leg5tur6 cu instanlele eare
*au competenta si-i judece pe episcopi. aritindu-se ca prim5 irrstan!5 si-
nodul eparhiei, -- idice a-mitropoliei, dupi intelesul de atunci al eu-
.- adiei al mai
.r'intului, - apoi ca a cloua instan{d, sinodr:l diecezei.
multor mitropolii - qi ca'a tr€ia qi ultimi'instant5, sinodul e:umenie'

.:
I

1
.l
 vtI

Totodati se interzice.,reclamarea-episcopilor.pentru
chestirrni bisericesti
infa{airrstan{elorcivile,inclusivinia{aqefuluistatu.lui.
' Drept principiu statornicit in materie de acuzare
a episcopilor, se
stabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi p" ,o
-acyzl ;;;- aduc impotiiva
vreunui episcop, urmeazi sd primeasca ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar fi
guvenit celui acuzat.
i
rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia
sint incluqi qi schis_
maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril
;";;i; se infelege aba_
terea de la doctrind, iar prin abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_a
_schismd,
ceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se
;#sil; cu desconside_
rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei
rar-"iaiiri impotriva a_
cesteira,implicd in- sile o lepidare ""91 partri din invdfdtura despre
Bisericd, adici a invdfdturii despre ?ierarhia- qi'urtoiitutea
aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna bisericeasci;
-ri" qi eretici,. deosebindu-se
de aceqtia fie numai prin aparet ""-"i
iu, rLi"'"a".rarturisirea con_
qtientd a ereziei sau prin --ig'orarea din partea sctrismaticilor a
.cfiiar,
faptului cd ei au devenit ur"tiii_--'
In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea
qi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;; intre. schisrnd
reprezintd mai mult o abatere ce
se poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond,
u" u.t" I abatere incon_
s.tj"lq^de ra invs{dtura -de_ t""ai"1a-ii " ;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;il
disciplina Bisericii, pe cind erezia'repr-ezintd
-""'uai"t,u,-"it
o abatere congtientd $i in_
ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de
ricii. ;;;;".disciplina Bise-
,_ i

'': ': 'T',

cANoNur, ?: (pRIMIREA ERETICILoR IN BISERICA) , ".,
^ Pe aceia dintre eretici care revin la-ortodoxie, in parteu "uro" "r'l'l
mintuiesc, ii prirnim dupn rinduiir"-"iii
l;:;il;;U^'Eii,rpa
arieni. gi- pe macedonieni;i pe sabatinieni p" g,""irreni obicei. pe
Ior eatari gi stingaci,apoi pe-pa-trusprez,eceni;r cei ce-;i zic
mercura;i (tetraditi),si po-."p.glinari,sti tq"&toJ"cimanil, adici pe
ii prirrlim-e;;-1"" zapis (scri_
sori de m5rturisire de ciedintll ii- du"a ai,, orruiu-ui
nu c'getd (inva!n) cum cuget5 (invati) sfinta tiati erezia care
soborniceascr-;i apostoreascisi'ii pecilfluim, "ar"e r-i;i b;nezeu Biserici
cu sfintul mir' adicd fruntea 9i octrii pi nirile- iilr"gem mai intii
pecetluindu-ipe ei zicem:peceteaaarutuinuhului ;i g"* ;i urechile gi
Siiir--
Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteazi
pe montani;ti, adici pe cei ce se-",r-tater
num€sc.. 9u-o -singurd afundare, pi
care inval6 cd Fiul esie tot orra aici r"igiu"llli pe sabelieni,
liJentiiaien'i:iui,ri
eare fac pi alte oarecarelucruri ae ,ruirrdur)"i cu Tatil) si
erezii (cdci multe sint aici mai cu seamacele.care ii;;i;;i, ;i pi tout" celerarte
latenilor) pe toti care dintre ace;tia aorescsd pornesc din lara Ga_
"e aaaoel-(ataseze)orto-
doxiei, ii primim ca pe erini (pigini):.li (adici)
i. pri,io
a doua zi catehizdm,iai a treia ii t" ru""- r"Jaaa"ir"-ao zi ii cercetim
orcizim), suflind asupra rLr de t""iii'i in fal5 gi soturru(ii ex_
in urechi ;i astfel ii
7IT t! 7l

catehizdm ;i facem si petreaci timp ildclungat in biserici ;i si asculte

Scripturile ;i atunci ii botezim. ,'
:
( C a n . 4 6 , 4 7 , 6 8 A p o s t . ; 8 , 1 9 I E c . ;9 5 T r u l a r t ; 7 , 8 L a o d i c e e a ; 5 7
Cartagina; 7,5,47 Vasile cel Mare)
In vremea veche, rinduiala prirnirii ereticilor gi schismaticilor in
Rsericd nu a fost de la inceput unilard, cinnuitorii Bisericii orieutindu-se
practic in astfel de cazuri dupi gradul de indepdrtare de la dreaptr ere-
dinfd a acelor in cauzi. Canonul prezent reglementeazd in parte pri:
mirea unor anumiti eretici in Biseric[, stabilincl cI arienii ,si alti puSi
in raceiaqicategorie cu ei, urmeazd a fi primifi numai prin administrarea
Tainei Sfintului Mir, dupd ce aceqtia se vor lepdda de erezie qi vor
rndrturisi dreapta credin{i, pe citd vreme alfi eretici, ca eunomienii Si
cei ardtati cu dinqii, urmeazd a fi primifi ca p5ginii, adicl prin catehi-
zare, exorcizare qi botez.
fn eanon se vorbeqte de arieni, care dupd cum so qtie negau dum-
nezeirea Fiului, apoi despre macedonieni, care negau dumnezeirea Sfin-
tului Duh, apoi despre sabatieni sau savatieni, niEte rigoriEti ca nova-
[ienii care igi ziceau ei inEiqi Catar:i, adicd cura{i. Atit novalienii cit Ei
sabatienii nu admiteau c5sitoria a doua qi nici primirea in Bisericl a
celor cdzuli de la credinfi in tinrpul persecufiilor. Pe lingi faptul ctr
ei se mai numeau catari sau curafi din pricina rigorismului lor, li se
mai zicea gi stingaci, deoarece aveau un dispref accentuat pentru mina
stingS. ir .
In aceeaEicategorie cu cei amintifi se mai inEiri si ara-ziqii Qudl
ttodecimani - patrusprezecenii - -cau tetradifii - miercuragii si apo-
iinarigtii. Quattodecimanii l$i au numele de la faptul ci serbau Paqtele
in ziu:r pntrusprezecea a lunii Nisan. indiferent in ee zi a slptiminii ar
cddea ziua aceasta.Li se mai ziceau tetradili pentru cd posteau $i in ziua
a patra a sdptiminii, adicd Miercuri sau pcntm ci intpreunir cu alfi ere-
tici invdtau cir Sfinta Treirne intrnneqte patru naturi distincte. ;\poiina-
rigtii inv.{tau cir natura umani a lui Flristos estc diminuatA, ba chiar
rcstrinsd prin puterea naturii divine.
Din a doua categorie de eretici, canonul ar:rinte;te pe .eunomieni
care invS{au cd Duhul Sfint este subordonat Tatilui 9i Fiului Si ci este
o simpli creaturtr. apoi pe montani$ti - originari din Frigia, de unde 5i
nuntele lor de frigi sau frigieni - care erau rigori.Sti Si invitau c-i Duhul
Sfint ar fi identic cu Mohtan Si care practicau un rigorism deosebit,
apoi pe sabelieni, care-gi au numele de la Sabeliu. un antitrinitar, care
indentifica pe Dumnezeu Tatdl cu Fiul, invdli1d cI ei nu sint desplrfifi.
ci formeazi o singuri persoani cu doui denumiri. De asemeneaei nici
pu botezau in nurnele Sfintei Treimi.
Canonul aratl ci pe unii dintre 'eretici, Biseriea ii consideri ca Si
pe pdgini, uerceunoscindu-ledeci botezul, pe care il recttnoaqtealtgra.
Ar pire;r de neinfeles ed. despre cei clin catcgoria asimilati clt t'r'i-
ginii, se dispune ca in prima zi sd fie fdcufi creqtini qi apoi catehizatt;
 8 I I _ T I I I

exorcizafi gi botezafi. Prin expresia

,ii facem,creEtini(.,trebuie
leagd insi doar ince.putul inciegtindrii lor, iar nu declararea sd se in[e-
acesrora ca
ryurbrii ai Bisericii in rindur celor care_au primit deja botezul, cici
el, lepidindu-se de erezie gi mdrturisila areapta "i"ai"t! qi reintorcin_
du-se in Bisericd. intrd in rinclul "ru,"U"ifo; "i;fi
;il;# zicind creEtini
{o.ar.incgpirtori, devenind cres,tini creprini, "bi. e;;;-"* "o" fi catehizati
gi botezati.
. . \{enfiondm cd q"ltry -a justifica intreaga rinduiaii privitoare' ra
primirea ercticitor in'bi.seric6, do.rot.ti'ir,'oo"a ;i "bt;;i;i'" dai"i r"routJ
Iegald o consacr.i .5i in aeeasta'che.stiune
":
CANONUL 8; (BOTEZ'L ERETTCTLOR NU ESTE gOieZl :
_ . --Cqi -botezafi priq!-r--o singru.i afundare,, Eunornienii, sar$tienii ii
Frigii, sE fie priniili-ca Etinii
lpe"ginii;.-

. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecu-
rnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1
qaptc.
. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon ace-
luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. t'gi"ra,-*-,j;;';; al
sfintul Mir; dupd q9 yl ii
"tjr"p _cor.espunzdtorinainie oe boi"" vor fi cate-
hizali qi vor fi ascultat Sfirita S".iptu;.
se vede insd cd aeest- canon, incrusiv comentariul-"r lui fdcut de
Aristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t" sinodului II
ecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^

srNoDUL AL rrI_LEA ECUMENIC DE LA EFES (AN. 43r)

. CANONUL 1: (OSINDA IERARHILOR CARE DEVIN ERETICI) :

Deoarece se cuvened ca ;i cei ce au lipsit cle la sfintur
sinod si
au rdmas.pe la !ar6 sa-uprin cetate pentru vreo oareca*;;l;H'i#rri-
seriee-asci,fie trupeasci, sd nu fie in negtiin$E de cele ce s-au orinduit .ra
dinsul (sd
gi 1u ignoreze cele ce s-ul: itito"nic'it1, lacem "irrro""rt sfinfeniei
dragosteivoastre,cd daci vreun mitlogolii'"1"""i "pu"r,irrt*it";;;lii
despirfindu-se de sfintul ;i ccumenieiiui sinod, ,-u-"ieosot (atasat)
si_
nedriului (adundrii) (celoq dezbinafi), ;i aupa aceasta s-ar
.desbindrii
adduga, sau ar cugeta cele ale iui Celestir, .h,, Ie
va iugeta (invdta),
acesta nu poate in nici un chip si faci ceva'impotri"u
"pirl"opil;;-;il;'j
hiei (mitropoliei), fiind indepartat din orice comuniune
aculn inainte, chiar ,prin I sinod, pi ,reiu."ei*. bisericeasc5 de
'a 1."". diq slujba).
Dar el va fi sub ascultarea atit "pis"opitor lp-u*i-i .1-iirln*
2 -,4 trl

liei) cit pi mitropolifilor dirnprejurcare cugeti (inva!i) cele ale ortodo-

xiei, ca sd se scoatd cu totul din treapta episcopiei (episcopatului)'
(Can. 6 II Ec.)
canonul prezent stabile$te cA mitropolifii care s-au_dcsp5r{it de
Biserici ataqindu-sb schismaticilor sau ereticilor, iEi pierd prin ilsuqi
acest fapt atit iurisdic{ia in calitatea de ierarh cit qi scaunul, ca qi drep-
turiie obiqnuite ale creqtinilor, fiind excomunica{i. Luindu-se aceastd
hotdrire cle cdtre sinodul ecumenic, li se recunoa9te totu$i episcopilor
qi rnitropolifilor vecini dreptul de a-i judeca "si de a-i inlitr-rra cu totul'
din treapta episcopalfl, adicd de a-i caierisi. Dintre eretici est€ pomenit
.Celestiu, care invS{a impreUnd cu Pelagiu, cd omul se poate mintui 9r
fdrd har gi ci pdcatul lui Adam nu este ereditar. : i
. : '
.. . CANONUL 2: (OSINDA IERARHILOR TRECUTI LA NESTORIA-
NISM)
..',1' 'Daei oareeari epbcopi din 'oparhie (mitropolie) au lipsit de la
sfintul sinod gi s-au adiugat (ataqat), dezbinirii, sau ar ilcerca s6 se
adauge (ataEeze),sau cei care s-au intors citre sinedriul (ceata) dezbi;
ndrii, cu toate cd au subscris (iscdlit) caterisirea lui lt{estorie acestia sh
fie, dup[ socotinfa Sfintului sinod, cu totul strf,ini de preofie ;i sd cadd
d i n t r e a p t d . , - ." : . . ' :. :.,
Canonul prevede, cd toti ierarhii treculi fortnal th hestorianisnr sau
gi numai in curs de trecere, sd fie caterisifi. Prin expl'esia episcopii din
'bparhie,
.":inleleg episcopii din cuprinsul unei mitropolii. iar nu episcopti
ebarhioli iniscnsul hn ci.u se intiebuinfeazd astdzi acest-cuvint. pe'ntru
a designa pe episcopii care se gdsesc in fruntea cite unei eparhii.

CANOI\IUL 3: (OCROTIREA CLERICILOR LOVITI DE NBSTO-

,RIENI)
Iar daci oarecare dintre clericii din fiecare cetate, ori sat (iocali-
tate de la !ari), au fost oprifi de la preofic, de c6tre Nestorie Pi de cdtre
cei impreund cu dinsul pentru cd cugetl drept (pentru inv5litura lor
clreaptd), am indrept6tit :i pe acegtia s[-;i dobindeascS (primeasci) dir-r
nou treapta proprie. Iar.in genere, poruncim ca acei clerici care cugeth
deopotrivi (invald de acorci) cu sinodul ortodox ;i ecumenic sI nrr se
supunl nici de cum ti in nici un chip cpiscopilor care s-au dezbinat'
sau celor care se despart (de Bisericd).
- i'
Canonul bnulea2d toate peclepsele care au fost date de' Nestorie
blericilor ortodocfi $i ii scoate^pe ace$tia cu totul de sub jurisdiclia ori-
iSrui episcop eretic sau schismatic.' tt:
'lt::

CANONUL 4: (OSINDA CLERICILOR TRECUTI LA NESTORIENI)

-, - Iar dacd unii clcrici s-ar rlczhina :i ar. irrdrf,zlri ca. fie aparte
(in.particuiar); fie in obste (in rnqd pu6hc) sE cugete (invg!e) cele ale lui
 5 - ?-nI

Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit
cu
dreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi. , L r
. Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nler-
turisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin.
Prin analoqie,dispozifiile acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici.

CANONUL 5: (CLERICII I1EARILITATI DE NESTORIENI RAMIN

osiNDrTr)
rar cifi au fost
.-
copii lor, pentru fapte.osinditi -de cdtre sfi'tul sinod sau de cdtre epis-
necuviincioase, ;i acestora in mod necanonic a
incercat sau ar incerca-Ne^storie,dupl nesocotinfa tui in toate, ori cei care
cugetd (invatd) cele ale lui, sE Ie- dea inapoi'comuniunea sau treapta.
am grsit -cu dreptate, ca ei sE fie firi folos (din acestea) pi si ri'iina
nimic mai mult decit caterisifi.
Canonul dispune anularea tuturor a'ctelor drejurisdicfie savirqite de
edtre Nestorie qi de citre adepfii lui in legdturi cu acei clerici care au
fost intr-un fel sau altur condamnafi cie cltre sinoclul ecumenic sau de
cdtre episcopii ortodocEi.

CANONUL 6: (HOTARIRILE CANONICE ALE SINODULUI ECU-

MENIC RAMIN NESTRAMUTATE)

f;iiderea, dacd cineva ar voi si strEmute in orice chip cele ce

s-au_fdeut pentru fiecare la sfintul sinoa cet ai"-ilt"r,'sfintui sinod a
grin$u!! (hotirit) ci daci aceStia ar fi episcopi sau cGrici, sd cadi cu
totul din treapta proprie, iar daci ar fi laici, ,e ri* ur""isi1f
qi!i, neimpreunati, excomunicali). lneimperta-

- Ca.nonul apdrd hotdririle luate in orice privirrfi de cdtre sinodul eare

le-a emis, prevdzind impotriva celor care ar vrea si schirnbe acestc ho-
tdriri pedeapsa caterisirii, in cazul clericilor,
Ei cea a excomunicirii,
in cazul laicilor.

CANONUL 7: (HOTARIRILE DOGMATICE ALE SINOADELOR

ECUMENTCE SA SE TiE PINA LA SrIR$rT)
Dupi ce s-au citit acestea, sfint.l si'od a orinduit (hotarit) ca
- ni-
mrnui sd nu-i fie i'giduit si dea la iveald, sau si scrie, sau sr intoc-
Tel:"n- (alcdtuiasca).."t11credi'f6, afari de aceea care s-a orindui; ih;-
tarit), de citre sfinfii pirinfi, care, impreuni cu Sfintul Duh s-au adu-
nat in cetatea Niceenilor. Iir cei ce inclriznesc, fic si intocmeascd (ai-
cdt-uiasci) o alti credinfi, fie sd o acrucr, sau sd le-o infifigeze (propo-
vEduiascd) celor ce voiesc a se reintoar.ce la cunoa;terei
adeydrllui, fie
cd sint,din pdginisln sau din iurlaisnl sarr <lin or.icefel de erezie. _
a-
ce;tia, daed ar fi episcopi sau clerici, sd fie instr.iinali (sEse lipseascr).epis-
8 III

copii de episcopie ;i clericii de starea clerului; iar daci ar fi laici' sd se

dea anatemei.
Iar daci unii, fie episcopi, fie clerici, fie laici intocmai in ace-
Iagi chip s-ar v!di, fie cugetind, Iie invdtind cele din arltarea (expune-
rea) adusi inainte cle citre presbiterul Harisios despre intruparea Unuia
Niscut Fiul lui Dumnezeu, adic5 spurcatele 9i pidosnicele (condamlatele'
stricatele) invifdturi (dogme) ale lui Nestorie, care au 9i fost doborite,
sd fie supu;i hotbririi sfintului ;i ecumenicului acestui sinod, qi adigd'
a;a' ca episcopul sd fie instriinat (inclepdrtat) de la ep,iscopie.si sd fie
eaterisit, iar clericul deasemeneasi cadd din starea clerului, iar dacd
eineva ar fi laic, gi acesta sd fie dat anatemei, dupi cum s-a zis mai
inainte.
'
(Can. 1 II Ec.; l Trulan; 2 Cartagina)
Canonul prezent confirmd credinla stabilitd de cdtre sinodul de la
Niceea, prevdzind pedeapsa caterisirii impotriva. clericilor care ar in-
cerca sd' o schimbe $i pedeapsa anatemei lmpotriva laicilor care ar in-
drizni sd faci acelaqi lucru.
:
In textul canonului se aminte$te numele presbiterului Harisios,
iiindca acesta printr-o scrisoare adresatd sinodului,, a arltat cI unii
du$mani ai ortodoxiei au alcdtuit o rndrturisire de credinlf noq[' in care
s-au strecurat cu dibdcie ereziile iui Nestorie, pe care el le inEird in scri-
soarea sa.

CANONUL B: (AUTOCEFALIA BISERICII DIN CIPRU)

Preaiubitorul de Dumnezeu episcopul Iligin ;i ceilalfi impreuni
cu dinsul preaiubitori de l)umnezeu episcopi ai eparhiei - (mi-
tropoliei) cipiienilor, Zenon ;i Evagrie. ne-au ficut cunoscttt un lucru
nou s"o"hit, potrivnic (contrar) rinduielilor bisericepti ;i canoanelor sfin-
filor apostoli ;i care primejduie;te (atinge) libert_atea tuturor. Drept a-
ieea, pentru cI suferinfele ob;te;ti au trebuinli de vindecare trrai nlare'
"a .tttll" care ;i aduc stricdciune mai mare qi mai alcs fiindcl nici nu
s-a urmat (observat), vreun obicei tnai vechi, ca episcopul cetlfii Arr-
tiohiei si faci hirotoniile cele din Cipru, dupi curn prin zapise (docu-
mente, scrisori) Fi prin glasurile lor proprii au ardtat (au confirmat) prea-
evlaviogii bir6afi,- care $i-au fdcut aritarea in slintul sinod; intiisti-
titorii sfintelor Liserici din Cipru si aibd putere, fird tulburare 9i fSrd
sild, dupi canoanele cuviogilor pirinfi pi dupd vechiul obicei, sd fie f5-
cute de citre din;ii hirotoniile prea errlavioqilor episcopi.
Aceasta sd se pazeasci (observe) ;i in eelelalte dieceze ;i in epar-
hiile (mitropoiiile) de pretutindeni,
-si incit nici unul dintre prea-i-ubitorii
de Du'mnezdu episcopi nu cuprindd (sI nu apuce) alti eparhie' care
nu a fost mai demult ;i dintru inceput sub sripa lui sau acelor dinain-
tea lui. Iar dac6 cineva a euprins (oelpat) eparhie striini 5i in chip sil-
nic a pus-o sub el (srtb sttipilirr:a lrti), pe aceastasI o dea inapoi (res-
tituie). ca sd nu se calce canoanele pirinfilor ;i nici sub euvint (sub chi-
7

1
I
 76
9rrr{
pul
.satr.pr-efextul)dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu.
mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem
"-d_ p;ft" slorrozenia (ri.
bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele
sdu Dornnur 'ostru
Iisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir
oamerritor.
-Jfarrrie r s-a prrut,
a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u""
sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse), (mitropolie)
drepd;ie care i se cr-
vin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui
fiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea), filil;i; vechime, avind
gurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire) ca pentru propria rui asi-
"uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit).
lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u 'potrivnicd
"uio"- orind'ite acum,
i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie
sinod, ca aceasta sb fie fdri
tdrie.
(Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.;.Z II Ec.; 20, g6,
39 Trutan; g, 73,Zz
Antiohia; 3, 77 Sard.ica)'

*^*.Jr!9"1anfa canonulyiprezentconsti in faptul "a piir$"t'iiiiba,l "..,r,

mentc consacrdautocefaliaBisericiiclin Ciprui ""tocirlii* existentaclin
timpuri vechi si intemeiatd atit pe oti"ui-iiJ-ii-;;";;;;rielile
deEi aeeastd Biserici uste orjunillta canonice.,
oo"" ca o mitropolie. Autocefalia
Bisericit
? fos-t apdratd de epiJcopii ai" cip"ul-il;;;;;ncercdriior Bise-
ricii din Antohia de a-Ei intinde jurisOi";ia asupri
ei.
Nu este insr prima datd cind se consacrd autocefalia
ca principiu ar
organiza{iei bisericeqti, pentru "a .rr forma a" u"to"uiulie
Iiilor' principiul acesta a fost recunoscut prin canonul a mitropo-
prin canonul 6 al sinodului I ecumenic, etc.; 34 apostolic, apoi
iar sub fo'nr de autocefalie
a unitdtilor mai ntari bisericesti. care erau diecezele.
prin canonul 2 al sinodr,rlui II ecumcnic. Dar prirrcipiLLi u tnot cunoscute
gdlea aplicare numai la unitafile bisericegti a"to".*otini ;;_;l
u-i"tiil, "iii iu unere uni-
tdfi mai mici, ca cere
.episcopito, fent"u ci Biserica vlche cunoagte nrr
tumai- episcopii ri mitropoiii autonome, ci Ei "pir"opii qi ,'itr:opoiii
autocefale.
In afard de autocefalia Bisericii di-n cipru, canonul
nu mai consagpi
$i autocefalia cliecezelor qi a tuturor "nto"tuit!--ilrilr"ri"Iii, devenind ast-
fel. reprezentativ pentru definirea iutocefaliei-i" g-"i"".
Totodati callo_
nui infiereazi spiritur iaic de care ar fi animafi unii ierartri,
conclarnnl
incercarea acestora de a proceda dupi tu"[oa"tu-f;-i;r"d$ti 5i
bisericeascE i" ;i;f;
In fine sc relevd importanfa obiceiului pentru dreptr-rlrri..,.r-i,,,':c.
- '
cunoscindu-i*seputere de lcqe. re-
','
;rb"'
!.+tioxul 9.-(II'-IrARIIrINU poT DEr\rrsIoNADrrclT ix caz
FORTAMAJORA)
se eurine nrai.aresca, potrivit s_criptul.ii
celei insufrate 1i'spirate)
de Dumnezeu calc zice: ,,Fi totul cu chibz.uinf6,. (t;o;;;;n),
prin sorfi sprc sfinta slujire, sd clribzuiasci cei ri^eluifi,
cu toat6 hrarea a'rinte
(cumpdtatea, acrivia) asupra tuturor ceror ce
treubia si Ic facd. pen_
tru ci se ajunge, ea cei care doresc sd vieluiasca']"
"."rt iel sa-;i ie-

*
9 III

meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vint
in cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Dar
c'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abituti
asupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor tre-
buitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre cele
folositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,-
zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeu
episcop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdr-
turise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltre
oarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi ne-
Irrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost im-
puse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-au
riclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoare
de alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtarea
de griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si in-
frunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi rispli-
tite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceasta
mai mult din nelucrare de cit din delSsaresau lene, cucernicia voastrl de
nevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeu
fratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii:
cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmui-
tor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru ce-
tate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prca
cinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i nu-
mele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind la-
crimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5m
dacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numai
dovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu.
$i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI mai
curind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl).
Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5,
dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul epis-
cop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trir-
bat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afara
cc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit de
indelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu drep-
tate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5
aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea de episcop; astfel insd, ca el
sd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din proprie
stipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar in-
timpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indem-
nul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzui
ceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place
$i ace.stuisfint sinod. ,t{ ,t.r"rujt
(Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)

it
!
I

I
 r.2IV

_ Textul prezenl este extras dintr:o scrisoare pe care sinodul al trei,

lea ecumenic a trimis-o sinodului mitropolitan diir pamfilia, in iegiturd
cu Eustatie, Iostul mitropolit al eparhiei pamfilia. EI nu'conteiza de
fapt ca'al noudlea canon aI sinodului III ecumenic, care in toate colec-
tiile numdri numai ,opt canoane, dar ocupindu-se de un caz a cdrui re-
zolvare poate servi drept norrnd pentru cizuri analoage, l-am adaugat,ta
acest loc.
Dupa cum se gtie, demisia din scaun este interzisd episcopilor qi se
-ca
sancfioneazd cu caterisirea, dar scrisoarea prezentd aratd ei poaie fi
admisi in cazuri de- for{d maiord. Astfel, in cazui mitropolitutui bustitie
al Pamfiliei, care fusese caterisit in urma demisiei, iinodut ecumenic
gdsind demisia determinatd de for{i majord, hotdrdEte sd se revind asu-
pra caterisirii, ldsind insd la aprecicrea sinodului mitropotitan respectiv
felul in care urmeazd a i se da o intrebuinfare corespunzdtoaremitro-
politului reabilitat.
Aceastd hotdrire a sinodului III ecumenic mai este importanti $i
pent-rq fqntql cd respectd autocefalia unei mitropolii, in cazi:l concret,
a celei din Pamfilia. fr

't |ttt

SINODUL IV ECUittENIC DE LA CALCEDON (.r51) ,i IUJ

-ii r

CANONUL 1: (INTARIREA CANOANELOR PRIMELOR TREI SI-

. NOADE ECUMENTCE)
Arn gxsit cn e.stq.cu dreptate (bine) si se
fie ca'oa'cre a;ezate de
citre sfinfii Pnrinfi la liecare sinoelde ptna acum.
(Can.2 TruI.; 1,VII Ec.; 7 Cartagina) j
Prin canonul prezent se confirrni gi se men[in in vigoare toate
canoanele celor trei sinoade ecumenice anterioare de ia NiceEa, Constan-
tinopol 9i Efes. Nu se 1;oate presupune ci ar fi vorba si de'canoanele
sinoadclor particulare, destul de numeroase; care s-au finut pinii la acea
datd, pentru cd pe de ,o parte, acestea nu sint amintite in mod expres;
iar pe d e altd parte chiar cu o suti de ani mai tirziu, impdratul Jisti-
nian prin Novela 131 capitolul 1 (an 545) recunoagte ca iivind puterea
legilor de stat numai canoanele sinoadelor ecumenice care -s-Lrtin^ut pina
in vrenlea lui, adici a primelor patru sinoade ecumenice.

CANONUL 2: (OSINDA SIMONIEI) 'r'i'x?*'r J eb r(' ij

;i:'
Dacd 'reun episcop
-ar srvir;i hirotonia pentru bani ;i ar cobori
intre lucrurile de vinzare harur care nu .se vi.ie, 5i ar hiroior.i ,,pir*p
ori horepiscop, ori presbiteri, ori diaconi, ori pe altcineva dintre aceii
cat.e se numirS in cler, sau pentru bani ar inainta (ar institr-ri,
ar rinauil
3IV 7S

econom sau ecdic (apdritor, avocat bisericesc) sau paramonar sau pe

oricine din cler (din rindul slujbagilor bisericeqti) pentru ciptig ru;inos
pe seanu sa, cel dovedit ci a fleut aceasta sd se primejduiasci in pri-
vinla propriei sale trepte (spi1c), iar cel hirotonit si rru aibi rrici un fo-
los din hirotonia sau inaintarea aceea din ncgo!; ci si fie striin de vred-
nicia sau de slujba pe care a dobindit-o prin bani. Iar dacl cineva s-ar
vidi (ar apdrea) ca mijlocitor in astfel de apucdturi (afaceri) rupinoase
gi nelegiuite (neingdduite), si cadi ;i acesta din treapta sa, daci ar fi
cleric, iar daci ar fi laic sau cilugir (trSind ciltrgdregte), si fie dat ana-
temei.
( C a n . 2 9 A p o s t . ;2 2 , 2 3 T r u l a n ; 4 , 5 , 7 5 , 1 9 V I I E c . ; 1 2 L a o d i c e e a ;
2 Sardica; 90 ltasile cel ilIare; Scrisourea pastorald"a lui Cilrcnadie; Scri-
soqres pastoralii a lui Tarasie)
Canonul pedepsegtesimonia, adicd vinzarea celor sfinte pentru bani,
asimilind cu simonia orice trafic cu funcfiuni bisericegti, chiar Ei acelea
care nu sint legate de starea clericala. Ca atare cste socotitd $i vinzarea
funcfiunii de econom, de ecdic sau de avocat bisericesc,de paramonar, etc.
Prin econom se infelege administratorul general al averii episco-
pale, care se alege de obicei dintre clerici, dar poate fi gi laic. El cores-
punde consilierului cconomic de astiizi. Prin ecdic sau avocat bisericesc
se infelege jurist-consultul sau dcfensorul sau apiritorul intereselor
bisericegti, care indeplinea nu numai func{iunea de avocat propriu-zis,
ci $i aceea de chestor al Bisericii. Prin horepiscop se infelege un episcop
vicar al episcopului epaririot. Acesta nu rezidd in cetate, ci ia {ard, de
unde i s-a tras Ei numele de horepiscop - episcop dc tar5, $i el avea
nuurai jurisdictia pe care i-o conferea episcopul eparhiot. Prin paramo-
nar se intelege administratorul bunurilor bisericeEti, deosebit de econom
sau de clerici. Ei aveau in griia lui cu deosebire aqezdmintele de asis-
ten{i sociald ale Bisericii, ca Xenodohiile, Nosocomiile, etc. (Vezi Indru-
mitor canonic gi Indicele tematic bibliografic.)
r A"
i._
!;' CANONUL 3: (SE OPIrE$TB TNDELETNICIREA CU TREBaIRI
INCOMPATIBILE CU STAREA CLERICI\LA)
A venit la Sfintul Sinod (la cunogtinta Sfintutui Sinod) cir oa-
recari dintre cei cuprin;i (inclu;i) in cler, se lac arenda;i ai averilor str.i-
ine pentru cigtig ru;inos ;i se incleletnicesc crr treburi (afaceri) lume;ti,
apoi, lenevindu-se in slujirea lui Dumnezeu ;i alergind prin casele oa-
menilor, din iubire de argint iau asnpra lor ;i minuirea (administrarear)
de averi. De aceea,sfintul gi marele sinod a orinduit (hotdrit) ca de acum
inainte nimeni, nici episcopul, nici clcricul, nici monahul, si nu ia in
arendi averi, nici si se vire (ar:restece)pe sine in chivernisirea (aclmi-
nistrarea) lucrurilor lume;ti, afari numai dacd ar fi chernat cumva dupi
legi Ia epitropia de neinl5turat (obligatorie) a nevirstnicilor (nrinorilor),
sau daci episcopul cetdfii l-ar rindui si poarte grija lucrurilor bise-
rice;ti sau a orfanilor sau vSduvelor neajutorate sau a persoanelor care
 4IV

mai ales au trebuintd de^ajutor bisericesc pentru frica rui Dumnez.eui

Iar dacd cine\.a de acum inainte ar incerea;a.;i;;-;;ie-rir"airil"'trrJ,
tdrite), unul ca acela si se supun.i pedepserorbisericesti.
(Can. 20,81, 83 Apo,t.; Z IV Ec.; I0 Vn Ec; 16 Ctntagina;
11 I_II)
Canonul ()pregte clerul de la o seami de indeletniciri socotite in-
conrpatibile cu starea clericald sau cu misiunea preofeascdin genere.
opreliptea se referii in special la indeletnicirea * ti"rr"ii r"mlEti-a"t"i
rninatc de dorin{. dc cigtig ruqinos sau iubirea de argin{i. Dintre
. -cle
acestea totuqi se exccpteazd epitropia minorilor la caie e:.ari ourigili
prin legi de stat to{i cetafenii romani, iar dispozitiile acestor legi,
"u'"o'-
nu] le resprectaintocmai, fiindcir Biserica adbptasr: fald de stat o ati_
tudine loiala.
In canon se mai amintegte ca episcopul poate sd dea in sarcina
cleric.ilor qi purtdri dc. grijd rumeqti, atunci bind'acesteu ,i"i1f"" fol;;;i
Bisericii, Ei anume, cind ele se referd fie ra lucruri bisericeEti,
fie ra
asistenfa orfanilor, vdduvelor sau a altor persoun" """" ar
avea nevoie
de aiutor din partea Bisericii. prin urmare, episcopul, in calitatea tui
ae
ocirmuitor aI eparhiei poate ingddui gi indeletnicirea lnor clerici cu tre-
buri iumegti, dacd aceastaar fi in interesul Bisericii.
In vremea vectle, Biserica in-tre{inea o seamd de institufii sociaie in
care se asigura celc necesare orfanilor, vdduvelor, copiilor'abandonati.
bolnavilor, cdldtorilor, etc. (vezi: Incliccre tematic-qi 6iuuogritioy.----'-'

CANONUL T: (MONAHII SE SUPUN JURISDICTIEI iERARHIEI

BrsERrc]t$Tr)
cei care cu ade:drat gi fnrr prihani- (cura!i) petrec viala cea singura-
|egx Jmpryhald), sd fie invrednicifi- de ciristea'cii,enitd. odi fii"J"a'r"ii,
lolosind -chip-ul,monahal cu fifi-rnicie, tulb'ri bisericile gi treburile-si-Si po-
litice, pribegind cu gepisare prin cetdfi, ba purtindo-"L .o ginaU
intemeieze lor gi mlnisliri, s-a pdrut' (sinodului; "i ,ri-".ri qi niciieri
sd nu zideziscd sau sd ridice mdnistire'sau cas6 de rugi
invoirea episcopului cetnfii. lUisericay iara
far cei care triiesc I'ia!-a monahali fie in vreo cetate, fie la
si se supuni-episcopului;i iE pizeasci linigtea;i sd peireaci'umii !ari,in
post ,si rugiciune, rSminind neincetat in locurile in cire au
fost. rindu-
ifi,' sd nu tulbure niei. treburile (lucrurile) bisericepti, "i"i cete
ate vielii
ob$te;ti (lu,meEti), nici sd nu se amestecb in ele p6risindu-9i rndndsii-
rlle lor' frrd numai dacr ar fi rintruifi de citre episcopul cetifii, pen-
tru vreo trebuin!5 urgenti (arzdtoare). rar in m5nistiri si- nu se
primeascd nici un'sclav irool pimtru-a se face monah, firi invoirea
st6-
pinului siu.,rar cel ce ar cdica aceastd orinduire (hotdrire)
a noastri,
orinduirn sr fie afurisit (excomunicat), pentru ca sr'nu se huleascd
nu-
rnele lui Durnnezeu. Iar episcopul cetilii trebuie si poarte grijr
tre-
buitoare rninistirilor. .: :

.,., ._ (9on; 82 Ap_ost.;-?4IVEc.; 40-4g,BS'Truttut;1?-21 VII Ec.:3 Gangrci;

6 i ( - u r t a g i n a i1 , - 7 ,I - I l ) , " . . . r ; .; '
5.6rv

.. Prin eanonul prezent se r.eglementeazE pentru prima datd -in linod

Iegal, printr-o hotlrire a unui sinod ecumenic Si in genere printr-url
canon valabil ,in intreaga l3iserici - raporturile dintre starea monahalS
Si dintre autoritatea bisericeascd,in sensul cd monahismtil este subordo-
4at episcopilor.
Se dispune ca monahii sd trdiascd in conformitate cu pravilele' Ior,
sd :nu vagaboncleze,sd nu sc amestece in afacerile bisericeqti sau lu-
meqti, ci sA rdrnind neincetat in locurile in care s-au)retras, apoi ca.ni-
meni se nu ridice vreo mdndstire fdri aprobarea.episcopilor, etc'
. De fapt, pind: la acea datd, monarhismul reprezenta o societate reli'
gioasd-mistica particulari, adicl neincadratd in corpul organizat al Bise'
ricii. Deqi monahismul iqi avea iegile lui, acestea nu erau privite ca legi
bisericegti, pentru cd nici nu erau de fapt decit legi aparte ale unei so-
eietafi particulare. l
' Ecumenic d[ cinstea cuveniti monahismului, dar il
Sinodul IV ii
gi supune integral jurisdic{iei autorit5{ii biserice,sti:
Canonul mai cuprindc' 9i dispozitia ca nici un sclav sd nu fie prl'
r,nit in rrrindstire fdrd invoirea stapinului sdu, nortnd care nu. trebuie
in{eieasd in sensul cd Biserica gi-ar fi in-suqit institulia sclaviei, ci nu-
mai cd ea a linut si respecte legile orinduirii sociale qi de stat din
epgca reslrcctivd.

' CANONUL 5: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)

. '. In privinfa episcopilori sau clericilor care umbli din cetate in-,ge-
tate, s-a pirut ci trebuie s5 aibi tirie (vigoare) canoanele care au fost
a;ezate de sfinfii Pirinfi in privinfa aceasta.
'
( C a n , .1 4 , 7 5 A p o s t . ; 7 5 , 7 6 I E c ; 7 0 , 2 0 , 2 3 M c . ; 17,78 Trur,an;
73,21 Antiohia; 75,76 Sardica; 54,90 Cartagina)
'
Prqzentul canon confinni clispozi{iile canoauelor 14 Ei 15 aposto-
Iice ,si ale canoanelor 15 Si 16 I ecumenic $i ale can. 2, II ecumenic, prln
care'se interzice transferarea episcopilor 9i clericilor de la o biserici la
alta sau dintr-o cetatc in aita.
, Numai cazurile de forfd majord sau interesele superioare biseri-
cegti, dupd cum se vede din alte canoane, pot legitima transferarea epis-
copilor $i a preotilor.

6: (SE OPRE$TE FIIROTONIA FARA DESTINATIE)

. CANONUL
:
Nimeni si nu fie hirotonit fird sorocire (destinalie, absolut fdrl
legiturl, legat de vreun loc), nici presbiterul, nici diaconul' nici altcineva
oaiecare din starea bisericeasci (clericali); numai daci cel ce: se hiroto-
negte va fi anume sorocit (destinat) pentru biserica unei cetdfi sau a unui
sat,rsau altarului (sanctuarului) unui mucenic (martir), sau min6stiri. Iar
in privinfa celor hirotonifi fdrd soroace (destinalie), sfintul sinod a orin-

't

t
I
 82
ltv

duit. (hotdrit), ca o astfel de hirotesie (hirotonie) str fie firi tlrle

niclieri sr nu poati slrrji (lucra) spre ocara celui ce i-a hirotonit. ;i ca

(Can. 15 Apost.: 15, 16 I Ec; 73 Neocezareea)

Canonul interzice hirotoniiie zise absolute, aclicd ieird sorocire $au
destinafie, Dcntru mr:tivul e:i drrpi invdfdtura bisericii, taina hirotoniei
se adrninistreazd numai celui ct' are sit .serveascdBiserica intr-un anu-
mit loc, h anumit altar, care era indicat cu ocazia hirotoniei. l,"gai"ra
care. s.-,stabile;te prin hirotonie intrc mrl ce primegte aceast:i sfinta tai-
nd gi airarul la care.urmeazii sa slujeascd,este considerati ca inclisoiubiia,
qi ca atarc, ea trebuie ardtati precis cu ocazia hirotoniei.
llinduiala ace;rsta striivecire nu se mai obser','alpretutindeni, ci
pentru a putea facc fafd nevoilor bisericqti, se procedeazir la hirot6nia
clericilor pe hramul catedralelor, adicd cu de.stinatriade a sluji la altarul
catedralelor episcopale, pentru ca cei irirotoni{i astfel sa poati fi rindui{i
la olicare dintre altarele clin cuprinsul unei eparhii, socoiindu-re hramul
Biseri^cii,catedralec:rintiiulhramalfiecirei.Bisc-ricic1inepirhie
In textui canonului se foloseEtealaturi de cuvintul hiriotonieqi cu-
vintul hirotesie in acelaqi inleles de hirotonie, ceea ce doveclegteci la acea
datd (anr-rl{51) ambele cuvinte erau folosite ii acelasiinteles.
Dtl ilsamence, pe linga bisericiie din orage, site ;i mdnilstir.i, sint
amintitc si sanctuarele martirilor, aclic'i bisericile sau altarele riciicate
pe nrormintele maltirilor sau pe locurile unde ace;;tiaau suferit moalte
martiric5, fapt care dovecle;te ca martirii se bucurau dc un cult special,
clrnoscLrtin intreaga Biserica. 1'otuqi, in vremea aceea insii nu se-gene_
laliziise rinduiirla ca la nltarele tuturor bisericilor sa fie a$ezate moagre
sau oscmite cle ale marlirilor.

..jri. , C{ITONUL.T; (CINUL PII,EOTESCSi CLL CTALUC_.\IIISCSA NU

'
I.\ SI-Lj.lllr\ LU\,IllASC.\)
A'r hotirit (orinduit), ca cei ce au fost rostuifi (a5eza!i), odati in
cler, precurn gi rrronahii, si nu intre nici in o&stc, nici'irr dregitorie lu_
measci; iar dacd ar indrrzni aceasta pi nu s-ar pocii, incit s]d se rein-
toarcii la aceea ce nrai intii au ales pentru l)umnez.eu,sd fie dali anatemei.
(Can. 6, 20,8j, q3 ATtost.;3, 16 ll/ Ec; 21 1'rttlan; 10. Vll Ec.; 16
Clartagitta;11 sin. l-ll)
canonul stabile;te incompatibilitatea intre serviciui pe care il in-
dcplinesc clericii 5i monahii $i irltre serviciul in oaste satl in orice dre-
ertorie lurnea.sci, previzind pedeapsa anatemei pentru cei ce ar parasi
starcl clericali sau cca monahala gi ar intra in oaste sau in dregitorie
civilii.
In generc este interzisi demisia clin cler ca gi pdrasirea monahis-
mului, dar pe lingd funcfiunile laice incompatibile iu starea clericali,
exisr.rt5i astfel de iuncfiuni care nu pot fi con"siderateca incornpatibile
cu aceastd stare gi pentru care autoritatea bisericeascd a acordat intot-
deauna dezlefare de la canoane, pentrtr unii clerici san nronahi. ,ri
8.9IV

CANONUL B: (ORICE CLBRIC SA FIE SUB JURISDICTIA UNUI

EPISCOP)
Clericii ayezdnrintelor (azilurilor) pentru sdraci $i ai m6ndstiriior
;i ai altarelor mucenicilor (sanctuarele martirilor), sd rimind sub'cir-
muirea (jurisdiclia, ascultarea) episcopilor ce sint in fiecare cetate' dup6
predania (tradilia) sfinfilor Pdrinfi, pi sI nu se tragi (sustragi) cu tru-
fie de sub oblSduirea episcopului propriu. Iar cei ce indriznesc sd rds:
toarne o astfel de tocmire (orinduire) in orice chip, 9i cei ce nu sint
supqi propriului lor cpiscop, daci ar fi clerici s[ fie supu;i pedepselor
'canoanelor,
iar daci ar fi monahi sau mireni (laici), si fie afurisi{i (ex-
comunicali).
(Can. 75,i6'l Ec;; 6, 10 IV Ec.)
Canonul dispune ca nu numai clericii slujitori ai Bisericilo" sau
comunitdtilor biseriiegti obiqnuite, ci qi ciericii mdndstiriior s.i ai altor
institutii sau agezlminte bisericeEti, si fie supu.li jurisdic{iei episcopului
local. Frin aceasta se stabileqte principiul, ca toti clericii din cuprinsul
unei cparhii trebuie sd. se gdseascdsub jurisdiclia episcopului cirmuitor
al eparhiei respective. Mai mult, se rinduiegte ca gi monahii qi laicii an-
gajat^r
- - in serviciul bisericesc, sd fie_supuq! aceleiaqi.jurisdic{ii episcopale.
, in acest canon se amintesc azilurile de sdraci (ptohia) ca aEezdminte
biserice$ti deservite de clerici. Zonara 9i Balsamon in cotnentarul la acest
canon, amintesc pe lingS'azilurile de bdtrini fi celelalte aEezdmintesau
institutii de asiitenld ,sociald pe care le intrelinea odinioard Biserica,
ba chiar qi in timpul lor $i anume, in primul rind orfanotrofiile Ei hiro-
comiile, adicii orfelinatele 9i azilele pentru vdduve'
,,,
CANONUL 9; (SE RTNDUIESC INSTANTELE DE JUDECATA
BISERICEASCA)
Dac6 vreun cleric are pricin5 (vreun litigiu) cu alt cleric, s6 nu lase
pe episcopul slu propriu si si alerge la jutlecltorii lumepti' ci mai intii
si se cerceteze treaba (chestiunea, cauza) de cStre episcopul sdu propriu'
sau, cu invoirea aceluiagi episcop, de cbtre aceia pe care i-ar voi amin-
doui pdrfile sI se intocmeasci (stabileascd) cele ale dreptdfii (sd se faca
judecata). Iar dacd cinet'a ar purcede (proceda) itnpotriva acesttira, si
se supuni cercetirilor (pedepselor)canonice.
Iar daci vreun cleric are pricini (litigiu) cu episcopul siu propriu
sau ;i cu un alt episcop, sd se judece de cdtre sinodul eparhiei (mitro-
poliei). Iar daci un episcop sau cleric ar avea neinlelegerc cu mitropoli-
tul aceleia;i eparhii (mitropolii), si fie luat (solicitat judecdtor) exarhul
diecezei sau scaunul irnpirdtegtei cetifi a Constantinopolului; pi de citre
acestasd se judece.
'
lcon:74,75 Apost.;6 I Ec; 6 II Ee.i 77,79, ?1,28 -IY Eg'; 8 TrulaS;
14.;75, Z0 lntiottiai EO taoaiceea; 4 Surdica; 8, 70, 77, 72, 75, 78, 79, 59,
104,707, L28, 129, 130, 732 Cartaging) ij

I
I
I
1
 r0 Iv

Dupd eum era Ei-

firesc, canonul ii indrumi pe clerici, intii sd-si
caute a-qi solufiona litigiile in fafa instanfelor biseiice;ti, iar nu in fali
instanfelor eiviie, - in a ciror alcatuire se rnai giseau in vremea aceea
incf, dp-stuipdgini, - si stabileEte ca primi instan[ti bisericeascd.pe enis-
gopul de care {inea fiecare cleric. Episcopul are insii. latituclindi cj sa
ingiduie judecarea litigiilor dintre clerici gi de c6tre persoane asupra cd-
rora cad de acord pdrlile care se gisesc in litigiu.
PenLru litigiils dipt5e clerici gi episcopi, canonul stabileqte ca in-
stanfd sinodul mitropoliei, iar pentru litig.iul pe care vreun episcop sau
cleric l-ar avea cu vreun mitropolit, sta6ilegte dreptul de a ie "?"esa
exairului diecezei respective sau patriarhului de Constantinopof, fri"!i"-
feles nu persoanelor acestora,ci sinoadelor lor.
In textul canonului, mitropolia se cheami eparhie, iar
i:rin diecezi
se in{elege, ,aga precum am vdzut, o unitate biseiiceascd adririnistrativi,
bare_cuprin{e mai multe mitropolii de pe teritoriul urrli ai"""r. "ii;ir*i
adicd o subdiviziune a prefecturilor.

CANONUL 10: (CLERTCII SA LOCUIASCA IN LOCALITATEA

UNDE SLU.iESC)
Si nu fie inglduit ca un cleric sI se nunlere deodati la bisericile
a doui cetSfi, adici Ia aceea pentru care de Ia inceput s-a hirotonit si
la aceeala care a fugit fircgte ca la una rnai rnare, - din pofti dupi slavl
departi. Iar cei ce ar iace aceasta,sd lie alezafi iara;i (reptirsi)la tiserici
lor, la care de Ia inceput au fost hirotonifi gi' nurrrai i"ojo'"1e iiri""r"E
Iar dacl cineva ar fi fost transferat de la o biserici la alta, acela
str nu aibl nici o irnpdrti;it'e Ia treburile bisericii celei dintii ru" fo o"u-
lea. ale altarelor
.(sanctuarelor) martirilor sau ale agczimintelor (aziluri_
lor) pcntru srracl sau pentru prirnirea striinilor care (iin) se gds;escsub
acea (Bisericd). Iar cei ce ar intlrizni, ca dupi oriniuirea
lhotarirea)
aeestui mare ;i ecumenic sinod, str faci cer,a dintre cele caie au fosi
acunr oprite (interzise), a orintluit (hotririt) sfintul sinorl sI cadi, lin pro-
pria lor treapt6.

.(Can, 15 Apost.; IJ, t6 I Ec.; S, Z0, ZS Mc.; ' tZ,lgTrulan,lSVII

Ec.; 3 Arltiohia; 75, 76,19 Sordfca,.54, gA Cartagirn)

ghs.,S-e intelzice-.crtorice cleric si func{ioneze simultan la doui Biserici,

lmpunindu-se obliga{ia sd se respecte dreptul fieciiruia numai la slujirea
fi achninistrarcaunei singure Biscrici. in textul carionulul sint amintite
cu numele lor obiSnuite de ptohia-azilurile de sdraci ..siapoi Xenoclohia
; azilurilc de striiini sau casele pentru primirea striinilor,
ca clepinzind
clc cite o Biserici. ln veacul v numirul alezrmintelor de acest fel era
foarte mare. Ele indeplineau o misiune foartq importantd qi religioasi
;i
de asistenfd sociald sub condueerea Bisericii de aceea insugi canoanele
sinodului IV ecumenic le pomenescmai des.
11-13IV

CANONUL 11: (CARIILE SAU EPISTOLELE CANONICE)

Am orinduit (hotdrit), ca to{i siracii ;i cei care au trebuinfi <teaju-
toare si c6litoreascE, dupi ispitire (gi verificare), cu scrisori 5i adici nu-
nrai cu scrisori biserice;ti de pace, nu cu scrisori dp recotnandare (dc
incredinfarc), pentru cd scrisorile de recomandare se cade str se dea nu-
mai fefelor (persoar:elor)care stau sub bdnuiald.
(Can. 72t 13,32,33 Apost..'13 IV Ec; 17 Trulan; 6, ?,8, l7'Antio'
hio; 41,42 Laodiceea;7, 8,9, Sardica;23, 106 Cartagina)
Se stabileqte rinduiala ca a$a zisele scrisori de recomandare, cu care
cildtoreau cregtinii dintr-un loc intr-altul, sd se dea numai persoanelor
care s-ar gisi sub vreo binuiald, pentru a se arita cd sint inafard de bi-
nuialS. Se'mai amintesc qi scrisorile de pace care se dddeau in primul
rind celor lipsifi, dac5 trebuia si cdl5toreasci diutr-un loC intr-altul. duiri
ajutor.

CANONUL 12: (/\LCATUIRILE BISERICE$TI SA NU SB SCHIM-

BE PRIN INTET{VENTIE LA PUTBREA LUMEASCA)
' A venlt (la cuno$tinta noastri), cd inrpotriva aqezlmintelor (legilor)
bisericegti, alergind la stipiniri, au t[iat in doud o eparhie (rnitropo]ie)
prin act inrpdrtrtesc (rescript, carte impdriteasc6), a9a incit din aceastl
pricind sint doi mitropolili in aceeaqi eparhie (mitropolie). Drcpt aceea'
sfintul sinod a orinduit (hotirit), ca de aeum inainte si nu se ruai in-
drizneasci nimic de acest fel de cltre vreun episcop, iar eel ce va in-
cerca (intreprinde) un lucru ca acesta, sd cadi din treapta (spita) sa. fnr
cetlfile cite s-au gi cinstit (onorat) cu numele de rnitropolie prin scri-
sori (rescripte, cdrfi) impEritesti, precum ;i episcopul care ocirmuie;te
acea Biserici, si se bucure (bcneficieze) numai de cinste, pistrindu-se
adici pe seama adevdratei mitropolii drepturile ei proprii.
( C A N . 3 4 A p o s t . ;6 , 7 I E c , ; 2 , 3 I I E c ; 8 I I I E c ; 2 S I V E e . ; 3 6 , 3 9
Trulan)
' , Canonul interzice impdrlirea rnitropoliilor, Ei in genere modifiearea
teritoriilor unitirtilor biserice$ti numai prin hotiriri irnpdriteqti, adici
prin mdsttri unilateral luate de stat. De asemenea,dispttne, ca i! cazurile
in care s-a procedat astfei, mitropolia cea noud, adici unitatea bisericea-
cii nou infiin{at5, ca qi ierarfiul din fruntea ei. si-$i pdstreze numai nu-
mele sau cinstea, pe cind drepturilg sd le exercite vechea unitate din
care s-a desprins, precltm Si intiistdtdtorul ei'

CANONUL 13: (CARTILE CANONICE ALE CLEITULUI)

Clericii striini gi necunoscufi, si nrt slujeasci nicidecum gi ni-
ciieri irr altii cetate, firir scrisori de recomandarc (incredinlare) de la
episcoprrl lor propriu.
(Can. 12,13, 32,33 Apost.; 11 IV Ec.; 17 Tralan)

i!

I
 ltl. '15 I\r

scrisririle de recomanilare pomenite in acest.canon"sint ceea ce noi

nulnim cdr[ile canonice, adicd documente oficiale prin care se certificd
calitatea clericilor care trec dintr-o eparhie intr-aita, 'preofia
precum gi cd nu
s-int opri{i de la cele sfinte sau pedcpsiti, ci cd au lubritoare.

CANONUL 14: (CASATORIA CLERULUT INI|ERIOIT)

' "' De vreme ce,in unele eyqrhii (mitropolii) se permite citefilor (lec-
cinti-re-1itorsd se cisdtoreascx 19'ioupa hirotesie) sfi;tui si;;
!"ljg"),;i.
a o.rlnduit
-(hotaiit) s5- nu fie ingiduit vreunuia dintre acegtia sd ia fe-
meie eterodoxS. Iar cei ce dintr-o astfel de cdsdtorie au gi dobindit copii,
dadd-nu au apucat si-i'boteze ru "".,ri"i'ir"-".i;er"riti"'dintr-i,rgii, si-i
a{.gci pe acegtis Ia impreunarea cu soboruicuur"r Cir"i.icd (in comuni.r-
-nea--Bisericii'sobprniceqti),iar daci nu i-au botezat, sE nu poatd (sE nu
permis)
lg.lt_g
sarorre cu eretic.s5-i boteze pe ace,stiaIa eretici, si nici sa-i rise ipl; fel
ori cu iudeu ori cu prgin, decit nunrai dacf fali
lper_
so.qna)gare vrea sr- se lege (prin cdsdtorie) cu celrortodox, va figddui rpro-
mrte) ca va trece la credinfa ortodoxi. Iar daci cineva ar c6lca aceast5 -"-"--
orinduire (hotirire) a sfintului sinorl, sn fie srrpus
rr"a"pr"i1";i;,,.
'Cartagi,na)
27
ln unele Biserici (mitropolii) s-a incercat, duld curn obscr.\z it zoiara
Ei Balsamon, l- a se opri cisdtoria citelilor 6i cintire[ilor clupir hirotesie,
fireqte sub influen{a unor pdreri rigorisie conclamnate'deBiserici. A"""s-
.ta ople^ligte,n! e luatd in considerare, menfinindu-se rinduiala generali
(can. 26 apost.) care le permite casitoiia
Ei dupa triroteiie. canoirui prc-
vede totuqi -opre_ligteade a se cisdtori atit ei cii 9i copiii lor cu eterodoqi
sau necreqtini. se admite exceplia numai atunci'cind persoana neortodo-
'
xd se angajeazd cd va trece la credinla ortodoxd.
,
CANONUL iS: lnaCnREA DTACONTTELOR)
Femeia, inainte de 40 de ani si nu se sfin{eascd (hiroteseascd,con-
saere) intru diaconifd, dar ;i aceasta (sd se faci) dupd o ispitire cu luare
a.minte (cercetare temeinicd). Iar daci primind'hirotesia si rrminind un
timp oarecare in slujbE, se dE pe sin6 cdsitoriei,-impieund
batjocorind harul lui
Dumnezeu, una ca aceasta sd fie dati anaternei, cu acela ce
s-a legat cu ea.
(Can. 79 I Ec.; 74,40 Trulan; 44 Vasite cel Mare)
canonul stabileqte virsta de 40 de ani pentru primirea in gruparea
sau societatea diaconi{elor. Se ;tie insd ci iceasta iocietate rcligioasd a
diaconifelor, exista din,epoca apostolicd Ei cd, dispoziliile
'cap.date 3e sfin-
tul _Apo,stolPavel lui Timotei (Epistola cdtre Tim6tei 5,'irnpliniierd
9-10), in
rindul diaconilelor nu puteau fi primite decit femeile cire
virsta de 60 de ani. Dar virsta primirii in rindui diaconifelor i sufcrit
modificdri, dupd cum a suferit qf aeeea a primirii in rindui clerului.
16. 17 11' e7

Se mai aratd cd diaconifele se in.tituiau prin hirotesie gi - cu aceas-

ti ocazie- depuneau votul castitdJii.fiinciu-li: intcrzis sub pedeal)ica ana-
temei sd se nrai ciisAtoreascd.irr textul c:rnonului sc folosc5t.enu rtun:ai
cuvintul hirotesie, ci gi cuvinaul hirototrie. insl in acela,Sisens dc hirote-
sie.
Diacorri[clc iudeplineau felurite ascultAri sub indrumarea qi in -"ub-
ordinea clerului, in legituri cu ingrijirea Biscricilor. cu cateltizarea, cu
botezul ft:meilor gi in generc in lucraree de asistetr{ii sociala a B.scricii.

C.,\NONUL 16: (IIEI'IEILE INCIIINATD DOIINULUI S.\ liu SE

C.\SATOP,I].,\SCr\)
Nu este ingiduit ca fecioara care s-a inchinat (consfin{it, consacrat)
pe sine Donrnului Dutnrtezeu, dc asameneanici monahiilor (ciilugd.rile-
Ior), si ineheie cisltorie. Iar claci s-ar afla ficind aceasta si fie afrrrisite
(excomunicate).Dar am orirrduit (liotririt), ca cpiscopul locului si aibtr
putere de a fi cu pogordmirrt (uitirutltrrr.cr,romenit. crr ingliduirrld) fati
de aeestea.
(Can.7 lV Ec.; 44, 46,47 Trulan: 79 Arrciru:6, 18, 19, 20.60 Vo.silc
eel Illare)
ln afard de societateadiaconifclor, in Biserica vec]re au nrai ,,xistai
Si alte societdfidc fenrei cuvioase;i anuine socictateavdduvelor.ir pres-
biterelor ;i aceeaa fecioarelor. I)iaconi{elc se rccrlrtau dc obicci din rin-
dul acestoradin urm5.
Dupd ce prin canonul 15 sin. IV ecnmernic,s-au luat unele rnrisuri in
legiturit cu diaconitele, in canonul prczent se iliu mirsuri similarc in Ie-
gdturd cu fecioarele 5i apoi cu rlonaltiilc. Li sc interzice si altora casito-
ria sub pedeapsa excomuniclrii, dei unde rezulti ci $i fecioarele fiiceatt
votul castiteifii ca ;i diaconi{ele.Se lasii apoi Ia aprecierea episeopului
ugurarea pedcl:sei 1>revizute.In legdtrrrii crr drerptttlepiscopultti de e dis-
pune cu poeorornit'tt in ceea ce privc5te anlicarca pedepselor previizute
dc cr:noane. rc:levdm cir acest drept, p lingii cir estc recunoscut prin pre-
zentul canon, intr-o anumiti chestiune, el mai estc un drcpt qener.tl cu
privire la prevederile tuturor canoanelor disciplinare, a cirui aplicare fie-
carc episcop o p:oateface in spiritul Ei limitele puterii lui suprcme de a
lega qi dezlega cele ce se intimpla in cuprinsul eparhiei sale. Prin urma-
re, episcopul nr-t este finut su aplicc intocmai prevctlerile cauoattc'lor,ci
poate si procedeze cu blinde{e, clupi apreciere:r sa ;i pe riispunderea sa.
I\{enfiondm apoi c;d in accata privin!5 dispozifiile prczentuiui catton, se
aplicd deopotriva qi clericilor nu numai ciilugarilor.

CANONUL 1?: (DESPRE PRESCRIPTIB SI CA UNITATILI] BISE-

rllCE$Tr SA SE RINDUIASCA DUPA CELE DE OR$TE)
Parohiile cele de la tari (de pe cimp) sau de prin alte sate, si ri-
mini nestrimutate la episcopii care le fin (de!in, stdpinesc) gi mai ales
 88 18. 19 rv

daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani.
rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut)
sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduii
eelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc),si faci pirr (sd intioduca
acliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6
cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judece
de cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipi
cum s-a zis mai inainte (can. 9. IV). . :
Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.u
daci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor politice pi
obgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti.
( . C . a r yI . 6
E c . ;9 M g . ; 2 5 T n t t a n )

, Sq,:tabilegte
timput de S0de "nt lu turn.,"rde prescripiiii,i *""-
.rig {q.stqpinire a,teritoriilor bisericeqti, pentru cazuiile ae'titisii dintre
eparhii. Pentru cazul cd induntru acestui termen sc procluc cfinteslatii
se stabilesC,instanfelein..a ciror: cornpctcntii cecle soiutio.rirou litiBiiioi
dintre parohii. r\ceste instante sint in'ordine iera"hicd, sinoaui "piini"i:
dici aI mitropoliei, sinoadele diecezelor ;i sinodul pairiarhal de'ta Con-
stantinopol
canonul prezent este important si pcntru cd eI fixeazd in mocl foar-
te clar p4incipiul cd impdrfirea unitdtilor administrative ale Bisericii sd
se facd tjnildu-1e seama de felul in care sint impEr{ite unitStrite aaminis-
tratiye. ale Statelor, Si alte u4ititi cu. caracter qbqrtesi
.
i CANONUL 18: (OSINDA CONSPIRATIEI)
-_ -Fdr5delegea de moarte a conjurafiei (crima cqnspiraliei), sau a
ort5cirii {a faeerii _fl-e
ceatd, a unirii iainice in ceatd), *u oprugto'cu totul
pi de citre legile din afar5 (din afara Bisericii, de'stat), cu mult mai
virtos se cuvine a se apdra (interzice) sd se faci aceasta'in Biserica Iui
Dumnezeu.
Ilacd agadar'. vreu-n cleric sau cdlug6r ar fi gdsit, fie uneltind-,
r! ,
tie ortdcindu-se, fie_.intinzind capcane (curse) episcopiloi sau clericilor
celorimpretrnicudingii,s5cadicutotuIdintr-aIortreapt5

, . ^ (Qan. 3_1:.'55.
!! Apgst..,;6-tI Ec.; J III Ec.; 31, J4 Trutan; 6 Gangra,;
74Sardica;5Antiohia;70,77Cartagina;73,74,'15.sin.I-II)
canonul .numegte crimd atit conspirafia cit gi constituirea de grup
sau ceatr tainicd..adicd tentative de conspirafie, dispunind ca ete si fib
p-edepsite,atit atunci cind sint indreptate impotrivi autoritdlii de stat,
cit Ei cind sint indreptate impotriva autoritd{ii bisericeqti sau a hembrilor
clerului.

g411QlV_t-i_r,.
_ig, .(SiNoADELE MTTROPOL1TANE
SA SE TrE DE
DOUA ORI PE AN)
.r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui
nostru) cd .in eparhii, (rnitro_
polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre
20-2rw

si' c[ dln pricina aceastor multe lucruri bisericeSti^ care au tpbutqF- $

i"Aiirr6".,';;td;;;-fiieglijeazl). Drept aceea sfintu-l sinod a orinduit
PSrinfi, episcopii clin- fiecare
Grotaritl, "u pot"iroit "atro"tt"lo" sfinfilor
lparhie"(mitropolie) sd se adune laolalti de dou5 ori pe an, acolo undg
ar socoti episcopul mitropoliei (mitropolitul), sd se indrepteze toate
cite s-ar ivi. lar cpiscopii "i"u tru ar verri (la sinod), aflindu-se in cet6-
(liberi)
tile lor, $i in acelea petrccintl in stare de sdnitate 9i fiind slobozi
d" orice't.ealid tle neirrldturat (inevitabikl) ;i strimtor5toare, si q9 m.uq-
tre fr5leste i
(Can.34,37 Apost.; 5.1 Ec.;2II Ec; 8 Trutan; 6 VII Ec; 20 Antio'-
hia; 40 Laocliceea;78,73 Cartagina)
:Se reinoieqte obliga{ia de"a se line reglementar,-- adici a$a cum
plevdd canoanele,- sinoadele rnitropolitate. de doud ori pe an: - :
t t dat5, cuvintul canonl2at,, spre .a
, lri canon se. foloseqte pentru plipa
c.anont adics' ri4cluit, de cairou'
!"priti" lapt"f ia "n lucru este slaUllit de

CANONUL 20: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)

A;u precum am 9i orinduit (Uotatit;. nu este-per1i9 sx fie rinduili
la Biserici altei cet5li clericii care slujesc la o Si19ric6' ci si se mul-
dintru inceput, afard
lumeascS cu aceea 1s'gare s*au invrednicit a sluii
de aceea (cu exceptia agelora) care, pierzindu-;i de nevoie propxia lqr
patrie, au trecut la altd Biserici. , ':
Iar daci vreun episcop, dupi aceasta orinduire (hotdrlre), ar primi
pe un cleric care se cuvine (aparline) altui episcop, i s-a pdrut (sin6'
sI fie afurisit (excornunicat) atit cel primit cit li-cel ce l-a primit,
iului) 'oitta
pit e clerictll care s-a mutat, se va reintoarce Ia Biserica sa prspdg'
(Can. 15 Apost'.;75,76 -I Ec;.5, 10'23 IV Ec'; 17'18 Trulan; S Ati-
tiohii; \,5,76 Saia,tcais+,'90 Cartagha) . ' ..
cu referire la hotairirile cuprinse in canoanelerS qi 1'0 ale'aeeluiaqi
Sinod, se interziee transferarea clcricilor db la o biseric5 la alta, opiindu'i
p" "lii.."pi sd primeascd in eparhiile lor cleriei care apar[in altora. Se
sau de-la o epar-
ia*it" transferarea sau mutarea de ia o llisericd la alta, patria
ili;^'i;';G numai "i""icno" care de nevoie ^5i-aupierdut si !i a.u
pdrdsit locurile in care au slujit mai inainte'

CANONUL2I:(SArrIE\IERIFICATICEICEPinAScPECLE-
RICI)
' '
ilericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i
primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli
Ji se cercetezefainta lor.
 2 2 - 2 3 Ttr'

se-,reia qi se preeizeaza cli. nou principiul. c;i nimeni

nedemni'' pot fi'adrniqi -_ ci.r.i"l--ruri taici*;u-;";atori. dintrc cei
itnpotriva clericilor. ca piriEi,

GAN.NUL (M'$TENIRDA IERARIITL'* sA NU ,sE rN-

STRAINEZB).22:
Si nu se ingiduie clericilor, ca dupi pristivir.ea
(rnoartea) epis_
copului lor, si 'Epeasei_b,unurire(lucru.iie)
aceluia, dupd cum-se apiri care i sc-cur-i,r (apar!i')
pi ceror care re iarr in pri_
1opr"c-5ti-'aceastai
mire; iar cei ce ar face aceasta,sir sc prirnejduiascd
proprii. i. privinfa trepteror

(Can. 40 Apast; 35 Trulan; 34 Antiohia; ZZ,

26, gl Cartagino)
. . .se interzice in orice clrip instrdinarea bunurilor care rdrnin clupd
moartea episcopiior. urmincl ci acestea si iie i;;;i;'pLou-"
drept si allurne Bisericii sa-urnoqtenitorilor lcgali, celor in
iar'pinri atunci. pds*
trdtori lor egali sint rnitropolifii.

-C4NgNUL 23: (OSiNDA CLI]RICILOR $I I\{O}iAIIILOR VAGA.

BONZr)
A venit la urecrrile (la auzul) sfinturui sinod
ci unii crerici 5i
monahi, nicidecum irnputernicifi d; c6tre episcop,rt
chiar fiind afurisiti ("*lor'rrrrii"ril a" citrc ior, ba citeodati
acera, apucind si meargr Ia
impiritescul constarrfinopol,_petrec -t'Iiruri'rl
timp inder'ngj-inii-irrr,rt,
(provocind) zguduiri scornind
lagiialii;, ;i rinduiala (intocmirea) bise-
rleeasci, ristoarni lstrica; Si'casut* unora.
Drept aceea sri_ntursinod a ri'duit (hotdrit)
intii si Ii se atragi ruare "r,,i"tu ca unii ca aceptia mai
i.ali" """"ti""iiiprtrr-"pa"atorul (avo-
catul, defensorur, ispravnicul - avocatus
seu d;";;l;"- eccresiae) prea
sfintei Biserici din constantinopol, ca ,a se
'plriteasci. i"auireitu"" din cetatea rr'_
Iar daci (acegtia) "i,"u,*ini"au_ru, u"-'.te",rilpersista)
leagi fapte' si fie arungaii in ace_
ei ta"a i'ria tor prin u""ioii'irpra"r,i"
pi si se reintoarc:-rta tocirile'r";G (ecdic)
op""u locurile ror).
(Can. 15 Anost;^Li, 1! I E9.; S. Ii Z!
IV Ec.; -''
17,-18 Trtdan,3, It
Antiohia:z, B,g, rs, io slrai"i; ii,ii, oi cartagi;;1
canonul interzice deplasarea fdrd rost a clerieiror
$i'.cqdeosebire petreeerea acestora in Ei a monahilor.
--- cupii"r" ,;t"l"i,'p;trecere in tirn_
pul edreia s-ar deda la neorinduieli.
Pentru curmarea acestor neorinduieli, se autor
izeazd avocatul sau
defensorul bisericesc ai corr.stantinopotutui, G
garea clericilor sau a monahilor coro .-u grsi il il.;i pentru arun-
petrecind acolo firii vreo
delegare sau fdrd vreo pricini binecuvintata.
- Avocatul este numit ecclic pi el este unul dintre demnitarii centre-
lor mari bisericeqti, in a ctrrui atrinutii intrau nu numai chestiunile
avind
21. 25 lV

Iegdturd cu justifia, sau cu apArarea intereselor legale, ci qi cele care pri-

veau buna rinduiald sau disciplina in viala bisericeascd,aqa incit el nu
era un simplu avocat, ci in acelaqi timp qi un fel de questor sau i:ds-
trdtor aI ordinei in Bisericd

. CANONUL 24: (MANASTIRILOR SA NU LI SE SCHIMBI' DES-

't-
t

Mindstirile odati sfinfite (consacrate) cu invoirea (aprobarea) epis-

torpulrri, sI rbmind pentru totdeauna rndnistiri ;i bunurile (lucmrile),
averile care atirnd (tin) de ele (le aparlin lor), sd se pistreze, ii acestea
(ministiri) sE nu se' mai faci loca;uri lurnesti; iar cei care ar ingtrdui
(ierta) si se facd aceasta'si fie supu;i ecrtdrilor cc.lor din canoane.
(Can. 4 IV Ec.; 49 Trulan; 73, 77 VII Ec.; 1 sin. I-II; 2 Ciril A[p-
randiinul)
Se interzice secuiarizarea nrindstirilor qi a butrurilor acestorar pre-
cum gi sd li se dea mlndstirilor vreo destinafie lurneasci. Se in{elege
insd cd vreo alti destinatie biserieeasei i se poate da, rdrninind continuu
leeiquri bisericeqti gi neinstrdinindu-li-se tjunttrile care le-au fost desti-
nate.

. . CANONTJL 25: (SCAUNELE VACANTE DE IERARHI SA SE

OCUPE IN DECURS DE TREI LUNI)
De vreme ce unii dintre mitropoli{i, dupE cum am auzit din
zvon, Iasi fdri grijd, (neglijeazd) turmele incredinfate lor gi aminl ]ri-
rotoniile episcopilor, i s-a pdrut sfintului sinod, ca hirotoniile episcopi-
Ior si se facl in cuprinsul (iniuntrul) a trei luni (in decurs de trei luni),
afard daci nu cumva vreo trebuin!5 de neinlSturat, (inevitabilS) ar rin-
dui (determina), ca timpul arninlrii si se prelungeascX. Iar dac5 (mi-
tropolitul) nu ar face acest lucru, el si fie supus certirilor (pedepselor)
biserice$ti, iar venitul Biscricii viduvitX si se pistreze nevitdmat de
cltre economul acelei Biserici.
(Can. 58 Apost.; 79, 35 Trulan; 77, 72 Sardica; 77, 727, 723 Carta'
gina; 77 sin. I-ll)
Se stabileqte la trei luni termenul in care mitropolilii sint obligati
sd procedeze la indeplinirea luerdrilor de ocuparea scaunelor episcopale,
permitindu-se
' prelungirea acestui termen numai in caz de forfd major{.
Cuvintul hirotonie, care se foloseqte in textul canonului, vorbin-
du-se de fapt cd unii mitropolifi ar amina hirotoniile episcopilor, nu are
sensul specific de hirotonie, ci cel de aSezare sau instituire, act care
cuprinde qi alegerea qi hirotonia qi introducerea in funcfiune a noului
'ales.
Toate aceste lucrdri trebuie fdcute in decurs de trei luni, iar nu
simpla hirotonie. Hotirirea aceasta de principiu este valabili penru ocu-
parea oricSror scaue vacante, fie de episcop, fie de mitropolit, de arhie-
piscop, de exarh sau de patriarh.
 26. 27 lV

Canonul ,mai.?pi$eS!e ,si de economul Bisericii,

tuia ii .revine si obiigalia'de ardtind ci aces_
- a pistra
e rqvl intacte bunurile scaunelor ierar_
hicevacante.

CANONUL 26: (FIECARE EPARHIE SA

AIBA ECONOM)
De vrerne ee in unerc Biserici dupi
episcopii minuiesc (arlnrinistre"raj-i,i* cum am auzit ain z\.or,
pirut (sinodului) ca'fiecare gis""iJe-;" ecoponri t,rrr,r.it" Biscricii i s-a
are episcop, si aibd gi econonr din
clerut propriu (at Risericii; ;u";-;
"hi";;;;;;;;"i- 6am,.istreze) cere
bisericepti dupi socoti'fa "iri"-"op"r*
sdu, ca nu curnva sd fie fir6 de
martori gospod5rirea gjseriiii
ri-"u ai,, 0,_,""J1-o"!ril'.x se risipeasci
bunurile ei si sd se infiereze
11iig';ti""r")
dacE eI (episcopul) nu ar ra"o'tu8"ui pr-rii*;;;, defdirnarea,.iar
acesta, si fie supus dumnezeie;tilor
canoane.
(Can.38.41 Apost.; ZS M E'".;3g Trul.an;I-I, IZ VII Ec.;1J Ancira;
7,:8Gansra:24. ZS.Anti"1ri..i'Voi"iS"cn
tos:ii"';i-,riii.
zdndrinul; 2 Ciril i_ii; to TeofitAte_
Aleranclrinut)
. Se impune categoric obigatia existcntd
episcop sd Ei pini atunci, ca fiecare
-angajeze pentru admi.tistrarea averii eparhiale cite un eco-
nom sau adrninistrator al acestei averi,
ulu. ai"',ifiJ"icr"rului eparhiei
resF€ctive.
Istoria Biseri.cii
dintre laici. dar fiindcd--gi practica
'p.en!;; ar:atd.cd economii se alegeau adeseori
in'alptini.ea funcliunii acesteia nu era
absolut necesard stare cteiicaill.t"ilii
mult r"lLlJvrsq
priceperea qi corectitudinea
in chivernisirea celor economice.
Aqa cum se Drecizeazd in canon, economii
o,,nr;lltl trebuic sd administreze
L'._uice$tidupe i naiq;ii iiJ' Lli scopilor.
r-.,eobrcel aplicindu-se indrumareir
piscopii instituiau economi dintre de'ra Fapte 6, 2, timp indeiungat,
diu"oni Ei-""urir]'iur,r"., a Du ss
faee ei in;isi chivernisitori J" f"""ri
,numaici esteneduhovniceasci, -materiale, care indeletnicire nLl
ci i-ar ri ipniga-i""i"*ri'i" i",i"pii"i#_
indatoririlorde stuiitori-ii"".li"t,ir"i qi de.;irir,e;i;i;o"i oi daruh.rlui
Dumnezeu gi le-ar jr_ *ql atit nepliceri cit ;i grave prejuclicii gi lor pcr-
sonal, .5iinstitufiei pe c€rreo serveau.
rentru ncexecutarea.dispozifiilorcuprinse
in prezentul eanon, epis_
prev.ederilo. "unoni"" qi. anumci;';;;;i
npii :i1l::rpu$i
oc a accepta economii, pe care i-ar institui rincl obligafiei
lui lor de clevolutiune,' pre'ai"t" i" cu'onut ry1t.oir,i1ii;i;" bozo d.Epiu-
11 al sinocrutui vti ecurne_
nic; drept despre care va fi vorba la acel
canolt.
CANONUL 27: (OSINDA CELOR CE IIAPESC
FEMEI)
sfintul sinod a (hotdri!), c-9cei ce **.;
_orinduit
de cdsStorie, sau nirtaSii, iuuroi sub cuvi't
r",; ;fet;iorii c<'I'r ce Ie ripesc, rla,:x ar fi
clefici; si cadi din treapta lor,
iar daci ar ti taiei - lii a^r; arraremei.
6? Apost.; 9i Truta-n;rr-A-nch.a; 22, ZS,
""r M(:;;t Z6,'i0. J6.42.ttayite
28 rV

Indiferent pentru care motiv cineva ar comite crima de rdpire a

unei femei, fie cleric, fie mirean, se pedepsegte potrivit prevederilor ca-
nonului. De aceea se pedepsescEi complicii Ei tlrinuitorii. Se intelege cii
celor pedepsi[i pentru asemenea fapte, nici nu poate fi vorba sa li se
permitd cisdtoria cu eventualele femei ripite de ei- Acest fapt il _con-
iirma $i o dispozi{ie precisd din Novela 143 a lui Justinian (anul 563)'
prin eare este cleclaratd iiegaii cSsdtoria dintre rdpitor gi femeia ripit t.

CANONUL 28: (PRIVILBCIILE qCAUNULUI DIN CONSTANTI-

NOPOL SI DIASPORA CRE$TINA)
Urmind intru totul orinduirilor (hotdrlrilor) S{infilor Plrinfi gi cu-
noscind canonul abia cltit al celor 150 de Dumnezeu prea iubitori epis.
copi, care s-au intrunit in irnpirriltescul Constarrtitropol, in noua Rorni,
sub marele Teodosie, fostul implrat de pioasS atnintire, aceleagi le ori_n-
duirn (hotarim) ,si ie statornicim ;i noi, despre intiietifile (privilegiiie)
prea sfintei Biserici a aceluiapi Constantinopol, a nouei Rome, devreme
ce pi scaunului Romei vechi, plrin$ii duptr dreptate i-au dat (conferit)
intiietatea (privilegiul) pentru (rnotivul) ci cetatea aceea era cetate im-
pbrirteascS. ,
$i cei 150 episcopi prea iubitori de Dumnezeu, indemnali (impinfi)
'de acelapi
fel (scop, considerent), au diruit (conferit) intiiet5fi (privilegii)
egale.prea Sfintului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate, ca
cetatea care s-a cinstit (onorat) cu inpirir{ia 5i cu senatul (sinclitul),
;i care a dobindit intiietlfi (priviiegii) deopotrivi (egale) cu ale vechii
Rome inrplrbte;ti; intocrnai ca qi aceea si se faci de mare (mdreascii,
slr se inalle).;i in lucrurile cclc bisericepti fitnd a doua dupd aceea
De aselnenea (s-a hotirit) ca numai mitropolifii diecezei Pontului,
b Asiei, ,si a Traciei, precutn ;i episcopii din finutrrrile barbare ale dic-
cezelor nurnite mai inainte, sd se hirotoneasci de cltre pomenitul prea
sfint scaun al prea Sfintei Biserici din Constantinopol,' ti adic5, fiecare
'mitropolit
al diecezelor pomenite, impreuni cu episcopii clin eparhle (rni-
tropglie) hirotonind pe epi.scopii din eparhie (rnitropolie) duph culn se
rinduie;te (poruncegtc) prin tlumnezeie;tile canoanei ial mitropolifii po-
mcnitelor dieceze si fie hirotonifi, dup[ cum s-a spus, de cltre arhi-
episcopul Constantinopolului, dupi ce potrivit obiceiului s:ou flcut
alegpri intr-un glas (unanimr') ;i i s-au adus lui Ia cuno;tingi.
( C a n . 3 4 A p o s t . ;4 , 6 , 7 I E c . ; 2 , 3 , I I E c . ; I I I I E c ; 9 , 7 V I V E c , :
36, 39 Trttlan; I Antiohia)
Canonul prczent este unul dintrc cele mai controvcrsatc,Iiind ncac-
Cepiat de Biserica apusean:i nutnai din nrotive de tru-tie, pcntru cir argu-
nientarea pe care o cupriude aratd lipsa de tcmeinicic a preten{iilor
scaunului roman la primatul dc jurisdictie. Intr-adevf,r, in el ni se spune
ti sihgunrl considerent pentru care Romei vcchi i s-au atribuit unele
privilegii, :a fost faptul cd era capitala imperiului. Pe temeiul' aceluiaqi
'considerent,
canonul aratS ci se conferi si scaunului din Constantinopol
 94
28 IV

privilegii esale cu cele ale vechii Rorne, adici pentru faptul

cd. cetatea
-nom;i
Constantinopolului a devenit capitala. imperiului, qi asttef, N;i
adici_noii capitale, i se cuvin aceleagi privilegii ca'qi Romei vechi,
La astfel de terneiuri nebisericeEti, ci de*naturd lumeascd sau poii-
tici, se reduce justificarea privilegiilor deosebite p" &r" t"_a avuu
Roma
veche, adica primatul de onoare intre scaunele principale ale Bisericii,
qi acelea;i temeiuri justificd conferirea unor privilegii egale cu acelea
ale Romei vechi, scaunului din cetatea constantinopdtutuf sau din Noua
Rom6.
Nici vorbii deci de stabilirea raporturilor ierarhice dintre scaune
pe vreun considerent de na-turd reiigioasi care ar fi indreptdfit scunul
Romei la vreun primat fundamentat pe chestiuni de credinfi s'a;;i-;;-
mai .pe realita{i religioase ori biserice;ti. cdci, dacd ar fi fbst l'orira cle
eonsiderente dc naturti religioasd sau bisericbEti, 1a-'itablirea ieraihiei
dintre principaleie scaune ierarhice ale Bisericii, atunci fdrl indoiala in
frtrntea tuturor ar fi trebuit sd fie scaunul de la lerusalim, cdruia de
fapt abia la sinodul IV Ecumenic i s-a recunoscut al cincilea loc intre
aceste scaune; va si zici in urma Romei, constantinopolului, Alexan-
driei pi .A.nriohiei.
.. Yg"liondm aPoi cd incd inainte de a fi dobindit scaunul Corxtan-
tinopolului locul al. doilea, indat{ gupe Roma la anul aor, piin canor-rl
3 al sin. II Ecumenic, aeest loc il deline scaunul clin Alexandria, fiindci
pina la nrutarer capitalei imperiului de la Roma la consiarntipopoi, orlqul
cel mai insemnat al imperiului din toate punctele de vcclere era Aie-
xandria.
Aqa se explicd de ce scaunul din Roma a fost de la inceput in frun-
tea celorlalte scaune ierarhice princiqate ale
lisericii, qi cle &, inci prin
canonul 3 al sinodului II ecumenic,l s-a conferit.la'ai-rul 381'scaunului
din constalli^nopol, rangul al doilea dgpd cel clin Roma, cdci intre timp,
de la anul 330. constantinopolul devenise capitala imperiului,
Ei in aceai-
ti calitate nu numai ci este numit Roma Noudlchiai qi de canonul 3 al
sinodului II ecumenic, cis-a-gi precizat cd i se cuvine privilegii egale cu
cele ale scaunului Romei Vechi.
cu toate acestea, pentru ci Roma Veche se,blrcura de consideratia
capitalei strdvechi gi glorioase a imperiului, i s-a recunoscut
Ei pe mai
departe scaunului ei privilegiut primatului de onoare. pentru a nu se
scddea insd prin nimic pozi{ia noii capitalc, spune canonul, i s-au recu-
noscut qi_acesteia privilegii egale cu cele ale Vechii Rome, in ce priveEte
raporturile cu ierarhia din subordinea sa.
Care sint mai precis acestc.privilegii?
o parte din ele sint ardtate in canon qi anume: privilegiul episco-
pului constantinopolului de a hirotoni pe mitropoutii din dieiezele^ pon-
tului, Asiei Ei a Traciei, de asemenea gi pe epiicopii din finuturile bar-
bare ale acestor dieceze.
Alte ^privilegii sint,cuprinse in alte canoaner ca de exemplu, in
canoanele-9.9i 17 al sinodului IV ecumenic, in care este vorba de' privi
legiile judiciare ale scaunului constantinopolitan, etc. etc. cit priveqte
2S tV s6

{inuturile barbare pe care le amintegte canonul prezent, s-a zis de citre

unii tilcuitori, cd prin ele s-ar inlelege linuturile in care existd aqa numi-
tele comunit5ti sau orgnizatii bisericeqti mai complexe, cu caracter de
diasporu, adica ncincadrlte rc(lemcntar in unitifile biserice$ti adminis-
trative obilnuite. Pe ten-rciul trnei astfcl' dc tilcuiri, in vremea mai nou5,
unii reprezentanli ai Patriarhiei din Constantinopol au incereat sil-gi
reclame pe seama scaunului ecutnenic, dreptul de jurisdiclie lsupra in-
tregii diaspore ortodoxe. (Jn atrre dr,'pt, sorotit gi ca un privilegiu, nu
are insi nici un ternci in prezentul canon, nici in alte canoanl. gl ip nici
o hotirire bi:;ericeascl general valabila in Ortodorie. Ciici potrivit vechii
rinduieli tradilionale, obiceiului devcnit leqe, gi pe terneiul principiilor
canonice pe care se reazimi autocefalia in Ortodoxie, fiecare Bisericd
autocef;rli are drept de jurisdicgie asupra diasporci nroprii.
ln canonul prezent prin cxpresia {inuturi barbare se infeleg teri-
toriile din afara grani{eiol constante ale imperiului romano-bizantin asu-
pra cdrora, -- fiindca erau sub stipinirea cornpletii sau gi numai parfial
a barbarilor -, cirrnuitorii diecezclor rcspective ale Pontului, Asiei $i
Traciei, nu-gi putea excrcita in mod regierncntar juriscllctia Lor. Situafia
acestor teritorii, schirnbindu-se mL.reu clupA cum se schimb:i. soarta ar-
rnclor, fiind uneori cuceritc. apoi abandotrate iar altele ori supuse semi-
suveranitSlii irnl>eriului, numli scaunul Constantinopolului, ctre se-
conda prin acfiunile sale bisericeEti,actiunile politice multilaterale ale
irnperiului, putel sd se ocupe clin cintl in c'ind, in mod eficient, de trc-
burile biserrccqti din c.tprinstrl lor, aciic{ din ,.tinr"rturilt.bari,.ltres.
Prin canonul prezent se aratl c{ demnitatea de' lririepiscop era
superioari in vremea trcrea demnitafii r^ritroJrolitane,cici numai episco*
pul Constantinopollllui c'stc numit arhicpiscop, iar mitropoli[ii (exarhii
can. 9, 1? sin. IV ecunr.) ciiecczelorqi ai eparhiilor' (ai mitropoliilor) sint
nunri{i mitropolifi.
In fine, canonul 28 IV eculn., sc refclii clirect la disltozi$iile cano-
nului 3 al sinodului 1I ecrrmenic,despre care spLme cir s-a citit chiar
la sinod (la sinodul IV ecunrenic) gi ta canoanelc 4 5i 6 ale sinodului I
ecumenic, pe care le respecti ;i dispune si fie rinduite dupi ele cor€s-
punzirtoarele treburi bisericegti,

CANONUL 29: (SE OPRL$TB RETROGRADAREATREPTELOR

PREOTTET)
A-l aduce (a-l cobo'i) pc episcop irr treapta presbiterilor este ie-
rosilie (sacrilegiu). Iar daci vreo pricini dreapt:i ii indepirteazi pe aceia
(pe episcopi) de la lucrarea episcopaTi, nu se ca{e ca ei si aibi (de!ie)
$ci .un loc de presbiter. Iar dacl flri r.reo t,inor.ifie grea (gral.a) ari
fost indeprrta{i din dregirtorie, si se reintoarcir iari;i- ta i'redniiia
1de--
nitatea) episcopali.
Anatolie' prea evlaviosul arhiepiscop al constantinoporului a zis:
Aceptia desprs care se sr)'ne cr au fost cobeirifi de Ia v'ednicia (demni-
tatea) episcopald, in treaJrta prcsbiterului, daci sint condarrrnafi din une-
le pricini binecuvintate, cu drept cuvint nu sint vrednici nici m6-
 30,tr\/

ear^de cinstire-a presbiterului, iar daci. firr vreo pricini (cauzi).bine.

cuvintatd au fost coborifi (retrogradafi) intr-o, treaptd ,rrdi mi"a,
,int
vrednici, dacir s-ar v_idi (arEta) nevinovafi, si-gi ia'ain nou vr,ednicia
(demnitatea) episcopali pi preofia. :
t
I
i,b _,!C-1",.!6 Ap2t!.; 8, I Ec.; 3, 26 Tru.tan; I, 2 Anc:ira; 9 .Neocea:ariea:;
- '-------'
27, 70 Vasile cel Mare)
Desigur retrogradarea in materie de demnitate preofeascd:sacra-
nrental.d; este un lucru contrar stirii harice, p" """" i aulirre - tiecaie
treapta prin hirotonic-. Dar dacd cineva este i"aupaotui airiti.o *;d;
quperioard pentru motive care-l fac nedemn de a o -ui
.l"qi.r" de'a
mai funcfiona in acea calitat_u,^"l devine, prin insuqi acest iapt El iiuJ"*,
a detine vleg altd treaptA inferioard:siu de a servi i' oaie"ure oltj
{e
treaptd a preofiei sacramentale. .
ln cazul insd.cind nu este indepirtat pen!.*r motiv intemeiat,
ci, se
{r.tgEt" doar in situa{ia. g.n ? r"..putua sau de a nu avea loc pentru
qlujile- mai-.i-naltE potrivit demnithtrii sale saceqdoiuie, - respectiv'l
poete..indeplini ;i o func{ie inferioard, fdrd ca p.in aceasta sa sl sflvi;-
q-eqsqi_ vreun sacrilegiu. Astfel, dupi cum aratd gi "o.to.r,rl'B ur iino-
dului I ecumenic, epilcopul poaie initeplini
$i iuncti; a" ii"l"pi*"!; ilfi"a
{g vicar, crxn s-ar zice astdzi, ca qi acela de'presbiier.
$i ln acest canon,-dupd cum se vede din text, episcopul constanti-
nopolului este numit arhiepiscop.
.! :,

CANONUL 30: (PRIVILEGIUL ARHIEpIscopuLUi ALEXANDRT-

., ,. EI FATA DE STNODLTLPROPRIU)
D-t'oareceprca er ra'iosii episcopi ai Egiptului au anrinat pind
acur'
a iscili scrisoarea prea cuviosului arhiepi""gn Leon, nu iirsi'pe"t""-ni-
s-ar impotiivi credin$ei s-obornicegti,ci zicinrl cX este obiceiul in dieceza
Egiltulrri a nu se fac. nimic de acest fel, firi in".tr:iin1or"a
l;;r;;;;
arhiepiscopului-sicer si li se f;;; r".'t,i;r,ili;i;
i:J:T:li"i,-t-4t.lg:;i1ia)
(pasulre) prna la hirotortia viitolului episcop al lrrarii c.etii!i a ilcxardri-
nilot ni s-a pirut 'oui cd este lucru cu bu'i cuvii'1n'1ili;;i."rril;;)
;i cu ornenie, ca acestora sd li se tlea ingdduinla la"orcia co'cesi;r) tre a
rimine in propria I'r star.e (h'eapta) in cetatea:impdritr:aslil';ifi";'r;
va hirotoni (ageza,
^institrd) arhiepiscopul marii ""ie1i J Aluxandrinilor.
Drept aceea' riminind ei in propria lor stare (treaptd), si dea urigrr"i"i
(scliseJ' - (.e ofere gar.n!ii), ':- dacd acest rucru Ie eiie cu putinfX,
saii
p{inljurimintsevorfacevrednicitlecr:ezinrint.

.,: (lrr-", 6,.20, 25, 34, 8I Apost.; 9 Antiohiq ,l Sardica; t0, C;4,82 Vq.-
S[Ie cel Mare)
rn eanon este pomcnit cu titlu de- arhiepiscop qi :Lcon' al Romei gi
acclaSi titlu i se recunoagte qi epi.scopului Alexandriei, ae unae se vecte
egalitate intre aceste scaune,'din punct de vedeie ai alrri"itilii-J;
t*;:
tci icrarhice in care se.gdseau. : . i 1
t i, V E: Vl €r{l.) r

$1,. ,Ramirrfud igaunt{".arhiepisopal il: Alerandniei ,vacant,,treprezentan-

tii acestui scaun Ia sinod nu au semnat epistola dogmaiicd a lui Leon al,
omei catre l-lavian al Constantinopolului, prin care se condamtrd lrlorror
fizi{ii, cerind s:i li se iimiie acest lucrll, pinA se va aiege un nou arhiepis-,
cop al Alexandriei, pc'tru cd la ei exista obiceiul sd nu facd nimic fdra
aprobarea acestuia. Li s-a admis. cererea cerindu-li-se insd garan[ii, fdrq
de car:e,ei ar fi fost caterisili sau lipsifi de treapta in care se gdseau, ca
eretici. . :
IVlen[ionilm ci s;i in: ac€st:,canon, cuvintul hirotonie este intrebuin-
fat ln in{eles de lucrare complexS, de instituire prin alegOre, hirotonie
$i a$ezarein scaun a unui ierarh.
t iirl .r'1. i --
, " ! t I t L t , l i t rriil '. : :il t, 'ttl i,..r ,' ilr;, ll J/{r.l

SINODULt'nnrr-rn'(aif '692)sid srNonrtr, v,i'vl ECUMENTC

DE l-ia
CONSTANTINOPOL (691-,692)
'r rli irua str r;'il t:{ rq
CANONUL 1: (INVATATURA CELOR DINTII S,{'Sb' SiNoADE
BCUhTtiNICll SA SE TIB NESTRAMUTAT)
;^
Rinduiala cea mai bun5 pentru cel "u"u i.r"upe vreun cuvint sau
vreo lucrare, este, dupd cuvintul teologuiui, sd irrceapd de ia Dumrlezeu
;i si se incheie cu Durnuezeu. Drept aceea' ;i dreapta credinfd s-a ;i
propoviduit de noi la mare dcplrtare, ,li Biserica la terrrelia clreia std
Ilristos neincetat cre;te ;i sporegte, incit ea se intinde deasupra cedrilor
Libanului.
I'icind .si.acum inceput, sfintelor cuvinte; orinduirn cu dumnez€-
iescul har, ca acea creclin!5 care ne-a fost predanisit6 noui de citre
martorii vizltori (oculari) 9i de citre slujitorii Cuvintului (Luca 1, 2),
adic6 de citre IJumnezeu alegii apostoli, sd se pdstreze fdri innoire gi
nestrSmutat6; de asemenea gi (cred,in[a) a celor trei sute gi optsprBzece
sfinfi .si fericifi pdrinfi c&re S:flu adunat la Niceea in vremea lui Con"
stantin care a fost (fostului nostru) impiratul nostru, irnpotriva (necq.
viosului) nelegiuitului Arie gi impotriva dumnezeirii (religiei) striine
9i pigine;ti (inv5!ate) Iiurite de el, sau cum este mai potrivit a zice,
irnpotriva inchindrii la mai mulfi dunrnez.ei (impotriva politeismului
sArr);- cari p5rinfi, avind una;i aceea;i credinfi, ne-au descoperitnoud
;i ne-au limurit unitatea de naturi a fiinfei dumnezeiegti cea in trei
persoane, neingdduind ca aceasta si stea.ascunsi sub obrocul necunos-
tinfei, ci invdfind limurit pe credincio;i a se inchina cu o singuri in-
rhin6ciune ;i Tat[Iui pi Fiului 9i Sfintului Duh; .si risturnind ;i sur-
pind invifdtura despre spifele neasemenea(treptele inegale) ale dumne-
zeirii, iar juciliile cele copillre;ti flcute din nisip de citre eretici im-
potriva ortodoxiei, pribu.sindu-le pi nimicindu-Ie. ,I
De asenreneaintirim qi credinta propoviduit* de cdtre cei o .sutd
cincizeci de sfinli pirinfi, - care sau adunat in aceasti cetate impird-
teasci in vrernea lui Teodosie care a fost impiratul nostru, - imbrdfi;ind
(primind) noi rostirile lor teologice; iar pe necuratul Macedonie izgonin-
 V - VI (Trul.)

du-l impreuni cu vrl;ma;ii de mai inainte ai adevlrului, ca pc unul cale

cu'incipifinare a indrirznit a-l socoti (sii-l considerc) ca pe utr sclav pe
acela cart: stipineste si a sfi;ia unitatca cca netiriati (r:edt:iDirrtitti) pur-
eezind (proceclinri; tilhircltr:, ca si cintl nu af' fi desirvir;ittr taina 1i-
dejdii noastre; irnpreuni osintlind cu acest spurcat ;i care a turtrat im'
potriva ader.Srului, qi pe Apolinarie, tiinuitorul rirrtlfii, care in nt6tl
rtelegiuit (iiet rr.,'ir:r:-)
s-a t'ostit (;trcrrrr.rntat)<.d I)ornnul s-ar fi iptrupat
firi'r de judecatd (raliririt:);i firrir rle suflet, liind 1i el de aci (d.e Ie rcci.ts-
t:i p:ircre) de socotinfi, cit nrintrrirea noaslli ar fi nedesir-irsit5.
IJar nrai pecetluim inea 1i invifiittrrile agezatel de citre cei dorri
sute de r)unrnezcu prrrtiitr;r'i p:irin!i, care s-au adunat nrai ctornult in
cetatea Efesenilor, - in vremea lui Teodosie, fiul Iui Arcadie, care a
fost irnpiratul nostru, cll pe o putere de ntbiruit 3 clreptei crcdinte pr.o-
poviduind ei pc tttr Hlistos, pe un fiu ll lui f)rrmnezeu, calele s-a intlu-
pat' gi prcitslilirxl pe neplihiinita si pururea fecioara care L-a niiscut
pe El firir de r6tninti, ca fiind aicvea ;i cu adt"r'irat Niscltoare de Dum-
nezeu; ;i lepidind irnp.'rrfirea aceea de;artir a lui Nestor.ie ca pe una stri-
in5 de stiirea (conciilia) cea du:nne'zeiasci si care irtvaftr ci untri llrisros
c'ste om deosebit 5i L)ttn'rnezeu deoscbit ;i care a inuoit nclt,giuirea cc:r
irtclaici.
l)t' asemenea intrrinr incd;i credinfa ortodoxi cea statorniciti (1'ornrrr-
latl) de eitre cei lase sttte treizeci de l)urnrrezcu alesi pirirrli i1'rnitro-
polia Calcedonenilor, in vt'emea ltri il{arcian, c,arelc a fost si t'l ilngliratul
trostrtr; - cal'e (c'r,'rlirltii), ci unul llrislos, Ii'ir.rllui Durnnezeu este alci-
tttit tlin tlouli firi si cd s-a ploslirlit in act.stc :rnrindou;I fir.i, a prgclani-
sit-o cu glas inalt pini la mal'ginilc. lumii, iar pe Fjutihie cel desert la
cttget' care inva!it cli lrrart'a taini a iconumiei (ntii:tr.ririi) s-a silirsit in
chip parrrt (aparcnt), l-a scos din nrarsiuile sfinte ale Bisclicii ca pe o
oBrccare lepi<laturi ;i spurciciune,' iar inrplcuni cu el ;i pe Neslolie
;i pe Dioscttr, intiirtl fiind sus{initorul si all5r'Storul irnpirtir.ii, iar celi-
lalt al anresteciirii )i can., dirr pilfi contrare ale legiuirii, ag cizrrt ip
aceeali pripastic a pierzirii pi n nccinstirii tui l)rrnrrrezeu (a necreclintei),
" Dc asemerlca primim (cinstin:r.lncunou;tem) inci si dreptcredincioa-
sele lostili ale celor o sutd saizeci ;i cinci purtiitoli tle Dirrnnczeu pi-
rinti, carc s-au intrunit in accasti impirritrasci cctate, in rlenrea lui
Justinian, cal'e a fo.st inrpiratul nostru cel ce in {reapta credin{i s-a
Pristivit, -- ca aduse (inspiratc) de f)uhul ;i aceea;i ii inr.i{irn'li pe
ttrtnasii no;tri. Dinsii (piirintii) au clat anattnra in chip singtlal si iu
condanrnat pe Teotlor al illopsuestiei, invititorul Nestorie si pe Origt l
1i pc Didirn ;i pe Evagrie, care au pl:-rsnruit din nou hasme etine;ti, ;i
crr nilucirik: nrinfii 1i cu visuri ne-au scolrrit din nou tr.ecer.i gi s;chinr-
biiri (lirze ;i transf'rrrrniiri; ale unor lrupuri si ale sufletelor
;i in chip
nelegiuit au hulit inrpotriva invierii rnorfilor; ;i pe .eele scrise de citrl
leo-dorit inrpotrir"a dreptei credinfe ;i irnpotriva celor 12 capitole ale
Fet,icitului Ciril, si elristoln numiti a lui llia.
!;.. $i din nou mir,tulisim a pislls neatinsi cretlinfa sfintului sinotlr
al 'lil-lea, - carele de cu'ind s-a intrunit in aceasti impirriteasci ce-

::*
:r:;
I : V .-l VI (Irul.) 09

tate, in vremea impiratului nostru de sfinti pornenire Constantin -

care (creclin{d) a primit mai mare intdrire prin aceea c5 drept credin-
eiosul irnpirat a intirit (confirmat) prin pecefi hotlririle
acestuia. (ale sinodului) pentru neprimejduire (siguranld) in toate vca-
culile; - care (sinocl) ne-a l5murit pe noi cu dragoste de Dumnezeu,
si mirturisirn doui voinfe firqti, adici doul vreri qi doud lucrdri fi-
re.;ti in iconomia intrupdrii a unuia l)ournului nostru Iisus Hristos' a
f)umnezeului ader'brat, gi care (sinod) a osindit prin judecata dreptei
credinfe (hotirirea) pe cei ce au stricat (alterat) dreapta invdfdtrrri a
adevir:ului (clogma adevdratd), gi care au invilat poporele cd intr-unul
Domnul nostru lisus llristos este (numai) o voinfi ;i (numai) o lucrare,
pi-i nurnim adicd (pe ace.stia):pe Teodor al Faranului, pe Chir al Ale-
xandriei, pe Onoriu al Romei, pe Serghie, Pir, Pavel ;i Petru, care &u
fost inaintestitdtori in aceasti de Dumnezeu p[zitd cetate, pe Macarie,
care a fost cpriscopal Antiohienilor, pe $tefan, ucenicul acestuia ;i pe
Polihroniu cel fird minte, pistrind de aci inainte neatins, ob;tescul Trup
al lui llristos I)umnezeul nostru.
. $i pentru a vorbi pe scttrt (concis), statornicim, ca credirt{a tuturor
blrba{ilor care au strdlucit in Biserica lui Dumnezeu ;i care au fosl
hurrirratori in lume, avind intr-inpii cuvintul vie{ii - ;d se !in.{ tare ;i
sI rdurinii neclStinati pinl la sfir;itul veacului prectlm ;i scricrile ;i
invirfStulile (clogrnele)prcclanisitelor de l)umnezcu; - lepidind qi noi Pi
dind'anatemei ps cei pe care ei i-au lepirlat ;i i-au dat anaternei,ca pe
vrd;ma5ii adevirului ;i ca pe cei care s-au intiritat in degert impotriva
lui Dunrnezeu ;i care s-au striduit si ridice nedreptatca intru indlfime.
Iar dacX ciueva dintre to{i nu ar line 1i nu ar primi (imbritiga)
invlfitulile pomenite (dognrele) mai inainte (rnenlionate) ale dreptei
ercdinte, ;i nu va gindi (crede) ;i propovdrlui astfel, ci ar incerca si se
ridice impotliva acestot'a, sd fic anatema - dupl orinduirea (hotl-
rirea) acum atezati drl citro sfinfii ;i ferici{ii pdrinfi aritafi tnai inainte,
;i sI fie scos ;i sd eadl din starea (ceatri) cre;tineascd (din catalogul
creltinesc) ca un strlin (vrii'imas).
Iar noi, dupi cele rnai inainte orinduite (hotirite), am priceput
deslvir;it ci nici nu este a se atliuga ceva, nic,i a se scoate (din ele) ceva,
',
care lucru pentru nici un cuvint (motiv) nu l-anr putut (face).
rri, ,
t.,ij\ ,(Can. 1 II Ec.; 7 III Ec.; 7,2 Cartagina) Ij.nr'l
i'r'': insemndtatea eanoiri,ilui constir in faptul ci prin el 'sd hcdtifirme
toate hotiririlei dogmatice: ale primelor qase sinoade ecumenice.
, Sinodul care'a emis acest canon, s'a tinut la anttl 692, dupd dll
Vl-lea sinod ecumenic (an 680), qi dupd felul in care se pronunfd'asuprh
hotdririlor dogrnatice ale sinoadelor anterioare, face impresia unui sinod
'ecumenic deosebit de sinodul VI ecumenic, a cdrui continuare este totuqi.
ln textul canonului se face pomenirea chiar de la inceput de ,cu-
vintul teologului', care e,ste cuvintarea rostitd de Grigorie de Nazians
Ia anul 362,-incercind sd justifice retragerea sa in singurdtate, dupd ce a
,fost hirotonit la anul 361 intru presbiter. ':
t

{
 V - VI {Trut }

Textul banonului ii nunreqtesfinti si,fcricifi pe parinfii, care au luat

parte la sinoadele ecunrenice,deci nu tdfi acei'cjre'a,, trecut
in rindul
slinfilor. \,Iiri trebuie rem.rc:rt apoi..faptul cA pe unii dintre
iii.iniir=i
numt'|te clirect cLt nLltrtt,rir'ltircle sfirr[i sau ier:ici1i (c:urlreste de piiUi
Ciril ai Alexandriei nrort,la anul j4"t) si r:j pe e,piscopultfix""i-ffoil";;j
(615*-638)ii nurliester,:reticrnonotelit.
De ase:ncneatmai trebrtie..retinut fuptr.rl ce, intreeqa inr,afiitura cle
creclinfa predanisitd, adici incretlinqata cle ]JumncroL,lJis".i"ii, este l.rds-
'sinoacielor
tratA in Biserici prin asisten[a Siintului Duh, crre li s-a dat
ecumenice -5i ca t'l este mdrtrtrisitii neintrerupt cle r::itre toti sfinfii pi-
rinfi 9i r*rarii lurrrinatori ai luruj.i c:rro aveau intr-lnfii cuvintul viefii cu
scriitorii Sfintei Scripturi, dar nu cd ei ar fi fost infaijibili, ci nunrai ce{au
rinvifat in maioriiltea lor adevirttriie pistrate cle ljiseric;i; a;a ca, luat
individual,,.eitttt trebuie socoti[i infailibili 1i nici inspira{i, ci'piistratori
'siinr'in
ai adevE,ruluil;imurit de Biserici prin asistentruDuhtitui singii.'
dele ecunienice.

:olft C.\NONUL,'!; ,(sE pRtN.lilsc

bI sE iltT-,{REs(j -,\DEV,\I]ATEi-U
I;',. CANOANL-.A$UZATII PINA ACUM)
'; .
;, 'leestui sfint sinod i s-a rnai pirut gi aceia, c:i este un lucru fga;te
buii si de mare insenrnirrat","a ;f de acunr irrainte si rirrnini t"ri
gure) ;i statornise, spre tdnrdduirca su{letelor 1i vindecarca srrferinleioi., tri-
cele optzeci ;i cinci de canoanc.,care au fost pr.inrite intirite de citre
;i
stinfii .ri-fericifii parinfi, cei mai inainte de iroi. si care au fost inr:a
si
predanisiteltotriictt(sub)rrrrrrrt.lesfinfilor;islivi!i|orapostoli.
I)ar devrerne ce in aceste cilu(rare,li se p(r.uncestr.nour si pri_
tnim orinduirile acelora;i slinfi apostoli clate prin C)lerpt-nt,car-grai.ci
din vechirne li s-au rnai adriugat iintrodus) prin oart:cari raticifi
docgi) urrclc lucruri mincinoase ;i striiine dreptei credinfe (false), {eter.o-
spre
paguba Bisericii, ;i carc ne-au intunecat frurnusetea cuviincioasi
a'aur"_
nezeieptilor
-invifaturi .(r.logme),- ant-Iacut lcpidarea cc,il de curiinli
a urlor astfel de orinduiri, spre aidiree si ferir"ea ite prirnejttie
prea cnrsfine;tei t*ig"i,i,.,r"J
I turLi]*, nici intr-un chip judeci,id u in rind. c:u
invatiLura curati (autcntica) ;i (intreagii) des.irvirsitrl i,,,ru apostolilor, rris-
cocirile ruincinoaseivortriri erelice.
Pecetluirrr irrs-i (intarinr) ;i pe toate ct,rerarterdnoorr* care
au fost
apezate de cltre sfinfii si fcricilii rro;tri pdrinfi, ^li aaii.r
'la alti cs1r, tr*,
sute optsprezecesfinfi
de la Ancira, inci si ati -par-inti care s-au intruriit Ni.uia ,si ale celor:
ceror de Ia Neocez{rcea,pr."",r,r
la (iangra; iar lingd-acestea;i (cr:le) ale celor tle li Antiohia ;i a celor de
si ale celor clin Ltodiceea !'rigiei, irici si siriei d:rr
alt: ceior o suti cincizeci care
s-att adunat in accasta de Durirnezeupiiirri pi inrparateasca
cetate si ale
celor d,ui sute care s-au intrunit mai clcniurt i;, ;.,i;;"
de cipetenie
,lmetropc,ia) a f,'fesenilor, si ale celor gase srrte treizeri de sfinf f
ricili pirinfi din calcetlon, de asemeneapi alt: celor .si fe-
din sardica ;i inc:i
si ale celor din Cartagina, apoi inci pi a celor ce dc
curind s_au adunat
g \' - VI 0rul.) 101

in aceasti de Durrrrrezeu plziti ;i inrpdrirteascb cetale irr t'l'r'ltlnr irri

Net:tarie, inaintestititorul acesti:i cr:tifi inrpilrite;ti, Si alc lui Tcofil c;rre
a fost arhiepiscop al Alexarrdriei, ;i alr: ltti f)ionisir: care a fost arhi-
episcop al niarii ceti{i a i\lexandriei, dar ;i ale lui Petru, care il fost
(arhiepi-*r,op) al ;\lexandriei qi rrrartirul' li ale lui Grigorie' care a {ost
episcop al Neocezarcei ii de minuni ftcitorut ('l-ariiitaturgrrl). ale lrri
Itala;ie, arhiepiscopul Alt-'xandriei, ale lui \-asilie arhiopiscopttl Ceza-
re6i Capadociei, ale lui (irigorie episcopul Nisci, alc lui (irigorie Teolo'
'firrrotei'
gul, ale lrri Arlfilolric al lconiei li ale lui care a fost nrai denrult
drhiepiscop al Alexanclriei ;i ale lui Teofil. arhiepiscopul acclea5i mari
cetlfi a Alexandrinilor, ale lui Chiril arhiepiscopul Alexandriei li ale lui
Gheiartie. carc a fcst patriarh al aceste:i de f)trnlnezeq pizite ;i intpa-
ritesti cetifi, dar irrci Si canonul asq;:at clc cdtre Ciprian. care a fost
arhiepiscop al !irii Africanilor 5i tnaltir. 5i de cltrc sirrodrrl linrtt srrb
el, care can()n a avut tirir: (a fost in vigoare) irr l':cr:rile inaintest.lti-
torilor ponrenif i mai inairrte (nrentionati) si nu't:ai dupi obi-
ceiul pre.danisit lor. $i nirndnui sir nu-i fie ingirduit a stricn cele tnai
inainte ardtatc c3nr)arle sau a It'lepdda (abrog;i) sau a prirni in afarS de
cele de fa!5 stabiiite (aratatr') alte carroane, nlincitlos intitulale de
citre unii care le-au alcltuit si caro au ittt:crcat sa precupefeascd ade-
r-irrtl.
Iar dacd cinela s-ar printle innoind vrcun canorl dih cele zise.sau
incercirrd a-l surpa, sd fie invinuit,. prirnindu-5i osinda preerrtll rinrlu-
ie5te un asemenea eanon impotriva ciruia a grctit pi prin aceasta se virt-
dcci rle eeea ce a grc5it.

( C a n . 8 5 A . p o s t . ; 1 . I V E c . ; 1 1 1 1 1E c . : 7 C a r t a g i n a ; 1 0 L l l )
lrJ
Drrpii ce prin canonul 1 ai sinoclrrlui Trulern confirrn5 hotdririle
dogmatice ale tuturor sin6adelor ecttnlenice de pind la anul 692. prin
canonul 2. acelssi sinod procedeazii l;,r .prima .codificare expresl $i eOm-
pleti a carroanr.lor orrise clq--.sinoacicle r,ictttlenice, de cele particularg
sau de unii sfinti pirrin(i pini la acea datir. : i
'codificarea
Deci insemnittertea canonului 2 rezitli ir-r canonicii p-e
**
tii';: daci vreo incercare asen:rndtoare in ce privegte canoanele
s:a Dtai ficut cle c5tre sinodul 4 ecunrenic, prin canonul l. aceea trcbule
socotit5, in lipsi cle dovezi ntai sigurei doar ca o confirulare a cattoanelor
sinoaclelor ecutnenice auterioare, ial' nu ;i a canoa:relor sinoadelor parti-
culare, si cu atit n ai pufin a|e cattrlaneior Sfin{ilor P5rin{i, pe citfl vre-
lr"rr-,.canonul prezent iriSiia nqtnele a toate sinoaclele e'culilettice Si, a ceir:r
particular, cit qi pe Sfintii Pdrin{i.ale cdror rostiri in chestiuni de orga-
nizare qi de disciplinfi bisericeascd au dobindit puterea r:nor adevlrate
canoitne.
Cu toate cI 9i pind la aceastii datd au fost fdrd indoiaii folosite
numeroase canoane adoptate de sinoadele partiCulare, qi numcroase ca-
noane ale Sfintilor PArinS, totuqi acestea nu au avut r.'alabilitatea generald
irr BisericS, pind ia consacrarea lor prin canonul prezent,. aEa cd 9i atunci
 r02
V -'VI (Trut.)

cihd au fost folosite, ele nu -obrigad-decit

sau doar-pe-ceicare voiau sa fe ac"?prc. in unele pdrfi ale Bisericii,
Trebuie mentionat, "J aori iri"ca'onrrl
r difcrite canoane sfnt ard_
tate pe categorii, -si.anume, unele
ca fiind ale "m"a-nro" ecurnenice, ar-
tele ca fiind ate
,Pdrinfi, totqi de ,:11^1q:lg" 9*ii"".f"* .si altele-
-"i" ca ni,rA ate Sfintilor
.la acest canbn inaintq i"t* "i _"i existi $i nu se
mai poate face nici o deosebire in-ce privegte
prlll* sau valoare lor,
intrucit fiind acum_ "a"i,tit"^p"i"i*""'rjn5j""a"Li" i s.s lssun6s_
logte au
cut caracterul eeujnelic, toate valoarea canoanelor emise de sinoa_
dele ecumenice- aei,f inte"iq;;
Lt"o' ioutu """"".ti provenienld
valoare. Ei
A;. orm sint in;iratu "n,roJi"ie diferiteror
sinoade in ca'onul pre.
au rdmasele pini asteii-in corecfiai""o"i""rtarri
fflhi:" a BisericiiEi
sc ineepe cu canoanele a'ostolice.
sq continur apoi cu cere are
atosinoaiiicii'particrru'"
ii l,rJi'b, ," ia"*gdii"
ffii,ff:"i;1r;;.enice,
Canonul dc car.e ne ocupim clcclarrj apoo.ife
Apostolice sau constitutil.ni-Ipo.ioii.n, aqa zisele Orinduiri
* atribuite uneori
Romanul sau puse,.numai suU'nuniete,acestuia, lui clement
transmis de la Sfin{ii-.rrpostoii __-u"atinA ca unul care lc_ar fi
ar fi strecurar sresefi tare ar "a-i"''.rrrlfn.iirrt.u ele ereticii
intuneca lu'rina--ir'a6turii adev.iraie.
Dacii desisur in'vremea aceea consffiu;ib
astfel dc greseti. totugi, h f;;;'i"" A;g;;;:" "o" fi cupri,s
pina astdzi, lru se mai'grsese a" or"i ti;il;""u-.e s_a pdstrat
ry
u.tr"r-d" greqeri.ceea ce crenoti ci Biserica
a proeedat la eriminarea
.!o1, a'a- incif coi""tio ,"rriJ"iiia o fost mcreu
folositd gi serveste si astdzi ",i-ir"". auxiiiar ar Dreptuh:i tsisericesc,
adicd nu din categoria izvoareror luniorountare
'-"'
2 Trutan, ci din u aouu "ut"j;;i". pc care Ie ingiri canonrrl
'id
Mai mentionS-1 apoi,
si canonrlJ sinodului {inut sub Ciprian al
cartaginei a fieut'murtti vremJ'p""?tu
ai' aceeaEicategorie a izvoareror
auxiliare ale nreptului BiserG;;-;ii
";_;i;;^"t""""ir recunoaqte gi
canonul de care ne ocupdm. cu toate
acestea,mai tirziu, el a, fost intro-
dus in mod pracric,
si cl-eonri-txti,iitt"r
damentalide canoanea rise"icii. ril"i " tacii
intrat
;i'r.,ril;;, in colecfiafun-
damentate ale Dreptutui Bis;;i;;;c.*-'
in rindui izvoarelorfun_
-d"pi"""." )
rn canonul z^ Truran, s-a v:izut, pdrinfii
noade ecumerice sint numifi diverselor si-
se folosegtepentru a-i desijna ;;firiili i91"igil. i'r"";i;i;i de arhiepiscop
pe"iJ"a"hii principarelorscaune,ierarhr
stroeriori in srad mitropoliiiror,'-gi-rn,.r-u,
titlul de patriarhi si pe'unii "ui", -ra"a pe aceea care au dobinciit
aproape la tnldtimea_aeestora, a deveni patriarhi, se ridicaser5
fiind d; l"p; ;;;";i;liroporiti primagi,
ettrn a fost ciprial
tt-t;ilaefi{': ori exarhii ai diecezelor.cur}.r
sd fi fost..v^asiiccer M""; ;;;;;iepiseop al cazareici capacrociei. Dare
"fJ1i:!!#.'?l'
::i,r.*,1
3'#i'i:
sinodului
i,1,.&Tr,Lil",Ti"u i;-:"lJ,l;;
of":-::ii,1"
.dupi
{:inut srib ciprian,- s-o-,perii"t ,,DUrnoi
celor din tirilc acelea. oliiceur predanisit
a

':t \' - VI (frrri.)

,oftrCANC)NUI.3: {CEI CASATORITI Dn DOU.\ OHI Nl' l'()T Ii{

'
ct,l,lHICl)
f)e vrenrit']ct,bilrccreclinciosulli tlc Ilristos iubitorul lrottrrl ini-
pirlat a griiit (s-a acirc,cirl) acestui sfint ii er:tttttcnicsirrod.ca cci co 5e
irurtrhri i1 r'ler;i cci curc it'trpdrtirlt'sr:altora cclc rlrttnrrezeic;ti,sI s-t:
aratr: cura!i ;i slujitori nc'prihirrrif i ;i r-redrlici dc jertfa cea duhor ni-
ccascda nrtrelui l)umnezcu, carele estc ;i Jcrtfd ;i ArhicrcY. 5i sh curd-
teasci cele nccurab (pri Iliittitrr) carc: ii a1l;tsi pe acilltia din rrrrn!i trc-
I'egiuite.Pe tingi accaita, pnrrlrq ci cci (dclegafi).ai.pteasfirrttrilliserici
ai Ilornarrilor, au proptls sir se {ie canontrl asllt'itrrii,iar cci de sulr (stii-
pinirea) scaunul acesta al de Drrnrr'lez(ru pizitt'i ;i impirr[te1ti cetnfi (au
;;;t;'rt se tie) canonul tlragostci dc oarrrerri(orrcrtiei)1i al irrfelegerii
(compasiunii), rroi, Ic-atrr itrrpreurtat pdrirrtelte cu iullire dc I)utntrr'lzeu
ire arrrindoul, ca si tru ldsitrr nici ca blindc{ea si fie ingildrritoaro (t_o-
ierllnti, slabir).;i nici cir asprilrlea (rc:r'critrrt,::u) (crudd.
sd fic lrt:onrt'rtoasil
r.igicli). li mai ales cincl, din rreltiinfS. gr:e;ealas-a intins la o nrulfime
destrrl clc nrarc de birlbali.
Socotim (hotlirirri) aladar irrrprcnnd ca cei ce s-au itrertrcat cu doui
ef,sdtorii.;i care pinl la cirrcisprezecc ale tretlrtei luni iartualic dirr al
patrulea incliction trccut al atrului 6199 (an. {il'i1),atr fost robifi pica..
iului ;i nu au vrut a sc curirfi de accsta, s[ fie supuli cateri';irii ca-
nonice.
Iar cei ce au cizut in picatul accsta al cdsirtorieia doua (bigarniei)'
dar irrainte de aceastl cercetare a noastri au cunoscut.ccea cc cste fo-
lositor ;i au tiriat rlul dela ei inSifi 5i au alurrp;attlelrarte aceasti strtind
;i nelegiuitr-rimpr.errnare,sau cci alc clror fettrci clin a tloua cisStorie
au dccedat, sart ;i acei care au cdutat si sc intoarci, invitlind din nou
infelepcirrnea pi pdr5sild repede nelcgiuirikr lor dc ntai inainte, fie ci
ar fi fost presbiter san diacon, - i s-a pirrut sinodului' ci accqtia si
incetezc de la oricc slrrjire sau lncrare preo{easc5.fi sd fie supu5i
,pentm un oarecare titnp anutnit la cerrsetiri (epitimii), dar sI aibl par-
ie (sA se intpirtd;eascii) de cinstea scaurrrtlui li a stiirii lor, iirrlestulin-
du-se cu inainte sederea pi plingirld iltairttt-'a l)otrtnului'
ca sd le iertc lor nelcgirtirea cca dirr rreltiinfi, 'cici este fairi dc cale
(necuviincios)' si binecuvinteze pc altul, ccl care estc datol' si-5i vin-
cleceprrrpriile salc rini.
Iar cei legafi de o singurl sofic, daci cc'a luati a fost vbdutd, *
de asemenea ;i cei ce dupf ftirotonie au triit intr-o singuri cisfito-
rie nelegiuitd, adici presbiterii ti diaconii 9! ipodiacorJii,,oprindu:i
pentru un oarecare pulin tirrrp de la sfinta sluibii, fi certirrdrr-i (supu-
rruindu-i epitimiilor), indati si fie pu;i din rrou (reapezati).in treptcle
lor proprii dar in nici un caz inaintindu-i. la o treapt5 mai inaltS' -
:sc intelege insi, cX dupi ce acegtia s-au dezlegat cle inso{irea nelegiuitI.
Iar le-am statornicit cu privire la cei ce au fost gisifi irt tnai itt;t-
intelc aritate grepeli (cAdr.:ri). dupd eurn s-a zis, pini la cincisprr:zesr-r ale
lunii ianuarie, a indiitionului al pattulea, Fi numai in privinfa felelor
 j 104
V*-VJ (Trut.)

preofegti orlnduind noi (hotdrind)

de'hcrirrr rnainte gi innoincl carronur
core rinduieste, t:cl "g1o iigit ",, rroui cisitorii (nunti) crupi
-ca 1-o
tez sau care a luat concubin' (tiitJare) bo-
sd nu poatb {i episcop,sau pre$-
biter sau diacon,_sau peste tot orice
altceva din catalogul st5rii preo_
lqti (clericale): cleaserirenea$i cel ce a luat veduve
desfrinatE, sau' sclavi, ro" *.lr"ti"u-lint"" sau Iepddati sau
c.le d. p"l*ri (actrita) sd nu
poatr fi episcop, sau
-presbiter, sau diacon - sau peste
,'\ '!L tot
ru orice din cata-
logul stirii preofe;ti
lain rincfuf'"i.""fiO.
(can- 77, 18 Apost.; 26 Traran; rz,
27 vasire eerMare) r ,rnr..rlii. i
Canonul nrevede.indeplrtarea din.sJujba prco!e;1r"r,
starea clericari, a celor "iiu,---"iurici O"t;';; Ei din
fiincr, -,* s-au, casatorit a doua
oarS' De asemenea nrerrede nedepse
telmporalc pentru crericii eare nu
s-au cashtorit reqrementar chiar'inainte'ae
care s-ar fi cdsdtorit in mod r,"t"g'iuii'a"pi hiroionii ,", pentru cei
rriiolJ"in', nefiincl anterior
cdsAtoriti. Tuturor acestora le stabileste
un r*:qim de pedepsc$i de rea_
daci au siivir5it,nrpi"iii:,,ic,-abarr,ri
pila-r" lilianuarie ateapul
nTtf.;e.,
Sc dispune insd pe'iito/.'"H'll;i
'car(' ce s-au cdsdtorit'nu credoud or.i dupd
botez, prccum si au't*ii'ir"i",l?irrfi;:"H
_cci poati fi nici
-episcopi,nici prcsbiteri,nici-ii,i"i,ir, nici arti,,r d;'cicrici. Aceeaqi
Iiste o prevede opre_
si pentru cci care ., ,-",, cdsrtorit reglementar.
eanonul 17 si 18 apostolic. Din canon rezultd dupd
: : :, t. cf, r:ra adniisa o cAsAtorie
I e g a l dS i d u p i h i r o t o n i e . r i, t.,) ::
Textul eanonullri este mdrturie a faptului 'la
episcopii se puteau caiatori cA pind acea d.ati,
si ;;;;;- "a"iiii"-"i.oito.ifi,^"u toate ci inci
.impir:atul Justinian, -_ cu vrco 100 cle ani inainte. _-_interzisssL5
lueru' El mai constituie apoi aeest
,si o advaoa a tendinteror riqoriste ale Bise-
ricii din Roma, cu privire'il rt";";;ivili
r clerului. rn fine, prin felul in
.care
'niale eanonul a indreptat . stdrile provocate d" neo.inji,iotit" ruatrimo_
ale clerului. el constitui; ;-pilrlr a" "t,irrruinfi,'ll,'i.,1nt"qerc
fermitate 'in acelasi tim_p, ins'g1ri- p"in care poate si de
pildd pentru cazuri simiiare. ' --
i;i , ,
servi ;i acum drept
.j
' rilq i,' B,r-! _rr6
u:-r
' 'i" ;r , -C_ANONULA: PACATLTTRE;I bU TENAUI TNCFIINATE' ESTE
IEROSILIE) "')' ,{-,.-":',-:'.
Daci vreun episcop. sau presbiter, sau,.Aialon
cite! sau cintdref, "i,r orlia" sau ipod.iacon, sau
r"st"., ;"*ar), s-ar u*uri*."u (imprcu'a) eu
, o femeie inchinatd (afierositi),' consacrata (dedicata) rui Durn'ezeu,
se cateriseasci, ca si
-unur care i strieat
', ---1,, pe mireasa rui lrristns, iar dacd
ar fi laic, si se afuriseascl.
,ru r * ,,, ',, .t,ri,,
j i_r,t ,.
'
(can: zs Apost.: 9 t tcli,lb N,Et.,: Dl:40.^44,14s
'-9
Neoeezareea; Trutan: 19 Ancira;
6, u cartagrlniii,' ol tt, io,-io,-iz,"a6'iornnt,cer,Mare)
Prin. ferneie inchinatd, dedicata sau
,dintre cele care fac parte di" "it"e"ii" -afierositd, se in{elege oricare
*i-*irtrJl;ilil";;"uelsr, fecioa_
 105
5i'6.' , V:- VI (Trul.)

reior Ei apoi a monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este so-
cotitd ierosilie.
Caterisirea, ca PedeaPsil prevdzutd pentru ciefici in canonul pre-
'simplii cind e vorba de clericii hirotoni{i,
zent. are in Parte in{elesul ei propriu.
iar in Parte are infelesul de indepirtare tlin functiune' r:lnd e
vorba de elerici nehirotoni$i.
.SA NU STEA FEMEI
CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR
-(i CARE DAU DE BANUIT)
Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff,
tini) femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecute
ih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&s-
trindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orin-
duite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl
(sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupindu-
ie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta),dac6 ar
fi clerici si se cateriseascd,iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS.
( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t -7; , 3 I E c . ;7 2 ,1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2
Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare)
Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise*
ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuse-
serd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3'
Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe
aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3
al sinodului I ecumenic.
--
Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi
- codex 4, 42,
impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare _1-2), . s-a
interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien.
tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a
p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin'

CANONUL 6: (CASATORIA DUPA HIllOTONill ESTE oPRiTA)

De vreme ce s-a zis in canoanele apostolice, ci dintre cei care au
fost inaintafi (introduEi) in cler necdsitor!$!' numai citelii ;i cintire.tii
s6 se cisitoreisci (se'pot cdsbtori), (Ca1. 26 Apost.), ;i noi pdzind (ob-
Se""inal acest lucru (aicastd hot6rire), orinduim, ca de_acum inainte, in
oi.i ott' chip ipodiaconul, sau diaconul, sau presbiterul, si nu aibi in-
g5duinli a'incheia (s[-Ei incheie) insofire de cisitori-e, dupb hirotonia
Iui. Iar cine ar indrdzni'si facd acest lucru sd se cateriseasci. Daci insi
ar voi cineva dintre cei ce urrneazi a intra in cler, si se lege cu o fe-
meie prin cEsitorie dupi lege (legalh). sd facd acest lucru inainte rle hi-
rotonia intru ipodiacon, sau intru diacofl,:sauintru presbiter'
(.Can. 5, 26, .57 Apost.; l! -lV nc.; l,-!3, ?1, 3A 'Trulan'; 7A Ancira;
7 Neocezareea; 16 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare) 1,.
 t06
\- -- \'r (Trul;)

Prin cano'ur prbz-ent se interzice

apsotolic. ciisi"rtoria- clin nou. potrivit canr:nului 26
ipodiaconil";:-;...ti;";;il";'ii
hirot,rie, dispunirdul; I"p..,.oiteritor. dupir
;; ;;;i;"oitiu .r;i;; ;;*# "erito.i numai
de a prinri lr.irotr:sia.nu tri"olonln. pent.u i'a iritt.
icli. se prcr-erl,.p,,.l"aria eJi"""i"i.iil r rrttrLr nercspcctarea
II.:rcspcctal aerxtoi 'incru_
Fa;:tul cii a-fosi no,,,t*; t;i'.se
ia nriisuri de ciitrc sin'clui Trul;rrr.
in chestiunea ciisitorjei ;le;;iui,".r;,,rd";l;'"iirtl"t"'irirra
ticii cdsitoriei dupii rriroto.ie 'trr'ci ir pr;rc_
'i,.,torri"o.*
cii nu ar fi rost r.ecesar s; a'cie"icitor. ";;i-;itf"r practi_
se
"L,.pT,:tat
faca jognlai prin canonrrl unui
menic' care a codificat sinrcl ecu_
si " i'treaga legisrafie canonica.
Estc vrednic de re':ar,t,t
rJr"5p1's ilirtrr.-ci-r in-tcxtrlt cairorrtrrui
r:erice intr:i in clnr ci plt'ri'incrre,ie sc spurc
-ilrai.te o-c.i-catorieregalir.fie i'ainte
Ti;
ff "::i?lilll,#:-Jilul::Al;";. a" r,i,"i,iii int,, criacon
sau
Dirr ferrrl irr care'edcrn cli
este,red.ctat caur)ru.,.s-;rr putea irrtr:_
ar*ate, i;;;t'il; lucruri.trecutecu 'ecrerea
lffi,uoJ:rltlft,.;:1" de ril_
." ,t i;1iir"::,ri;t:] cir^sstoria
si clupirhirotesiain iporriacon,
tilffi:
b _-. Fie cri hirotoriio"-;;" putea
fiirii a se nrai facc rrirotcii" ,face crirect i, trc.lrta criacoirurui
i" iiJ.rn"on sau direcl in trerpta presbitc-
rului, fdrd a se nrai *ari.ii rrir"iliil';"
diacon.
Ambele practici sint cunoscute
nu le consacri ins'. "i p ri"o,,i";;;;"" in Biseriea veche. ca'onul prezent
zicc eisitoria etnrului ,firij'f.,i.oi"ril.."r generari de princ.rpru.care i'tor_
eu aplicarc in:ccliati t" "nru.i'"nn".*tn, mai exprirnd qi nornra spcciali.
se gd'scau atunci in situatii;";;;;;;,"{,, irr scnsirl ",ili'oUtigi pe iei cc
I se conformeze. si a,u're p; cu nou. rintruiari canoniei. sd
;;';;j" hirote,sifi ipodiaconi sd se cr,s.ito_
rease5 ?naintc de a oevcni EL"""i"ii.pe.eci
rnte de a se hiroto'i presbiteri,-ni""uin1or"r iriiotSnitl-.i"iu,aiu"oni. ina_
nu renunf5 de tot la cdsitoria. i;.d";;'ill,i"i in cazut ci.d
Dc altfel. "ili
chiar rindttiala canoni* .In-aceastii_dat;i,prctica biscriceasci, si pe alocuri,
apostolic, i.i".-io a"lirol-permiteau contrar canonului 26
neaiunsinea no""iJ g#;il-"prigai;n;i;'intinng"
nu numai cistitoria,ipodia-conril;i Riserici__
a.ip3 r;i;?r;;; ;; ffi; aceeaa dlaeo_
nului _sictriara preotdlui;a;;;ji"ojJ,!,u.
De fapt, eanonul r0 al sinodurui
sd se c'sitoreasc' din Ancira, i'giciuie criaconuiui
d-.,1o1
ni;i;il,';ar.nurnai in cazur ci'd.a deciarat
l^i ci vrea.
iuainte. de hirotonie, sd.,se cisritoreasci dupir hirotonie.
ln ee priveste,5ratu5q acestei lopretigti,
dupi hirotonic- existd opi"iu-"" de a se contracta c&sritoria
ioi.r"i'gloqiti
"il; lsavirsi .a *" "i ii=u. "o"""ter dog:
matic ai cd deci cesaifia-*c;
preofiei, in orice grad, ar crup;i adn:il.rsrrarca tainei
fi:i;"r;;"te. pentru-L J' o.tt"r de tezi sa
fie adevirati. ar t;bui ri ""-al-5"i"u""
despre tai'a hirotoniei, ci ;;;;;;;;tui "a Biserica ar fi invdf.t cindva
cd pentru adminisr.rarea tainei "e*at-o"ir, un i'rpr.diment crenaturi rrari-
s-ar camunicacuiva prin sau-ci, in orice caz, harur care
taina p."otriui,i-; f; ri rlJ:ri""tivur oar,ecunr
7 "V,+tvl (Trul') 107

imun pentru primirea altor.taine gi,jn special al tainei cununiei' f)ar

nicdieri in Biiericd ntt existi vreo unrir despre o astfel de invdtiiturA
Mai mult. insuti canonul 10 al sinodului dir-r Ancira. consl-ituic o cior-itdii
r:rr'iitoare impr;triva tezei clesirre caracterul doqmatic irl misurii prin care
5i opre:pte adurinistrarea tainei cununici clupd, hirotonie. De lrsernenear^
in aplicrea aceleaqi dispozitii, care permitc r:Ssatoriacliacolrilor dtrpri hi-
rotonie $i prip analogic ctl car-c s-a introdus acecttgi practic;i-;i cu pri-
,vire la pres'biterri1- dupa cum, spune Aristcn in r:ornentariul lrr catronul
'6
Trulai ._), trebuie sd vedem contittua confilt;lare a opinici juste. ca
opreli,stearespectivd are tltrlnai carar:ter discipliirar. iar ntt c;tlact-erdOg-
matic.' I\{ai rlenfionbm in fine, cI qi ciriar iir yeacul aI IX *- X-1ea se
;mai practica rincluiaia de a pernfite tututror,clericilor sd se ciisitgrea gi
rlupS'hirotonie. insd rtutntr| in clecursde cloi ani, aqa precum rezulti din
l{tlvela 3 a ltri Leon Filozofql, iar cum rczultir clirrtr-o aitii Novt''lii l ir(:{rq-
tuia, chiar Si in termcn de 10 ani dupir hirotonic,(sint. .\t. vI, lSil). se
inieiegc ci iru este vorba insi nicidecuur de episcopf, deslllc 1t gi111r1- cit-
sitorie dupi l-rirotonie nu ntai gisim pon':,enire'
Din'celc arltate se vedJcit se poate clc clar, cir oprirea ciLsatoriei
dupl hirotonie este o misuri cu caracter discil:linar,.iar t-tu.ul-lllctl. cil-
ract,:r doctrilar. Este deci o chestiutre de discilrlitr.ii, iar uu o chestittrt€
de crcdnli, gi ca atare, ca orice nornrl sau reguli disciplinari, itldiferent
prin ee autoritate ar fi fost aqezatd, atit episco;:ii indiviclual itr cpar--
Liile 1or, cit qi sinodul, poate sd acorde dispensir. Cici in puterea 1o-rsti
cle se diipensa de ia oric'e normd. afar6 de nortnele intetrrr-'iatt,: pe adeva-
-
ruri de
-ir, credinf5 sau pe principii de moral5,
t -
legdturd cu aceasti problemd, se pune aceea a c:isitoriei cleltilui
rdmas viduv prin deces, care, in lumina celor pini itcum lirtnurite, :;e
intut"en cf, esie posibil5, insd numai cu dezlegare sau dispensd d5: 1,3
episcop sau de la sinod, pentru ci fiind posibild in- genere cisAtoria clup:t
hi.otoirie, este posibil5'qi aclmisibild '<i c:lsitoria dupd iiirotrrnic a cleri-
cilor rirmagi v5dttvi.
Fiind insd vorba cle dispensa. absolut necesari ln acest scop. din
partea episcopului sau dn partea sinodului, se in{elege. de la sine, ca
nor^" canonice prin care se interzice cisdtoria dupi hirotonie, ritmine
'in
vigoare ca norml disciplinard 6bligatorie, pentru ci dispetrsa de la
o norme nu,trebuie confundatd cu abrogarea ei'

' CANONUL 7: (TREPTELE HIROTONIEI STABILESC TREPTELE

TnaRHIEI BISERICEqTI)
De vrerne ce am aflat, c[ in unele Biserici se g[sesc diaconi care au
dregrtorii bisericegti ;i din aceasti pricinS, unii dintre ei' purtindu-se
cu ingimfare pi cu samavolnicie (dupd bnmrl plac) -_ (fiicind uz de aro-
gan!6 gi de independenli), ,sed inaintea presbiterilor, orinduim (hotarim)
ca diacotrul, chlar dael s-ar g[si in vre6 vrednicie (slujb[, demnitate)' a-
dicn in orice fel de dregitorie bisericeasc5, unul ca acesta si nu gadd
inaintea presbiterului, fiii dactr finind locul felei (persoanei) patriarhu-
lui sau a mitropolitului slu (propriu), s-ar ghsi in altd cetate pentru'vreo
 1'08
18 \' ; 1'I (Trul.)

treabl (eeUZA)de ctipeterrie, cici atunci i

Se r.a da cinstea ca unrria co
line locul aceluia.
Iar daei va indrlzni cinerra, purtindn_se cu (folosind)
tiranici (despoticd), sI sivirgeasci'uJra ca eutepanfa
aceasta, rrnul ca acela, cobo-
rindu-se din treapta sa proprie, si rie ;;;il;;a'Jintr,,
starea irr care se nurniri el-in itiserics sa, p_.t*-fa tofi eei din
ce se afli Ia Sfintur_Evanghelist r,uco, f,otrivit irrvi$Iturii
a;ezatd ca de insupi oomnrrr si
Dumnezeul nostru, Donrnu*r nostru povifuie;te ra'rr,i"l,o'irr""r:,i,
.ne
de sederile in frunte. cici a spirs "et.,r "-hil;ti;;ira!
egti chemat de ci.eva Ia nunti, si nu "" aceasta: cind
te agczira rocur cel mai de frunte,
ca nu cumva unul mai de einste decit tine'*a
.'"-uliu poitit ri"r-J"-;;;i;
si venind cel ce te-a chemat p"-ii"" gi
acestuia, pi atunci.s5. incepi "u ,u-iir,"'sa .pe eI, si-!i zicn fie: di-i rocul
iei r.a iiil"'io".,r cer mai din
urnri' ci cind eiti chemai, ageazd-te
Ia rocur'""t'ilui'de
"pii"r"n*,pe urmx, ca
atunci cind ar veni.cel ce tu-a'che-ut .e_gi
"i"a Ji", urci_te mai
sus; atunci ili va fi fie cinste in fata
tuturor "*lo" "" sed inrpreuni cu
tine, pentru cd tot "Lr "u t""_rij'p"" -;;;;'r;".:;
i-"
smere$te pe sine. rr.yo. illlfq. ,,'o*ri, iar cer cc se
(L;. i4, B_ a"*fuiJ"f""ru sr se fini
ins' gi in celelalte 1I)-
s.tllijt"'7'""p_to ciericale), pentru ci cunoasrem,
ci decit vredniciile ;1ari
(demnitdiilo,
sus cele duhovnice;ti. ' r a."Sito.iiGl
-- -o ".ii, luirr"iu, sint mai pre-

(Can. 18 I Ec.; 16 Trulan; 20 Laotticeea)

canonul nrezent oqlincre.;teo stare de lucruri
din veacul v si care_a continuat i' care a apdrut inc5
.buni prarte tot timpul cit a crurat
imperiul bizantin in Riisdrit, ior in-eii";i".'iir-ap"s
Este rrorba de ridicaren oiu"oniiol', p.in -alLinist"ativd,
continud Ei astdzi.
runcliun-e nu
"y-ui^lo- nivelul presbiierilor, ci chiai a.ru.r,rp.a-
a";ut*;. Cdci intr_ade"
vdr atit la scaunur de la constantinopol cit
gi la eelelalte scaune ierarhiee mai importarte $i la c"L oin Roma, precum
din
detinind fun<:tiuni adrninistrative, ca ae'"xenipiu-*r Biserici, diaconii,_
hartofilax, de apoerisiar, de-ffifii,'etc.-au ,i. u"onomr aproide
ajuns ca in mc_rd3fu2iv
si se socoteasci a fi srrperiori"p.estiteriror
ri uiieo"i-itir. episcopilor,
inversind-astfcl, dg ne fozi{ii furrrelti. raporl.urile
pe starea h.rricd a diverselgr qlade ale preofiei ierarhice intemeiate
lmpotriva schimbdrii nefireEti a rapoittrlui
dintre treptele preofiei,
se ridicd pdrinfii sinodului rruran qi interzic, sub pedeapsa
sarea raporturilor asprd, inver-
91ntt:: membrii preotiei saerame''taiu,-pu considerente
de funcfitrni administrative.
'ifi :rr' .ir tg;.
""h:CANOUUL
B: (SINODULMITROPOLIEI SA\ SE
- ---:' vt t L CEL PUTIIil,
vu TiE
.O DATA lN AN)
-s voind si noi a fi'e intru toate cere atezate
yrrinfi.innoim gi canonur tle eitre sfinfii nogtr.i
"""u "r^rr.ruiustult;; i;i; fiecare an si-
noade ale episcopilordin fiecare "p""fri"
unde ar soeotiepiscopulrnitropoliei 19 IV iqriirJp"fijl u"rfo (localitatea)
ic. Ec.). .,;,{.,,.j.r.iui
g.iro v-vI(Tml.) t09

t!';,. I)e vreme ce insi, pentru nir,ilirile barbarilor, procunr ;i pentru

alte pricini (cauze) care s-au abdtut (au survenit. ivit, iscat), este cu
nep{rtinlS (a intiistitatorii bisericilor sd poati facc.-sinoadede dnud ori
pe an, i s-a pdrut (sintrdtrltri)ci in orice chip, pgnlpu trebur.ile (chestiu-
nile) biserice;ti, care de buni seamd se I'or ir i, odati pe an sd sc lie
in fiecare epalhie (initropolie) sirtoCrrl episcopilor rnai inainte aritafi,
(in tirnpul) dn la sfinta slrbitoare a Pr;tilor ;i pini la sfir;itul lunii
lui octombrie l fiecirui an, in localitatra pc care-l va socerti,dupi cum
s-a zis, episenpul nritropriliei (mitropolitul); iar epi.scopiicare nu ar venl
(la sinod). aflindrr-se in cctifile lor, si in actlea pr'trecirrCin stare de
sinitate ;i slobozi (liberi) de orice treabi de neinliturat (inevitabild) si
strimtor[toare (presanti), si fie mustrali frife;te (Can. 19 IV EC).
( C a n . 3 7 A p o s t . ; 5 I E c . : 1 9 I V E c . ; r i 1 / I I E c : . ; 2 0 A r t t i o h i a ;9 5 C a r -
talintt)

Canonul r:rezent reinoieqte, aqa cum el insugi spune. clispozifiile unor

banoane anterioare (menfionate la sfirgitul lui) referitoare la sinoadele
mitropoiitane, dispunind, cri clacanu se vor putea inl-runi acesteade doui
ori pe an, din motive binecuvintate. apoi ele trr:buie firrute cel pufin o
dat5pean,qia1]llme,introSfintr'le})astiiisfirlitrrlluniioctombrie' P
$i in acest canon parin[ii intruni{i la sitrodul anterior sint numifi
sfinti pdrinti, iar mitropolia r:ontinud a fi nitmitli cparhie, nllrne pe iingi
eare se folosegtegi cel de mitropolie.

CANONUL9; {CLBRICIISE oPirnSC A'trACE NECOI' CU ilAU-

TURI)
iri rq liici unui cleric si nu-i fie ingdduit si aibl silap pcntru intlr..letni-
cirei'circiumireasci (prirvailie, circir:rnii). Pentru r:5 rlacd unuia ca acestl
nu i s-a ingiduit a intra in circiunri, cu cit nrai virtos (nrr-i este ing{-
duit) si slujeasci altora in aceasta, 5i si se apuce rle cceil ce nu-i tui
ingiduit? (nu-i este ingiiduit). Iar daci ar face cela de acest fel, ori si
inceteze. ori sd se cateriseaseS. ,: j
ifi ,! ta
(Can. 54 Apost.;.24Laodiceea;40 Cartaginc) 'rUl ri
ti't.i. .i : r I I llltr:)t;
lntre indeletnicirea cu negolul de bauturi qi dregitoria preo{easbi
crsteo incompatibiiitate morald, care nu mai trebuie doveditir. De aceea
se inlelege dc la sine, cd nu li se poate ingddui, sub nici un .nrotiv, cle-
ricilor, sd tina circiumi sau localuri in care se face negof ci:, bduturi*-

C.{NONUL 10: (CIERICII SB OPRESC A LI,:.\ DOBINDA SAU

hii ui',C.{IvIATA)
i"e """Episcopul,
ful'--
sau prestriterul, sau tliaconul, luind canr:it6 sau ata nu-
tnitele sutinri (procente), ori si inceteze, ori si se cateriseasci.
(Ctn.44 Ap,,t$.;17 I lic.: 19 Vll [,c.;4 Laot]iceea;J, Lt) Cartagina;
2, 11 \losile eel hlare; 3 Cirigorie Neocezureea(Tuumaturgul) ; 6 Grigct-
'.riede Nisa) t I
 110
lt. lz V,- Vf 1Trul.)

. Se:reproduce dispozifia canonului 4,4 :Apostolie,

calrata, cit qi orice fel de dobinzi care interzicindu_ce atit
s;ar,.lua.de catre clerici in.caz;ul
rciiei ar imltr.urnutaeltora bani.
. .!
(].'\NONUL 11: (CIiE$TrNIr
SA NU I\iBA IMPARTT\$IRE CU
lL-Dl-1il) ,!i r
Nici rrnul tlintle cci nurnirati in starea
preofcasci,r,stu (\,rt,]lt)
Iaic sr n* rrini'ce azirnile cere de ia iudei ,
,o,, ,a ,o'i,rropuurc6(intorri_
riseascd) cu acestia, sau si-i "tr*tt " f,u_uori,-ii"ux''ia'aoctorii
;i nicidecurn sii se .sc:I_*, u"ugiio i" bdi. Iar ;";; cle la ei,
(s-ar apu('a) si faci :" -"1_r",.
;i";"a s-.r i'cumeta
ca aceq5f4, dacd ar if
iar dacir ar fi laic, si.r.rna
se afuriouor"d.
,l; ;;t";il;:d

?1 Apost.;
7 Arttiottitt;
2s,37,38Laocticeea;
ir, ?i,
106
clicri;l;i,kfn,70,
separatismur o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeauna
p.iicticat in Biserici,lut?
crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii
tinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist dc crey
tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc s-;r mo;_
s;eexiincle nu nunrai ra relaliile de _inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";i
iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi
relatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. ra rnr,rrte
pr.zc.t leriferer.zi.ircest scparatism,pornind can'nul
irisi ee-ri "n t"-"i ;;ii;i;;

CANONUL 13: (EPISCOPII SA NU VIETUIASCA

IMPREUNA CU
sol'Ili_n LoR)

-'..:'Il"4 pi acest rircru h'r,enit ra cuno;tinfa noastrr.,ci.in Africa;i i.

Libia ;i i. alte locuri, pr..a iuiiti"li u* ri;;;;;;;;lniint,:statitorii
piscopii) rle acolo nu se {e.esc de a viefui 1e,-
i"rpr:i,u"a-'"u frrpr.;irc lor sofii,
chiar pi dupi hirot.nia care u .'""it
(s-a.,sdvir.;it)asupr.aror, punin.
(prilejr-rind) poticni'e ;i popoarelor
.sminteali (cregtinilor). Agadar., rlar.e
fiind rirrra noasr.ir ca t'ate ,i ,*'il"i ;;;;'i;il;i"io",,,uro" celor cre
sub rnina 'oastri, 'i s-a pi.ut ci in,ici
;";
acum inainte un lucru ca acesta. Iar lu-crul "r\, ; ;;, ," inrimpre de
risturnarea (abroearea).s.au o."rii ii"f,rrr*rrr, nu pentru
-;isurpa*" "gi" ;"-;;;"
ci purtind srija ;rintuirii ffiuite apostoresrt.,
a'p."rraii.ii .p;," ;""i"1i,.,!''u pupoar*ro.
pentru a nu se cla. (prilej) de vreo'prihani si
caci zicc dumnezeieicut iipo.tiot:-inut" ir"irt"i* stirii prcotesti.
spr. r'irirea (slava) rui Durn-
nez(:u sd te facefi; {igi ,revitimltori (f;r;;;;i,rt.ni,ii*;i,juacitor
nilor (clinilor) si Risericii rui Du'rnci,.c',^ si pigi_
p*rcu_fiIsi c.u prac tutu'ur. (1.,
l'ac pe plac, ps toti ii nrullu.ruc,sc;-n""ioti,ra
celor mulfi, ca si se rnintuiaic-A-;i*"11_"i folosul nreu, ci pe act,la al
eual lui ""*ltn.i- ui*ln"i, prc"um
(r Co1.r.o,31_3i; lr,-rl. ;i
rar {"j:jrr-.
daca s-ar prinde cincr.a ticin;r un
cc opre;te canonul),ii se cateri;;;;-' rucru ca acesta (adici ct,da

(Can. 5,51. Apost.; 3 I Ec.; J0,,lg i. r

Trulan; 3,4, ZS,60.Cartagina)
XI ,V-Vl(Trul.)::i

tl C*ronul intefzice convietuir€a cu $ofiiie lor a celor cal€ au fost

ale$i episcopi, cu nrotivarea ed un astfel de trai al eplscopilor, ar aduce
poticnire qi sminteali intre crediucioSi.
Prin'rlrmare, c€ea ce determini misura luat;i de sinod este o cauzi
obieetivA care constil in starea de spirit .sau in pdrerea care ;i-a creat-o
rnasa credincioqilor despre viafa prarticularii a episcopilor, linind ca
ace$tia sd fie nectisltori{i sau nrircar si nu convieluiascii ctt so(iile lor
dupd ce au fost alc.siin demnitatea episcopald.
Mii.sura luatd prin canonul prezent cu toatd i.ncercarea de a o pre-
zenta ca nepotrivitd canoanelor apostolice, este totu[i in cnntrazicere cu
canonul 5 ap<-rstolic,care intcrzice ca vreun cleric, inciusiv episcopul, sit-gi
plrirseascil sofia sub cuvint de evlavie.
tsaptul cii in anul 691-692 a devenit necesari o mf,surii ca acecil
cuprinsi in canonul de care ne ocupdm, arati cd episcopii trliau incit
vi*ta con.iugala, adiui convicfuiau cu sofiile lor $i dupi ce srall afeza{i
in scaune, cu toate cI de.ia Cu 150 de ani n:;ri inainte, Justlnian a inter-
zis printr-o lege (anr-rl 531) ca episcopii sa-qi mai pdstrezc sofiile dupl
intrarea lor in funcliune. (Cod. 1, 3, 48). AcelaEi iucru il interzice ;i prin
novela 6 (novela 6, 1,-an 535), prin care se mai dispune pentru pritna
iatl in legisla{ia bisericeascd;ca episcopul sir iic rincluit ,,fie rlintre mo-
nahi, fie,dintre c:lcricis (Nov. 6, 1, 7). i)e rrltfel rindtriaia aceastade a se
alege c,piscopii dintre monahi, dar ,si dintre clerici de tnir -_ in:ti
ftiri restriclia dc nrai inainte cu privire la so{iile acestora
era vec:hc gi nu a fost sclrimbatii in sensui iu care ea exista
astiziinRiscricii,clecittirziu,nrirrveacuriieXl\:
x\" de cincl s-a impus rinduiala ca episc.opiisi {ie alc;i nutnai dinlre
uronahi. $i aceasti iincluialir insi, nu se intemeiazir nici pe o lei;e bise-
riceascli,nici pe vleo leqe emi-sdde autolitatca dc stat, ci nutllli pc pr:tc-
ticir, sau pc obiceiul ridicat la valoare de lege.
Dc fapt, incepincl de pe \:rcmea lui .Iu:;tiniiln ;i Plnii in vr:rcrrl
XIII - XIV, au existat ;i episcopi ciiluglri 9i epist:opi ditr clcrul dt- ttlit',
dcsphrlifi dc ,.otiile lor, clar ;i episcopi casirtorifi. In fine, in mod oficill
altia la 1625 tr{arturi"sircade credinfa a lui Mitrofan Critopulos,constatu
in r:apitolul XI, cii cpiscopul s;e alegc nttrnai clin clcrul cilu!'i-tresc, satt
ale'ginCr"r-sedintre necrilttgiiri, ace;tia ttrmeazi si depuni voturilc
monahale.

. CANONUI. 13: (CLERUL INFtrRIOR SIi.APAR;I DE CEI.IB.\T)

f)c vreme ce anl cunoscut ci in Biscrica romanilor s-r predanisit
(transniis) in chip (calitatc) tle catron (ctt putere de canon) ci cei ce \'t'(rau
si se invredniceascl de hirotonia intru tliacon sau intre presbiter, str
dea m[rturie (declarlrc-) cI nu se irnpreuni ntai rnult cu sofiile lor,' noi,
rrrnrind vechiul canon al acriviei (de.iirir;irii) cumpltifii ;i bunei rirr-
duieli apostolice, clsltoriile cele dupd lcgi ale bdirbafilor sfinfifi (ale cle'
ricilor), vrettr s[ aibi tirie ;i de acunr inainte, in nici un chip tlesficind
legirtura cu sofiile lor, nici lipsindu-i pe ace;tia cle insofirea (unirea)
intreolalti (unrtia cu altul) la timpul cuvenit.
 13 14 -+.,VI 1Trul.!

prept aceea, de s-ar afla pineva vrednic pentru

.: hirotonie intru
ipodiacon sau intru diacon, sau intru presbiter :icesta,-viefuind
i-p"u-
uni cu -solia cea dupd lege, il nici un chip s6 fie oprit de to
"""irea
la o ustfel de treapti, nici cumva s6 i se ceari in tiripul rriroioniei,-ra ?
mirturiseascd ed se va depirta
-(re!ine) crc,^
sa sotie, penrru ca si.nu ti'r siiili'a
ra insofirea iegali "o p"opriu
ociri t";;;i.jain aceastapricina)-
cisitoria (nunta) eea legiuiti (rinduita) de Dumn"r!" ""u bd;;il
,ri
tatd prin fiinfa sa tie- fafi (prezenga sa); cdci giasul Evangheliei
"t"ige:
ceea ce Dumnezeu a-inlpreunat (imperecheat),6rnul ,irr,rlesparti
9' ti); ;i al (glasul) Apostnlului care invafd: cinstitd este nunta gi 1fit.
patul
ne'spurcat; (Evr. 13, 4) ;i: legatu-te-ni ",, femeia? nu c5uta
o*zresar;
(I Cr:r. 7, 27).
*ri"
lr.u curi-tia wielii '.lujito'ilor (de
-cele $inte), uu ci' ipodiaconii, care
ating sfintelc taine 1i diaconii 5i presbiteiii, f" ur"*itc soroace, s6 se
Ia cete".r "ur" r,iefuiesci*pru""a.-pu"t"ulu"*
il{"1"-gl.j1.1$g
noi sa pizim la *" ii
fer cere care s-au. predanisit prin Apostoli si care s_au
linut chiar gi din vecrrime, cunoscind vremealieca'ui iu"r,r'ri *"i-"r",
a postului $i rugiciunii. cici se cuvine.ca cei "u"u,u
l upropie tle altar
iy.t^iqgul sivirgirii- qetor sfinte, sd lie intri'agi il;";";;;,-:;
Jp;;l;
dobindi eeea ce cu i'imi curati (in mocr ,imprii, a"."rrti
cer de la Dum-
Ilezeu.
rar dacd cine'a. lucrind (procedind) impotriva canoanclor
lice, ar indrdzni si. lipseas-caae tegitur.i aP,sto-
pe c4reva dintre cei sfinfili (clerici) - zicem ;i i.sofire cu ru,"..i" r"ii""iti,
adice, dinire presbiteri sau
diacg$ sau ip-odiaconi, -- re *" lateriseasci. A;ijderea
presbiter sau rriacon alungS pe. sofia sa sub ;i trac6 vreun
"r;i"; (;;;ext) dt, er.rar.ie,
si se afuriseasci, iar sti'ui*d (pcrsistind), si ," [ut"r.i-.,rasci
(ca'. 5
,\post.).
:
(Can.5,77,26-,
VIt.Ec,; 19 Ancira;.1,-B 1 l , A p o s t ; 3 I l c i . I , t l I V _ E c . ;5 , 6 , 3 0 T r u t a n St g
N.eoeezareeo.; I C"ngrw; 3:r| ;;,"J'g,7A Cartagina;
72, 27, 88 Vasile cel Mare)

.Prin canonul de faq s.o.hotf,r:agtc interziccrea ""tiUfiut,,i

inferior (p'esbir'tri, diuconi 9i ipodiicdrll, po"-i." "i-i,i'iiir".r..dn ct"ruttll
se introduserie pe ici, pe colo, opreliqtea'pentru respectir.,ii Apus
cisAtorl. crerici de a se
Dupd cum se ;tie din istorie, si cu ocazia sinodurui
discutat problema aceasta,.dar it-,pl,tri,ru "pri.ii-"arifitei I ecurntnic,s-a
elericilor s_a
ridicat chiar unul dintre pdrinfii aicezi prezenfi
sinod, qi anume paf_
la. "^""-'
nutie din Egipt, 9i intre.;ul sinod.a respin";;tid;.i:
De fapt rigorismur care a dus la ad.ptarea ceiibatului
ain aprr.s.1i
afirrnat la inceput i:r sp.ania ,gi in Franfo,'qi u""*;-i,"*li"oa
anul 30.6la En'ira lspania).a fite;zG ;pi.d9piiri,-p.".iliiuiiror, intrunit in
diaconilorl
oricdrui alt cleric, s5 convietuiascd cu .soliile lo;i lo:pirtin,
vremc,dupir
aceea, sinodul din (Galia).tin11 anul 314, t;t printr_un canori
,Arles _ln
o9), adoptd aceea;i mdsuia ca .5i,sinodul ol"-gi"il."M#
tirziu. diverse
14 V-VI (Truf.)

alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e,
ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinl
prin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseau
i:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papa
Grigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a se
generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntta devenit 1e;99
putEa insi -categoric
general5 Ei obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire
- sinodului tridentin.
ai
Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celi-
batului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului se
iniuf"g"'"orapleiul de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascd
aplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria
;iit idi"i" c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinare
sau fdri a lc impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilor
clerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o ches-
tiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca
o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale.
Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu
.." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit
itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard,
iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orien-
tuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd-privin{5,
Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru
stai"o de celi-batar,fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit se
p;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau
bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetat
ae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea
i"*p" a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel
ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul
Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunci
epiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind
ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco;
pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali
i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi'
Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismul
cpiscr]pilor, i.rvcmtotuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin
"i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu
in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a regle-
mentat prin canonul 48 Trulan
cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6
destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan'

CANONUL 14: (VIRSTA CANONICA A HIROTONIEI PREOTILOR

sI DIACONILOR)
canonul sfinlilor ;i de Dumnezeu:.purt5torilor parin{ilor no-;tri s.i
aib6:tdrie pi in aceea, ca sE nu se hirotoneasci presbiter inainte de trei-
zeci tle ani, chiar tlac6 ar fi om cu totul vrednic, ci sd aqtepte. cSci Iisus
 f?l l5 Vr _ VI (TruI.)

Hristos Domnul s-a .botezat in al treizecile4 an ;i a inceput si invefe:

la fel nici diacon inainte de douizeci ;i cinci de ani, sau diaconili
inainte de patruzeci de ani, sI nu se hirotoneasci (hiroteseascd).
(Can. 15 IV Ec.; 75 Tnr.lan; 7L Neocezareea;16 Cartaginal
F
Dupa cum se vcde, canonul confirma irotiririle unor sinoade ante-
rioare, prin care se stabilegte c5_presbitcrii nu pot fi irirotoni{i decii cle
la virsta cie 30 de ani (can. 11 Neocezareea),iai diaconilele de lb virsta
de 40 ani (can. 15 lV Ec.). Se in{elege insa car,in cazul cliaconifelor, nd
poate fi vorba de hirotonia propriu-zis5, ci de hirotesie, clar incd nici in
-U--p,rt sinodului VI Trulan nu se face distinc{ie verbala categoricd intre
hirotonie qi hirotesie, degi cu privire ia deosebirea de fapt dinlre acestea,
nu incape nici o disiu{ie.
D-uR.rc_un1 -se-giie, pentru diaconife, incd din epoca apostolica'sb
cerea virsta de 60 de ani (I Tim. 5, 9). Ci timpui insl s-a ingdauit primi
rr.a lor pi sub virsta aceasta,ajungindu-se ca prin canonul ib Mc- qi
pfin canonul prezent, si se fixeze drept virsLi cdnonici pentru eie,
virsta de 40 de ani.
Pcntru diaconi se lixeazd virsta canonicdde 25 de ani.
Este cazul si amintim, ci virsta canonicA a episcopilor a suferit si
ea unele rnodificari, gi anurne: potrivit Constitu{iunilor^Apostolice (2, i)
aeeasta vir:siA se fixeazi la 50 de bni, apoi in mod practic'a fost redusA,
stabiiindu-se nai tirziu la 35 de ani printr-o Noveli s lmpiratului Jus-
tinian din anul 5-16(Novela 123, 1), gi apoi Ia 30 cle ani, piintr-o Novel5
a aceluiagiirnpirut din anul 56{ (Nbvela'137,2).
Pntctica de mai rirziu a tsisericii cu priyire la virsta canonicd a
tuturon graclelor clerului, s-a orientat,- in in:prejuriri cclrespunzdtcta-
.1,e.,, dupa prevederile canoanelor, iar in alte. imprejurdri, dupd princi-
,piul,,ci virsta la care cineva poate fi adnris in serviciul pr"rblicaL Bise-
ricii, sa fie virsta la care cineva poate fi adnris in furrctiunile publice
-ale Starului, _g$ici majoratul civil, alteori cel militar, iar alteori cei po-
Iitic, stabilit de legilc diverselc.rr
State.
Numai cu privire Ia episcopi, s-a {inut la dispozifia carc fixeazi
,'.irsta,canonicala minimum 30 de ani, dar gi in aceasti plivinhi, adese-
'la dirlergele Biserici ortodoxe, s-au orientat dupd norrirele referitoare
,ogi,
virstn stabilitl de lbgile statclor pentru inalfii deninitari, sau chiar ;i
numai pcntru cei din anrrmitc corpuri politice reprezcntative,virsti care
de obict,i nu coboariisub 30 de ani, dar urc'i ;i la 40.

CANONI-,rL.15: (\'IITSTA CANONICi\ ..\ Ii)ODlACONII.OR)

Ipodiacon si se hirotoneasci nu mai ntic de douilzcci tte ani; iar
daci cint:r'a dintre cei din orice stare (treapti) clericalS,ar Ii hirotonit
in afara anilor rinduifi (tAri a aveq anii rirrduili), str se cateriseascir.
(Can. 15 lV Ec.; 74 Trulatt,; 77 Iieocezareea; 16 Cortagina)
, ir,'Completindu-se ca.nonul anterior,,.se stabileFte la 20 de ani virste
canbnich pentru hirotesia,,'ipodiaconilor:,dar folosind acelagi cuvint, hiro-
tonie, gi pentru. acest act. : : .;

rES-',i
16 Vr-W"(TruI.) i;' ..'t

, ttt' Partea finalS a ,caDonului. privegte direct Ei canonul anterior, ser-

vindu-Ie ambelor acestor canoane drqpt incheiere, prin felul ln care
prevede pedepsirea celor care ar cdlca dispoziliile canonului 14 cit Ei
ale canonului 15.

CANONUL 16: (trELUL, NUN,IARUL $I SLUJBA DIACONILOR)

De vrerne ce Cartea Faptelor predanisegte ci ;apte diaconi au fost
agezafi (instituili) de citre Apostoli, iar cei (pirrinlii) de la sinodul din
Neocezareea, in canoanele a;ezate de din;ii' astfel au trecut (au pus)
in chip l[mufit c5: ,,dupi canon' trebuie si fie ,sapte diaconi, oricit de
mare ar fi cetatea; si se incredin{eze (oricine) despre aceasta din Car-
tea Faptel6p(' - noi potrivind cugetul pirinlilor la _spusa apostolici,
am aftit ci cuvintul lor nu era despre bdrbafii care slujeau tainelor, ci
despre slujire (servirea) la trebuinfele meselor, Cartea Faptelor astfel
spunind, In zilele aceleA, inmulfindu-se ucenicii, s-a ficut cirtire din
partea elirriqtilor impotriva evreilo-r, cd erAu trecute cu vederea vddu-
vele lor la slujirea cea de toate zilele (ia impdrlirea ajutoarelor). Aga-
dar, cei doisprezece chemind nrulfimea invifdceilor au zis: nu este duph
cuviinfd (potrivit) ca noi, pirdsind cuvintul lui Dumnezeu, si slujim
meselor. Drept aceea, cdutafi frafilor dintre voi papte birbali cu buni
mdrturie, ptini de Duh Sfint 9i de in{elepciune pe care s6-i rinduim
(agezdm)la trebuinfa aceasta; iar noi votn stirui in rugdciune pi in slu:
jirea cuvintului. $i a pldcut cuvintul inaintea intr,egii mulfimi, ;i au
ales pe $tefan, b6rbat plin de credinfi 9i de Duh Sfint 9i pe Filip' 9i
pe Prohor ;i pe Nicanor ;i pc Tirnon -;i pe Partnena 9i pe Nicolae pro-
lelitul clin Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor - (Irerpte
6, 1-O). Tilcuind acestea, dascdlul (invdfdtorul) Bisericii, foan Gurd de
Aun astfel grbie;te: e vrednic de a se rninuna (dc admirat), cum cle nu
s-a' dezbinat mullimea la alegerea birbafilor (acestora), curn de nu au
fost infruntafi (dezaprobali) apostolii de citre ei. Apoi este neccsar a
gti, oare ce fel dc r:rednicie aveau ace;tia, si ce fel de hirotonie au pri-
mit? Oare pe aceea a diaconilor? Dar acest Iucru nici nu este in Biserici.
Sau este oare aceasta rinduirea (instituirea) presbiterilor? Dar
atunci incl nu era nici un episcop, ci numai apostolii. Drept aceea, nici
numele diaconilor nici al preo{ilor, socotesc cd nu era cunoscut 9i aritat.
Agadar, pe temeiul aeestora, potrivit invdfdturii tilcuite mai ina-
inte, facem cunoscut (invdlirm) ;i noi, ci cei papte diaconi pornenili mai
sus nu trebuie sd fie socotifi ca slujitori la taine, ci ci accptia sint cci
cdrora li s-a incredinfat purtarea de grijd a trebuinfei ob,stegti a celor
adunafi atunci: ei ni s-au ficut noud micar prin aceasta pildd de dra-
goste de oameni (filantropie) 9i de rivnl fafi de cei lipsifi.
(Can.; 78 I Ec.,;7 Trulan; 75 Neo;cezareea;20 Laodiceeal . ".
;
Se tilcuiegte canonul 15 al sinodului de la Neocezareea,ardtindu-se
'ctr Sfintii Apostoli, eind au instituit pe cei 7 diaconi, nu au instituit de
fapt treapta clericald a diaconiei prupriu-zise,- cdci atunci existau doar

€:9i* I '-.ar. .i'

o

116 17. 18 V.:VI (Trul.)

apostolii $i nu erau instituifi nici episcopii gi nici presbiterii, - ci au

rinduit numai 7 slujitori speciali sau diaconi, cirora li s-a incredinlat
purtarea de griji in opera lilantropici qi de asistengdsocialS a Bisericii,
care cuprindea pe tofi membrii comunitafii. In acelaqi sens tilcuiegte
locul respectiv din Faptele Apostolilor qi Sfintul Ioan Gurd de Aur. o!i-
nind ci cei 7 cliaconi instituifi de Apostoli nu trebuie considerafi slujitori
ai tainelor, cleci clerici sacramentali.
De fapt, chiar dacd nu existau incd preoli Ei episcopi, diaconii slnt
totuEi amintifi ca treapti sacramentald, independent de instruirea celor
7 diaconi slujitori ai meselor.

CANONUL 17: (CLEITICII SA NU FIE PRIMITI IN EPARHIE

STRATNA FARA CARtn CANONTCA)
De vreme ce clericii feluritelor Biserici, plrtrsinct Ilisericile lor, in
care au fost hirotonifi, au alergat la alfi episcopi ;i au fost a;ezafi in
Biserici striine firS incuviin$area (invoirea) episcopului proprirr, iar prin
aceasta se intimpli ca ei si ajungb (devina) nesupu;i, - orinduirn, ca
de la luna lanuarie a indicationului al 4-lea trecut, nici unul dintre toli
clericii, chiar in orice treapti s-ar gisi, sd nu aibl ingiduinfd si fie
rinduifi in alti tsiserici fird scrisoare (zapis) de slobozenie (carte dc
iertdciune, scrisoare canonicd,de denritere) a propriului siiu episcop, pen-
tru c5, cel ce nu ar. pizi (observa) acest lucru de acurn inairrte, ci ar
aduce ru;ine a.supra celui care i-a dat hirotonia (I-a hirotonit), s6
fie caterisit ;i el .;i cel care fbrl chibzuiali l-a prirnit pe'el.

_ (Can. 72, 1.5, 32, 33 Apost.; i.5, i.6 I Ec.; S, 6, 10, 71, 75, 20, ZJ IV
Eg.; 1, 78 T'rulan; J, 6 Antiohia; 47, 42 Laodiceea; 75, 16, 19 Surel'ica;13,
10ri Cartagina)
Se confirmd normele canonice care interzic hirotonia fdrf, destina-
fie, precurn qi transferarea nereglementard a clerului, generalizindu-se
rlnduiala, ca nici un cleric sd un mai poati trece dintr-o eparhie in alta,
fdri scrisoare sau carte de slobozeniede la episcopul propriu.
Aceast,:iscrisoare se numeqte obiqnuit carte cirnonicii sau clrte de
demitirc. I se zice carte canonicd. tocmai fiindca este prevazutii in ca-
noane, iar, scrisoare de demitere i se zice in infelesul cd i se ing6duie,
adici si: dezleagA sall se slobozeste pentru plecare din eparhie clericul
in cauz5.
ln vechile noastre pr:avile, i se zice ,,earte de icrticiune,,, in ln{e-
lesul cd prin ea se dd iertare, adici dispensii dc la normele comn-
nc ctre nu pcrmit trensferarea clerului.

CANONUI, 18: (NIIMAI SII,A IARTA PARASIRT]A BISERICII.OR

DB CATRIT CLtrRICI)
Poruncim, s4 clericii, care sub cuvint de nlvdlire barbar.d, sau ccrp
din vreo altr imprejurare s-au rnutat (au enfgrat), cind va inceta pen-
 l i a
l9 V-VI (TruI.)

tru ei starea (pricina, cauza respectir,A) sau nlvilirile barbarilor pen-

tru care au fEeut retragerea (din pricina c6rora s-au refugiat), de indatd
si se intoarci la Bisericile proprii, ;i sd nu le pirdseasci timp indelungat'
fdrd pricini. Iar daci cinevfl, rrl se poarti-r dupi canonul dc fafi, si sc
afuriseasci pind cind s-ar reintoarce la Riscrica sa. Acelagi lucru sE se
faci;i episcopului care il fine (re!inc) pc cl.
( C a n .7 5 ,A p o s t . ;7 5 ,7 6 I E c . ;5 , 7 0 , 2 0 , 2 3M C . ; 1 7 T r u l o n ;1 5 V I I
Ec.; 3 Antiohia; 75,76, 79 Sardica)

: Pdrisirea Bisericilor de cdtre clerici se ingiduie numai din motive

de for(d majord, insd nunai pind la incetarea cauzelor care ii determind
si-gi pdrlseascd locurile gi sd enrigreze. De remarcat este faptul, ci se
prevede pedeapsa afurisirii sau excomunic5rii temporale, condifionati
de executarea celor dispuse prin canon. Prin aceastd excomunicare sau
afurisire temporali in cazul clericilor, trebuie si ss inleleage inse numai
oprirea de la cele sfinte sau suspendareadin functiune.

CANONUL 19: (CLERUL ESTE DATOR SA PREDICE $i SA

CATF.H.TZEZE)
Se cuvine, ca inaintestdtdtorii Bisericilor si invefe in fiecare zi,
5i eu deosebire in durninici, intregul cler ;i ttopor' cuvintele dreptei cre-
dinfe, culegind din Scriptura dumnezeiascS inlelesurile pi judecdfile
adevirurilor gi s[ nu treacd (depdgeascd)hotarele cele ce ;i sint puse,
sau predania de Durnnezeu purtitorilor pdrinfi. Dar ;i daci s-ar dez-
bate vreun cuvint din ScripturX, pe acesta si nu-l tilcuiasc[ (interpre-
teze) altfel decit au arltat (expus) luminatorii gi dascllii Bisericilor prin
scrierile lor proprii gi mai virtos intru acestea si se mulfumeasci, decit
alcdtuind cuvint5ri proprii, ca nu cumva sX ajungh (in situalia) ca fiind
neiscusili (nedestoinici) pentru aceasta, sd se abati de la eeea ce se cu-
vine (adicd si greqeasci). Pentru ci popoarelc prin irrvifitrrra pomeni'
lilor pirinfi au ajuns la cuno;tin,ta celor vrednice li de dorit, precum pi
a celor nefolositoare gi de lepXdat, s5-;i potriveasel viafa spre mai bine
qi sE nu fie cuprinpi de patima ne;tiin{ei, ci luind aminte la invifi-rturl,
so feresc pe ei ca sE nu pifeasci ceva rdu, ;i de frica pedepselor care
6it sa vle, i$i lucreazi lom-ii mirrtuirea.
(Can.58 Apost.; 2I Ec.;19 Inodicem; 17 Sardica;71, 121,123
Cartagina)
Canonul impune episcopilor (inaintestltitorilor) obiigalia clea pro-
povldui continuu aclevZirulcredinfci, predicind ;i catehizincinrai alesirr
zileie de duminici.
ln aceast[ lucrare a lor, ei trebuie si se {ind mai ales de predania
,Sfintilor P5rinti, orientindu-se dupir scrierile acestora, pentru a :ru greEi.
Carrsnul este important cu deosel:irepentru faptul cI aratl valoa-
rea Sfintei Traditii.
 118
20. 2l V *' Vl lTrul.f

CANONUL2_0:(EprSCopuLEsrE opRrr sA pRopovADUrAScA

IN EPARHTE
SrnarNaj
'
se nu fie ingiduit episcopului sd invefe in chip obgtesc
public) in altr cetate cgge^hu (in mod
fine rte eI (n9 *t" ."u-j"risdiclia sa); iar
de s-ar prinde cineva ficind acest lucru, sE inceteze
de Ia "pir."dJ; J
sdvir;easc5 (lucreze) insi cele ale presbiterului.

^ .(9q". 74, 36,^85 .Ap.ost.;g, IS I _89.;Z II Ec.; g, Z0 Iil Ec.; 29 IV

Ec.; 78 Aneira; 75,22 Antiohia; i, 71,-72 Siraiiil
canonul rerevd autonomia fiecdrui episcop, prin faptul
episcop striin nu i se ingdduie nici marca*e i;;;-i;-;eiJ cd nici unui
are.credinfei pe
un-teritoriu nesypus jurisdicliei lui. Deci,;i pentru a predica pe
terito_
-*
.riul unei- eparhii s-trdine, orieare episcop irebuie sa iiua "p"6uu""u
piscopului competent.
Mai relevim apoi-e6,, prin mdsu.ra cuprinsi in-p*ruit"""r"i",*n":J"
cuvintele: ,,.sdfhcb_
teze de la episcopie, sd sd.i,-irqeascd insd c'ele ui"
inlelege retrogradarea de la episcopat la presbiterat, ci numai lipsirea
de
episcopald, a aceluia caie cade r"u p"""uhirii" "",ronurui pre-
i:t:oi:lil
zenr. lntr-un aseme.neacaz, desigur el,nu mai poate indeplini decit
siuj_
F3 d" presbiter, adici nu i. se -permite, deqi ;"" ;"p;;itatea haricd, sd
hirotoneascd,s5sfinfeasc5sfintu1.mir,etc.'

CANONUL21:(PocArNTAgr REPRTMTREA
cELoR cATERIsrrr)
cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni)
canonice
;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru tot-
deauna-(perpetui),
de buni voie pornind.pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr insi
spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu
care au cizut din rrar_gi s_e
lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia,
atunci sd se tund5 in chipul clerurui. Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;;
aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii,
ca cei
au prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, ce
preferat vielii cereEti,petrecerea in lume) (au

(Ca!:.5,^62,8I,8J Altos!.;g, IZ I Ee.;,9 III Ec.;

- ? IV Ec.;9 Neoce_
-CiiU
zareea;
-3G Cartagina; 16 sin. I_fl; 3, iO, Vastti' i"il UorL; i
Alexandrinttl)
In eanon este voi6a de caterisirea.de,sdvirgiti'sad definitivi gi per-
pe-tud' ceea ce aratd cd existd. qi o caterisire tempo"ute
c"" dintii se
aplici-peatru fapte grave, pentril inr.a"liuni ;ri;ir;;;;i*ero"li-
"iu"I
tele ei sint cdderea_din harul preotiei ji cono.irea-respectivilor
clerici
in rindul laicilor. unora ca_aceqtia daci'se vor pocdi,
poarte semnele exterio_areale preoliei, sau, cum ri se ingdduie si
spuns -;";;"
canonutlsi p";_
te pdrul tuns ln chipur clerului, dar nimic'-ai -"ti,----' r-e'- cd sint con_
siderafi in adevArcizuti din har.
Este cazul si ardtdm insd cd nu orice caterisire produce
c6derii din har, ci numai caterisirea pentru erezie sau pentru pdcatefectul
impo-
Zz_24 V_VI(Trul.) 119

triva Duhului Sfint, pe cind caterisirea pentru alte infracliuni nu-i

lipseqte de har pe cei caterisifi, ci ii depune numai din orice treaptE
preofeascd, oprindu-i cu desii'virqire de la slvirqirea lucririlor sfinte.
In Biserica veche era obiceiul ea clericii si se poarte tunEi intr-un
fel deosebit clecit laicii. Nu putem Sti insi in ce consta aceasta.'

CANONUL 22: (OSINDA IIIROTONIEI SIMONIACE)

Poruncim, ca cei ce au fost hirotorrifi pe bani, iar nu dup[ ispi-
tire $i dupi alegerea vielii (celei preoteqti), fie episcopi, fie orice altfel
de elcrici, sd se cateriseasce,'dar gi cel ce i-au hirotonit.
(Can. 29 Apost.; 2 IV Ec.; 23 Trulan; 4, 5, 75, 19 VII Ec.; 2 Sardica;
90 Vasite cet llare; Epdstold pastorald a lui Ghenadie; Epistola pasto-
rald a lui Tarasie)
Hirotonia pe bani, caiificatd drept sirnonie, se $edepseqtecu cate-
risirea ambelor pdrfi, Ei a celui hirotonit gi a celui ce hirotoneqte.

CANONUL 23: (OSINDA CUMINECARn SIMONIACE)

(s-a orinduit) ea nici unul, fie dintre episc^opi,..fiedintre presbi-
teri siu diaconi, impbrt[,sind cu prea curata cuminecitur[, si nu ceari
ile la cel care se impdrtd;e;te, bani sau ceva asenrlndtor. petttru o ast-
fel de irnpdrt6s,ire. Cici nici harul nu se poate vinde ;i nici sfin{enia
yi-
Duhului nu o impirtdSim (dirn) pentru bani, ci ea trebuie datd fir.i
clenire, celor vrednici de darul (acesta). Iar dacl s-ar vidi cineya din-
tre cei ce se nurndri in cfer, cerind ceva de orice fel, celui pe care il
implrtigesc cu prea culata cumineclturi, sd se cateriseascl ca un riv-
nitor al r5tdcirii ;i al rdutlfii lui Simon
(Cgn. 4,29 Apost.; 2 lV Ec.; 22 Trulan; VII Ec.)
se vorbeSte de simonie ca qi in eanonul anterior, ins6 numai in
-bani'sau prer'Szindu-se pedeapsacatelisirii, pentru
legaturd cu sfinta irnpdrtSganie,
"uT "r"n ar pretinde c-evaasemlnitor pentru ea. Se aminte$tc
totodatl qi nurnele incepltorului simoniei, adicd a vestitului intru f5r.l-
delegi, Simon Magul.

CANONUL 24: (CLERiCII $I MONAHII'SA NU IA PARTE LA

. SPECTACOLE NEPOTRiVITB CU STAREA LOR)
s6 nu fie ingaduit cuiva dintre cei ce se numard in starea preo-
teascf bau dintre monahi, si meargi la alergdrile de cai (hipodrom) sau
ia fi" dc fafn (sd ia parte) la jocurile de teatru (irrgne puhlice)..Dar de
s-ar Si chema yreun cleric la ttttnt5, cind ar incepe jocurile cele pentru
gntdgire (necuyiineioase), sir se scoale fi indatd s.I se inflep[deze,
astfel pomncindu-ne noul invifitura p[rinfilor. Iar daci s-ar prinde
cinet'a astlpra acestui fapt, sau sd inceteze, sau si se cateriseasci.
(L'an. 57,62; 65 Trulan; 54:Laodiceea;15,45,63 Cartagind)

i
.i
!e. -.* I
 120 2t. 26 V - VI: (Trul.)

Se interzice participarea clerului.qi monahilor la alergdrile de cai

Ei la orice reprezenta{ii scenice, nepotrivite cu starea clerieS. sau
monahali. . ..
' Canonul
ttebuie tilcult finlndu-se seama de faptul, ci ln antichi-
tate sau qi in vremea sinodului Trulan, jocurile scenice erau irnpreuna-
te cu tot felul de manifestdri nepotrivite cu prezenla clerului Ei a mo-
nahilor, gi astfel .provocau defdimarea acestora Ei demoraiizarca cre-
dinciogilor. .

CANONUL 25: (JURISDICTIA BISERICEASCA SE PRESCRIE

DUPA 30 ANI DE NEEXERCITARE)
-Impreun5 cu altele, innoirn gi canonul eare rinduie,ste (porunce$te)
ca parohiile cele de Ia fari (de pe cimp) sau de prin sate, ale fiecirei
Biserici (episcopii), si rimini nestrimutate la episcopii care le !in, li
mai ales dacd'stipinindu-Ie (deliriiiicTrr-le)pe ele firl silii le-au cirmuit
timp de treizeci de ani. Iar dacd in cuprinsul (iniuntrui) celor treizeci
de ani, s-a niscut sau s-ar nagte vreo nein{elegere asupra lor si fie
ingiduit celor ce spun ci sint nedreptnfili sd faci piri (si introducd ac-
liune) despre acest lucru, la sinodul eparhiei (mitropoliei).
(Can.77 IV Ec.)

Se reinnoiesc dispozifiile canonului 1? al sinodului IV ecumenic de

care ne-am ocupat la vremea sa. Aici mai relevdm doar, ci in prima
propoziliune a canonului prezent, prin Bisericd se inlelege Biserica epis-
copald, in sensul de eparhie, adicd de Bisericd pus5-sub cirmuirea unui
episcop. De asemenea menfionim, ci prin cul'intul eparhie din ultima
propoziliune, se intelege provincia mitropolitanir sau mitropolia.

. CANONUL 26: (OSINDA' O*"OrU"Ut CASATORTT IN MOD

NELEGIUIT)
Presbiterul, care din ne;tiinfi s-a incurcat intr-o c6s5torie nelegiu-
itn (ilegald), s6-,si p5streze scaunul, dup5 cele ce ne-au fost legiuite nouX
de cdtrer sfintul canon, dar si fie linut departe (si se opreascd) de cele-
Ialte lucriri, pentru cI destuli ii este iertarea unuia ca acesta. InsI este
f5ri de cale sb binecuvinteze pe altul, cel carc este tlator sd-;i vindcce
propriile sale rini; cdci binecuvintarea este impdrti;irea sfinfeniei, iar
cel ce pe aceasta nu o are din pricina gre;elii celei din ne;tiinf5, cum
va imp5rtipi altuia? A;adar nici in chip ob;tesc (irr mocl publiO nici
osebit (aparte, in particular) si nu binecuvinteze, nici trupul Domnului
si nu-I impdrtigeasci altora, nici sd nu facl o altd slujbh (nici si nu
oficieze altceva), ci indestulindu-se (mullumindu-se) cu inaintegerlerea,
sd plingi inaintea l)omnului, ca s5-i ierte lui nelegiuirea cea clin ne-
.5tiinti. Cdci este invederat, ci o astfel de ntrnt[ rrelegiuit[ sc va

.}ib'.;.
 V-VI(Trul.) t2l
27.28

desface, gi c[ nicidecum birbatul nu va avea parte de viaf6 cu aeeea'

pentru care s-a lipsit de sfinta lucrare (slujire).
( C t n . 1 7 A p r s . s t .7; 4 M c . ; 3 , 6 , 2 1 T r u l a t t ' ; I N e o c e z a r t : e 2a 7;
Vasile cel Il[are.)
Canonul reglementeazd situa{ia preo[ilor -astfel care personal au incheiat
edsitorie ilegald, disptlnindu-se ca o de cdsdtorie si se dezlege,
iar cei care au incheiat-o si nu mai poatd sdvirqi cele sfinte, ci sir rd-
min.l doar cu calitatea de clerici.
: Mdsurile luate prin canonul, prezent anrintesc pe cele ale canonului
3 Trulan, iar mai precis se confirmi cele ale canonului 2? al Sfintuiui
Vasile cel Mare.

CANONUL 2?: (OBLIGATIA DE A PURTA HAINE CLERICAI"E)

Nici unul dintre cei ce se numiri in cler si nu se imbrace cu haind
nepotriviti, nici petrecind in cetate, nici in cale mergind, ci si intre-
buitt1""u imbric5ininlile care pi sint rinduite (destinate) pentru cei ce
--iu" in cler.
se numird
--
dacx cineva ar faqe urr lucru ca acesta, sd se afrrriseasci pc o
siptdmind.
(Can. 16 VII Ec; 72,21 Gangra)
Canonrtl se ocupd de imbrdcdmintel clcrului, dispunind ca aceasta
sa fie potrivith stdrii preoleqti, in felul in care ea era deja stabilitd' Pentru
abaterea de la aeeastd rinduiali se prevede - pedeapsa cea mai simpli
din cite se intilnesc in canoane, 9i anume, afurisirea pe timp de o
sdptdmind.
'
Prin afurisire, in cazul clerultri, se inlelege insd doar suspendarea,
iar nicidecum excotxunicarea sau afurisirea propriu-zis5, care se aplicd
abia in urma caterisirii.

CANONUL 28: (SA NU SE AI,TiiSTRCE VINUL EUI.IARISTIC CU

MUST DE STRUGURI)
De vreme ce am aflat, cd in felurite Biserici, clup5 ce se aduc stru-
guri la altar, potrivit unui oarecare obicei care se line (este in vigoare),
itujitorii celoi sfinte ii impreund pe acqtia cu jertla cea fdr6 de silge
a iumineciturii (a aducerii lnainte), iar astfel le impart pe amindorrl
poporului, - am chibzuit impreun5 ca sI nu mai facl lucrul acesta vre-
urrul dintre cei sfinfifi (clerici), ci, sPre zidirea viefii ;i spre iertarea p6-
catelor, poporul sd fie impirti,sit (sd i se dea poporului) numai cu (pros-
forir) cuminecXturS. Iar aducerea strugurilor si fie socoJitd ca o pirgi,
;i preofii binecuvintind-o osebit (aparte) sX o dea celor ce o cer pe
aceasta, spre mulfumire dititorului rodurilor prin care trupurile noastre
cresc pi se hrdnesc dupb orinduirea bisericeascX. Daci agadar' vreun
cleric ar face impotriva celor ;rorttncite (rinduite) sd se cateriseascI.
(Can.3,4 '1p;32 Trztt: .ltTCortg.)
 122 yJ (Trut.)
29. 30 V -

se interzice a se aduce ra altar alte jertfe decit cea rinduiti de

Domnul, dispunindu-se ca in eazur cind
!e of"" itr"liiii
sd fie considerafi drcpt pirgd! care se distr-ibuie
la altar, i"uqfru
celZr iipsili in'generr\
precum gi clerieilor

CANONUL 29: (POSTUL MARE SA FIE

TINUT TN TNTREGIME)
canonul celor din cartagina rinduie;te ca sfintele altarului si nu
se sivirgeasci decit de cdtre oameni care postesc, in afara (cu exceptiar)
unei zile din an in care se sdvirpe;te cina domneasci, folosirrcl ae t u,ri
seamE atunci, acei dumnezeiegti.pariltr-, un astfel de pogordmint, pentru
oarecare qricini (ctrvenite conditli), fblositoare riseriiii"in u'ell'6;;
(pe a-locuri).D.ar pe noi nimic nu'nc indeamn5 (cleterrnini)
sd pirisipr
asprimea, urmind predaniilor apostolice
li pnrintelti,-orina,iim "i ,ru "o
g,ryin_ua se dezlega ioia -ultiurei s5ptdmini aitt putt,r"ecirne, pi a necinsti
(astfel) intreaga Patruzecinre.
(Can; 69 Ap.; 89 TruI.; 60 Laucl; 4I-4T Cartg.; 16 Tim. Aler.)
. ceea ce in mod exceplionhl qi clin considerente locale s-a ingddr-rit
sub.formd de pogordmint prin canonul 41 al sinodului din Cartagi";a,
se
anuleazi prin nrezentul canon, ardtindu-se cd acel pogo"dmint ni poate
fi socotit 6a reg.,ta generald in bis"rila.

CANONUL 30: (CELIBATUL PREOTILOR DIN PARTII.E BAR-

BARE)
Vrind noi ca toate si se facd spre zidir.ea Bisericii, am judecat
si-i p--og,orimint (am socotit id-i
.luim. crr^
preofii .tratdm cu pogoramine", gi 1le
Bisericii barbare (din pirlile barbare); aea ie"tincit), tiaci'ei
cugeti cE se cade sE treacx peste (sd nesocoteascd)'canonul uportoii".ur
care (spune) cr sub cuvint de evlavie s6 nu arungi propria'so1ie
fi G
I:::*ry:!" rnult{-gcit)celeces-auorinduit,iar fri" i""irta p"i"i,.a
-(rnai ' irr-
Telegrnd'-se cu propriile lor sofii, se indepirteazd (se relin) cle la im-
preunarea intreolalti, orinduim ca in nici un chip,
"a ""'viefuiasc6 im-
pre-u15 cu acelea, ca in fclul acesta sd ne arate dlvada
desd'ir;it6 a fi_
giduinfei lor. Dar aceasta re-am fdgrduit-o
1"on"".o1ior, nu pentru art-
ceva,.ci
luma! pentru ingustimea judccdfii ior, gi pluttu i'striinarea si
nestatornicia obiceiurilor lor (nrorar,-Lrilorior).
(Can. 5 Ap.; 3 sin. I ec.; lZ, 15, 4g Tntt.; 1, 4, g; l0 Gang.'4 Cartg.)

.- Prin derogarea de la canonul cinci apostolic, care interzice clericilor

s5-Ei abandoneie sotiile sub pretexi au n.ha"i",;"-p;;;i;; clericitor
-a".p"ru din
{inuturile barbare, care ar nesocoti nurnitul cunon. .a a" a"
sofiile lor, chiar qi sub,pretext de evlavie, aceasti "o.""ri" li se
face nu-
mai finindu-se seama de inapoic-reaEi de'Iipsa ror a" i"tur"e"re, gi
desi-
qur ^d9imposibilitatea, de a-i aciuce'la ordjire p"in .,."o'acfiune clireetd,
dat fiind cd sc gdseauin.teritorii a-supracArora Biscrica nu-1i putca
clgcit
cu greu exercita controlul siu.
31.32 V-VI (Trul.) 123

- i. CANONUL 31: (iN PARACLISB PARTICULARE SB POATE SI,U.II

NUN,TAICU APROBAREA EPISCOPULUI)
Orinduim ca, clericii care liturghiscsc sau boteazi in paraclise' cqre
se gisesc iniuntrul caselor, si tacd aceasta, cu invoirea episcopului din
locil accla, a5a c5, (incit). daci t'reun cleric nu va pizi acest lucru in
felul acesta (aqa),si se cateriseasc5.
( C a n . 3 1A p ; 7 8 , s i n . I V e c . ; 3 4 , 5 9 T r u l ' ; 7 , 7 a s i n ' V l I e c ' ; 6 G a n g ' ;
5 Antioh,; 58 Laod,; 72 sin.I-ll; 70 Cartg')
Se intcrzicc oficicrea sfintelor slujbe in paraclise particulare' f5rd
ap"oba"ea episcopului local. Aceste Pariiclise care se g-iseau dupd cum
"i."ta "".totrl, i.tinteriorul caselor, sint nTai ales p-aracliseale a$ezimin-
ietor tetu"ite cle asistentd social5, pe care le avea Biserica. ln eie se ofi-
.se administrau chiar unele dintre taine pentru
tiau sfintele, slujbe sau
eredincioqii c"""Ji addposteau,sau carc e-rauangajati in serviciul lor.
Pentru ca totuqi s5 se afirme, pe de o parte, autoritatea episcopali,
iar pe de altd parte, pentru ca nimeni si nu evite bisericile pr-opriY-3isq
-to"uS.t.ile
iur, he cult reglementare,' s-a luat misura interzicerii oricirui
tet ae stuiUa in aceste parlclise, f5rd invoirea episcopului'

CANONUL J2: (LA SFINTA 'IERTFA VINUL SB AMESTECA

CU APA)
De vreme ce a venlt la cunoptinfa noastrd, ci in lara armenilor, cei ce
"e"iti"r"-Jertfa cea nesinger6asS, aduc la sfinta masd ngmai vin, ne-
"-"ri""i"au-l pe acesta cri ap5, intemeindu-se ei pe dascXlul (inv6!5to-
rul) Bisericii, Ioan GurE de Aur, care, prin tilcuirea la Evanghelia lui Ma-
teii ,spune acestea: ,,Din care pricind oare, inviind (Iisus), nu a bdut apd
ci vin." Aceasta a fdcut-o smulgind din rid6cini o alti erezie vltimd-
toare,-cbci de vrerne ce sint unii care folosesc apa la taine, ardtind (Iisus)
ci gi cinil a alezat tainele ;i cind, inviind a asternut (a pus) masi sim-
pli qi in afara tainelor, a folosit (dup[ cum) zice: ,,Din rodul yifei(( (Lc.
22,' fi; Mt. 26, 29); dar vila na;te (produce) vi_nng_a95, ..
bin aceista socotesc ei, (armenii), ci dascdlul (inr'5!itorul), ar rds-
turna aducerea apei la sfinta iertf5.
Drept aceei, pentru ca si nu mai fie stdpinili .si de acum inainte
de negtiinl6, descoperim in chip ortodox cugetul Pdrintelui: Existind
doar de tlemult, vitd-etoa"ea erezie a idroparastalilor care in jertfa
tor foloseau numai ap5 in loc de vin, acest de Dumnezeu purtdtor b6r-
bat, a alcituit cuviniul pornenit, surpind invititura nelegirritX a unei
astfel de erezii aritincl ci aceia (idroparastafii), merg impotriva (se opun)
predaniei apostolice. Apoi ;i Bisericii sale in care i s-a incredinlat eir-
muirea paslorali, i-a predanisit a amesteea vinul cu ap6, cind ar tre-
bui s[ sL sivirpeasci iertfa cea f[ri de singe, ardtind ampstecareasin-
iet"i li a apei din cinstita coasti a Riscurrrpirltorului li lllintuitorulrri
iostru Hrisios Dumnezeu, care (singe) s-a virsat pentnt a da viafd lrt-
mii intregi gi pentru rdscumpdrarea pircatelor. :

*r9*r .. *
 124
V - VI (Trul.l

- $i- inc5 in fiecare Bisericd in care au strilucit luminatorii duhovni-

cetti, s-tipines,_te-
(se !ine) aceastd rindrriaif ,latt-;;, b;;;zeu. cdci chiar
si racob fratel dupi trup, al lui Hristos r)umnezeur nostru, ca pri'rul cr-
ruia i s-a incredin{at ,scau'ur Bisericii lerusalimitenilor, gi vasile
ar_
hiepiscopul Cezareei, a clrui faimd s-a rlspindit i" ToLoigu
lume, ;i
care ne--au pre4anisit in seris tainica lucrarc sfinfitl, astfef
orinduii,
ca Ia dumnezeiascaliturghie, sfintul potir si ro'piinuurci a
din ;pt;i
din vin.
. $i cuvio$ii pir.inti care s-au adunat la Cartagirra, atrag limurit
luarea aminte. ea la cere sfinte sr nu se aducr nirnic
mai mult, decit
trupul-;i-sirrgele Domnului, precunr si insu;i t;;J;
predanisit, adicd
piine ;i vin amestecat cu api.
Iar daci vreun episcop sau presbiter. nu face (rucreazi)
dup' rin-
duial-a predanisitd dc citre apostoi, amestecind "i""r'ri
"u apd, ce aduce
"*l"l jertfa cea preacuratd, si sc cateriseasce,*
git taina, si ca inrroind eele preilanisite. ca vestind nedesivir-

(Can. 3, 4, Ap; g1 TruI.; JZ Cartg.)

Dupi ce sinodul IV ecumenic a eondamnat monofizitismui, Biserica

st5p.initd qi de tendinfa de independenF fati ae Biserica
1T"."$ Impe_
riului-Bizantin, s-a _tot fr&nrintat pin.i cind r* dn"i'igo.-;i;;;_;;-;i',iJd
{inut la Tvin. a cotrdatnnathot.iririle sinoclrrlulIV ec., cleclaratfor-
mal mottofizitd. De atunci incoace. arnrnrii au introdu.si'.'-"
di.,ru.*e obiceiuri
ale lor proprii in rinduielle bisericeqti inire ca;;-$i ;;"il d" ;
i;i;;i i;
sfinta jertfd nunrai vin neamesteeatcu aoi:r.
prczent sc opune iclroparastafilor, eare savir5eau sfinta
.- ^,=91"onul
Jertra nurnal cu apd s;i cornbatc practica lor ca eretieil, pre'i'rzind pentru
orice cleric care gi-ar insugi-o, pedeapsacaterisirii.
canonul subliniazd valoarea tradiliei sau precra'iei apostolice,
temclie.a dreptei credinfe Ei a br-rneirincluieli ii gi*ri"i, ca
;i "ona*rrrria
,,inovafiile" care s-ar introduce inrpotriva prcclaniei.

CANONUL 33: (PREOJIA NU SE nTogTENEgTE)

De vreme ce am cunoscut ci in fara armenil'r se ri'd'iesc
(se in-
troduc) in clcr numa.i c.gi d9 ggam preofesc, _ cei ce incearcI
sX faci
aceasta urmind obiceiurilor iudaice, iar unii dintre ci cttar .ri ""t"";i
se a;eazi cir.rtdrc{i ;i citefi ai durnnezeicscului loca$, am
preuni, ca dc acurn inainte si nu le fie pe.rtii chibzuit iru_
""io"iu.'oiesc a inainta
pe oarecare in cler, sE caute la neamul celui ce
," i*irrt"ozi, ci ispi
tindu-i dupi rinduielile (no'nele). ce au fost agezatei,i-
riir,t"to canoane,
dacd ar fi vrednici si se numere'in cler, _ pc aceltia
jitori biserice;ti, fie ci s-au n5scut din si_i inainteze slu-
strhmoii pi"o1i ii" "a ",,.
Dar nici si nu- se ingiduie vreunuia dintrr: tn!i, ca
rlupi rindrriala
celor num5rafi in cler, si rosteasci, poporurrri ",, jtur-1o"c.
d. pe ;rlrr-
von, cuvintele cele dumnezeie;ti, decit numai
au"a "rl""ul ca accsta
 .V_VI (Trut.)
84. si

se invrednicette de tundere clericaltr gi prirnqte in mod canonic bine-

cuvintarea de la propriul sdu p.lstor.
Iar dacd s-ar priude cineva fdcind impotriva celor ce s-au scris
mai inainte, si se afuriseasci.
(Can.76 Ap.; 14 sin.IV ec.; 1,5Laod.)
Se combatc qi se interzice tot o practicd armeneascd, Ei anume,
aceea dupi care s-a introdus in Biserica armeani, ereditatea de cast5 la
recrutarea clerului. Cum acest princil.riu era potrivnic invS[iturii de bazd
a Bisericii, care nu face distinclie nici intre iudei, nici intre elini, nici
intre sclavi, qi nici intre stdpini, era firesc ca el sd fie osindit. Cu toate
acestea, istoria a inregistrat 9i in alte Biserici de mai tirziu, nu numai
incercdri de afirmare a acestui principiu, ci chiar Ei acceptare practicf, a
acestuia, potrivit mentalitifii laice de castd sau de clasi, care a influ-
en{at uneori Ei cirmuirea treburilor biserice;ti.
Se mai vorbeqte in canon de tundere, prin care se intelege tunderea
clericald, iar nu tunderea monairalS, ariitindu-se cd numai tunderea cle-
ricalir inclrepta{egte pe cincva sd se numere in rindul clerultti 9i sI inde-
plincasca fr-rncfiile clelicitlc. Prin urmare tunderea monahald nu este un
act prin care cineva intri in rinclul clerului, gi deci monahii -simpli nu
fac parte din cler, dupi cum rezultl ;i din cele spuse de Balsamon tn
corrrentariulacestui cftnon.

ci\NoNuL 34: (oSlNDA CONSPIR;\IIEI SAU A UNELTIRII)

Inci ri aceasta orinduie;tc limurit canonul prcofesc, cf, daci se
opregte cu totul flrdelegea de moartc a uncrltirii, (crima conjuratiei, a
conspiraliei), sau a orticirii (a urzirii, faccrii de cete) 9i de t:trtre legilc
cele din afari (de stat), apoi cu mult rnai virtos se cuvine a se apira
(interzice) sd se faci (intimple) aceasta in Biseriea lui Dumnezeu. $i noi
ne strf,duim a pdzi ca, dacd ar fi gisifi unii clerici sau monahi, fic
uneltind, fie orticintlu-se, fie intinzind capcane (curse) episcopilor sau
clericilor cclor itnpreuni cu din;ii, si cadi cu totrtl dintr-a lor treaptd
(c. 18 IV ec.).
(Can. 31 Ap.; 78 sin. IV ec.; 5 Antioh,, 70 Cartg.; 13, 74, 75, sin.
L-II)
Atit conspira{ia sau uncltirea, cit -si tentativa de uneltire impotriva
autoritdtii de stat, ca qi a celei bisericeqti, ir-tclusiv impotriva oricdlui
membru al clerului, este socotitl de gravitatea crimei ;i pedepsitS, in
cazul clericilor qi monahilor, cu caterisirea sau cu indepdrtarea din treap-
ta in care s-ar gdsi.
CANONUL 35: (PASTRAREA BUNURILOR IERARIiILOR DE-
FUNCTI)
Sd nu fie inglduit nici unui mitropolit (cuiva din tofi rnitropolifii),
ea, s6vir;indu-se din viafi un episeop aflat sub scaunul siu (.sub juris-
diclia sa), si ia sau sd-;i insu;easci fie lucrurile (br-rnurile) aceluia, fie
 126 36. 37 V - VI (Trul.)

4e Bisericii hii, ei si stea (acelea) sub paza cleruIul Bisericii al c6rei

intiistdtitor episcop era cel ce s-a'sivirgit, pini la inaintarea unui alt
cpiscop,' afar6 numai daci nu au rimas prcofi in Biserica aceea. cici
atunci rnitropolitul- le va pistra pe acestea neimpufinate, predindu-le
pe toate episcopului care va fi hirotonit (rinduit).
(Can. 40. Ap.; 20t 2.5 sin. IV ec.; 24 Antioh.; ZZ, 26, 81 Cartg.)
Canonul nu:face decit sd extindd'9i privire la mitropolili dispcj.
zifia.cuprinsd in eanohul 22 al sinodului IV _c_u
eiumnic, referitoire ia inaa-
.toririle clerului de a pdstra neatinse bunurile rdmase de pe
u"mi epii"o-
pilor defuncfi.

CANONUL 36: (IEIIARHIA SCAUNELOR PATRIARHALE)

Innoind cele legiuite de c6tre cei 150 de sfinfi pirinfi, care s-au
adunat in aceasti de Dumnezeu pizitd ;i impiriteascd cetatd, gi ile citre
cei ;ase sute treize'ci care s-au, intrunit in calceclon, orinttuim (h;;ri-
rim), ca scaunul constantihopolului sd aibi parte (si beneficieze, sr se
bucure) de intiietdfi (plivilegii;, deopotrivd (egale), t" url scaunului Ro-
rmei.vechi,
Fi-.ca-in lucrurile cele bisericegti,'si se facd tot atit de mare,
ca pi acela, fiind aI doilea dupi acela (can.'28 sin. rv ec.;, aupa "u"u
"i
se numere scaunul ma1ii, cetifi a alexandrinilor, apoi al Antiohiei, gi
dup5acesta,acelaaIcctifiiier.usalimitenilor.
(Can. 6, 7, sin. I ec.; J, 2, sin. II ec.; 2g sin. lV ec.)
' Irentru a se curma definitiv pretenliile neintemeiate ale scaunului
romanr se stabileste din nc,u, in mod clar gi compiet, icrarhia onorifica
a principalelor scaune episcopale,"care incd de li sinodul IV ecumenic
au dobindit titlul de patriarhli. Aceastd ordine se fixeaz.d astfer, noma,
Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim
Inceputul ierarhi-,arii s-a ldcut prin canonul'B al sin. II ec., gi s-a
continuat prin . canonul 28 al sinoclului IV ecumenic, preeizinclu_se
printr'-o hotirire a rrt'eiuiaqi sinocl, netrecuti in texiui "i""""J";, Si
ii
anurne' prin hotdrirea care conJerd demnitate patriarhal[ tuturor celor
cinci scaune principale ale Bisericii, in orclinea ardtatd rnui .,rr. De aceea
canonul prezent nici nu spune cd hotdrdqte ceva nou, ci numai cd inno-
ieEtecele ce s-au lcgiuit ntai inainte

CI\NONUL 37: (SILA NU IA PUTEREA trpiSCOpALA)

De vrerne ce in osebite vremuri s-a intimplat ndvilili barbale si
pricind ttrut.*ut,te
lI
asa 1="ou:!6
ca' -cetdfi au ajurs itp.rru "uro, ie"aaJ"s;,
tlin aceastd pricind, inainte -tle
stitdtorul (cpiscoprrl) unci astfel
cetifi si
1u fi putut si ocupe propriul siu scaun'si ,i s" agezein ele cu
starea (calitatea) sa preofeasci, si ca astfel, dupi obiceiul care se
(este in vigoare) si faci :hirotoniile gi sd indeplineasci toate cite line
se cu-
vrn eprscor)ului' - noi pizind prefuirea
;i cinstirea prcofici, si vrind
38. 39 I/-VI (Trul.) 127

(cdutind)'ca in nici un chip obida (apdsarea) pigini sE nu lucreze spre

paguba drepturilor biserice;ti, am stabilit impreuni, ca cei ce astfel au
fost hirotonifi, gi care, din pricina aritati (navirlirii barbare), nu s-au
agezat in scaunele lor, si fie apdra{i (protejali, {inuli departe) de orice
pagubi (prejudiciu), a.saca ei si facd in mod canonic si hirotoniile ose-
bifilor clerici, gi sd-;i foloseasci (sa-Ei exercite) in granifa proprie pu-
terea (autoritatea) de intiistitdtor, ;i si fie statornici si lcgiuiti toatS
cirmuirea care vine de la ei. Cici ingridindu-se asprimea (limitinclu-se
rigoarea legii), de nevoia vremii, nu se rnfugine;te (rasfringe) irotarul
cirmuirii.
(Can. 36. Ap.; 15 sin. I ec.;9 sin; III ec.;6, 29 sin.IV ec.;78 Ancira;
77, 18,Antioh; 7, 2, 3, Ciril AIet.)
,Se rincluieste, ca acei episcopi, care din rnotiv de forfd majord nu
gi-au putut ocupa scaunul pentru care au fost aleqi, sa fie considcrafi in
deplinul exercifiu al drepturilor care li s-ar cuvcni, dupd principiul, cA
imprejurArile nu y:ot sd le stringi nici competcnla legalS, nici extensiunea
jurisdic{iei, chiar daca timpurile ar ziidarnici exercitiul acesteia.

CANONUL 38: (UNITATILE BISEIUCI1STLSA SE RINDUIASCA

DUPA CEr,E Dlr OBSTE (STAT).
$i noi p5zirn canonul agezat de pirinfii nogtri, cel care rinduie ast-
fel: daci vreo cetate s-a reinnoit plin gruterea iurpiriteasci, sau da.ci
s-ar reinnoi de acum inainte (in viitor'); (atunci) ;i orinduirea lucrurilor
bisericegti sb urmeze alcXtuirile politice (de stat) ;i ob;te;ti (can. tZ
sin. IV ec.).
( C a n . 4 , 6 , 7 s i n . I e c . ;3 s i n . I I e e. ; 7 7 , 1 8 , 2 8 s i n . I V e c . ; )
Se contirmd qi se innoie;te vechiul principiu dupd c:areorganizatia
bisericeasci trebuie sd find seama 9i de organizarea de, stat, aclici sa'se
acomodeze acesteia, aqa incit tn cadrul unitdtilor aclministrative ale sta-
tului, sd se organizeze Ei corespunzdtoarele unitafi adminlstrative ale
Bisericii. ln r:anonul 17 al sinodului IV gdsim exprimat literal acelaqi
principiu. i

CAJVONUL39: (AUTOCEFALIA BISBRICII DIN CIPRU)

De vreme ce din pricina ndvdlirilor (impresurdrilor) rrarbare, fra-
tele gi impreund slujitorul nostru Ioan, inainte stitrtorul (elriscopul)
ostrovului (insLrlei) ciprienilor, ca sd se slobozeasci (elibere'ze) dc. robia
pigini pi pentru a se supune in chip cinstit sceptrelor preacregtinescu-
lui stat (stipinirii preacreEtinegti)- prin purtarea de grijl a iubitorului
de oarneni Dumnezeu, - ,;i osteneala iubitorului de Hristos pi binecre-
dinciosului nostru impdrat s-a mutat (a emigrat) irnpreun6 cu poporul
stru din numitul ostrov, in eparhia (n'ritropolia) de Ilelespont, -:n soco-
tim (hotdrim) ca sI,se plzeascl fbrd innoiri intiietifile date (privilegiile
 1:18 V ; VI (Trul.)

conferite) scaunului rnai inainte numltului birbat, de citre sinodul de

Dumnezeu purtdtorilor pirrinfi adunafi mai demult la Efes; ca, noul
lusiinianopol si aibi dreptul Constantinopolului, ;i cI pre6 iubitorul de
Dunrnezeu episcop, a;ezat in acea (cetate) si fie inainte stititor tuturor
celor din eparhia (initropolia) helespontinenilor, gi dupi vechea datini +
sd se hirotoneascd de cdtre proprii sdi episcopi. Dar fiindcir ;i de Durn-
nezeu purtitorii nogtri pirinli au judecat (stabilit) sr se pdstreze obi-
I
ccirtrile cele din fiecare Biserici, ;i episcopul cetilii cizicienilor, spu-
nindu-se inaintestititorului pomenitului rustinianopol, asemena tu-
turor celorlalfi episcopi, de sub nunritul dc Drunnezeu iubitorul ina-
intestititoml (episcopul) Ioan, de citre care daci cere trebuinfa, sd se
hirotoneascd ;i episcopul cet6lii acesteiaa cizicienilor.

. (Can.34 Ap.; 6,7, sin I ec.; 3,2 sin.lI ec.;8 sin, III ec.; 17, Zg,
sin"IV ec.; 36,37, Trul.; 9 Antioh.)
Canonul lcglementeazii o schimbare surveniti, - clin pricina inva-
ziei arabilor,.- in situafia Bisericii din Cipru, asigurind intiistdtdtorului
Bisericii acestea,vcchile privilegii, gi incr sporindri-le insr numai, pentru
timpul cit durcazd schimbarea aritatd in canon.
Este utii sii. remarcdm faptul cd, prin conferirea unor drepturi egale
cu scaunul Constantinopolului, scaunului principal din Cipru, nu trebuie
sd se inleleagi altceva decit cd aceste drepturi i se confeid doar cu pri-
vile la mitlopolia Helespontului, pe teritoriul cdreia, s-a refusiiat idtii-
stdtitorul ciprului. x{en{ionim de asemeneacd in canon cuvintul eparhie
se mai folosegte incd in sens de mitropolie, gi cd se insistr in mod sr:ecial
asupra indetoririi de a se pdstra vechiul obieei.

CANONUL 40: (VIRSTA CANONIC,.\ PENTRU INTRAREA IN

MONA}IIST,1)
'
De vrerne ce a se lipi de Dumnezeu, prin retragerea tlin zgortro-
tele viefii, este (un lucru), foarte mintuitor, - se cuvine ca noi sl nu
primim fdri ispitire (;i) firr de vrcme, pe t'ci carc ipi aleg viafa singu-
ratici (monastici), ci si pizim ;i in privin,ta lor, rinduiala prBclani,stfi
noui de cltre Pdrinfi, aga ci (incit) atunci se cade a prin:i mirturisirea
(votul) r'iefii celei dupd Dumnezeu, cind aceasta este cleja statornicd ;i
este fdcut cu cunoa;tere gi cu judecatE, dupi implinirea minlii (dezvoi-
tarea deplini a raliunii).
Si fie a;adar cel ce voie;te si intre sub jugul monahal nu mai rnic
decit de 10 ani, - inaintestititorul avind ;i in privinla ispitirii acestuia,
str-i sporeascb timpul pentru intrarea (introdu6erea)'9i ipezarei lui iri
viafa monahalS, dacd socote.gte(apreciaz6) ci este mai folositor aceluia.
cici cu toate ci Sfintul vasile cel Mare in sfintele lui canoane (can. 1B),
glrsuiegte, cd cea care se aduce pe sine de bunx voie lui Dumnezeu, gi
care inrbrifi;eazi fecioria, dacd a irnplinit al ;aptesprezeceleaan, sI se
nulnere in ceatd (star-r'afecioarelor),_totusiunrrind noi pildei (rinduiclii)
celci pentru viduve ;i pentru diaconife, arn stabirit prin-asemrhare (anail
40 v-VI(Trul.) 129

logie), zisul an (virsta ardtatd), pentru cei ce gi-au ales viafa monahald.
'apostol
Cici este scris de durnnezeiescul (I Tim. 5, 9), vdduva la 60 de
ani si se numere (aleaga), in BisericS, iar s{intele canoane au predanisit
ca diaconifa si se diaconeasc6 (aEeze)la 40 de ani, vizind cI Biserica a
devenit mai puternici prin harul dumnezeiesc, $i cd merge inainte, apoi
gi tdria 9i rinduiala credinciogilor in {inerea poruncilor dumnezeiegti.
Pricepind qi noi desivir;it acest lucru, arn orinduit dupd dreptate
sd inceapi nevoinlele cele dupi Dumnezeu degtab, s6-[ insemnim cu
binecuvintarea harului ca printr-o oarecare pecete, gi prin aceasta s6-l
indemndm pe cl, ca si nu fie prea nepdsdtor, gi sd nu ziboveascS' $i
mai virtos s6-l impingem cdtre alegerea binelui, spre statornicirea in-
tr-insul.
(Can. 79 sin. I ec.; 15 sin lV ec.; 74 Trul.; 6, 44, 706 Cartg. 5, si"i.
I-II; 8,24 Vas. c.Mare)
Canonul stabileqte o primd orinduial5 rezonabilii, in ce privegte
virsta pentru intrarea in monahism.
Intii se enun{5 principiul care trebuie urmat intotdeauna in aceastd
privinf5, gi anume cA, votul monahal nu poate fi primit decit de la acele
persoane care au ajuns la dezvoltarea deplinl a ra{iunii, gi care astfel, se
hotdrisc in deplini cunogtin{d de cauzd cu ,,cunoaStereEi cu judecatS(.
De aici rezultS. ci in mod norrnal cel care urmeazd a intra in mona-
hism, deci nu in ministire ca simplu vieluitor sau novice, ci chiar in ridul
cdlugdrilor, trebuie s6, fi ajuns la maturitate. Iar aceastii rnaturitate este
identicd cu ceea ce se cheamd majorat, aqa incit de aici se ptrate stabili
principiul cI nurnai cei care sint socoti{i majori pot fi primi{i in monahism.
De aitfel. actul intrdrii in monahism fiind echivalent cu un act de
sehimbare a stdrii civile, este firesc ca ;i la acest act si fie adrnigi numai
cei care au implinit virsta de la care sint admi;i la sdvirEirea actelor de
schimbare a stArii civile. Principalul act de schimbare a stdrii civile este
cdsltoria, gi la incheierea acestui act nu sint admi;i decit cei care au
atins majoratul matrirnonial, care se stabilegte dupd {dri, in func[ie mai
ales de climd intrucit aceasta determind maturizarea mai rapidd sau mai
inceatd a tinerilor. Astfel, acest majorat era fixat uneori in {5ri1e din
bazinul mediteranean, incepind cu virsta de 12-14 ani, pe cind in fdrile
nordice intotdeauna a fost fixat cel nrai devreme incepind cu virsta de
16 ani; dar in mod obiEnuit,la 18-20 de ani.
In funcfie de aceste considerente, trebuie,fixatl de autoritatea
bisericeasci virsta intrdrii in monahism, adicS a depunerii voturilor
monahale, virstf, care fireEte, poate si difere dupd fari.
Al doilea lueru imporlant de care se ocupd prezentul canon, este
virsta minimd la care cineva poate intra in monahism, Ei pe aceasta o
fixeazd la 10 ani" insd numai uzind de mare pogordmint Ei strdduindu-se
si arate c5, cineva intrind mai devreme in mindstire,, adicd mai tindr, se
poate mai bine dezvolta duhovnicegte, gi poate astfel sd se hotdrasci
mai repede la alegerea vielii cdlugdreqti.
De aici se vede ed virsta minim5 de 10 ani, este socotitd vlrsta de
la eare cine'ra poate fi primit ln mfn5stire ca simplu viefuitor, iar nu ca
 r3b 40 V - VI 0rul.)

ToTal propriu-zis, 9i cd abia de la aceastd virstd putind fi primit in

rindul celor care se pun la iDcercare timp de mi'imum patru
ani (can.
41
.Trul.), se infelege..cd respectivii nu pbt duveni monafii propriuiiisi,
mai devreme de implinirea virstei de 14 ani. aceasti rinaiiati ;"il;j s
zinta confirmarea
'logodna gi ciisatorie,.normelor clreptului romano-bizantin, cu privire la fi
potrivit carbra logoclna se putea incheia de la 10 L4

ani, in cazuri excepfionale,chiar de lai ani, iar'cAsaioria de la

14 anl
gi in cazuri excepfionale, cle la 12 ani. prin analosi";
"J intrarea in mi-
ndstire, care nu inseamnd clecit inceperea schimUXrii ltarii
civile ca si
logodna, se putea face, intocrnai ca ,ti aceea, la virstei d;io ;;;;^;".;;:
punerea voturilor, deci intrarea in monahism, se putea face
la virsta la
care se putea incheia cdsiitoria, ar-nindouiirepreientincl schimbar"i
a"
fapt a stirrii civile.
Prin urmare, exista- in epoca respectivd o analogie perfecti intre
cele doud feluri aparte de acte, prin care se schimbi stirea
civild, si
anume' pe de o parte rogodna qi cdsdtoria in viafa raicd, iar pe alti pirte
intrarea in mindstire Ei apoi intrarea in monahisn, pri., aup""".oi-
"n_
turilor, in viafa calugireaicd. $i cle fapt intrarea in minastire
are carac_
terul corespunzator u4ei logodne, iar tund.ereain monahisrn gi depunerea
voturilor, are caracterul corespunzdtor unei ciisdtorii. Similitudinea
c-eastaperfectd intre cele doud feluri de acte, trebuie observatd a-
oricind,
fiindcd practica a ridicat-o la rangul unr:i principiu c.u permanentri
plicare concretd. a_

. DUT preculll, nici logodna, nici cdsdtoria nu sint obligatorii la virsta

nrinimi la care ele pot fi incheiate, tot la fel nici intrai'ca in rnindstire
si nici depunerea voturilor, dacd se cere de citre cineva, nu
trebuie
acceptate nicidecum la virsta minimd prevdzutd pentru acestea,cle
accea
canonul dispune c[_episcopul are dreplui sd aprecieze cricd este
cazul si
mai prelunseascd tirnpur.,,ispitirii", idica at incercirii, qi i" g;e..
ai
dezvoltarii pina la rnaturitate a celor ce doresc a irnbr.itirsa viaia
mona-
hald, cici tocmai ca gi in cazur logoclnei gi a cdsdtoriei, Lnii se dezvolti
si ajung la maturitate mai repecle,iar alfii mai incet.
In canon se arnintegte-cd Sfintul Vasile a fixat virsta cle 1? ani
pentru primirea fecioarelor in ceata sau in societatea speciald
a acest.l.a,
apoi cd virsta primirii in ceata sau societatea diaconifelor s_a fixat
de
canoanela 40 de ani (can..1p_Iy qc), iar cle cdtre Sfintul Ap. pavel,
s_a
statornicit ca in rindul societdlii vdduvelor si nu fie primite clecit I'emei
care au implinit virsta de 60 cle ani.
. -.Prin menfionarea acestei rinduieli, canonul aratr cd in Bisericd pen_
tru fiecare stare existd rinduieli creosebite,gi ca,
{inin.l ou-" de rindu_
ielile care se referd Ia -stdri cleosebitede cea monahald, s-au fixat rindu-
ieli inscrise in canoane Ei cu privire la monahi sau la starea monahalA,
De fapt, invocarea rind.uielilor respective nu este de naturi sd plecleze
pentru coborirea limitei de virstd in cazul monahilor la 10 ani,'ci
clin
contrd, ele pledeazd pentru fixarea unei virste mult mai inaintate
ca
virsta-minipS- pen_truintrarea in monahism, adicd in jurul anilor 40_b0.
- Totugi, finind. seama de faptul cd din canonur ig d si- visite, ."_
zultd cd el fixeazd la 16 sau 1? ani virsta primirii ca novice, urmeaz6 cd,
4r v - Vr (Trul.) 131

In lumina principalelor norme canonice, rinduiala pentru intrarea in mo-

nahism ar treUui stabiiitd astfel: la 10 ani se pot primi simpli vie{uitori
sau frati, la 16-17 ani se pot primi in noviciat,la 20-27 ani pot fi
tungi in monahism.
Norma inscrisi insd in canonul 45 Trulan, cu privire ia iimita mini-
n-ri clevirstd pentru intrarea in mindstire 9i apoi qi in rnonahism, trebuie
infeleasd in spiritut prozelitismuh:i mona]ral, de care atit din textul ca-
nohului prezctrt, cit qi clin altele (41, 42, 43, 44,45, 46, 47, 48,49, etc')'
Trulan.
se poate vedea c5 erau animali parinfii intrunili la sinodul
Men{ionim in fine, cd Ei in canonul de care ne ocupdm' se foloseEte
cuvintul hirotonie, pentru a exprima doar actttl hirotesiei prin care sint
instituite diaconilele.

CANONUL4l:(NOVICIATUL$IISPITI1iDACELORCESE
CALUGARESC)
cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (si-
li se cade
hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate,
"ruf intii str intre in min-6stire ;i sd se deprindd cu via{a schimniceascd
.u
trei ani sd se supuni in frica lui
lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de.
ii"-""r*", intiiiiat;rtorului (exarhr-rlui) mindstirii, qi sd- implineascb as-
cultarea cea intru toate, clupi cum se cuvine. $i astfel,- marturisind ei
(""il;"d;-'i dorinla) dgsttle alege,reaunei asemenea viefi'-;i ci.-o im-
ispiteasci (cer-
Lri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se
(episcopul) din acel loc. Dup[ aceea,
ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul
sd peireaci cu stlruinii timp de un alt a', in afara locului
i" "."it chip
lor. Cdci atunci vor cla (produce)
i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul
ci urmiresc
Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci
aceasti iir-,i;t" pentrii insupi binele cel adevdrat. Iar' 6uni implinirea
"""i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i
,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea,
locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo
l""tri;fa ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)' spro
rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin
acel loc.
Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sullor, in afara pricinilor po-
menite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia
i; i;-;"-enitele (numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea,sd'i
vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;ti-
ind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9i
intorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de im-
pirifia cerurilor" (Lc. 9, 62).
(Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II)
Canonul Prevede trei ani de ispitire sau de noviciat in mlnistire
si apoi'un'an de incercare in afara niinestirii, ca astfel sd poatl fi veri-
i'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor care vor si devin5 monahi. Se inter-

'l
j

I
 42. 43 V * VI (Trul.)

zice apoi
1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previd
mijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moa
nereglementar.
se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului,- ca unul care
apare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^.

CANOi{TJL 42: (PUSTI.IICU SA NU UMBLE PRIN LUME)

orinduim ca cei numifi pustnici, care sint imbrEcafi in negru
gi p-urtind canetele (nu-Ei tund parur), cutreierd "Lte1r" petie-
-c-u-p-leJe
cind printre birbafii laici, Fi printre femei pf aufAi*irra
1usiie1l-flga-
duinfa.lor_ proprie, (votul), daci tunzindu-,si pretere, areg (doiesc) 'ra
pli,
measci schima (chipul Ei_rinduiala) celorialfi monahi, l_' ace;tia
sI-iie
agezafi in ministire pi si se numere printie frafi. Iir de nu a" ul"g*
aceasta, sd fie cu
-desivirgire goni$i din cetdli, ;i si locuiascl pustiuriie
de la care gi-au pldsmuit gi numirile.
(Can,.4 sin.1Y ec.; 4 sin.l-il)

. Din cuprinsul canonului se ve.re cd Ei in veacul al qaptelea,,mai

exist_aupustinici sau eremili independen{i de agezdrite-minasfiregti'gi-de
ierarhia bisericeascd. Acegtia, trdind un' timp prin pustirr"i, "ulreie"iu
lutnss dedindu-se Ia acte neconforme cu starei lor, carleera cle fapt iclen-:
tica cu cea monahald Ei intemeiatd pe vot cdlugdiesc. penrru a curma
o
stare ilegald in care se gdsesc acegtial fa-{d_
de noimele existente cu privire
Ia rnonahi, precum gi pentru a 6vitb defdimarea stirii monahale, cano-
nul dispune inchinovierea acestora in mindstiri, iar pentru cazul
cd ei
nu ar Ji de acord, dispune sa fie alunga{i din cetd{i in pustiuri.

;' cANoNUL 4a (oRIcE pAcATos sE,poATEcALUcART)

fi -e-steingiduit cregtinului, s6-,si 4_"uga viafa ascetici, gi ca, pE-
rdsind viforul cel prea tulburat al treburilor-vie{ii, si intre i" i"i"artire,
gi.srd se
-tundd dupi chipul cel rnonahal, chiar dac5 ar ti tost p"i", iri
orice cddere in grepeali. c6ci Mintuitorul nostru Dumnezeu a zis:
cel ce vine la Mine, nu-l scot afari,. (In. 6, 3?), agadar, vief,rire ;";;;: ,,pe
ticd zugrSvindu-ne (infdliqfu1du-ne) noua viafa cea intru' pociinf5, o
incuviinfim (aprobdm) celui ce cu adevdrat (in mod sincer) i ie herizepte
(dedicd); pi in nici un chip (fapta vielii lui de mai inainte) nu-I impiedici
pe el de la implinirea (ajungerea) , rirrr!
lintei sale.
, , l . a i f . . 1
(Can.4 sin.IV ec.2,4, sin.I-II.)

canonul stabilegte principiur cd nici o gregeali sdvirgitd de cineva,

nl.poate constitui o piedici in calea intririi ln monahism, pentru moti_
r/ul ce starea monahali este o stare de pociinfr, irlr cei ce vor s{ se
poca_
iasci trei:uie neapirat adrnigi la aceasta,nimeni neputind fI resplns.
 (33
44-46 V--vIGrul.)

, CANONUL 44: (OSINDA CALUGARILOR PENTRIT CALCAREA

CASTITATII)
. Monahul prinzindu-se (gSsindu-se) in desfriu, sau luindu-Fi (du-
vie-
"itr6.r-qii iemeie pentru insofi-re in . cisitorie, ori pentru impreund
(tara cdsdtorie), sI se supunX, dupi canoane (pedepselor) pentru
i"i"u
cei ce au desfrinat.
(Can'.16 st'n.IV ec.; 79 Aneira.; 6,78,79 Vas' c' Mare)
Dispozi{ia eanonului se referS la pdzirea..votului castitdlii, prevd-
zina pea'eps"i" "o""spunzdtoare pentru monahii care s-ar cisdtorii sau
care ar sdvirsi desfrinare.

CANONUL 45: (LUXUL SMINTE$TE PE CALUGARITE)

De vreme ee am aflat, ci in unele mindstiri de cdlrrg6ri{e, eele
"" oo" te se invredniceascd acelui sfint chip (de chioul acela sfint). mai
intii se imbraci de e6tre cei ce Ie acluc in haini de mitase si de tqate
felrrrile gi chiar crr podoabe impestrifate cu aur 9i cu piatrS (o,ietre
icumpe) astfel, aproiiitrdn*se de altar, se dezhracE de vcgmintul cel
dintru atit de scumpe rnaterie, li indatb se sivirgese (face), asupra lol
binecuvintarea cea pentru schiml ;i Ie inve;mintd cn haina cea-neagre,
- orinduim (hotdrim) ca de acgm inainte acest lucru sd nu se mai facS;
cici nici nu este cuviincios, ca aceea care, prin propria sa alegere' (ho-
tlrire), cu voia ei lepficlind acurn (deia) toatl elesfdtarea vietii Ei ittrbr6-
qi intarind*o pe a-
tigind petrecerea (viefuirea) cea dup6 Dumnezeu,
leasta prin cugetdri neclatinate, Si astfel venind la mindstire, - si-i
vie din nou aminte printr-o podoabd ca aceasta,stilcEcioas6 Si trec5toare,
cele pe care le-a gi-dat uitdrii (cele cirora le-a $i fdcut uitate), iar din
ac"a"ir sI ajungd (devini) nehotlriti ;i sd-Si tulbure sufletul aselnenea
valurilor cart n[ptrdesc (inrrndd) ;i care se intorc incoace fi ineolo, incit
ajunge (se intimplS), ca nici mlcar o lacrimd sd nu mai poat5 varsa,
gi sd araie prin trirp umilinla cea din inim5. Dar Fi de ar sc1pa, dttnF r-urn
este firesc, vreo micd lacrimfi, ea s5 fie socotittr de citre cei ce vi"l cX
se intimpld acest lucru, nu atit pentru .inclinarea, (aplicarea) cd-
tre asceti-canevoin!5, cit pentru a p6rdsi lumea ;i cele dln lume'
(Can.726 Cartg.)
Canonul aratd eum nu trebuie si se procedeze la pregdtirea cere-
moniei de tunclere fn monahism a femeilor, condarn.nindca de$ertdciune
Si sminteli, unele obiceiuri neconforme cu seriozitatea aetului, eare se
introduserd sub influenf.l necre"stineascd.

CANONUL 46: (CALUGARITA SA NU' TASA SINGTIR,A' DIN

MINASTIRE)
Cele ce si-art alcs viafa rscetici li sint a;czate in rrrin6stirc si nu
iastr deloc de acolo. Iar daci le-ar tiri (impinge) pe ele sprc acest lucru,
 134
47. 4E v -. vt 1Trul.)

vreo nevoinfr de neinliturat (inevitabila, neapdrati),

necuvinta-rea gi cu invoirea inaintestitdtuai.ui, sd-I faci cu bi_
da" fi-'ut,rr,"i, nu ele si'-
Bure de sine, ci cu oarecare bitrine si cu ceie;;i ;; fiunte
din minxstire, dupd p_orunca cirmuitoarer (proiestoasc)
Gg"-"r*ii
afarl (de mindstirci n*Ie este lor nicidecu- i),g?J"itl"'' io" a rrormi irr
Dar qi birbafii care duc viaf'. uronahard,
dac' i-ar apdsa rrevoia,
sd iasd si ei cu binecuvintarea celui ce-ir]o-i""t"ai"1nt
-ori,rjuite conducerea
legumenia), a;a cd cei ce calci rinduiara cea u",r.r,
tt bdrbafi,rie ailo,j;i',
$J#|:"T:J[."" remei,'i ri"-"'piei #r."txrlo':1p"a*lr-
(Cart.47 Trutan)
,..:
Se interziee cdlugdrifelo-r
vreo cauzd binecuvintatd, _sicdlugErilor, sir iasd clin rnin5rlire far?i
Ei fdri incr-rriiinqar;u;";ril";;ii ministirii rcs_
pective. Cdlugdritelor,' in'spccial, Ii
se interzic.ecu A"s"i",oi.ri.u,
sd dolirrnii
in afara min5itiriior.

CANONL 47: (NECALUGARII SA NU DOAR'\,fA

lN T\,'INASTIRE)
si nu doarmi nici femeia in min-rstire
bxrbiteasch, nici rriirbat i'
cea femeiasctr, rrentr.u c5 se cade, si fi;
";Ji";;;i'i"n ararr de orice
bxnuial' si sminteard, gi sd-qi i"a*pt"
r,iata lor spl'e ceea cc este cu
bun chip (bine uli.cut;
9i statorni" lui I)'mnezeu. rar rraed 'a
face cineva a"uit l,r"r,r, uri ac-al iiJir.uintoa)
"te"ic,,r"i au u"-ii laic si se afu_
riseasci.
(Cart.78,20, 22 sin. VII ec.)

. Pentru pistrar-ea bunei rinduieli in-ce. priveqte viafa mindstireascti,

se interzice ci feme'e ;;;;;iri -inarti"'i atk;b;til
s5 doarrnd in mrnsstiri $de f;;;;i, .;L;il;;;';,i"iiirii';r .ru., "u bdrbafii
pentru pentru clerici
$i laici.
se in{erege insd, ci aceastd afurisire
suspendarea, $i cd numai in cazul in cazul clerieiror este doar
riiciior ."';p;A'"i.riiri"uu adevdrati.
Deci nu se prevede nici pentru "l-tu'"i.r
pentru arta cd se aplicd pentru
un timp determinat. Ests ao p.u.irpr.t,
c[ pentru o-"rtr"r de infracfiune
respective trebuid ;;-'fi" cu termen, iar nu date pentru
ilr1"gr"*

CANONUL48 (Dr"vJgj1TUL,
gr CELTtsATUL
DIN CLERUL DE 1\4IR) Eprscoprl,oR Al,rj$r
Femeia celui ridicat Ia vrednicia.(demnitatea)
mai inainte de birbalur sru,. u.rin i,rf"r"g"." episcopiei, divorfind
hirotonia e.pisco-paliasupra irii i;;;;Ji;"ireciproci) dupi
r""i !e intre intr-o mini.stire zi<ritd de-
parte de srtagul (locuinla) upi."i-p,i"i
ri ra uirrr ;;;'l;""eficicze) trc
49 v-vr(rrul.)' 135

ingrijirea (cea) tlin partea episcopulrti; iar de s-ar arita vreclttici, si se

iniinteze;i la treapta (slujba) diaconifei.
( C a n . 5 , 5 1 , A p . ; 3 s i n . I e c : ; 7 5 s i n .l V e c , ; 7 2 , 7 4 , 3 0 T r u t ' ; 3 ' 4 , 2 5 ,
70 Cartg.)
Dispozifia canonului prezbnt a fost interpretata mai mult ca. o re-
comandaie clecit ca o oblig:alie, intrucit ea nu este insolitd de sanc[iuni,
adicd pentrtt notivul cd ntise prevedeuici o pedeapsbin caz de nee;<ecu-
tarea Li. Interpretatd astfel, ea nici nu a fost apiicatd decit in cazul cind
cei in cauz6,au gdsit cd pot face uz de ea, aqa incit, ss rIlJ s-a impUs ca
norrnd generald decit prin veacul al XIV-lea.
ceea ce trebuis refinut in mod special, este ci dispozifia acestui
canon, se afld in strinsi legdturd cu aceezra canonului 12 ai sinodului
Trulan,si"at-ti"iunadintreelenupoatefipusddeacord'cudispozilia
canonuiui 5 apostolic, care interzice ca lln cleric sd-9i pdrdseascdsolia
pentru
' rnotive-de evlal'ie (vezi interpretarea can. 12 Trttl.)'
In prezetul canon gdsim intrebuinlat cuvintul- divor!, ;i dispozi{ia
referitoaie la aceasta,poate fi invocati spre a-l legititna, prin analogie,
divorlui clericilor pentru motive binecuvintate.
In canon se mai vorbegte qi de treapta diaconieri'llritl carc trcbuie
sd se infeleagd desigur o slujbd nr:nronahalS,in cadrttl viefii minlstire$ti;
o indeletniciie asemdnitoare cll aceea a diaconilelor din viala laic5, iaq
nu o treaptd monahald.
In fine, din textul canouului tru rezultd t'tici petltru episcop ol-rli-
gafia de a se calugdri, qi nici pentru solia sa, cdreia, dup5. divorf i se
iecon,andd sd intre-in ministire- Sotiile puse in aceastdsituatie se duceau
la mindstire numai clacd voiau, 9i chiar la mindstire erau libere s5 intre
sau nu in monahisn. Nu pufine dintre acestea refuzau sd se duci Ia
ministit'e, s,ifie ca igi ,continuau conviel,uirea cu soli,i lor devenili episcopl,'
fie cd tr5iau in lume in mijlocul familiei lor, itripreuni cu copiii, pdrinlii
sau alte, rude. Abi:r foarte tirziu, prin veacul 13-14, i s-a dat canonului
interpretarea cd sint obligate sofiile celor aleqi episcopi sd intre in mo-
nahism, iar ei ingiqi sd devind monahi.

CANONUL 49: (MINASTIRILE SA NU SE SECULAP"TZEZE)

lnnoind qi acest sfint'canon, orinduim ca min5stirile, odatd sfinfite
(consacrate) cu invoirea episcopului, sd r6min5 pentru ,totdeauna minis-
iiti, pi bunurile (lucrurile, averile), care atirni (!in), de ele (le aparlin
lor), sd se pflstreze (pe seama) mindstirii 5i si nu se lrai poatA face ace-
lea loca;uri lumegti, nici sd se dea acestea de citre cineva, oa-
menilor (b[rbatilor) lun-reqti (rrireni), ci chiar dacd s-a Si intim-
plat acest lucru pin6 acunr, orinduim ca in nici un cfiip s5 nu aibd
iarie 1sanu se !ie).-Iar cei ce s'ar apuca (incunreta),de la canonul (orin-
duirea), de fatd (ilainte) s5-I facd, si fie sultttli cercetdrilor (pedcpselor)
eelor din canoane (prev5zute in canoane).
( C a n . 4 , 2 4s i n . I V e c ; 1 3 s i n . V I I e c . )
 t36
50-52 V-W(Trut.)

,-'- Dupi eum textul

. canonului aratd, el reprezinti reinnoirea dispo_
ziliei -cyprinse in canonur 24 al sin. IV u"., 'p"i., ";
vE v ;..i;i;i""
mindstirile sd fie trnsformate in ldca;ir.i fume,.tii--^^ ;"

CANONUL 50: (OSINDIREA PENTRU JOCURILE

DE NOROC)
De acum inainte-nimenea clintre to!i, fie dintre
laici, fie clintre cle_
fgi -sEnu joace"a",r"i.-ri" e;;i ;:;; p.i'au. "ir,"i;i taiila eevade acest
fel, daci ar fi cleric re ru "iiu"i.eas"x,
iar craci ar Ii laic si se afuri-.
seascd.
(Can.42, aJ Ap.)
Se reinnoiesc, in- paTte, dispozi{iile cuprinse
apostoliee, care interzic qi ele in canoanele 42 qi 48
56cui'cu zaruri, $i in genere jocurile de
noroc' ca incompatibile cu principiile morale
si "oi""itEiura crestineascd.
CANONUL 51: (CRESTINII SA NU SE FACA
MASCARICI)
- 3-"911 sfint 9i ecumenic sinod ii oprepte cu totul pe cei ce se numesc
mEscdrici (mimi)- si nriygJiptile (spectacolele)
priveliptile lrepiezeritaliile) ae'"'iiiiouru_, acestora,apoi creasemenea$i
p-_rec^um qi a se imprini (exe_
cuta) iocurile de r"":1-(dt" cort). rar dace cinevu ,r*ro"otu;te (dispre-
luiegte) canonul de- fala ;i se uu ;; sine Ia ;;"; ;i;-acestea
oprite, de ar fi cleric si se cateriseasc5,iar ce sint
de ar fi laic si se afuriseasc6.
. (Can.24,65,66; Trul.; 54 Laod..;IS Cartg.)
canonul condamnd anumite ma'ifest5ri, care
sub pretextur distrac-
ttgi sag al artei, fie_cd-i supuneau fe unii profesi.nigti la suferinfe,
uneorimerseau care
oini ra cruzime,
tie ca-iqlitqd!a litri,".a-ciprimejdu_
apar' F i";;ln atitd'ai"i'i'"oiaie
sauin finuti
iffi?Jat:,-sau'sd
Prin aceasti m6suri, Biserica nu a condamnat
arta Ei nici distrac-
fiile morale gi decente. Nu u condamnat gi nu ;;a;;;
spectacoreiede
artd qi nici alte reprezcntalii cu caracter distracii",'"lu.utiv,
asemeneanici pe cei angaja{i pentru astfel de etc.; de
_urii"rtiri.
CANONIJL 52: (I,ITURGHIA DARURILOR,MAI
INAINTE SFIN-
TITE)
rn toate zilele post'-lui sfintei patruzecimi (pdresimi),
bxti si duminici si de sfint a zi i finavestirii,'si afar5 de sim-
ghie a celor mai inainte sfinlite.- se raJa stnta Litur_
(Can. 66,69 Ap; 49, 50, 57,SZ Laod..)
, s" introduce regyl-a, ca Liturghia darurilor
sdvirqeasci in toate zilele postutui-Mare, acricd mai inainte sfin{ite si se
al porl pagti,
cu exceplia zileror de simbitir qi auminici:-i;"i;;;-.f,a riui'"rintelor
ndvestire. zilei de Bu_
53-54 \r - w (Trul.) 137

CANONUL 53: (RUDENIA NA$IEI DE LA BOTEZ)

De vreme ce rudenia (inrudirea) cea dupi suflet este mai mare
decit leg6tura trupurilor, iar noi am aflat ci in unele locuri unii pril
mesc copii din sfintul ,si d[tdtorul de mintuire botez, 9i dgpl aceea in-
cheia insofire de nunt6, (cdsitorie) cu mamele v[duve ale acelora, orin-
duim ca de la (canonul)'de faf5, nimeni si nu rnai facd un lucru ca
acesta. Iar dacS oarecare ar fi pringi f6cind acest lucru, dupX canonul
de fa!d, unii ca aceqtia si se lase (depirrteze) rnai intii de Ia aceasti
insotire nelegiuitX, iar apoi sd fie supuSi certdrilor (pedepselor) celor
pentru desfrinafi.
Se interzice cisitoria lntre naqi qi mama finului, adici in gradul II
al inrudirii spirituale, care se naqte prin actul finerii la botez. Astfel,
fiind, se infelege c5, in spiritul canonului qi in rnod logic, este interzisd
clsdtoria gi intre rudele spirituale de acelaqi fel, in gradul I, adicd intre
nagi qi fini.
Fdrd indoiald ci este'exagerati teza canonului. cd rudenia spiritu-
a15 ar fi mai presus decit lnrudirea cea dupd trup intrucit aceastdrude-
nie spirituali nu are totusi caracter de tainfi, ci numai gelleral, molal-
religios. Daci teza respectivd ar fi real5, ar tlrma si admiti exagerdrile
unor legiuitori, sau si numai tilcuirile mai tirzii de canoane, care a extins
impedimentul inrudirii spirituale la grade mai indepirtate decit ar fi
cele ale inrudirii fizice, de singe sau de cuscrie.l

Fr 1,, Menlionim si curiozitatea c{ prin aplicarea acestui c?non, s-a ntrscocit o metodd noutr
de 4ivor!, gi anume aceeaci daci tatdl tsi tine propriul siu fiu la botez este obligat
sI divorleze de solia sa. Aceasttrinterpretarc, care pare ln fond ittstl din punct de vedere
al unul tnteles formal, a dat nastere la nurneroaseabtrzut'i. Intr-adevtrr, lntr-un atare
caz, zr plrea ci solia devinl rud{ spiritualtr de gradul II cu so}ul ,si lntr-un asemenea
grad de lnrudire spiritualS este interzisd cisitoria, iar celor clstrtorifi li se interzice con-
vieluirea si slnt obligati str divorleze.
Aceastl interpretare pare numai a fi justI, pentru faptul c,{ lntre sot si sotie nu tncape
. nici un fel rle lnrudire, rrici dc slnge nici de cuscrie, qi cu atlt mai putin o lnrudire spi-
ritualtr, lntruclt ei formeazi lmpreuni o fiin{d, attt sub raport fizic, clt gi sub raport
spiritual, iar dac{ nici raporturile fizice dintre soti, nu produc vreo lnmdire fiind amtn-
floi un trup, apoi nici raporturile de naturd spiritualI nu produe vreo astfel de lnrudire
tntre soti, ei formlnd amtndoi un suflet.
, .De aici se vede ctr lnterpretarea atit de cunoscut{ pe care am mentionat-o qi care a tost
. . folositi In cele mai dubioase scopuri, este de fapt o ristdlmiclre amlgitoare, iar nu o
interpretarc propriu-zistr.

CANONUL 54: (RUDENIA DE SINGE $I DE CUSCRIE)

De vreme ce, dumnezeiasca Scriptur6 ne invafi pe noi in chip
Idmurit astfel: ,,Si nu intri Ia nici o rudE a trupului tiu, spre a-i des-
coperi ruginea ei" (3 Moise 18, 6); de Dumnezeu purtXtorul Vasile a nu-
m6rat (inEirat) in canoanele sale proprii citeva dintre cdsitoriile oprite,
trecind cu vederca pe eele mai multe, dar cu amindoui gltindu-ne noud
€eea ce este de folos. Cdci lSsind Ia o parte mullirnea numirilor celor
rupinoase, ca sd nu spurce cuvintarea prin vorbe, a cuprins necurEfiile
 I38
55. 56 v - VI 1Trul.)

prin numiri indeob,ste,prin care ne-a ar[tat

noui peste tot cisf,toriile
cele nelegiuite.
Dc vreme c.e ins6, p'intr-o astfel cle tdcere
'rin oprirea neli-
;i 'uirr"rt"cat
muritx a cisitoriiror celoi neregiuite,. insdgi fir;;- r-o
am chibzuit (socotit) i'rpreunhli ;re sine,
arrtdm'urai pe toli-1,r"a"operit) cele
in privinla aceasta,'orinduind de acum inaintl,'Ja^si-caaa
sub ca'o'ul
de 7 ani, - de buni seami crupd ce aceia s-au dcspirfit
cte inso{irea
nelegiuitS, - cel ce s-a impreunit cu r/ara sa (clintiia),
nrmti (cdsdtorie), sau tatir ii tiut, cn spre iuso{ire {e
-rnama si tu rilci, sau tatrl ;i fiul
cu clouE femci surori, sau rrra'ra si fiica ."'aoi ili; sau croi lr.'"1i "ii
doud surori.
( C a n . 1 9 s p . : 2 6 , 5 3 , I r u t . ; 2 N e o c e z .2; 3 ,Z T , 6 g ,
Z S , T 6 , T g ,T g , g T
Vas. c. M.; 11 Tim. A[er.; S feoj.-eier.l
se enumeri citeva
9a7uri precise de inrudire de singe gi de i'rudiro
a cuscriei, in care este interzisd cdsdtoria, gi anuin",-pi"a ra graclul IV
al rudeniei de singe, 9i pind ra gradur IV at riideni;i;;
J,rr""iu.
- Menlionirn cd aceste opreliEti nrl au rdmas la linrita fixatd de c;rno-
nul Frez_ent,ci s-au extins ra inrudirea cresinge pi"ti;;rudul
siv, iar la inrudirea_de cuscrie, de asemen"u dupf vII inclu_
"ur" f" prezenta cazul,
pind in graclul V _- VI sau chiar si VII.

CANONUL 55: (POSTUL MARE SA NU SE

TIE CA ROMANII)
De vreme ce am aflat, cE cei din cetatea romanilor postesc
b-etele sfintului post al palruze-cintii'eat"riLil".i:'il;"tri'a in sim-
rinduierii
biseric-eptipredaniste,
romanilor si aib5 tdrie :- j s-q pdrut sfirrt"i"i Sir"'a, "'j'ii peste Biscrica
in- chip neschimbat, .;;;a;drc spune: Daci
verun cleric s-ar gEsi postind "finto duminicd
sau sirnbXti, afal.E dc una
sirrgurS,sE se cateiiseaica,iu,. a" ui:]i iaic sd se afuriseasci.
(Can.66 Ap.) r
Pentru a se intrzibe practica existentr in Biserica
posti in zilele de simbdtd ale marelui post Romei, de a se
al paEter,i, se repetd dispo_
zifia canonutui 66 apostolic, care interlice a-sl;;;ii-h;;inica
qi in zire
de sirnbdtd, cu exceplia unei singure-simueie,qi'*",r*'o""ea
mari a Pagtelui. a simbetei
canon,-pdrinfii, se n-iai referd, Ei la rinduiala bisericeascdpreda_
nisiti sau traditionard, -i,i';;;l
acric5 la o practicd i,itraia-o"Ji,iiti"
Bisericii.
i
CANONUIT b6: (posrul MARE NU sE TINtr cu ARMENII)
De asemeneaam^aflat
-ci in lara armenilor 5i in,alte locuri, unil
m5nined oud pi brinzE in simbetere
ri durninicile sfintei pltruzecimi (pd_
resimi)' r-s-a pirut a;adar si aceasta
fsf. sinoai "i"nir""i"" lui f)rrnne-
zeu cea din intreaga lume, sd posirrl urmind .rr*i-.irrgure riuduieri.
fie
5?-59 v-VI(Trul')

gi si se infrineze (depdrteze) 5i anuure de orice fel de sugrurnari, ca ';i

ne
de oui ,si brinzd "a". "it t rodul ;i facerile (produscle) celor de la care
infrinam. Iar de n-ar pizi-o pe aceasta, dacd ar fi cleric s6 se cateri-
seasci iar dacd ar Ii laic si se afuriseasci'
( C a n . 6 6 , 6 9A P ' )
Se condarlni practica armer,ilor de a minca oud,r;i brinz6- in
Smbeiete .ti aurriniciie marelui post .al paEtelui, dispunind ca _postul sd
." lit a in intreaga Bisericd, dupd o singurl rilduiala tradilona]i, iar nu
dupi mai rnulte.

CANONUL 57: (i'llINOr\SE OPRITE)

(Orincluim) cd nu se cuville sd se aducd la altaro trrierc ;i lapte.
(Can.3 AP.; 28,32,99 TruI.; 37 Cartg.)
se repeta o parte din clispoziliile canonului 3 apostolic, interzicindu-
se a se aduce in chip de prinoase la altar, miere ;i }apte'

CANONUT, 58: (I{IRENII SA NU IA SINGURI ST1NTA CUMINE-

cATURA)
In prezenta episcopului, sau a presbiterului, sau a diaconului, nici
unul dinir" ""i "ur" sint rincluifi intre laici, si nu-;i dea lui insu;i (sd
nu se imp5rtdgeascdpe sine insil9i ctt) dutnnezeie;tile taine. Iar cel ce ar
indrdzni ceva de a""tt f*1, sd se afuriseascd pe o siptimin[, ca unul carc
iucreazd (face) impotriva celor poruncite (statornicite), inr'Sfindu-se dc
aici sd nu cugete ldespte sinc) mai nrult decit trebuie sd cttgete (Rottr.
1 2 ,3 ) .
(Ccm.73, 18 sin. I ec.)
Canonul se referd la o practicd mai veche dupd care credincio$ii
laici, luindu-gi Sfinta Curnineclturd de la RisericS,o duceau acasd9i se
irnpirtd;eau iinguri. De asemeneaobiqnuiau a se face accst lucru chiar
si in fata cterulii. Din aceastd practicd se interzice numai a doua Pqrte'
adicd practica, de a se imp5rtiqi singuri. cr-edincio5ii.laici, chiar qi in
fala clbrului sacramental, fie in biseriid fie in afari de bisericl' Aceste
practici au fost cleterminate de mai muite cauze' qi anume de faptui cl
Lnii erau bolnavi, apoi s,i de faptul cd al{ii mergeau in cdl5torii indeplr-
tate. .:i in fine de faptut ci mulli doreau a se itnpelrtiqi 6ai des decit
nuteau sd vini la biserici.
Relevdm cd gi canonul prezent prevede afurisirea temporala qi cu
terrnen, ;i anume, pe tirr-rp numai de o sdptSminS.chiar 9i acest fapt
aratd practica desei impdrtdqiri in vremea aceea'
CANONUL 59: (BOTEZUL SA SE SAVIR$EASCA NUMAI TN
BlSERICA)
In nici un cltip, s[ nu se sdvirgeascahotezul, in paraclisul care se
gdse;te iniuntrul uirei case, ci acei care doresc si se ilvrecfu.riceasclde

,
i
i
 1{b
60.61 v-W(Trul.)

Iumlnarea cea neprihdniti (de sfintur Botez), acela

sd meargd ra bise_
rlcile cele obgtqti, acolo si se fac5 p6rtaii au *oJ dan lar de s-ar
!i
prinde cineva nepdzi'd cele orindriie
d! "oi-ai"e*o.-ii "turi" sE se ca-
teriseasci, iar dac5 ar fi laic sX .se-aimriseascX.
(Can.37 An.;-IB sin. IV^ec.;31,!!,Tnil.;70
sln.VII ec.;6 Gang.; S
Antioh.; SSLaoct.it0 Cartg.; Z sti.-[_fu.1

Se r-epetdparfial dispozi{ia canonului 31 Trulan, fdrd

cd. botez'rrl in paraclisele particulare se poate sivirgi'toiugi a se mai arita
* "p-;;;;;
episcopulrri, ceea ce nu inseamni insd, cd u"uirtl'bu"i" ,"."procrusd a
canonului 31, ar fi abrogatl.
l'li
CANONUf, 60: (OSINDA CELOR CE SE PREFAC
I\iDRACITI)
De vreme ce Apo.st-olul vestegte, ,cd cel oe se lipegte
este un singur duh cu EI.(I..Co_r. de Domnul
-6, ?11, "uto inv"ae"_i "A Si-"J;';
predi (uneqte) pe sine potrivnicului (se tu"el,
una" rr"i" i"gxtora cu acela.
De-19eea6i pe cei:g s".prefac, (simuteazdj'" iiiff;"ipi,6i
din prieina
stric5ciunii obiceiurilor.(moravurilor) Ior, ii, *oa i""it"i"git
cele acelora (fapt-e),- i's-a p6rut inchipuiesc
r.i"oairr"il, "" r""l"r* chip sx-i certe
pe ace;tia cu aceleagt u:p1u
_"9"9!nfe pi "rrrrr.i, "E;;;-;;pi
supupi cei cu adevdrali indrlcifi,'spre rtrentate sint
slobozire de t.r."u*ua diayolulu!.
(Can.79 Ap; 24 Ancira; gJ Vas. c.M.)

canonul prevede mdsurire de vindecare are celor

care, pentru
gl:i^:""r*nilor qi pentru explcatarea crecluritdlii ror, simureazi amE-
ntzarea. demo-

CANONUI. 61: (OSINDIREA SUPERSTITIILOR

---v+r*ar!vr!
LEPRACTICA)
$Ir A CELOR CE
Y

Cei ce se dau pe mina ghicitorilor, sau a eelor ce

sau a altora de acest fe!, ca ire ra aceia re i";"t" se numesesutagi,
Gti"'l ?"" ce ei ar voi
sd le deseoperelor, si cadx sub canonul de 6-""ii,"i"pa
orinduit (hotdrit) rnai inaint" au "1i"" pirinfi cele ce s-au
iertiri (pedepse),trebuie sE fie i"o"ui-;i despre acegtia. aceleiasi
-(aistraclia)
cei ce trag dupd "i"?ir'ili,:Tii'j
astfel de dobitoacespre invesetirea
pli' qi cei ce spun noiocul si "*uurx sp!1a'neamutul- 9i vdtdmrea cetor sim-
mulfime de alte oarecarezieeri de acest'fei, ;il;;;rr'.?*it"[".,*ulogia) 9i o
bele cele desartealg trup' vor-
33te-c;1ii,6ipe cei ce-se ";;;"-;;nitori
gi vrijitori, 9i cei ficitori de nori,
ae' apaiet"are, (talismanuili-erri"itori.
cei ce strruie acestea .s! nu se schimbi gi nu
de meetesuguri, pierzel{rc se feresc de astfel
ii p"eiiisii ("ii;;.5;i,'iliii,,i-
dafi cu totul din Biseric', p"""irtti-"i"auiesc qi sd fie reptr-
sfintele canoane. c'ci ce
impHrtipie are lumina cu intunericirli-b"-nezeu
precum zice apostolul, _ sau
impreunx petreeere are Bisericu l"i ee
cu ia'oliir sau ce parte
62 V-VI(Trul.) t41,

are credinciosul cu necredinciosul? Sau ce potrivire este intre llristos

gi Veliar? (II Cor. 6, 14-16).
(Can. 65 Trul.; 24 Neocez.; 36 Laod.; 7, 65, 72, 87, 83 Vas. c. M.
3 Gang.)
Orice practici, superstilii, ca gi indeletnicirile menite sd ducl in
eroare, si amdgeascdpe oamenii mai simpli, sint condamnate de BisericA
in genere, indiJerent cum s-ar numi acestea.Cei ce s-ar deda Ia practi-
carea lor, umblind cu vrdjitorii, cu preziceri, etc., 9i nu le-ar abandona,
urmeazd a fi supuEi pedepsei excomunicdrii. l

CANONUL 62: (PRAZNICILE $I DATINILE PACINE$TI SA NU

FIE TiNUTE DE CRESTINI)
Apa zisele Calende gi cele numite Vota ;i cele chernate llrumalia,
pi priznuirea care se face in cea dintii zi a lunii lui Martie, voim ca de
indatd sd fie'scoasd din viefuirea credincio;ilor. Ifar rnai lep6dSm pi jo-
curile obtte;ti (dansurile publice), ale femeilor' ca necuviincioase, gi ca
putind nagte (provoca) multi pagubi pi vdtimare dar incd 9i jocurile
(dansurile) jucate (executate) fie de bSrbafi, fie de femei, in numele
(cinstea) celor numifi in mod mincinos, dumnezei, de cdtre elini (pagini)
pi slujbele (ceremoniile), - ce se fac dupd un obicei vechi qi strdin vie{ii
cregtinilor, - orinduind, ca nici un bdrbat si nu se irnbrace in iraini
femeiascS, sau femeia, in cea care se potrivegte blrbafilor, dar nici sd
nu puie asupra lor obraze (mdsti) de haz (comice), sau de batjocuri (sa-
tirice) inchipuind satiri, sau de jale' (tragice), nici sd nu se strige nu-
mele blestematului Dionisos, cind se strivesc strugurii in teascuri, nicl
turnind vinul in vase si nu stirneasci (provoace) risul, fiptuind cele ale
riticirii diavole;ti, sub chipul neqtiinfei sau al degertdciunii.
De aceetr cei care de acum inainte s-&r apuca sd facl ceva din cele
zise mai inainte, dupi ce au fost pugi in cuno,stin$5,acestol'a poruncirn,
ca acegtia, dacb ar fi clerici si se cateriseascdiar dacd ar fi laici sd
se afuriseascd.
(Can.24,57,65 Trul.; 54 Laod.; 13 Gong.; 75,45,63,Cartg.)
Se condamn6 superstifiile, apoi obiceiurile pdgiuegti gi indeletnici-
rile imorale in sine, sau de naturd si provoace imoralitatea. Era firesc
de altfel, ca anumite practici pdgine" legate de cultul politeist, sd nu fi
dispdmt ugor din obignuinla cregtinilor, care se convertiseri de Ia diverse
religii pigine. Multe dintre acestea,au durat timp indelungat prelungind
semipdginismul, care fusese deosebit de puteruic din primele veacuri, qi
care se manifestase, chiar gi dupd Constantin cel Mare, ca un fel de stare
care a rezultat pe de o parte din rezistenla tradi$iei pdgine, iar pe dq
gltd parte, din spiritul concesorilor cre$tinismului.
Intre practicile pdgine care au supraviefuit, se num5r5 mai ales
aqa zisele ceremonii ce se sdv'lrgeau in primele zile ale lunilor care se
numeau Calendc, apoi sf,rhdtrtrile impreunate cu petreceri zgorr:otoaseEi
 112 V - (Tlul.)
63. 64 VI

indecente, cum erau aga numitele vota qi Brumalia, amincloua legate

puternic de cultul pdgin, qi anurne, Vota, sdrbdtorile oilor sau ale zeului
Panll, 9i Brumalia, sdrbiitorile vinului sau ale zeului Dionisos
1f:acfriiry.
CANONUL 63: (SE OSINDESC MARTIROLOGIILE Fz\I_SE)
Poruncirn ca patimile rnucenicilor (chinurile rnucenicilor) rrrarti-
rol-ogiile, cele plSnuite de citre vrd;magii adevdrului, in chip' ca s-6i
defSimeze pe nrucenicii (martiri) Iui Hristos, ;i ca s6-i aduci la ,r""""-
din!6 pe cei ce le asculti - si nu se rispinrleasci plin Bisericr, ci accla
sd se dea focului. Iar pe cei ce Ie prinreic pe acest-ea,
sau le cinsteic yic
ele ca adevirate, ii clirn anaternei.
(Can.60 Ap.; g sin.VII ec.;59 Ltrcttl.)
Nu numai cd se condamnS.martirologiile false, interzicildu-se difu-
zarea lor prin biserici,-ci se.gi dispune arclerea acestora, pedepsirea
Ei
eu anatema acelor care le-ar cinsti.
De aici se vecle grija pe care
,Biserica a plls-o Ei in pdstrarea texte-
lor cdrlilor cle cult, pentru cd martirologiile er^aucolec{ii orinduite calen-
daristie, ale vielilor sau si numai aie pdtimirii martirjilor, din care nrai
tirziu s-au alcituit viefile de sfinti sau sinaxariile.

CANONUI, 64: (MIRENII SA NU-\SI IA SLU.rfiA DE PROPOVA-

'
DUTTORT)
(orinduim) ci nu se cnvirre ca laicul sr fi'i cuvintare sau si in-
vefe in chip obgtesc (public) insuginclu-gi de aici slujba invaletorrrarcl,
ci si se supund rinduielii predanisite de cdtre Domnul, ;i si dcschidi
urechea spre cei ce au luat darul cuvintului de discilie (invdtitorcsc)
;i
ll,ilty9f" cele_durnn-ezeiegti de !a ace;tia. cici in Biscrica "uo rr,.,",osebite
madulare a facut Dumnezeu, dupd cuvintul Apostolului (I Cor.'12, 2,r),
pe care Grigorie Teologul, tilmrcindu-l in ornilia 26 araii lrmurit' rin-
cluiala cea intru ace;tia zicind: ,,pe aceasti rincluiali si o cinstim ft.a-
tilor' pe_aceasta si o pizim. unul si fie ureche, altul limbi, altul
mini, altul altceva,
ace,ea: ,unul si invefe, iar altul si invege (de la i*i,)i,-
Fil:p: ,,gi cel ce-inva{d (sa o faca) cu ,rpr*f 9i ""f ", ailiju-
lette) sa o taci cu bucurie, ;i cel ce slujegte (sa o faci) cu rivnd; sr nu
tim toti limbi, lucrul cel mai cu inclinare (pentru to!i), nu tofi
apostoli,
nu
..tofi .profefi, sd nu tilcuim toliu; ;i apoi spune: ,,Ce G faci
ns tine pd-stor,'oaiefiind? ce te faci cap,'picior fii;d?,, De ce te apuci
s[ comanzi oaste, fiind rinduit (pus) intre bsta;i?.
si in art Id ,i;i;:
lepciunea-p_orunce;te":,,Nu fi grabnic in cuvinte ,r,, t" rn5sura (intinde),
sdrac fiind, cu ccl bogat, nici nu ciuta sr fii mai in[elept a"cii i-"fli
lepfii".
^ - Iar de s-ar prinde ciner,a ati'gintl (cirlcinci)canonrrl tlc fafii, sr se
afuriseasci pe 40 de zile.
(C'an.33TruI.; 14 sin.VII: IS Laocl.)
65. 66 V -VI (Trul.) 143

i in canon se aratd in mod plastic Ei cu exemple din Sfinta Scripturd

precum gi din tilcuirea unor texte ale ei de cdtre Sfintul !tigg"i."
Teoiogul, cit de ttecesari este buner rinduiali sau orclinea in Biserica.
Pazind aceasti.ordine fiecare trebuir: sd indeplineascdslujba care i s-a
incredinlat. $i sd nu caute a-gi insuqi vreo misiune sau vreo putere care
nu i s-a dat,
Astfel fiind, nu este permis nici laicului care nu a primit puterea
invSldtoreascd ln BisericS, sd predice fdra incuviin{area din partea celor
care delin aceastdputere, sau sd rosteascdorice altfel de cuvint in public,
insugindu-gi puterea invalitoreascA. Adici nu-i este ingdduit sa trateze
in public chestiuni de doctrind, decit cu aprobarea autoritdfilor biseri-
cegti, careia i s-a incredinlat aceasti putere de cdtre insu;i Nlintuitorul,
(NIt. 28, 19; Rom. 10, 15; I Tim. 3, 2). Ctr' rinduiala deci, poate sti invcle
cele ale credinlei citiar gi laicul, dacd este cunoscdtor, daci are aprobarea
vreunui episcop sau vreunlii preot, fiind de altfel toli credincioqii obli-
ga{i sa mdrturiseascir pe Hristos gi aclevtirulile credintc'i, la care ne-a
chemat Et, (Mt. 10, 32).

CANONUL 65: (DATINA APRINDERII F.OCULUI I,A LUNILE

}iOI SA INCETBZE)
' Poruncim de la canonul de fafX (inainte) sd inceteze focurile care
se aprind de cdtre unii la lrtnilc noi, inaintea silagelor proprii de lucruri,
sau a caselor, ;i pe care, dupi un obicei vechi se apuci si le sarb. De
aceea, oricine ar face, ceva de acest fel, daci at' fi cleric si se cateri-
seasci iar dacd ar fi laic sd se afuriseasci. Cir:i este scris in (cartea) tt
IV-a a Impdrafilor: ,,$i a zidit l\{anase altar intregii osti a cerului, in
cele doui curfi ale casei Domnrrlui, ;i :t tt'ecut plin foc pe fiii sii, si
preziceau din setnne ;i ghicea clin zborul pisirilor, ;i a f6cut griitor din
stotnac, (ventrilogi), gi a inmulfit pe ghicitori, ;i a inrnullit facerea ri-
ului inaintea Domnului ca si-l minie pe El. (4 Imp. 21, 5-6).
(Can. 24, 57,62 Trul.; 54 Laod.; 13 Gang.; 1.5,45, 63,Cartg.)
Ca qi prin canonul 62, se ia atitudine impotriva unor practici tradi-
{ionale pdginc.,precum gi irnpotriva superstifiilor gi vrA'iilor [n generc.
Obiceiui de a -.5ri peste focr,rrila annmite soroace,s-a pistrat pinii
azi la diverse popoare,chiar Ei la noi.

CANONUL 66: (RINDUIALA PITAZNUIRII SAP'IAMINII I,UMI-

NATE)
Se cuvine ca, de la sfinta zi a fnvierii lui Hristos, Dumnezeul nos-
tru pini Ia noua duminicf, (duminica ttrmitoare) intreaga siptimind si
o petreacS credinciogii fird intrerupere in sfinta Bisericd, in psalmi ;i
cintece (imne) petrecind gi in cintdri duhovnice.sti, bttcurindu-se intru
Hristos, ;i sirbitorind ;i indeletnicindu-so cu citirea dumnezeie5tilor
Scripturi gi indestulindu-se cu Sfintele Taine. Cici astfel vom fi ;i in-
viali irnpreuni cu Hristos gi impretrni inil[a{i. De aceea,in nici un chip
 t44
67. 68 V - VI (Trut.)

sr nu se fae5 in zilele aritate alergiri de cai sau alte jocuri obgtqti

(populare).
(Can. 9 Ap.; 24 Trut.; 2 Antioh.61 Cartg,)

-P9ntru sdptdmina luminati se recomandd cregtinilor sd frcventeze

bisericile gi-si petreacd toatd vremea in.chip duhovnicesc
evitind petre_
ceriie de altd naturi.

CANONUL 67: (CREgTrNrr sA NU MANiNCE SINGE)

- Scriptura dumnezeiasci n_e-a_poruncit nouf, si ne ferim

de singe,
de sugrumat pi de desfrinare. Agadir, pe cei "uru airr-iricina
lacomului
stornac (pintece), cu oarece rneqte;ug piefac (pregdtesci i"
- -i";;; ;i"-
gele oricirui animal gi astfel il'mdnincd pe acesti,
ii certrrn @eaepsim)
drrpr-cuviin!6. Iar daci cinevu r-a"-apu"a (i'curneia),
.ru *",r* inainte
si mdnince in orice_chip singe de animal, aica ar }i''.t""i"
si se cateri-
seasci iar daci ar fi Iaic s6 se afuriseasci.
(Can. 03 Ap.; 2 Gang.) : ' : 'c 'J

Dupd cum se vpde rimpede, deEi.se pornegte de ra

cuprinzdtoare, canondl interzice i'n m'oa .pii"i"l-"o"."-"i"u o opreliEte mai
in orice chip
a singelui de animale.
,
CANONUL 68: (CARTILE SFIINTE SA FIE PASTRATE cU
EVLAVTE)
(orinduim).
-si nu fie ingdduit cuiva dintre tofi (nimdnui), si stricc
vechiutui ;i Noului TTta+;nt,;;;;_
i:l :,. j,1'"",,::"f,1"^ 'zarifilo"
1or ,st aregrlor (incercalilor) nogtii propoviduitori,
$i are sfinfi-
-"ai1i ii dasc5ii,
'riu sau sd le
dea spro nimicire, fie ao 1nu ril.a"iroJ, celor ce se
numesc ficatori de parfumuri sau artcuivi--aii;;l;i;';;i
(de- ;;;st f"i;
decit dacd au ajuns curnva cu totul ile nefolosit,
""i-iri" p"icina moliilor,
ori apei, ori intr-un alt chip.
. re" cel prins de acum inainte ci face ceva
de acest fel sE se afu-
ristlscS-pg -un an. De ur"-utauu (ra ru
pdrd astfel de cdrti, dacr acera u.i -al ot,r"i."ui"ai-"Ei cer ce cum-
"" r" ri""-p""tr"'ioi*,rr lui propriu.
nici nu le-ar da Lit_"ia "-p"" iul"r"
uiou gi spre a Ie p6stra, cl s-ar
apuca (incumeta) si Ie strice pe acestea.
(Can' 85 Ap-; Z.Tru!.;60 Laoit.; 24-cartg.;
Atatwsie cerMare, crespre
sdrbdtori; c1rig. Teorog. Despre cd4ite sltntii'siiiil"ii;
pre cd.rfile Sjintei Scripturi.) Amrilohie: Des-

Canonul apdri de distrugere atit cdrlile

Sfintei Seripturi cit gi
scrierile Sfinfilor Pdrinfi, prevazind pedeapsa
irapotriva celor care af
contribui intr-un fel sau altul la clistrugerea
acrstora. t
69-?0 V-VI(SruI.) 146

e"'Remilrcdm faptul cii pedeapsa prevdzutd de canon este afurisirea

pe timp de un an, adicd excomunicarea pe timp limitat.' i s r i
* in canon (68) so amiutrsr'lt!rgrrsLot.ii tli: cirrti (zarafji), care rru tlcbuic euiilunCa'ei
cu lil:r'arii, citci tlup:i cunl spune Zonarl gi lliilsarnon in comcntaliilc Ia accst cattott,
negrstot'ii Cc ctrrli erau mai rnulL ncgustori de hirtie. Iii cumpirau cirli, gi, fie calle
' \:opseapuginilc,fiecIptergc:ruscrisultle pe ele, car si le poall vindc peutru a fi
:.ii; folosite la scrierca allor textc pe ck:. Acest ncgo! dc hirtie gi rle cArti, a fitrcut ca mull.e
t l i n o p c r e l c c l a s i c c a l e s c i i t o r i l o r a n l i c i , p r r - r l i u r i; i r e i i g i o ; i s r i f i c d i s l . r u s c p r i t l S t e r g c f e a
tcxtului lor dc pc hirtia pe carc lusescll scrisc. lrr tirnpul Renlslttr,ii s-a girsil" urijlocul
< l t ra f a c e s i r c : r p u r i s c r i s u l c c l i i i n t i i p e a s t f e l d e h i r l i i .

CANONUL 69: (iTINDUIALA PENTRU.,INTRAITEA lN ALTAR)

Sd nu-i fie ingSduit vreunui din tofi cci carB fac partc dintre laici,
sd intre iniuntrul sfintului altar in nici un chip, ntt este insi opritd de
la acest lucru, puterea gi stdpinirea imllirdteascd, atttnci cind, dupd oa-
I'ccare predanie foarte veche, ar voi si acluci daruri ClreatorUlui.
' (Can.19,4'4l"aoc:-.)
Intrarea oricd.rr-rilaic in altar, ial pind in veacul XII chiar Ei a
calugirilbr nehirotonili, a fost cu ciesavirgire inte'rzisd, exceptindu-se
,impirralii, cirrora Ii s-a recunoscut privilegiul clc a intra atunci cillcl adu-
cr:atrdrrruri pc.ntru sfintul altar.
Din veacul XII incoace, Ii s-a permis Ei cAlugaritor 9i cilttgari{elor
sa intre in altar, insi nutnai cind trebuiau sd aprinda ,candelele,sau Iu-
minarile, satt sd indepiineascJr vrco aitd a.scultare. De asemeneil li s-a
permis cu timpul Ei altor laici care irnplineau unele serl icii, in }pgdtgra
pu sfinta slujbd, rinduiald care s-a pdstrat plnd astazi.
Prin ultimele cuvinte ale canonului se subliniaza importan{a Ei
valoarea obiceiului de clrept, ciruia i se recutloaEte puterea de lege, cdci
la acest fel de obicei, se referd expresia: orDttpdoarecare predanie foarte
vcchc".

|'.CANoNUI,?0:(l..Il)N1EII,ESATACA1NBISnRI(.]A)
'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiq-
tilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntl
li s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice:
,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac'
,3, 16; I Cor. L4,34-35) ,J
(Can.66 Trul. 44 l,ri;;cl.)

Opreliqtea pe care o cuprinde canonul nu reprezintd numai o mi-

'suri privind disciplina in timpul, servieiului divin, ci mai ales disculiile
.publice cu caracter religios-dogmatic,la care li se inter:ricr: femeilor in
speeialsi ia parte.
 746 71. 72 V - VI (Trut.)

CANONUL 71: (OPIiIREA DATiNILOR PAG1NE STUDENTE$TI)

-- 9"i ce invafi legilc politice' (de stat), nu se cuvine si foloseascd

s5-pi insu;easci (sr ia) obiceiurile eline;ti lpegine) nici s6 se duci la
teatre sau si faei (execute)cele ce se nunlesc tdvdliri (rostogoliri, trinte,
lupte), sarr sd se i'rblace cu haine care sint in afara fo"tosiniei ouj
$!e;!i'- nici in timpul cirrd incep invifiturile, sau cind ajung spi.e sfir-
,situl lor, sau, si zicent peste tot in genere, de-a lungul acestui fel de
invifitqrd. Iar daci cineva cle acum iirainte ar indrirzr"risd faci aceasta,
si se afuriseasc5.
(Can.24,51.,62,6S Tnil.; 24 Ancira.)
Din textul canonului ludm cunostinti cd in vrcrneit accc'a (an 691-
.692)existau gcoli superioarep€rntrustucliul drepttilui, si cd studenfii aces-
tora deqi erau crestini, cdutau sd pirstrezetradi{iile viefii studenfesti pd-
gine, ceeace Ii se interzicea cu clesivirsirc.
',' lil
,,.|T
CANONUL Z2: (CRESTINII SA NU SE CASATOREASCA
CU
BRETICI SI CU NECIi,IiSTINI)

- sd nu se ingiduie ca bdrbatur ortodox si'se lege (prin cdsatorie)

cu femeia -eretic5,nici ca femeia ortodoxi si se uneaii (p"in
casatorie)
cu un birbat eretic, ci de s-ar si vddi cd s-a fic;a-;; il;;; ;;;;;ti
de cdtre vreunul clintre tofi, cisitoria (nunta), si se socoteasci fxri
dc
tdrie, ;i cdsitoria (inso{i.ea nelcgiuitri) s6 se desfacd- cici
nu se cade
a amestecacele ce n-au arnestecare,nici oii si se imperecheze
"" l"p"f,
;i -nici p_nrlii-lui Hristos cu soarta (ceat.) pdc5to;ilorj iar aaca cincva a'
cllca cele orinduite de noi, si se afuriseisci. a
: q
rar daci unii gdsindu-se inci in nec'edinti, nefiind incr
9i,
numirafi in turma ortodocpiror,sau regat (potrivit), intreolalti, prin
ca-
sdtoria legiuiti, ;i apoi urrur dintre ei alegirr.r bf;ele
a atergat la ru-
mina adevdrului, iar celilalt a fost (inut, (stirpinit) de
legatura sirdcir.ii,
nealegind (ncdorind),.sd.vadi (sa ia in iearnir) 'ru"uli-
clu'rnezeieptij
daci solia cea nec.edincioas.i socote;te-ci este bi'e (consimte)
si "rli":
iasci cu sofu! cel credincios, sau dimpoflilri, _
!el- necredincios cu
sofia cea credincioasi, sd,.nu. fie despdr,tifi, dupi dumnezeiescul
.tol: ,,Cici birbatul necredincios se sfinfe$6 p;; apos-
f""rel; 9i femeia ne-
cfedincioasl se sfinfe;te prin birbatrr (I'Cor. T, l4l.
(Can. 1l sitt,.IV ec.; 70,31 Laocl; 21 Cartgt.) i ,rrt - t ;l

canonul interzice categoric cisitoria cu cretici precum si intfi

cregtini ;i. necre;tini, permitind o singurir excepfie,
;i anume aceea care
se inteme^iazdpe cuvintul sfintului Apostol pavei,'cai birrbatul necredin_
cios se sfinfeEte prin femeia credincibasd, iar femeia necredincioasd se
sfinlegte prin bdrbatul credincios, cuvinte in virtutea cdrora. se poate
recunoagte prin ingdduinld, ca legald, cdsdtoria incheiatd intre doi ne_
cregtini dintre care ulte.rior unul a devenit cregtin. cdsdtoria acestora.
 r47
itt; T4 , V -VI (Trul.)

nu se desparte, de;i, ea a clevenit prin convertirea unuia dintre sofi g

tesatirie *i*te, intrc un creqtin qi un necre-stin,cdsdtorie pe care canonul
o i.tto.ri"". ]n afara acestei exceplii, nu se recunoaqtc legalitatea nici unei
alte cirsAtorii intre creqtini si necreqtini'
in categoria. cisdtoriilor mixte mai intrd, in afari de cdsitoriile
intre creqtini--qi necreqtini, ;i cirsAtoriile dintre credinciogii aparlinind
cliverselorconfesiuni cre$tine.'
persoantl apar!inind oric{rci con-
{ Irire;c ar fi si sc ingitluie crlsirtoria unui ortodox cu o
Iiinrl valid' lntr-un
1:si'ni crt:;ti1", atl:irr.,i botcz, I3iserica Orlocloxi il iecunoalteia
itr mod valid botezul'
i \ s e r D e n e ac a z c s t e l o r b a d e ( l u u I p c r s o a n e t c a r c a u P r i n l i t
poutc ntlministra in mod
s i I n s . c c a s t r ls t a r c t t a r i c , l f " " " . . l c - o c o n f e r i b o t e z u l ; l i s t r
ralirl si tflillil (ttrttlllici.
de doud persoane, crc;tinc,
. Nu sc lroatc insri a<irninistra taina cununiei clnd este vorba
i n v e l i d , c i r m e s t e c a z u l a n t i t r i n itarienilor (unitarienilor)'
dintre c a r e L r n a a r c b o t c z u l
l j p s e : i t c s t l t r e a h a r i c l c o r c s p u n z t l t o a r c ; i a l l s o l r t l . n c c e s a r i pentru ca admi-
t
ctrci in accst clrz
lacil clr:cttrle.harice'
nistrurt:r tainei cttnttnici sir Iic eficirce, tdici sh-Si cre-
.
;;t;;;;r".,'iii" pun"t dc vedt,rc al tloctriirei canonice iuterneiatc pe lnv[][tura de
in mod velid taina cunu
c l i ' t i r r ] l i s e r i c i i r i o a s t r e , u n 1 ; r e o to r t o d o - { a r p u t e a r . d m i n i s t r a .
i s-ar adresu' $i aceasta
. niei orici'trot crc.;tini care slnt Lrotez'a!i in nrodi'rlitl, daci trce';tia

tlintre ci e:ite ortodcx'

prcotultti ortodo\ sil administTeze taina
flnduielile t.gor" in vigoare, nrt 'erntit insi
ortotloxe care s-ar cisltori cu un
,r.in1ii. ""to" cic alte coniesiunc, gi nici unei pelsoatr"
cin(l acesta din iurml ar trece la
crestin ncortorlox, clar cu botez rialitl, tlet:it in cazul
ortr'rtloric,s!ttlIIlilcRr'nrcleclara,crlr.ainlbr'iitillt:reditr!aortclt|oxil.

CANONUL 73: (SEMNUL CRUCII SA NU SE PUNA ORIUNDE)

crl.cer aritindu-ne noui mintuirea,se cade-"ca
-riaiuinfa
De viafd fScdtoarea
noi s6 p,rr,** toata spre- a-i da toatd cinstea cuvcniti aceleia
dindu-i
nrin care am fost "iint"ili'cle cdderea cea veche. Drept accea'
ginJul cu cuvintul cu simfirea, poruncim. si
;i'i;";t"a;il st cu ;i ;i
senincle crlucii ficute de oarecare p. pitni.t, (pe jos'
;; ;;;il; .,tiot"t
prin cSlcarea de cdtre cei care umbla' s5
p"1'p".a'trorli), ca ,r,, "un,t'u, -tiruinlei
iir L"t;o"nrit acest semn, ai noastre. Orinduirn a;adar, si se
afuriseasci cei ce cle acum inainte ir face chipul crucii pe pimint' (pc'
pardoseli).
.Canonulreleviimportanlasfinteicruciqiia'misuripentruca
semnul ei si nu fie expus in nici un chip batjocorii'

CANONUL 74: (IN BISERICI SA NU SE FACA AGAPE SI NICI

SA SE LOCUIASCA) ,,
i (, r
(casele)
Nu se cuvine a se face cele ce se numesc agape in
dorrrr,-"rii *" [ii""ici, qi a minca.iniuntrul casei (Domnului), fi q a$-
iar ""i ce inclrizrrcsc a face aceasta, ori sd ince-
i"."" tu"ofo) culcu;uri.
teze, ori si se afuriseascd.
{ i
(Can. 17 Gong.;27,28, Laod'; 42 Cartg')
religioase
Agapele erau r.nese care se clSdeau la sf,ir;itu-1'slujbelor
participat la acestea, fie 9i numai membri-
tie ini.Sgii comunitiii-care a
 75 -. 7.7 . V - 121 1Trul.)

'lor'sdraci ii
comunitSlilor bisericeEti;,Elei,se chemau agape, vrind:sir
se arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpi-
ne;te relafiile dintre cregtini.
Jinerea agapelor in biserici, fusesr,,interzisri incd din veacul al
'patrulea, clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan.
Agapele au avut un in-rpc-rrtantrol religios educativ ;i social, pentru
cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in al
doilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1esoliciaritatelntre creqtini,
constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn,
In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilcclr_.cult A rlnor
'culcuguri
pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in lliserica.

CANONUL 75r
-(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{
VAIETE SI RACNBTE)

_ !oim, ca iei ce se afld in biserici spre a cinta, sd .u se folc,seasctr

de strigite netocrrrite(farir de rinduial5, vaiete), ;i si sileasci firea sple
.rdcnire, nici si adauge ceva in afard de cele ce.sint rintlu.ite cte Bisericii
care nu-i sint nici potrivite nici cuviincioase,ci cu multi luare aminte
gi smerenie, sd aducd cintxri lui Dum'ezeu cel care vegheazi
as,upr"6
celor ascunse,cici sfintul cuvint a invifat pe fiii lui Israei si fie .u.""_
nici (3 Moise 15, 31)
(Can. 15 Laod.)
i l , ' . 1 .
Se rinhriieSte ca in bis'ericd si se cinte in mod iuviinqi;q .51cu toatd
cvlavia, evitindu-se vaietele, adausele,cuVintelenepotrivite,ii' strigitelc,
inclrrsivmelodiile nepotrivite.llentrr-ra exprrrna t riiirnl. rel ig'ioasii.

CANONUL ?6: (Sd dEiiNSrN NtrG()TUL lN CURTEA BISI|RICII)

(orinduirn) cd, nu se cuvine a se pune (aqeza) circiuma induntrul
sfintelor curli sau -cele pentru feluri de rninciri, sau si se faci alte
vlnzari' cinstirea bisericii pitind-o. Cici iflintuitoml si Dunrnezeul nos-
tru invifindu_-ne pe noi nrin viefuirea sa in trup, a poruncit a r1u se
face casa tatilui sru.casr de negusiorie; care ;i nanii
imonezile) schimba-
torilor de bani, i-a impristiat ;i i-a izgonit, pe cei'", ia""o., Ternplul
licag ob;tesc
-(local public) rar clacr-rcineva-ai ti lrrins ersupraarirtatei
cilciri a legii, sd se afuriseascir.
(Can.73 Ap.; 74,97 Trut.) '\", ' r :\ ..d i.d.
l '' se interzice cu desdvir;ire subfpedeapba.nfurisirii
practicarda vre_
unui fel de negot in curtea bisericilor. .. r, r.
,'J') ,i'r r,
CANONUL 77: (CRE$TINII SA NU FACA BAIE DUPA OBIC]EIUL
PAGTN) ,\i: ..1 ,lr..lrr:J\
\.,r -':
--'. r' (orinduim)'ei'nu
s6 cuvine c&rcei din starea preofeascd,sau cle-
rici, sau monahii (asce!ii), sd se scalde in baie ",t iurrui si nici vreun
 140
78. 79 Y - VI (Trul.) n .tlB

cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii ilviluire irtaintea p6ginilor' De
r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS,
iar de ar fi laic sd sc afuriseascS' i i..J.iq !ii. ,,:
. (Curt. 30 I'trotl.) ':' "("r' fti I '''' rll
';'
Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau
lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor din
starea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei,
fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i
eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie. i

,; C{NONUI- 78: ($COLI}r!lz\ CA.TEHUMENILOB'),

; (Orihduirn) ci sc cuvinc ca cei ee sint a se lumina (a se boteza catc-
humenii), s5 invele crerlirrfa,5i in a cincea zi a s5ptarninii (joia), si dea
'1:', ;'
seanla (idspundi)- episcopului sau presbiterilor'
'
(Cam:2,74, sin.! eC.;96 Trul. 19,'46I'aod"'). ,
;:;:,:
Canonul prcvecle un pr(xlrall c'atclreticde p.rtru zile 1rc'sdptlmind,
pentru cei care su "6n1,cr;teaula creqtiuistn, urnlittd ca in a Clncea.zi a
s5pt5n1inii,- care, clupil vechea numirrirtoarc a zilelor sdptillrinii era
Jbia, str onis"opului sau presbitelor, progresul pe care l-au fdcut.
lflfe
l r

:..!.!CANONUL79: (OSINDACELORCB,SPUNVITUTE>I NEVRUTE

Nl\srtritEA DOMNLILUI)
_,'"; DESPRIT ..
t'i' "'M6i.t.ri.fsincl noi, cd clumnezeiascanaptere cea ditl F'ecioari a fost
f6rd lehlzie, gi propovifluind intlegii turme, cd ;i f5rx dc sxnli6{d s-4
fdcut, ii supunenr inclreptdrii pe cei ce din neqtiinfi fac ceya din cele
"" r,i ," cuvin. Drept accea,pentru c[ unii, dupd ziua sfintei napteri a
lui Hristos Dumnezeirl ncstnr se aratl pl'ijind fruntea fdiini (semidnr'le,
idine fina) .si implrfind-o pe aceastaintrcolaltir, sub cuvint de cinstire
. ui" ,it"i iuhorii a'neprihdnitei Maicii Fecioare, orinduim ca uimic de
acest fel sd nu se inf6ptuiascd de citre credincio;i. CIci, a tilcui (a de-
fini) pi a zugrdvi cele despre na$terea sa cea negrdit6 (inefabilS). dupi
cele de obgte (comune, obignuite) ;i dupi ale noastre (care se referi la
poi) acest lucru nu cste cinste pentru Fecioara, care mai presus d9 min'
iu ;i a" grai a nf,scut cu trupul pe cuvintul cel necuprins (negr5it). Iar
claci de icum inainte s-ar prinde cineva fdcind ceva de acest fel, de ar
fi cleric si se cateriseasci, iar de ar fi laic s5 se afuriseasca.
canonul rir.rcluiegteca si nu vorbeascd oricine, orice, 9i sd nu se
vorbeascd oricui despre na;terea cea mai presus de fire a Mintuitorului.
pentru a se evita inlelegerile greEite, precum' qi practicile'care s-ar na;te
din astfel de infelegeri, practici pe care le qi condamni canonul.
 t50
80. 8t II VI (Trul.)

.II .'CANONUL.SO: (OSINDA'CLERICILOR

$I LAICILOR CARE NU
MERG REGULAT LA BISEITICA;
Daci vreun epi_scop,presbiter, ori diacon, sau dintre cei
nrrlrrdralii
in cler (in clerul inferibr), sau vreun laic, de n_ar a\rea
nici o nevoie
prea grea sau vreo treabd anevoioasa, ca sd lipseascd
rnai multd .tr.",rr"
de Ia biserica lui, ci_fiind (petrecind) in cetate, .r., ur mer.ge
(la biscrica),
trei zile de durninici-in trei siptimini, de ar ii "ru"i",e
se cateriseasctr,
iar de ar fi laic si fie inde.di'tat de'ra inrpirtafi;;
afurisit). ra,, ru .:;;r;;i";;;

(Can.8,9, Ap.; 66 TruI.; Z Antioh; 11 Sarcl.)

se impune pentru 'rc-rnbrii crerurui ca qi pentru toli
credi'cioqii
laici, obligativit.tea freeventirii bisericii cel pufin odata
ra trci sipti_
4rini, sub pedeapsa caterisirii pcntru c:lerici, sau a exconrunicirii, pentrtr
laici' se in{elege i'sd cd aga precum aratd text'l
ca'onului, obligativi_
tatea aceasta nu existd decit atunci, cind intervin
cauze de for{d majord
care sd opre-ascdpe clerici sau pe laici de a participa
la sfintele siulbe.

CANONUL 81: (OSINDA RATACTRTIMONOTTZITE)

j
De vreme c€r 8'r afrat cd in unele
fdri, ra cintarca cea intreit sfintb
(tls3ehion),
lupr ,,sfinte firi de rnoarte', se rosteste in chip de adaus:
,,cel ce te-ai ristignit pentru nni, mit.tie;i;-;;';;-"rroiL, io" ci acesta
(ridausul;' impreuni cu nelegiuitul eretic care
a ,rir"olit o astfel de ros-
t].re,-s-a lepidat din cintarei cea de acest fel, ca strdin
;";;n;; ;;;:
dinfSr ji- "-oi intirind cele mai inainte statornicite,
crr toati e'ravia de
citre Sfinfii nogtri pirinfi ii dnm anatemei, pe
- eei care, dupd orin_
d;1ireg.de fafi,- primesc in bisericl o astfef d"' ;rrti;;: $isau in \ireun
alt chip
-o adaugd la cirrta.ca cea intreit sfintr
cel ce calci cele o'induite, cste din cinur preofescit.ir,,giiorl. Iar dac5
(sacerdot),porunci'r
sx se
-des^poaiede v.eclnicia preo$eascd,iar. dacE este ti" ,u,, monarr
sX se afuriseasc5.
6 ;I|r .,Ig
(Can:'23; 33,,56,9g TntI.) : . ' l''

Ilonofizi{ii, i'tre care in speciararme.ii, au

addugat ra cintarea cea
intreit sfinti 9i textul ,,cer ce te-ai rdstignit
pentru noi,,. prin textul
acestas-e'exprinri teza monofizitd, cd in Hristos pitimit
a qi s_a rdstirnit
lrentru'noi irunrai firca divi'd, nu gi cea omene.r".',. crioi,lt';J:r;;
-::"":'1
adaosul,osindind astfel din nou si erezia pc care o expri,rd.i----:-

t' Adausul respectiv provine de la rDonofizitul petrc

., Gnafevs.siruFulon, un mohah..<li Ia
Constantinopol, care a triit in a doua jumitate
a veacului v.-ili " ii.,,t o"""""r" ispr:ivi
monofizite si prin Antiohia, rrnde izbLrtisc sli:llungc
a,, p., .",.uu irc'l,atriartrut ortodox
pi astfel il ocup{ et, pin:1 t'c a lost. ct,ndtrnnat.
si depus lu anul 171. ,,t,.
82-84'V-VI(Trul.)

CANONUL 82: (CUM''SA FID 9I CUM SA NU ITIE ZUGRAVIT

M1NTUITORUL)
In unele chipuri ale cinstitelor icoane, mielul se zugrive5tc ara-
tat cu degetul cle fnaintcmergitot'ul (Sf. Ioan Botc'zr.ttorul),care (ni-el)
u-u i"Ff"." ca chip aI harului, infSfisindu-ne noud mai inainte prin le-
ge (prin Legea V. Te.st:rment) pe_adeviratul miel, pe Hristos Dumne-
i"ri' nostru] Cinstind agatlar, chipurile ;i umbrelc vechi ca selnne
-(llrcfigurir,ri)
(sinrboiuri), ;i inchipuiri
'cinstirn ale adevirului, predanisite Bise-
iicii, noi in priniul rincl harul gi adevhlul, primindu-l pe cl
(pe
" ele) ca plinire a Legii.
firept aceea,pent'ru ca aceeace,estedesdvirpit sd se infdfi;eze ochi-
lor tuturor pi prin ine;te;ugul culorilor, orindtriur, (hotdrim) ca de acurn
inainte Hlistos Dumnezeul nostru, Mielul care a ridicat pXcatul lumii'
ii ti" infifi;at (rr-.prezcntat);i in icoane dtipi chipul sbu cel omenesc
in locul vechiului miel, pentru ca infelegind prin aceastamdrefia lui
Dumnezeu Cuvitrtul, si firn inclrumali ;i spre aducerea aminte de pe-
treceqea lui in trup, de patilna Sa ;i noartea Sa lliltuitoare, ;i de
riscutnpirarea (izbdvirca)lumii, cal'c s-a ficut prin aceasta'
Se dispune, ca tradilionaiu r:cprczeutaresimbolicit ir Mintuitorr'rlui
in chip de ririel, care se ficea clupd cele scrise in Vechiul Testatnent, si
fie iniocuitd cu reprezel-Itarea Mintuitorului dupi chipul sdu otr'Ienesc,
caci a trecut urnbra Legii, deci it trccut vrellea simbolttltti, qi a venit
vrernea harului $i adcvirrr-rlui.

CANONUL 83: (MORTII NU SE CUI\TINECA)

.Nirneni s6 nu clea Crrminecitura (Euharistia) trupurilor celor ce
air murit (Mt. 26, 26). CEci este scris: ,,Luafi miucafi(', (L'It' 26, 26), dar
truprrrile celor rnor{i nu pot lua nici nlinca.
(Can. 13 sin. I e c . ; 7 , 1 8 C a r t g . ;2 , 5 , G r i g . c l e N i s a ;3 , 1 6 T i m ' A l e r . )
Exista un'obicei vechi in Biseric.l, de a se da sfinta Cuminecdturd
gi mor{ilor carc nu aPucascraa se impirrti;i inainte de a trece din aceastl
v-iatd. Cu tnotivarea ardtata in canon, sc interzice pe viitor acest lucru,
' CANONUL 84: (tsOTEZUL COPIILOR GASITI)
Urmind a;ezimintelor (rincluielilor) canonice ale Pirilfilor, - orin-
duirn gi despre prunci: Ori de cite ori nu se gisesc martori deplin in-
crediniafi lsigLrri; care sd spund c6 acegtia sint f[rf,^indoiali boteza{i'
;i nici a"";tii (pnrncii), nu ar fi'in stare din cauza virstei si rdspundS
anumit asupra sfintei lucriri (tainei) care li s-a dat (irnpdrtSgit) lor,
acegtia trebuie si fie botezafi f6rd nici o poticnire,. -ca nu cumYl g'
astiel de indoiald sb-i lipseas"a pe ei de aceasti curdfire a sfinlirii.
- t t t " t t i { C d n . 4 95, 0 A : p . ; 7 s i n . I I e c . ; 5 3 T r u I . ; 4 5 , 4 8 , 7 2 , 7 1 0 C a r t g ' ; 7 '
9 7 ' V a s c. . M . )
 732
85 -. 87 V - 1'I (Trul,)

'Atit
canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_
zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,-
cealalta chestiu-ne importairti,
este repetarea botezulgi, lg cale o reglcme'teaztl canruur.
-in cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi
se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle 1,.
ta rlgu'la
generald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7
iip ).

cANoNUi85: (RINDUIALA ELTBERARII scLAVILoli.)

i ,{){; j
Am luat aminte, dupi scriptnr5, ci prin rloi sau trei rnartori sn
adevere;te tot cuvint-ul (5 i\{oise to, ts; r,{t. lB, 16). Drept aceca orirrdrr-
im ca sclavii slobozifi (elibcrati) de c5tre stipinirl lor'sr dobindeasci
o astfel de cinste in fafa a trci inartori, eei ce siut dc iata vor da intr-
rlie slobozirii (o r.or .onfirma) ;i 'or cia increcrir,lar" J" la ei, celor
ctr
s-au f5cut.
( C a n . 7 5 A p : l l , s j r r ./ , ( ' . : ( ; 2 ,8 2 . t Z t l , t . : 1 , 1 : ; 2( q r t g . :g
Teoj. AlqJ:)
Canonul arat5, dupd cuvintul Scripturii, cJr numai mar,lt.rriaa
cl,ri
satr mai multi inarto{ e.st-evalabild, si'rincluiest", "" sj
actul elibcri:rrii
din.partea stipinilor ror si se facii i,r'jr""r""fu a trei martori.
::1i]119i
rn vecnrme, la eliberarea sclavilor tretluia sd fie prezenti cel pu{in
cinci
martori, clar prin eanonul prezent numd.rl lor ie reduce ra trei.
dispoziliile cahoincc aveau'in Imperiul gizzrntin-""u"uEi putere cum
ca $i
Iegile de- stat, se infelege ci de ra crata acrestuicanon, sctavii
se puteau
elibera gi numai in fafa a trei martori.

,,, 1..$ANONUL 86: (OSINDA CELOR C0 INTRETIN OUi"nrUr,,

Orinduim ca cei carc spre pierzarea sufletelor, adund rlesfrinato
gi le intr_efin_(hr5nesc), rlac6 ai fi clcrici, sr se afuriscascr ri sa se catc.
riseasci, iar de ar fi laici sd se afurisea.sch.
t;tf;
(Can.25 Ap., 1 Neocez.; 3, g, SZ,;,1, 59,fli ior."l
irt.t i+'i-:.';
Pentru fdrdderegea ardtatd in canon, se prevedc, in cazur crerieiror,
lntii afurisrea eu in{elesul de suspenduru, i"L-;p"i;; .tn t" cele sfinte,
;i apoi caterisirea. Aceasta nu insearrnd doui poa"p.l pentru aceeasi
infracliune, ci se arati numai proceciura d; ;;;*t,'Ei anur,e ca sii
1e suspendeimediat -celvinovat 9i apoi sr se juclecesi ie- se
"" cateriseascd.
"-,;;;:"
Deci el sd fie strspendatpini la pr:onrin!a,,"",r"C*p.ui '

' :
CANONUL 87: (OSINDA ADULTERTJLUT) .:]
,
_ .,-A"_"uucare;i-a p5r5sit bdrbatul gi se duce rlupd altul est'6I'dulte_
r5, dupi Sfintul gi dumnezeiescul Vasile, "u"" pido liine
a ales acest
lucru. (acest din profefia lui ferer'ia: cA',,Jn.i--i"rrr"i"- *l*i
-cjtat)
(va fi) a altui brrbat, sE nu se intoarci la b6rbatul""i,-"r
t5, t'4 sE fier( (Icrt:ir.3, 1); ;i i;rri-rsi:,,cercr: o,l* iodatri) spu.ca_
11it*1 adurteri, crste
tT V-Vl(Trul.) --BE

nebun ;i necredincios (pdgln)'(.i,(Proverbe18,23), Dar de s-ar r'ddi ci

a fugit, firi cuvint (pricind) de Ia trirbat, el este vrednic de iertare;
ea insi cle certare. Iar iertarea i se r,a cla acestuia spre a se uni (spre
a fi in contuniune) cu Biserica. Iar ccl care-;i pirisegte ferncia llc carc
ti-a luat-o in mod legiuit ;i aduce pe alta, dupi hot6rirea
Dornnului,- s€ supune osindei adulterului (pentru adulter); cici s-a
canonizat (s-a orinduit) canonic cle c5tre. Pirinfii nostri, c[ unii ca
aceqtia tirnp de un an sd se tinguiascd (sd plingd), doi ani sd asculte,
trei ani si cadi (in gr:nunchi), ;i in al paptelea si stea imprcrrnX cu
credinciogii, ;i a5a s:*rse invrerlniccasci de inrpirtipanic, de se vor po-
cdi, adicd cu lacrirni.
i;,* (Can. 48 Ap";,72,,1,?sin, l.ec.; 93,98 T.t'ul.;20 Ancira.; 102 Cartg.;
9 , 2 7 , 3 1 , 3 5 , 3 6 , 4 6 , 4 9 , 7 7 ,g 0 V a s . . c M
. .)
Canonul pune problema dcspArtirii sau d'ivorlului, aritind cd divor-
ful fdrd nrotive este asimilat. cu adulterul,'clacA cel ce are iniliativa sc
c.isitoreqte sau convietuieqte cu o'persoand str:iind.
"
Dupi lcgile civile. in viqoare Ia clata cmitcrii aeestul canon,i'$l
in conformitate cr-r invd{dtura Bisericii. cirsdtoria se putea desfaee, sari
tlivor{ul se putea i;roduee'in mod legal nentru urrn5toarele motive: 1)
rnoartea moralir - care se socotea a fi provocatd de adulter, sau miii
tirziu gi de atentatul unui sof la viata celuilalt, ori de alte acte asemin5.:
toare, - avind gravitatea cr:irnci,dacd 'ele ar interveni intre soti. 2) t'noAr-
tea religioasit care se -cocotcaa fi provocatir de erezic:qi chiar de schismir.
3) moartea civili - care se socotea a fi provocatd de pedepsirea cu nloar-
tea a unuia dintre sofi, sau cu o pedeapsi privativd de iibertate pe timp
mai indelungat, cel pulin de la trei arri in sus. sall prin deportarea sau
disparilia in condilii nedeterminate a unuia dintre soli. 4) n-roarteafizicd
parfiald - care este provocatd de neputinla fizic6. a indeplinirii obliga-
tiilor conjugale, qi in fine 5) consim{dmintul sotilor, insA numai in cazul
cind respectivii doresc sd clucl o vialir asceticE,sI se c5lugdreasc5,sau
cind sotul este alcs episcop.
Toate aceste motive de divort au rdrnas valabile pini azi in Orto-
doxie cornpletindu-seprin altele, admisc pe cale de analogie,cu cele din
categoriile ardtate.
ln veacul al qaselea,prin Novela 1.34din anul 542, Iustinian impS-
ratul a statornicit principial mativele de divorg pe care le admite Ei Bise-
rica, itrtre ele fiind qi divortul prin cosens, lirnitat la cazul ciird solii
p-ar hotdri pentlu via{a asceticS.(Nov. 1.34,cap. 1i).
.", : I\{enfionirl cd pini gi in vremea lui lustinian, $i chiar mai tirziu,
fonnalitifile de divor!, dupd dreptul rotnan se reduceau la aqa zisul
-repudium((, care consti in ceeace se cheamdcarte de despirlire (iibellus
repudii), pe care oricare dintre soti il putca trimite celuilalt, lichidind
astfel legdtura conjugalS dintre ei. Justinian insd prin Novela 22 gi
Novela 117, a interzis ca ilegali procedura de divorf a repudierii.
,l; Canonul maj prevede qi mijloace de indreptare pentru eei carer
nedespArfir,du-;i dupii lege legitura conjugalS, cqmit adulter, folosind
 88 - 89 trZ: VI (Trut,)

(pentru primaldat5' in textele banonice),-cuvintul

canonizare spre a
arata ci s-a lrotirit ceva in rnoclcauonic.Rcspcctiu"tc niiitouce
de indreo-
tare, constau in trecerea cclor vinovati prin'nnirn"it;i;';;;il"-"r"'p"'r,T_
ten{ei, timp de sapte ani, in aqa fer, ca numai in anul aI qaptelea,
.a fi"
adrniEi la sfinta in-rpdrtdqanic.Trcptele peniten{ei sint ardtate. dupi
lor-, ca: tinguirea, iscultarea, cdderea in genunchi, qi in ,firlit starea
ilp;;;;;
Eedereacu credincioqii (a se vedea dcspre acestea coment.riul la can; -- li
al sin. I ec.).
l;.,--,-'
..,II
CANONUL BB: (TN I]ISIIRICA SA NU SE ADAPOSTEASCA
DOBITOACE)
Nimeni sd nu bage indurrtrul sfintei biserici (sfintului ldcaE),lici
un fel de dobitoc, afari nurnai <Iacx cineva cilrtorind, cuprins d;'p;
msre nevoie' pi fiind lipsit de addpost ;i silap, va trage la vreun aitfct
de.Iicag (bisericd). cdci daci nu ar fi bigat dobitocul induntru, s-ar
putea ca uneori acesta sb se pripideasc5, iar el, prin pierderea dobito-
cului, gi prin aceasta ajungind in neputinfd tle n-gi continuu "atet*iu,
s:&l'supune (expune) primejdiei de moarte.
Dar noi sintem i'vifafi (stim) ci sirnbita pentru om s-a frcut
(N{c' 2, 27), aga ci se cade a se socoti ci pe'tru ioate (aceste pricini),
trebuie sE fie aleasd mintuir-ea ;i ferirea cle suferinfi a ornului. Iar
daci s-ar prinde cineva bigincl dobitoc^ i' biserici
iir-r sfintul to".aj,
fdri nevoier pr€curl s-a zis, tle va fi cleric si se cateriseascx (sa fie ca-
terisit), iar de ar fi laic sX se afuriseasci.
( C a n . 7 3A p ; 2 4 , 2 6 , 9 7 T ' n i l . ) i

Impotriva celor.ce tilcuicsc legile dppS litera lor. eanonul prezent

ne dd o pildd de titcuire duirA inleleJul sau'dupa duhut'care face iiiu, iu,
1u dupir litera care ucide, a unor dispozifii care interzic intloducerea
dobitoacelorin bisericd.

CANONUL SU: IPO'STUL PA$TILON 1NCUTEAZA IN NOAPTEA

lNVrERrr)
petrecind in post si rugdciunil
--: .. ciertinii, ;i in srnerenia inimii
zilele patimii Mintuitorului, Je cade si+i inceteze postul in .*u.rrrito
ain{p-nTgzul nopfii, spre simbdta mare, fiindcx-dunrnezeie$tii evan-
gheli-sti Matei -si Luca ne.;au i'fdti;at adincul inaintat ai ,i"iitri' ""r
dintii prin rostirea (expresia): ,,rn noaptea "i*L"t"i
Iilalt prin rostire (expresia):,,dirnineafi adinci( iut. 28, r) iar ce-
tf,"."Z+,ii.
^, ^(Can.^^S7r 53_,66Aqt.;16, sin. IV ec.; 75, SS TruI.;14 Ancir6.; 1g,
21 Gang.; 28, 49, 51 Laod.)
pa;tilor sd inceteze in sr'rbirta
- se rinduiegte ca postur ma.re, pe la
miezul noptii. pcntru ca atunci indatd spre dirnineataa inviat Mintuiiorul,
gi dcci bucuria Invierii nu mai ingdduie postire.
 155
90-92 \/-VI(Trul')

. INGENUNCHERII IN BISERICA)
CANONUL 90: (RINDUIALA
purtitorii -Pdrinfii
Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu
pf""ir"--g*uncltii in durnineci, cinstind (astfel) Inr''ierea
no;tri, ,e ,ro
Drept acu"o "a si nu nesocotitn chipul lSrnurit al fincrii
lui Hlistos.
lirnperle credinciogilor, c_a-siP;
acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim)
preofiloi in altar' potrivit obiceiului
bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a
pinS duminica
""""'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii
lurninindei, ple-
seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea (noas-
cind indata genunchii, in ciripul acesta sd aducem rugSciunile
ii"i or*"ulul. cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte mer-
gjio*. f""f-rii Mi.tuitorului nostru, de aiunci incepetn in clip 4u-
spre lumin6'
hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric
al zilei intregi' sX sirbdtorim noi
ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i
Invierea.
(Can. 66
91 Vas. c. Xt.;
canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in
biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t
;;;;i;"ilg"r..,,ni'a duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas-
ti rincluialS insd nu s:a p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui
Drezent. ar trebui, ca de simbirtir noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se
ingenuncheze in Bisericl.

r CANONUL 91: (AVORTUL ARE CAN()NUL UCIDERII)

Pe cele care dau doctorii lepidatoare de fdt (provocatoare cle
",rortiir-p" ""iu-"u"" primesc otrdvuri pierzStoare (omoritoare), de
prunci, le su;rtrnem pedepsei uciga;ului'
(Can.65 AP; 21 Ancira; 2, 8 Vas. c.M')
ij Canoirut,interzice atit avorturile cit gi evitarea naEterilor prin
ale
distrugerea embiionului. calificind acestea drept crimi, identica cu
ucigagilor.

CANONU.L 92: (OSINDA RAPITORILOR DE FEMEI)

sfintul sinorl a orinduit, ca, cei ce r5pesc fetnei, sub cuvint de
elsdtorie; sau pirta;ii, sau sfituitorii celor ce le rdpesc, dacX ar fi clerici'
si cadd din treapta lor, iar dacd ar fi laici sd fie dafi anatemei.
"'l
(Con.67 AP; 27 sin.IV ec.; 30' 36,42 Vas.c. M.)

; lntocmai ca gi canonul 27 al sin. IV ee., interzice 9i prezentul canol,

sub grele pedepse, r5pirea femeilor, ca Ei cornplicitatea la astfel de acte.
 03.-95 V + VI (Trut.;

.'.,-I],CANOITIUL'93: (NINDUIALA
PBNTRU CASATORIA CELOTT
. DTSPARUTI)
' Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fiind cl ne;tiut (disltdr.ut)
ea s€: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartci
a.celuia,sivirge;te aclulter. De asernenease supun aceleasi certdri,
;i so-
fiile osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc,
4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei
biibatului "u_i aStcap_
tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.ste
mare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd
c;
cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrr
cr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter,
tgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie, t"'ii.,"i-ol
dar ai
li nrai bine dacd ar rdmine a$a.
Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie,
din lipsei luj nrai intlerungate,s-a unit'(in.soliit';" un att birbat,
.pricina
acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-."
ui
iertare,
_din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr" *
ea in a doua cdsitorie. ,. , ,
(Can. 37, 36,46 Vas. c. M.)
canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreasciiinaintc
de a
se.incredinfa 9espre moa-rteasolurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie ca
ostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,aastfer.
se
arata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin"
irbscnfeiprea indr:lungatir-asofilor, absentacare poate naqte binuiala
ca ei
ar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit
cu
".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcde
:l:j:1.11,..l::-yi:
ca osta$ul reintors acasd,daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide
- " -'. ", sotia,
chiar dacd aceastairrtre timp se miritase. _
:",t':;
CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE)
';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cu
jurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora
afurisirea. ,
( C a r t 2. 5 .A p . ; 1 0 ,7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 18, 2 ! r a s c. . I V . )
., .,\,iil
se interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incom-
patibile cu calitatea.de cregtin,. precum gi pentru cd ur"u
inrpr"unate, co
formu]9,..9are, echivalau uneori cu lepiclarei credinlei ".&ii"".

.i." CANCNUL 95: (RINDUIALA PENTRU PRI}{IREA ERETICIIbR

iN BTSERICA)
Pe aceia dintre eretici' care se
-adaugd (ataEeazd)
';r;i;6;i""" ortodoxiei qi
n_a{ii celor ce se mintuiesc, _ii primim drlpd rinauiata li
obicei: pb arieni ;i. ps 'racedoneni ne nova$ienii "are-;i zic loru;i
$!- -(patrurp."r"""rif,
catari si, stingaci, ri pe qua't'ckrci'rari
adici pe t;:
0b' Vij VI (Trul.tl .tc 1.5q

tradifi (miercuraEi),r,gi , pe apolinarigti, ii prinrim dind zapise (scris-ori)

gi dind anatemei toatd erezia care nu cugeti (inva!a) cuur . cugetd sfin-
ta soboriceascd ;i apostoleasci a lui Dumnezeu Biserica, pecetluindu-i,
adici ungindu-le tnai irrtii cu sfintul lfir, frtrntea 9i ochii, ;i ndrile
;i gura, ;i urechile, gi pecetluindu-i pe ei zicern: ,,Pecetea l)arului
Duhului Sfint".
Iar despre pavlicieni, care r:evin'la Biserica soborniceasci, s-a
Lsiezatorinduirea, ca neapirat accltia si Iie botezafi din nou.
Ial pe eunonieni, cei boteza{i intr-o singurd cufundare, ;i pe
montanigti cei numifi aici frigi, ;i pe sabelieni, care invafd ci l'iul este
tot una (deopotrivd) cu Tatil ;i care fac ;i alte oarecale rele (lttcrr-tri
de neindurat), gi pe toate celelalte erezii, pentru ci urulfi sint aici mai
ales'cei care pornesc, vilt din fara galatenilor, pe.tofi care vniesc dintre
ace;tia si se adauge ortodoxiei ii prirnirn ca pe p6gini (elini) pi (aclicii),
in prima zi ii primim spre cre;tinare iar in a doua catehurneni, apoi in
a ircia zi le facem lepddirilc de satana (ii exorcizam), ctl suflarea
,de trei ori in fald gi in ochi, ;i astfel ii catehizin i)e ei, $i ii {aceur
sI zi'rtrnveasciin Bisericl ;i si asctrltc Scripturile ;i aturrci ii botezirrn
pe ei. r., r'ri
Dar, Fi pe.'manihei gi severieni, ;i pe cei veni{i din erczii as€-
lnenea (acestora), prirnindu-i ca pe pigini (elieni), ii boteziur din nou.
Iar nestorienii ,si eutihienii ;i sevet'ienii, 9i cei din erezii asemenea
(aqestora) trebuie si IacI zapis (scrisori) 9i sd dea anatemei ert-'zia
(riticirea) lor, ,si pe Nestorie ;i pe Eutihie, gi pe Dioscur', qi lre Sever
;i pe ceilalli incep6tori (corifei) ai unor astfel cle erezii, ;i pe cei ce
eugetd cel,e ale lor gi toate ereziile ardtate me.i inainte ;i a5a sI se
impbrtd;eascI cu sfinta CumirreciturS.
( C a n . 8 , 1 9 s i n ' ; I e c . ;7 , 7 s i n . I I e c . ; 7 , 8 L c t r t c l .(; ; , 5 7 1 2 6 ( ' u t ' t g . ; 7 ,
t' "'I:;:,#'u,
sintctizind dispoziliiic canonice",-'turiou.",;i mai ates
in Biserica,ca-
ale canonului7 sin. II ec.;privitoarela prin-rircaerr-'ticilor
nonul prezent stabilegte, de acord ctr ncela,- trei pr"ocedee,pentltt pritni-
'"" .'r"itftt:ii13i:T'""'.':il'i"1t'j}?o"x.
"a.oid rn-
i' c,rzul'cb'ro,
ir.rscris,
torc de la erczii mai pulin grave;
2) Unqerea cu sfintul Mir pentru cci ce nu all plimit aceir;ti tain".i,
sau care profeseazd erezii de o gravitats mai mare decit cei ciin pritllt
categorie ;i
3) Rebotezarea celor care vin cle la ercziile cele mai grave, in siuul
carora s-a pierciut succesiunea apostolici a preoliei deodatl cu ceil a
.credin[ei.
ln cornentariile la canoaneie B Si 1gi ale'sinodului I ecumenic gi la
canoanele 1 gi 7 ale sinodului II ecumenic, am lSrr-iurit aceastd problemi,
'aritind qi ce profesau cei mai multi dintre ereticii pomenifi. Pr'eze'ntttl
canon'li mai in,sir5 ,si pe manihei, r'alentinieni, marcionifi, nestorieni,
eutihicni gi severieni. ,. I
 96. 97 V - VI (Trul,)

i' Maniheii, valentinienii gi marcioni,lii'eraueretici gnostici,care negau

caracterul divin al Revelafiei crestine, ;i deci al insrigi terneliei Bisericii.
Aderenfii lor purtau fiecare nurnele inte.meietortrlui ramurii gnostice
respective.Acestea apAruserdin veacul II ;i III.
Nestorienii numeau pe Maica Donrnului ndscdtoare de orn, iar nu
de Dumnezeu, eutihienii suslineau monofizitismul, ;rdicd preclominareg
naturii divine in Iisus Flristos,pina la desfiin{areu celei umane, iar seve-
rienii erau o ramuri a monofizifilor. rrrlr, ,r,

CANONUL 96:}(OSINDIREAIMPODOBIIiII DESi\RTE),t?i; ;lrfr

cei ce l-au imbricat pe Hristos, prin botez, au mirturisit sr ur-

meze viefuirea lui cea dupi trup. Agadar pe cei ce-pi infrumusefeazd
gi i;i gdtesc perii capului cu rniiestrie de impletituri, sprs y[ff,rns1sn
celor ce-i vdd, .si prin aceasta pricinuind amigire sufletelor slabe, ,ii
vindecim nirinte;te cu certare (pedeapsa) potriviti, povifuindu-i pe
ei ;i invilindir-i si viefuiascd cu infelepciune, ca piiasind amrgirla
gi de;erticiunea cea clin fipturi (fire), si-;i poarte mintea nein-
trerupt citre viala cea nestricitoare ;i fericiti, ;i cu fricd s6 petreaci
intru curifenie, gi dupd putinfi sd se apropie de f)umnezeu, prin curi-
fenia viefii, ti sd impodobeasci mai mult pe ornul cel din lduntru, tlecit
pe cel din afar5, cu virtufi ;i cu obiceiuri preabune ;i neprihhnite, ca
si nu poarte in ei nici o rimx;ifd din ritdcirea potrivnicului. Iar tlacb
cineva s-ar purta impotriva "utrotrt'tluide fafd, si se afuriseasci.
canonul condur-nni nu ingrijirea sau gatirea dercenta a fapturii
omenegti,ci extravaganfele,adici girtirea ;i impodobirea indecentii, fdcuti
scopuri imorale.
.in
CANONUL 97: (lN CT,ADTRILEBISERICESTi SA SE T,OCUIASCA
. lN MOD CUVIINCIOS)
Pe cei c€, sau- locuind impreund cu sofia, sau in alt chip
ficind ob;te;ti (transformincl in localuri pubrice) Idca;urile sfinte ii
purtindu-se cu nesocotin(i (dispre!) fafr de ele, si in acest chip stind
in ele, poruncim sd-i scoati ;i din casele catehumenilor ""le din
(-preajrna)cinstitelor biserici. Iar daci cineva nu ar. pizi acest lucru,
de ar fi cleric, si se cateriseascE,iar de ar fi laic, si se afuriseascd.

i . P a n . 7 3 A p . ; 7 4 , 7 6 ,9 7 T n t l . ) .
i
Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios in
clSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta,sd nu
mai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fie
scogisi din accstca.
Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti;de
a dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericii
gi aparlinind oricdrei Biserici locale. ,ti,titt.r
OB-100 V-VI(Trul.) 150

A-,,. CANONUL 98: (SE OPRE$TE CASATORIA CU LOGODNICA

ALTUIA) ,;{l$ .1 :
pe femeia logoditi cu altul'
'irdind Cel ce ia spre insofire de cdsdtorie
*.
inci logodnicul, sX fie pus sub invinuire de adulter'
(Can. 77 Ancira; 22,69 Vasile cel hlare)
Logodna era socotitd gi asirr-rilat[ in rnulte privinle cu cdsltoria, cdci
se incheia prin faccrea promisiunii reciproce de clsirtorie a cel.or ce se
logodeau, promisiune care echivuleazi cle fapt, cu cousim{imintul necesar
ar:elea pentru cei care stricd o cisittorie.
Biserica a cosiderat intotdeaua gi actul logodnei ca avind o impor-
tanti asemlndtoare cu acela al cAsirtoriei si de aceea a supus Ei logodna
aproape aceluiaqi regim ca Ei cdsatoria. Se inlelege deci cd in cazul acesta.
pedepsele previizute pentru cei care stricd loglodna eratt asemdnltoare cu
acelea pentru cei care stricd o cdsdtorie.
Pina astdzi Biserica trateazd logodna cu aeeea'siseycritate, ;i asimi-
llnd logodna cu cdsAtoria, nu permite hirotonia acelor candidali la inirarea
ln cler care au fost logodili bisericegte 9i apoi au stricat logodna, consi-
derindu-i ca $i cind ar fi divorfafi si neingdduindu-le sd se cdsdtoreascd
cu o altd persoani, dacd vor si devinii elerici, pentru cd aceastA cdsdtorie
se socote$te ca a doua.
tt',
CANONUL 99: (PRINOASE OPiTITE)
- Am aflat cX in fara armenilor se intimpld gi aceea inc[, cf, unii
frigind in interiorul sfiptelor altare pirfi din cirnuri, (apoi), le fac
prinoase impirlinrlu-le preofilor bucifi din ele, in chip iudaic (dttpa
obiceiul iudaic). Drept aceea, pdzind neil.rtinar,ea Biericii, orinduim si
npi fie ingiduit vreunuia dintre llreo(i, si ia pirfi anumite din cir-
nuri de la eei ce le aduc, ci ace;tia sd se ildestuleze cu cele care ar
binevoi aclucitorul, ficindu-se acest fel de aducere in afara bisericii
Iar dacS cineva nu ar face acest lucru asa, si se afuriseascd.

(Can.3 Ap.; 32,33, 56 Trul.; 37 Cartag.) 'ln

Ca $i prin alte canoane ale acestui sinod, se relevd unele practici

armeano-iudaice, dispunindu-se iniitturarea lor din Biserici. In caz concret,
este vorba de ofrandele dc carne pc caro canortl le interzice in interiontl
bisericii, in oricc formi s-ar pritcticit <'lc. ..,

CANONUL 100: (Si OStirrnE$TE PICTURA IMORALA) "(

''i"
.Ochii tii sI priveasci cele drepte", pi ,,cu toatl paz'a tinerefii
inima ta'( porunce;te Inlelepciunea (Provcrbc 4, 23, 25), cdci sirnfirile
trupului lesne strecoari in suflet cele ale lor. Poruncim apadar ca cle
'acum inainte, in nici un chip si nu se mai zugrdveasci, fie pe table
(tablouri), fie altcurnva infifi;ate, chipuri care amdgescvederea ;i care
 160 r :10I. 102 V - VIr (Trttl.)

strici mintea gi' imping spre afilirile pldcerilor rupinoase. Iar claci
cineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd.
' Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentru
propagareairrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd,c'd prin
analogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnareain principiu
a folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.

.,; pENTRUpnIMIntr,\ cuMINECA:.

cANoNIJil 101:(RlNDUr.{r,A
TURU)
^.'.,--Dumnezeiescul Aposto{ eu glas inalt numc;te pe ontul cel zidit
clupi chipul lui Durnnezeu, tlup ;i loca; al lui Hrist<ls. Asadar, cel cp
a dobindit vrednicia cereasci prin pbtirnirea rnintuitoare, af lindu-se
pus rnai presus decit toatd zidirea sirnifitoare, mincind ;i bind pe llris-
tos, se impreuni pentru totdeauna cu viafa vepnici, sfinfindu-i;i su-
fletul ;i trupul, prin impdrt5girea cu dumnezeiescul har. Drept aceeadaci
.ar vrea cineva si se impdrti;easci cu Preacuratul Trup in vremea adu-
nirii (liturghiei), ;i sZr se facd prin irnpir,tigire (participarc) una cu
acela, fdcindu-si miinile irr forura crucii, a;a si se apropie ;i sI pri-
.meascl impirtS;irea harului. Cdci pe cei ce in loc de mini, pregdtesc
oarecare vase (receptacole)din aul sau din altd materie, pentr.u pri-
nrirea dunrnezeiescului dar, ;i prin acensta se socotescvrednici prea-
culatei pricestanii (de preacurata imparta;anie),, cu nici un gind ntr-i
intirim (aprobdm) ca pe unii care cinstesc nrai mult ruateria cea ne-
insuflefiti ;i supusi miinii omului, decit chipul lrri Drrmnezdu, Ier
daci s-ar prinds cineva, dind preacur.ata curninecdturi celor ce aduc
ni;te vase (receptacole) ca acestea, si-! se afrrriseasci L;i el gi cel .ce le I
-
'aducepe
aeestea.
Canonul interzice folosirea unor rcceptacelesru vase pentru prin:ilcir
slintei cuminecdturi, condamnind trufia celor care voiau ca s;i in ace.st
cltip sa-,siarate prin'vase sculnpe gi prin lucru deosebit,,superioritatea
lor falti de cei simpli Ei in genere falf cle siraci.
Folosirea receptacolelor, existenta in veacul vrl, aratd cd , exista
practica de a se impirrtdqi mircnii a$a culn se impiirtd;esc astdzi clericii,
ceea ce inseantnA,cei actuala rinduialir lrentru impdrtiisirea mirenilor s-a
,introdus mai tirziu.

CANONUL 102: (MAIIISTII.IA DUIIOVNICULUi)

Se cade ca cei ce au primit de la Dumnezeu puterea rle a lcga
,g! de a dezlega' si cercetezefelul (calitatea) picatrrlui ;i aplicarea sple
intoarcere a celtti ce a picituit,;i astfel si aduci bolii lintlecare4 po-
trivitd, ca nu cumva folosindu-le pe ami'doui f6r6 mdsur.6 si grepeas-
'ci.,in' privinfa izbivirii celui incircat (suferinci). cdci nu
dste sinrpli
boala pdcatului, ci feluritd si in multei chipuri, pi ndscrtoare cle multer
 161
I vlr

.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i merge
inainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Drept
aceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflg-
tului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin)ceirti ce a picd-
,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti'iv6,- cireami la sine
insdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vre-
rnea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu se
irnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc
,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare
,rlrilostivirea tlupd v rednicie.
circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu.;i ale celui cdruia i
incrcdinlat cii'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi
s-a 'intoi.rrcA)
(sa oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,'
ii fA*l 'ici s.r o impingd .spre .pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6bi
-dispicfuirea
iti,ii rpt. molcgirea ,si spre viefii,' ci in orice (fcl de) chip
si stea-irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre
(uqoare)
;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde
.ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind
-ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spre
iiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud'
fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -celeale .obiceiului (certite- de obicei)-,dar
ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea,
Vasilgr., !i
"ppc",uotne ipva{d pe noi Sfintul , 1.
':'. .'(Can. 1'2sin. I ec.; 2,5,7 enctrd\t'Enciclq'lui' Atanasie cel !,fare
citlt'e'RuJh't; 2; 3; 74',7 5, 84: 85 V ast.Iec: L4.; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/.
Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti;
rl')arr)adulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafd
de piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rreaceleia pe care o foLosescme-
,dicii in tratarea bolnavilor.
''.. priu."u
de a lcga gi dezicga, angajerazilrt ceermai grga rdspunder-e
pe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii
.irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp'
tlccit sint celc ce ceclsub inr;rijirea rncdicilor' :
Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor,
credincioslii siqt ega plecum
i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni,
:j.nb.;i,duhovnicii, Ior. r l

CANOANELE SINODUI.UI VII ECUMENIC DE LA NICEEA'(787)

' : ! '

. (SE iNT \TTESCCANOANIIT.JI PRIMITE DE INTREA-

. . C,INONUL 1:
GA BISEhICA PINA ,\CUM)
celor care au dobindit vrednieia (demnitatea) preofeasctr, rlntiu-
ielile canonice le sint midurii 9i indreptiri, pe care primindu-le c1
bueurie, cintim ,impreund -cu dumnezeiscul vestitor David' cdtre !om-
.nul Drimrlezeu- zicind: ..,,[ntru calea mdrturiilor tale m-am desfdtat
 762
rvu
c3
.intr_u toatS bolafia(( (ps.- 118, 14) 9i: ,,Ai poruncit
'"t1;; ca mSrturiile tale
si fie clreptate in veac; infelepgegte-rni.9i.r,iu
in.r 11a, 1BB_114).
$i daci glas'l p'oo'ocesc (profetic)- tru po",rrr""gte noui si pizim
in veac nrirturiile lui^Durnnezeu^gi sa riiefuirn i"i;;;|",
este in'ederat
(evident), cI ele r'irnin neclitinate si ne.strimutate,
clci si "ir;a;;i
cle Du'rnezeu ll{oise zice astfel.' ,,Acestora nu este a li se adiuga
(;.;i;:
;i nici nu este si se scoatd (ceva) dintr-insere (5 Moise -rt"iia:
ti, sz1.,gi a,,.rrrre- I
zeiescul apostol Petru, prosldvindu-se intru'"t" *
,,Spiu "i"e.-,;i
ingerii doresc si priveascd,, (I petrr: 7, 1Z), pa'eliice:',i* ,,Chiar dacd
noi, sau inger din cer de ar biner,lesti'voui, .si
'i"-J;;
----- - "*u ce lr_om
binevestit noi voui, si fie anaterna,,(Gal. 1, B).
Agadar, acestea^astfel fiind, ;i fiindu-ne noui mirtnrie,
bucurin_
9"-rg de ete ca ,si cind cineva ar'sis^i "o*o"i ;;li";;" ';i bucurie (ne
insu;im), primip in inimile noastrs sfintele canoane, intirim intrea_
ga ;i nestrdmutata_o_rinduire a lor, a celor
""-.i"i"i", te a" citre sfin_
tele.trimbife ale Duhului, ale preasltrvifilor apostoli, alg
te sinoade ecumenice, gi are telor ce 's-au intrunit- celor pase sfin_
io"ar pentru ape-
zarea unor asftel, cle rinduieri, ;i are sfinfiror 'o;tri
paringi. ca"i *i
tofi sint lurninati de cdtre unul gi acela;i Duh,
au- orinduit cele de
folos. $i-pe acei pe care "i ii-r"i"n anatemei, ;i noi ii drm anaterner;
gi pe cei care ii
lupu-n^caterisirii, 9i noi ii caterisim; ii O" cei care ii
:upun afurisirii, gi 'oi ii afu.isim, iar pe cei pe "u"u- ii auu certdril
(epitimiei) ;i noi agijderea ii_ supunem. cici dumnezeisscul
Pavel care s-a urcat in ar treirea cer pi a auzit ";;,i";;iu apostol
cele negrdite,
st{sn ld'rurit: ,,r'i.d^ iubire de argini si fie p".turru
'oastri, indss-
ttrlindu-vi cu cele de fafi (pe care le"ave!i),,.
lnvr'. fS, by.-
r.r,. (Can.1sin. IV ec.;2 Trul.; l Cartg,;10 sin.I_II.)
Prin canonur 2.al.sin. Truran, se statornicegteo colecfie
a canoane-
lor emise pind atunci si acceptate ca formind cociul oficial
de canoane al
Bisericii' canonul prezent face in cuvinte
.mai scurte, acelasi lucru, con-
fi',ind canoanelecmisc pini tn.'."-ol,lui_(zBZ), ac "ii." sfinfii
de. cdtre primere qase sinoaclc ecumenice, de cai.u ^sinoadele apostoli,
locale gi de
cdtre sfinlii parinli.
Trebuie re'rarcat in mod deosebit faptul, ci in ce priveEte
sau prterea canoaneror, se aratd prin canonul prezcnt valoareo
ii clc sint emise
de crtre oameni luminali, de cdtre unul gi u"uiu. sfint buh, numindir-i
1:etofi cei care au agezatcanoanere,,.trimbi{e ale tiuhuluiifint,,.
se interzice apoi ca la canoanere existente sa se mai adauge
ceva.
sau sd sc scoati ceva dintr-insele, vrind sd li se arate
in feluf acesta
valoarea lor ve;nicd. La acesteaobservdm, cd in.sugi.i"oJ"r
vII ecunenic
a adiugat canoane noi la cele vechi, fapt care n., iu-u scazut
'aloarea celor anterioare, dar nu a preju'diciat ni"i"uroo".il desigur nici
""rn" din urmi.
Astfel- fiind, inlelesul canonului trebuie ldmurit l" ,pi"it"r,
iar nu in
litera iui. $i dacd, nu trebuie sd se creadi cd toate.onoi.t.iu
sint hotiriri
luate de cdtre sinoade in aceragi chip inefauit,--;;il;;irt"n!a
sfintului
Duh, in care s-au adus hotdririle dbgmatice ale acestora.-
este pentru e6
2 !.II

intre canoane deosebim doud categorii, 9i anume.: unele de cuprins dog-

matic Ai altele de cuprins juridic - disciplinar. Atit unele cit gi celelalte
s-au dat de sinoade. carei ftlra indoiala au avut asistenla Sfintului Duh,
dar canoanele de cuprins dogmatic, se intemeiazd pe revcla{ie, iar cele de
cuprins juridic disciplinar, sint simple misuri legale, care nu au caracterul
neirecdtor al adevdrurilor revelate. Cauoaneie de cuprins dogmatic nu se
pot schimba, nu datorita faptului ca ele au fost acloptate in forml dc
canoilne, ci clatoritd cttprinsului lor, pe cind cele care nu au _cuprins
dogmatic, pot sa fie schirnbate de cdtre puterea legislativa a Bisericii
Ecumenice, dupd cum aceeaqi putere poate sd mai adauge altelc noi
intruclt este evident, pentru oricine, cd puterea legiuitoare a Bisericii
nu a incetat dupd epoca sinoadelor ecumenice' qi cd Biserica o de{ine ltr
intregimea ei gi azi, precum o detinea gi ln epoca sinoadelor ecumenice'
Prin urmare, deosebim in mod precis calloanc care nu sc pot
schitnba qi canoane snprlse schimbirii. Este evident insl cA schirnbarea
canoanelor, ca Ei inmullirea lor, nu se poate face decit de organele care
ciefin clepiin puterea lcgiuitr:re a Bisericii, 9i adic[, de cdtre sinodrtl
ectrmenic.

CANONUL 2: (EPISCOPUL TREiIUIE SA I'IR CARTUII:\Ii $I

si' RivNIToR) , ,. ,, ,t. ,ri,
De vreme ce, cintiud ne incretlinfdm lui Dumnozeu: ,,lntru drep-
t[file Tale voi cugeta, nu voi uita cuvintele Tale" (Ps. 118, 6), este
mfntuitor ca tofi cre;tinii s[ pizeasci acest lucru, dar cu deosebire ct'i
imbricali cu vrednicia preofeascb.
Drept acgea, orinduim, ci tot cel ce vrea s5 fie inaintat irr treapta
episcopiei, s5 gtie (cunoasca),desivir;it Psaltirea, pcntlu ca astfel, din
aceasta, si se indemne a invifa 9i intreg clerul siu. Si so ispiteasci
insi cu dinadinsul de citre mitropolit, dacii are osirdie si citeasci cu
pitrundere, iar nu in trccere (superficial), atit sfintele canoane cit ;i
ifittta Evanghelie, cit gi caltea dumnezeiescului apostol, ;i toati dum-
nezciasca scriptur6, gi s5 se poarte dupi poruncile dumnezeielti, ;i s6
invefe poporul siu. C[ci fiinfa ierarhiei noastre sint cuvintele celc pre-
aanisite de Dumnezeu, adic[ adevirata cunoa;tere a dttmnezcic;tilor
Scripturi, precum a rostit marele Dionisie Aeropagitul (In sc'r'icrca sa
,,Despre lerarhia Bisericeascd'j).Iar dacd s-ar ildoi, ;i 1-ar plimi bu-
curos, s[ faci qi si inve{e astfel, si nu se hirotoneasci. CIci Dumnezeu
a zis ip chip de prooloc (profetic): ,,Tu ai lepddat cunoa;terea ;i Eu te
voi lepdda pe Tine cd nu-mi sluje;ti mie ca preot" (Osea 4, 6). .i;n
:ttt (Can 58,80 ap.j 2 sin.l ec.;19 Trul.;12 Laod.;.tQ Sard";1-8Cntg.)

Canonul arati ci episcopul trebuie sii fie neap[rat un om invdfat'

cunoscind nu in mod superfieial, ci temeinic, atit Sfinta Scripturd,'cit 9i
sfintele canoane. De asemenea sb cunoascd trinr: Psaltirea, pentru il sc'
 164
3. '4 VIt

vedea,cd cel ce urmeazd,a deveni,episcop indeplineEte sau nu

acestc
condiluni. canonul aratd cd trebuie sa fie ri,p,ls uhei examindri aproiun_
date partca (cte cdtre) mitropolitului comp.etent, qi numai clac{ va
_din
dovedi riy1d, gi cunogtin{e suficient, ,si daaa va intruni gi arte insugiri,
candidatullaepiscopiepoatefihirotonit,a]tfelnu.

CANONUL 3: (NUMAI BISERICA ISI AI,EGE SI-U.IITORII SAI)

Orics alegere de presbiter, sau de diat.on, ficuti de citte .l."ga-
tori lumepti, si r'Sminir fxri tirie, dupi canonuJ ca.e zice:
,,Dacd \:rcun
episcop, folosind dregrtori.lume;ti, gi prin ace;tia s-ar face stipin pe o
biserici, si se cateriseasci ;i si se afui'iseasci (de arel!r.."ea) tofi
lui" (Can. 30 ap.). 9i 1r:,ria;ii
cici se cu'ine, ca cel ce vrea sf, lie inaintat la episcopie,sir se
{-eaS._a^ae cdtre epis_c-opi,dtrpi cum s-a orinduit (froHrit) de cdtre sfin_
lii pdri'fi cei de la Niccca in canon,l care zice: ,,b" """f"u ca "pi.r"op.rt
si se a;eze mai cu seamd de citre toli (episcopii)cei di' eparhie ('ritrep'.6-
lie); iar daci ar fi greu vreun rucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie
strimtordtoare- (presantd), fie pentru lungimea d"trm.rlui, adunindu_se in
orrce chrp trei la un loc impreund alegitori fdcindu-se
sesc (absenti) gi incuviinfind (consimlind)' prin scrisori, ;i cei care lip-
atunci sl se
facd hirotonia. rar intirirea celor ficute si se clea in fiecare eparhie
(mitropolic), mitropolitului.
(Can, 4 sin. I ec.; S!^ap; 4,siir. I ,.lntioh.; t?, 1.3
I"ctod.;6 Sard.;1 C-poL; ,Can':
75,,49,S0 iartg.l ,ec,.;,'1g,.'23
; .i.)
Reproducind cuprinsul canoanelor 30 apostolic, si 4.al sin.I ecumenic,
canonul de fa{d confirmd dispozifiile acelora, interzicind,arnestecul c1reg1-
torilor lumegti in alogerile c1e-cpiscopi, gi statornicincl ca alegerea
uiui
episcop sd se facd de cdtre cel pufin trei ,episcopi, in frunte
cu un mi-
tropolit. ,:.,,' ,,
i;, .'r *:; ,
CANONUL 4: (SE OSINDE$TE IUBIR}IA DE ARGINT
$I SIMONLA)
Dunrnezeicscul apostol Pavel vestitorul adcvdrul.ri (1;ropoviidLrito_
Tul), --- agezind (rincluind) presbitelilor dirr Efes, sar nrai degrabi in-
tg'esgl.ui cin
_(corp) preofesc (rinduiala) asernenea u'ui caron, a errit
deschis astfel: ,,Argintul sau aur.ul sau haina 'imihui ;;-;;i-dftt;;
toate vi le-am aritat voui, cxci astfel ott""iiia,i-r,i ;; cade s.I
i.enili
in ajutorul celor necreclineiogi,socotind voi c6 este nrai,fer.icit a d$
decit a lua(( (l-. Ap. 20,33-30).
_ Drept aceea,;i.invifindu-ne- dg la acela, ori 'duim.c. t,piscop'I,
ndscoci'd pentru ci;tig. ruginos (nasbociri,pretexte) in
1i'icini ir" pi*-
!e, sd nu plSnuiascS nicidecum a cere aur; sau argint, sau altceva de
la episcop, sau clericii, sau monahii cei car.e se aflX ,.ib
"l (ii sint su-
pusi). cxci zice ap^ostolur: ,,Nedrepfii riu vor rnopteni
imparrgia tui
Dumnezeu(((I cor.-6, g) ;i: ,,Nu sint'cratori copiii si'agoniseasci pirin-
filor, ci pirinfii copiilor,:(II Cor. 2, 14). i. .,ji.:r ,,tr,:.
5Vil 165

lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcereaaurului sau a'vreunui alt soi, sau
pentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd de
ia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui,
sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in ca
slujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucru-
lui); celui nesimfitor.ycu, atlevdrat fdri sirnfire fiind (ace1a)se va su-
pune;i aceleapipdtimiri,';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capu-
iui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rin-
cluielilor apostoliie,,,Cdci:,,;,i,,Petru,cdpetenia (corifeul) diltii al apos-
tolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri
(grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5,
clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $i
cind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi tur-
lnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitd
a rndririi(' (I Petru 5,2-_4).
(Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec';
12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.ic.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica lui
T'arasie.)
Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiiei
qi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia.
: , , |n textul ,canonulu'ise enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc
rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremea
rospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurd
prin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5;ar cduta si-istoarcl
venituri sub orice pretcxt de la subalterni.
, Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal,
cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1n
pdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fiilor((, 9i pdrinlii apar astfel in
chip de straini asupritori.

CANONUL 5: (SE OSINDE$TE SIMONIA)

Picat de moarte se considerd, cind oarecari pdcituind, rimin
neindreptafi. Dar -si mai riu decit aceasta, este dacl se ridicd cu cer-
bicie (incdp5linare) irnpotriva dreptei credinfe Pi a adevdrului, pre{uind
mai mult pe Mamona, decit supunerea fafd de f)umnezeu, 9i se impo-
triyesc rinduielilor lui canonice. In ace$tia nu este Domnul Dumnezeu,
de nu cunlva smerindu-se i;i vor veni in fire (se vor trezi) din gre;eala
lor; cdci trebuie ca aceptia cu tot dinadinsul sb se apropie de Dumne-
zeu pi cu inirnd zdrobit[ sd c-eardlisarea 9i iertarea acestui plcat gi sd
nu se mindreascd cu danie nelegiuiti. CIci ,,Domnul e aproap,e de cei
zdrobifi cu inima (Ps..33,19).
Drept aceea,'cei ce se fdlesc cd au fost rirrdui{i in Biserici, prin
dare de aur (prin diruirea aurului), gi, punindu-pi nddejdea in acest
obicei riu, care instr5ineazi de la Dumnezeu, 9i de la toatd preofia' ;i
care, clin aceastd pricin6, cu fafa neru;inatd qi in gura urare (cu gura
neacoperitA); prin cuvinte ocdritoare batjocoresc pe cei ce au fost ale;i de
 6 VII

citre Duhul'sfint, pentru bunEtatea (virtutea) viefii Ior

;i care au fost
rinduifi (in-Biserici), fdrx dare do aur (atunci), mai iniii cei ce
fac
aceasta, sh ia t'eapta cea tlin u'ni cinului lor,'ce.to.e
(a starii propriiy. iar
_a
dacb ar stdrui (persevera), s[ fie inrl,reptafi p.ir, (epitimie).
Iar dacd cineva s-ar vldi cindva fdciird aceasta intru hirotonic
(crr prilejul hirotoniei) si se u'neze dupr ca'onur apostolic,
-dobindi care zice:
.Daci. vreun episc<rp,sarr presbiter, sau tliacon ar prin bani
(demnitatea) aceastl vrednicie, sX se cateriseascd
;i acela, ;i cel "" i_"
rrirotonit gi sd se taie cu t-otul gi din. eornuniune iruii"a,
impdrtdqire),
ca Simon Magul de cdtre nrine petm(r (Can. Zg ap.l it
- - ,ariiderea ;i dupi al doilea canon ar cuvfopilor rro;tri piri'fi de
Ia Calcedon, care zice: ,,DacX vreun episcop, ar "ivirgi hirotonie
bani ;i ar cobori intre lucrurile de .'inr"""- harut carl nu se #"t*
vi'cle, ;i
ar hirotoni pentru ba_ni episcop, ori horepisc'p, ori- jresbiter,
ori tria-
con,-ori pe altcineva dintre aceia ce se nuinird'in cler, sau pentru
bani
rindui), econom sau, ecdic (apdrtitor, avocat) bise_
3,1,:1"tlll ligslitui,
rlcesc' sau paranl'nar' sau_pe orieine din canon (di' caiatogut
gilor bisericesti), pentru ciglig ru;inos stu;ba-
rle seama sa, cer rlovedit ci a
ficut (intreprins), acga;!a, sx.ie primejduiasci in privinla propriei
sare
trepte (spite), iar cel hirotonit si nu aine,rici-u;-1Jr.
dirr hirotonia
sau inaintarea acea-din nego!, ci si fie strrin de vrednicia sau de sluj-
-6ani.
ba pe care a dobindit--o prin Iar daci cineva s-ar r-idi 1". apa.uay
ca mijlocitori in de apucit,oi
.astfel 1"tu"*ij- "";i"*r" si nelegiuite,
sd cadi gi acesta din treapta sa, daci ar fi cleric,_ iar ae ar fi laic sau
cdlugdr, si se afuriseascd.r.(Can. 2 sin. IV cc.).
_(C?n. J?_op; 2 ^t^in_IV ec.; 22, 25 Trul.; 4, 75, 19 sin. VII ec.;
'M.;
U Laod.; 2 sard.; 90 vas. c. Encictica'ur raraisle; Encicrica lui
Glrcnadie.)
Prin canon se..cond,amnd in pri.rul rind simonia indirectd,
practicati sub formi de daruri, ofeiita in scopul dofinairii ac..a
unor c1:rrrni-
td{i bis_ericegti,sau a oricdrui ser'iciu clerical. Apoi simonia propriu-zisi
se condamnd urrnindu-se intocmai dispozifiil" """bonuilr-lg 'qi
' ip. 2 sin.
IV cc., ale cdror texte se 5i reproduc.
h
:, CANONUL 6: (SINODUL MITROPOLIEI SA SE ADUNE
ODATA
" PB AN)
De vreme ce este.(existd) un canon care zice:
,,De doui ori pe an,
in fiecare eparhie (mitiopoiie) trebuie si se facl cercctirile
cano'ice
de crtre adunarea episcopiror" (can. 3z ap.),- d;, ;il;ricina
oboserii
celor ce se intrunesc ;i a lipsei lucrului trebuito" p"'i- cdl5torie, cu'i-
s5iir pirinfi ai sinodului
c'rp tr pe'tru . -aI paselea(ecumenic) a orinduit ca in orice
orice-cuvint (1;ricina) s5 se lind odatS pe an (sinoclul),
-
;i cele gre;ite sd se indrepteze (Can. g frut.j .;b
A;adar, pe acest canon il innoim noi, si dae5, s-ar
afra vreu' dr&r
gdtor oprind acest lucru sd se afuriseasc5. Iar dacd
vreunul clintre nri-
tropolifi nu ar avea griji (rr neglija) sE se faci rucrul acesta,
firi (a fi)
 167.
7. 8 vrl

nevole ;i silS gi fSri vreo binecuvintatd pricin6, s6 fie supus cercetSrilor

eanqnicer
----l;;"
cind se finc sinodul pentru treburi canouice ;i cvanghelice' sr:
pizirea
cuvine ca episcopii intrunifi sd fie cu osirdie li cu griid intru
de viafl fdcdtoa-relor poryn9: ale.lui Dumnezeu' Cici
durrrrr""uiurtilor ii
intiu pariiea acestora multi rdsplati este"' 1Ps' 1B' 11), pentru cd ;i
este tnustrarea
-f6clie este porunca, iar legea este lunlin5, $i calea viefii
(Prov. O, ie;, qi ,,Porunca Domnului este strilucitoare'
li i'drumarea,, (gii nr-raibe
iuminind ochii" it t. L8, B). Dau rnitropolitul si nu fie volrtic
;;i;t; cere din'cele ce aduce episcopul cu sine, fie dobitoc, fie altceva
(alt s.oi). Cici de s-ar dor,edi ficincl lucrul acesta, si se dea inapoi
inrpiitrit. .
$..t.
(Can. 37 ap.; 5 sin' I ec'; 9 sin' IV ec'; 8 TruI'; 20 Att'tioh; !t't Cattgl')
se dispune, - in conformitate cu alte canoane si indeosebi cu cano-
nul 3i aposiolic'qi B trulan-ca cel pulin odatd pe an sir sc intruneascd
sinodul fieedrei mitroPolii.
Din text se con;tat1, cd 9i in tirnpul sinodului qapte ecumenlc' clr-
cu rn^scriplia teritorialir nritropolitarl5, se nttmerstetot eparhie.

CANONUL 7: (BISERICILIT SE TIRNOSESC NUM,\I CU SFINITE

MOA$TE)
Dumneizeiescul apOstol Pavel zice: ,'Pdcatele unor oanrcni sint vb-
dite iar alc altora urmeazi dup[ acelea" (I Tim. 5, 24). A;adar, picatc-
lor mai inainte sSvir;ite, le urmeazi ;i alte p[cate. Astfel, rdtdcirii
alte nelegiu-
iereriei; nelegiuite a clevetirilor de cre;tini, i-au urtnat _;i
iri. CEci pr""u- au luat (scos)din bisericd chipul cinstitelor icoane (sfin-
ielor icoane), au pirdsit';i alte oarecare obiceirtri, carc trebuiesc sd fie
innoite ,si firiute iritocprai dupd a;ezinritul (tegea)scris ;i nescris.
Agadar, cite cinstite biserici s-au tirnosit fdrl cinstitele moagte
ale mucenicilor (martirilor), orinduim ca in ele si se facd aFezareamoal-
telor, cu rugeciunea obi$nuitd. Iar cel ce va fi tirnosind biseric[ fdrd
sfintete ntoalte, ca unul care a cilcat predaniile bisericegti sd se cate-
riseascS.
'l'rul.;
(Can.31. up.; 4 sin.IV ec.; 37 5 Antioh.; 83 Cartg')
Canonul restabile"lte vechea rinduiald a folosirii sfintelor moaEte-la
sfitrtirea bisericilor, dispunincl ca in bisericile dip care icoanele au fost
azvtitite sau care au fosi sfi'tite fdrd sfintele moaqte, in timpul iconoclas-
mului, ig tiu sfinlite din nou, punindu-se intr-insele 9i sfinte moa;te.

CANONUL 8: (NUMAI CEL SINCER CONVERTIT SE PRIME$TE

IN BTSERICA)
De vreme ce, oarecareriticifi din legea (retigia) evreilor, cre-
deau ci pot sX ia in ris pe llristos'Dunrnezeul nostru, preficindu-se ci
 168
I VII

se tncre;tineazx, dar' lepidindu-r; pe

II (rre,gindu;L)i"in.
'fic-incl, ascuns pi {ininrl
simbrta in tain5, ;i alte lucruri iirdaice -'orinclui-
'""ge"i ";- ;;;iai;
ti .lo -se prirneasci nici la- impirtdsire, ni,.,i iu i,re, inigi i*n fiir"_
ric5, ci'si fie pe e'rei, dupd legea (religia) roi', ;i:'ici,;re,c'piii krr
sd nu-i boteze, nicilat3
si cumpere sau sidobindrisci rob,isctav;.
rar dacr vreunul d,intre ei se intoarce (r:onve*e;tc)' din crcdirrfii
cinstiti (sincerr), Fi, biruind datirrele si treburiio lor, o: r,a nrrrturisi-
din
toati inima' st)re a-i-incredinfa (convingd
$i a-i inrJrepta pi,,pe,arfii,
acesta sd se primeascx ;i sr se boteze, si copiii kii sd tie, intei:itri.,irrla
se lepdda {ab!ine) de nre;te5ugrrrile evreie5ti; iar claci nrr ar filastfcl,
sE nu se primeasc5ei in nici urr chip.
(Can. g4 Trut.; 1 Antioh.; Zg, 37, 3g La,,tl
1,64, ?0,21 ap; 77, )
Canontrl dispune in c,,fel sd fie primiti ln Biselicri eweii eare sc
converstescla credinfa cregtind|insistincl asiupra 'ecesitdfii,de
a.se ve=
rifica sinceritateaconvertirii.
Aceast:i nri'tstiri are insd clrracter de principiu. care trebuie observat
in toate caztrrile de convertire a oriciiror necrestini Ia creclin{ti c:r.gstinir.
Ea nu trebuie privitd ca o mdsura special acloptatd in-u'nrrt privinta evreilor,
ci nrrmai ca o ;rplieare a unui principiu gcneral, Ia crin cazurile
posibile.
Ci ea nu renrezinti o nrisuri discriminatorie fati de errrcl,'rezultd
9i din faptut cd, spre deosebirc a" "niii"li"'i"ei'r";p;riale clin vr.*(,A
aceea' canonul prezent nu cuprinde nimic potrivnieevreilor ci,a;r:a*tindu-le
consideralia cuvenitd un_or oalxeni, -<ublirqiaza,,doar:,necesitatea unor elq:
menta:'e rTrisuri de prudentfi, ?n ceea.cerprivolte ;accelttarea,prinfiii,in
'
Bisericd a celor convertiti dintre, ei. ,; ,;-;., .'t
j:-
CANOISUL 9: (DEF'AIMAREA ICOA},TELOR SE I'OSINDE$TE}
Toate jucdriile copildre;ti i,i grunrele neburrcsti,sclielilc,.,,ii.,.i-'
Iroes€, 5i cele cat'e s-au fiedt (alcitirit) inrpotrir-a cinstltctorl i.outio.
trebuie s[ se predea episcopului cr-rnstantinopor*lui,srr'e o fi rrrr.c.l-f
o parte (scoa*se din cirt'ulafie) irlrprrruni cu cclcla.!tecir,li 'c,l.eti."..foi
daci s-ar afla cineva ascunzindu-Ie pe acestca,;; ;; ii ;;;
presbiter, ori diacon, -sEse cateriseascd,iar de al fi laic ori;i;;;;r,,
ixtuger, sx
se afuriseasc*,
(Can.60 ap.; 63 Trul.; Sg Laod.) t., ,-,*.,-,i ,i.i , f r,. ..
. -. 9"rpnul dispune scoaterea din eirculafie .ca eretice, a scriefilbf,
alcdtuite lmpotriva icoanelor. .. .. a
Din canon se vede cd spre a r::rtjocori sfintelc icoanc mli foloseim
pe lingi scrieri gi alte rr-rijloace,cum iint unele inchipuiri sau
figuri, pe
care canonul le nume$te jucdrii sau ehiorrri copildreqti, apoi
unetE gtd;
n-ebuneqti,care erau niste versnri sau cintece'uai3ocoridare. se
interzic
qi se,dispunc ee textele qi chipu.ile respectiun.a ifJ"pir*
:l 1"-$",? ""
9l scrlerlle eontra icoanelo?;la Patriarhia din Constantinopol,
-, I' seotinclrr*se
astfel din circfrlatie. ,Jri r t r ' r . r, ; : , , , r ( l . r , j . l i i r r x l d r 1 t i l ,
 .|69
1{r..1,1,VtI

.:: :.CANONUL 10: (CIIHRUL SA TIE PRAVILELE $I LA MUTARI] $I

. .., LA PURTARE)
Dc vreme ce unii clintre clerici, nesocotirrd rinduiala cauottici,
pdrlsinclu-gi parohia lor aleargi la alti palohie, ;i nrai cu seami ip
aceasttrrle Dumnezeu p[ziti gi implrlteascl cetate, ,si stau (se stabilcsc)
Ia dregdtori lunre;ti, sivir;ir-rd sfintcle slujbe, (littirghii), in paraclisele
(capelele) Ior, pe ace;tia rtu este ingiiluit a-i iprimi in nici un fel de'
cas6 sau bisericir, firi (i.oia), episcopului pt'opriu ;i a episctlltultti Con-
itantinopolului. Iar daci va face cineva 9i ar stirui (in ceea ce a fdcut),
sX se caleriseascb.Cifi insn fac lucrul acesta cu ;tirea rnai inainte polne-
nililor preofi (vlSdici). nu le este ingEduit a lua asuPra lor purtdri tle
grije lumeEti si de ale vielii, ca fiind oprili dc cdtre dutrrnezeiegtile
canoane a face aceasta. far claci lcinet'a s-ar prinde avind asuprXsi o
sarcinS mai tnare decit cele zise, oli sd incetezc ori sd se cateriseasci.
Aqadar nrai bine s[ se ducl (preotul) sirre inl'dfarea copiilor gi a cas-
nicilor (sclavilor), cetindu-le lor cu sthruinfi Scripturile, cici spre aceasta
a ;i luat moptenire preofia.
.i,ts
( C a n . 7 5 , 2 0 , 5 8 , 8 1 , 8 3 a p ; 2 , 7 5 , 7 6 s i n ' .I g c T i3 , 4 , 5 , 7 , 8 , 7 0 -
2 0 , 2 3 , s i n .I V e c . : 7 7 - 2 0 , 3 7 , 5 9 , 6 4 T r u I . ; 3 , 7 3 , 7 6 , 2 7 A t t t i o h . ; 1 9
Lnocl.;7, 2, 3, 72, 75, 76 Sctrcl.;76, 34, 48, 65, 77, 80, 90, 727, 123 Cartg';
11 sin' I-IL)
Canonul interzice preotilor s4-s;ipdrAseascdparohiile qi si se anga-'
la care
jOzc'sluiitori la capclele particular'e,i-lir:"rinvolraa epi-<coptilui."de
gi
iTleacd a episcopului locului in care ar vred sii se aqeze.De asenrenea,
chiar si in ciizul cind ar avea ir-rvoirilearitate, li sc intcrzice preofilor sd
ia asupra'1or sarcit-ticonrune,nebisericeqti.
Prin capol se afirtnd competen{aexclusivir a autoritii{ilor bisericeqti
'chestiunile
ln privintt drcpturilc gi obligaliile clericilor, ca slujitori ai
Risericii.

CANONUL 11: (liCOi\iOMlI $I DITEPTUL D-U DEVOLUTIUNE iN

BiSERICA)
Fiind cu'tofii indatora{i (obligali) si pizirrr dumnezeie;tile canoane
sintenr clatori sd-l linem cu orice chip nevdtimat gi pe cel care zicc sE
fie economi in fiecare bisericS.
$i daci fiecare nitropolit aFeazdeednonr in biscrica lui bine este.
Iar de nu, episcopului (patriarhului) Constantinopolului ii este ingdduit
ca' din propria sa putere sE rilduiascd (instituie) econoln in biserica
aceluia. Apijderea ;i mitropolifilor, daci episcopii supupi lor nu voiesc'
(nu se hotflrdsc) sd ageze economi i1 bisericile lor, acela;i lucru (aceeagi
rinduiali) si se pdzeasci (observe)5i in privinfa ministililor.
. , ( C a n . 3 8 , 4 7a p . ; 2 5 , 2 6 s i n . I V e c . ; 3 5 T n t I . ; 1 2 s i t ' r ' V IeI c . ; 1 5 A r t c i r a ;
7, I Gang.; 24, 2i Atttiolt.; 26, 33 Cartq.; , t n,,I,-II 10 Teof. Aler.; 2
Ciril Alex.)
 uwl
Pri' fd'x{ul i-anonului prezent se dd qi expresie
pect al dreptului de,devolufiune ierarhicd, forr'ald, unui as_
lxistLnt cle rr,rft in ;i;;; il-
sericeascit,fiind un drept inerent oric:irei
adrninistra{iiorganizateier3r6ie.
Degi nu i se zice pe nulne, drepturui cle clevoluiiune,
aci\astaeste vorba in canonul prezent. totusii cl.spre
Este gregit insJ sa sc creadi cir
;tbi':r prin acest canon s-ar fi introdus ir, .,oiuiu--
bill.ic"asc.i nur.itul
drept' pentru cd a i se fi pe nurrle, er este cuprins in intrc,aqa
Jdr3 4s
legislatie bisericeascd, deoarece ni.e.ica
are orqanizafie ic_:rarhicd.adicii
una in care autoriti{ile conclucdtoare,sint
oiinduite ierarhic, fiecare
d.injrg autoritirfile superioare, avind dreptul
a. .rfru.'"ghere, contror
si indrumare' asupra celor de grad inferi;;. b;i.r;;il;i cre devolu{iunc
nu este altceva. dccit un fapt'iiresc
ar unei a"touiaqi^ruperioare, de a
intcrveui, in virtutea pozitiei "i
i*iai"" superioare, - 9i ca u'lrare.
a dreptului de supravoqhc,re, control
$i de irdrumare, __';";";;;llir\
drepturilor autoritdtilor inferioare, insd numai
atunci. cind acestea ntr
se conformeazi lcgilor existente, sau cind
ar lucra chiar impotriva rnr.
Acest fcl de intcrvcntie. raportat la pozitiile .u,, r"
niverurile Ia
eare se gdsesc autorititile de care se trateaz.i.osto
de,falrt o intorverr_
tie devolutivS. adie5, una prir care autoritatea
superioard coboard _-
q'ici aceasta inseamnd cuvintul devolutio -_ coborire -
la nivelui autn-
rititii inferioare. Dar nu 'umai ci atito.itatea
superioardcobnar;--r r* 'ive-
lul celei inferoare, ci ea i ,;
ii substituie nc"iu.lo, tniptini"a'tcigea in
locul oi.

cind autoritatea interioari ii dd_prilei celei

superioa." J devolueze.,,1st_
fel nu se exercite g."pt"r a";;;i;iiun".
deii-"il.t"-nu,nai un drept
asa zicind extraordinar, in sensul.
cr exercitiur lui nu are caracterul
constant sau ordinar, de fiecare zi, al cclorlaltc
clrenturi.
'r" 'r"r"rd
cit privegte c,prinsut acesiul- il;;t,-;i
", nunrai la o
anumitii activitate. sau la un anumit aspect
soilrii orice autoritate care funcfioneazd al activitdtii pe care o desfd.
i,., rnoa--i"g"i,'"i fu ansamblr:l
functiunilor autoritdfl ."rpectirr;: p";lt"
^nu cd este necesar -u'unritd
si firesc, ea in
cazul cind autoritatea inierioard
indepli.,"qtu. o
'i-pot"i"" funclie tn,
rno'd legal. sau cinr{- aceasta pro""dlrza
toc,lai celor prescrise
de 're're;sd intervind autoritai"" ;;p;;io;;i;
$;;;""1'nu"ra."
nitd funcfiunea sau-lucrarea.leeataii, uU=oi"i-n"""i"ia,'i" neindepri_
plinit-o autoritatea inferioard. .s" intut"g" care nu a im-
insd ci. interverrtia autorititii
superioare in competenfa autoritSfii
inferio""e,r rn ,i""a cre faptur cA
aeeasta trebuie sd fie motivatd cre'carenta
autoritdtii i,rfurio*ri';;'r;
se poate produce automat, ci --- conform. uzantelor'tegate
aplicdrii legil-orbisericeqti,-.- abia dupd ;i in spiritul
cel pufi'r doud sau trei avertis.
rnente' sau chemiri_ Ia ordine, potrivii
cuvinteror scripturii de ra Matei
18. 15-17, unde cjlirn:
"pu-ii'va greEi f*tlf"'ter;""fiilU, gi_t rnustri
intre-tine qi el singur..., iar'de nu"te'va
"r*ft",l1"i'"i" irrp.u.rnd cu
tine inci unul sau g9i, prin gura i doi .",, trei m".to.i sd se
*.
niceased.riee euvint.( .,si a" ",1-i- va-.ascultape stator_
ei, spune-I,Biserieii. si
de nu va asculta nici de Bisericd, .5-1i fie qie'ta
.ii, otdi. $i vames(.
 t7l
12 vtl

.i prin urm€re, intervenlia autoritl{ii bisericeEti superioare in compe'

ten[a-autoritafii biserGqti'inferioare, gstg.pqsipila 9i legal:: :1.,3.:i"ii3
qi 'u nu'litr cu
i; i;.4" lucrurile sau funcliunile autoritdlii i'fcrio-arc spccificatir in
p.i"i." la anumite func{iuni, culn ar fi de exempltt cea
de a institui economi' adici a.dmi;
canonul dc care t'ru-n".tpatn, u""n"
autoritatea inferioard
nistratori ai bunurilor bisericeqti, in cazttrile cincl obliga{iile
indeplineasid
omitc s6 faca acest lucru, sau chiar refuz:i si-qi bunu-
pentru administrarga
lag*le, care i ,"' in pii,'t cle a institui econolni
rilor biserice.sti. nu llnple-
Din cele ardtate se vede clar c5 dreptul de devolttliune adicd asupra
biscricesti,
lcazir asupra autonomiei ficcirei autoriiirli in
tiber!1!f^-1"^:;tt le exercita
cirepturilor proprii ale fieciruia Ei asuprq
,r',n,ii.tdup"rta.'nt de autoritSlile coordonate sau superloare'
qi nici "" }?9Lt-o
Dreptul a" a""oi"tiune nu trebuie nicidecum in{eles
direclionar, in virtutea cdruia- toate lutoritntile
fi exercitat ca un ;;;;; supc'rioarc' 5i
inferioare bisericcgti ar fi ia bunul pjo"- "f autoritA{ilor
bunul plac al
.nume, preotii lar bunul plac al p-top-opifoi, frotopopii.la
iar
cpiscopilor, apoi upir"opii ta uunut pinc oI arhiepiscopilor' insemna
T::iil*
strlcareit
o astfel'de rinduialii, ar
bunul plac aI pat.-i;iil;. catroauelor
oricdror rinduieti. 9i-'iiirtit.ti"ea unui tf"t* "t.!9fyl^ fotrivnic
legalita{i in genere'
ii-oricarui drcpt in genere, sau oricdrei exercitd qi asupra
Me'liondm. i; r*;, ;a aruptul de devoiufiune, se
aga cum prevcde $i canonul
minSstirilor de cdtre conclucerile eparhiale,
n-rir-rf,stirileavea.u
;;;;;;;, di" ilxtul c6ruia rezultd, c5 in vremea aceea decit o au azl'
eparhiale'
o independentl mai mare faF de conclucerile
CANoNUI-:12:(RINDUIELIPENTRU,IustRATuAREABUNU-
;i RILOR BISERICE$TI)
instriinirrd in
Dacd s-ar afla vreun episcop' sau vreun egunren' sau rrrirrdsti-
efrscopiei
mind dregitoreasca din agoniselile- 1nt*"tif"l-
"ii"i p""r|""", ia fi" fdri tirie predarea lor, dupd ca-
rii, sau dindu-le
poarte grij6 tuturor
nonul Sfinfilor Aili.r-lt,- "u,- zice: ,,Episcopul
'si 'rintluiaicd
-s6- (chiverniseasch)
bunurilor (t.r"rr.it*j-- iiserice;ti ;i j" le lu-i fie ingXduit
pe ele ca gi cind Dumnezeu i-ar sta dar- sX
"eg}t";'aatuiascd
ia rudelor proprii
Iui .s1-;i insu;eascd ceva clin ""*.1"", 'un faci parte-'ea
ii id"""u' sd le
eele ale lui Dunrnezeu; iar daci ar 's6'-
u""'tot"' cele ale Bisericii"
racilor; dar s'i nu vincld din pti"i""
(can. 38 aP.).
Iardac6arpune(pretexta)eipricind,c5.p'6nrintuladucepagubb
dea locul (te-
si o6 nu este spre nici un folos, nici in acest fel sd nu
tocatnici, ci clericilor sau plugarilor (agricultorilor).
i",riil'J""ga;""lioi pe'
Iar dicd ei ar folosi vicle;ug urit,;i dregitorul-va cump5ra
plugar (agricultor), in acest
mintul de la un cleric sau de'la un 9i
epis-
clip sa fie vinzarea fdrd t5rie, pi (bunul) sd fie intors, (restituit)
min6stirii, iar episcopul sau egumenul care a {[cut acest
;;;i"i-ril
din nri-
tr"rr, si f1e al"trgui; episc'opul din episcopie, iar egunretrul :rrri'
,rerti"u, ca unii ce riu risipesc cele ce nu au atlunat'
 1 ,12
13. 14 \'ll

( C a n . ; 3 8 , , 3 9 ,4 0 , 4 7 , Z J A p ; 2 4 , Z S s i n .I V e c . : 4 g TruI.;
7I, 73, sin
V.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z Ciiit
AJer.; 10 Teofil.
Ale:r.)
Canonul itrterzict'in gencrc instrdinarca in orice fornrd a vrcunui
bu. bisericesc.in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile biseri-
ceqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprin-
du-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"eale bisericii, qi airp"-
nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea
si
se faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r* pJ-ir-rtului.
Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilor
bisericegti, se'rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic.

CA_NONUI, ' SLUJTTORTLOR BrsERrcE$Tr SA

11.- _T4$EZAREA
,
sAr,AgE DE RIND)
,,,
De vreme ce din pricina necazului, care, pelrtru pdcatele noastre
s-a _ab5t-qtasupra bisericilor, au fnst rdpite cle'cXtrc ou.,,"n." hirbati.
unele sfinte IScasuri (biserici si aseziminte) gi episcopii si ministiri
sl s-arr preficut in sdla;e cle rind (actdposturi'nust"sti, case
cle ri.ci).
D-ac5,-a;adar,. cei ce Ie stxpinesc pe acestea,\,oiesc (se hot6rrsc);
y I-9 a"q inapoi, (r-estituie). ca sx fi.' arez-ate-'ai,i-iiou (rest:rrrilitc)
dupd veehea stare, bine li frumos este; iar de nu, po.rncir'
'riei'ii si se ca,
t-eri.seasciaeeqtia dac.i sint din catarogur (cin,r) preofesti, iar
dac5 sint monahi sau laici, sE se afuriseasc5,ca fiinrl osinditi,
<Ie cXtre
Tatil, .si de crtre FiuI si de cltre sfintul n"r,
ii ,e liu ur"roti u,riru
viermele nu se sfi.seste ('' rnoare) si focul nu se sti'ge (NIc.
46), fiinclcE ',,1+r,9, 41,
-se impotrivesc glasului iui flurnnc.zeu "or.. ,iir, iu"*1i
casa TatEIui ,meu cas5 de, negustorie,, (Tn. 2, 16).
(C'cm.4.21 sin. IV ec.; 4g, Tnd,: I sin. I-II: 2 Cltiril ,4let-.)

Din textul canonului se vecie cd fn tirnpul iconoclasmului rluite

lc,caguri sfinte, risezaminte.de binefacere sau institufii bisericeEti gi de
q-sistelrt6socialS.ca gi aite imobile alc btsericiloi, ain'-centrele epu"itiaft
si- chiar mindstiregti arr fost transfornratc in locaqrri a" rind. 'sinorlul
VII cc., restabiiind cultui ic<ianelor,a luat mdsuri p*ntru restituirea
bunurilor, care i se luaserd Bisericii in timpul h.rptci irirpotriva icoanelor
$i fireqte, in prirnul rincl pentru restituiiea imobileloi. care fuseserd
destinate cultului sau chiar si activitdfii cle alti naturd a Bisericii.
.,
-CANONVL 1a-, (4$EZAI',EA SLUJITORILOII
'--- -' BISERICESTI sA
sE DUPA PR.AVILA) .' 'u.
T.ACA ii
--" - Este prea inve.derat_tuttrror lpen_tru to{i) c6 in preofie truuuit
si domneascd rinduialu.
Fi este binepl5cut lui oo*r,ez!,r, ca cere ale
insrituirire i' lxeofie, sX se ii;-7; se faci), cu
l.*t:l--ir:credinfi.i,
trtate anrrnte (cu preciziunr.). Apadar.,pentru cE vedern
ci unii pl.iirresc
i15 VII

nemailuind hirotesia
tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi'
d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o- n l a a d u n a r e ( s l u j b acum
a r ) ' f ai.ai'te
c^iucrul
acesta fdr6 de rinauiatA (necinonic), 5f.(e1'nicinrca tle
privin[a c?ilugiirilor si se pd-
si nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in
zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t. ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui
clacd egun'enultri
;il;;. ;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta,
- fire;te ";Jt liincl pres6iter, - i s-a clat dc citre episcop
insu;i,
hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl'
Agijderea,elupdVechiulobiceipilrorepiscopiistrcadesirinairttclze
(hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt' ,, ,t.; .)/
u" i, ,,,1
' ' ' ' ' : " ? ' ''ri
( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' )i '
in' lt'-il'i'
Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'tittiil"it
p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a bfh.ra
i t t c hiqo-
rilcdclit
acestea. In special Jl"i".ri"" indeplir-rirca funcfir,inii de cite!,
egumenul,in,mindstircit si-i'---
tesia in accarstat."upia, -Ei qi se dispunc ca 'egumerl''';
sii
clacJrreste presbiter a primit hirotesia ill trcaptii clt"
i recunoa;te gi horcpisqol:ulYl'ia
poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt -se exprc:; dln
i"lit"-""ti.rt" "pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat horepis-
acestui tlrelrt al
partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea clovaclir
copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r
;i:,;i;;&i'i-;; ;",,,,.;uEt"obiceiurui putcrc icge. clc
;;'il"^i;ili;ii;'

CANONULl5:(Cl.tilil('ULSA'S[-L]'IEASCAL"\()SINGUIIA
BlSElitcA)
c,lclicul sf,' nu I'e
:, De acum inainte (de la c'itnonttl cle'fatir inainte)'
,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este de lreaba (pto4t_,tl
n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c epoate
i t r l u i bcirlcva
i s c r i c esi
s c . sltt-
Circi
am auzit din inruii-?i"r"r Domnului cir ,,ilu
j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l(\{t' Yil
iubi, sau de unul;;';iipi;i pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6
b', 2 4-'A;adar,
). ' ,; :.
- intru ceea ctl
,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului 20) si'r
(I Cor'. 7, ,si
a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6"
se fac in trebttrile bise-rice;ti
stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce
"i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!.
i""; felurite. r\saclar, de aI'
i"".it,,i viefi, sint indelet'iciri (rncgtc;ugiri),
'celle 'trebuincioasc
trupului; cici
vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea Inine, nrii-
'rele ;i ale celor ce sint c'
;t." ";;;i;l; ,,ifitil"'evoile iil
(r'' Ap. 20, d4)' $i acestea-(sa se observe)
.nile acestca au ti;iit'; cele din
: aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile)
uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor'
ec': 17' 18'
(Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin'-l ec; 5, 10t l!' -sin' ly
S n r t l ' " 5 4 ' 9 0 C a r t g ' ) ir ':
3 1 T r t ' t t . ; 1 0s i n V t i " i . i S A r t t i o h ' ; 7 5 , 1 6
 174
16.'lf vrl

'
: Se interzice slujirea unul preot la doud biserici, se in{elege insd cri
si la mai multe, calificind acest lucru drept negustorie qi goand dupA
iiqtig rusinos.
..;
Se ingaduie totu;i ca un preot sd slujeasctila doua sau mai mr:lte
biscrici, atunci cind este lipsi de clerici. i t ; ' , ;lr
, l

I ' l
ri' -
cANoNITL 16: (sB ostNDE$TItLuxut, clEltut-ut) :
Toati upurdtatea(frivolitatea) ;i podoabatrupeasci, sint striine
dg rinduiala ;i de starea- pr:eofeasci. A;adar episcopii
-""rtr"1u sau clericii, care
se -irnpodobescpe ei cu haine strilucitoare ;i (r-nindre),ace;tia
trebuie si se indrepteze, iar daci ar stdrui si se dea cert5rii, a;ijclerea
gi cei ce se urlg cu miresme. Pentru ci, rdddcina amiriciunii odrislind
in sus, ritdcirea (erezia) clevetitorilor de creptini trriciune s-a ficr.rt
bisericii sobornice;ti gi, cei ce au primit-o pe aceasta, nu numai ci
au urgisit zugrivirile de icoane, ci au lepbclit ;i toatr evlavia, r,dtx-
mind (iig-nind)^pe
-cei ce rviefuiesc in chip cuviincios si cucernic ;i
s:a implinit intr-insii ceea ce este scris: ,,Llriciurre ests picitosslrii
cinstilea lui Dumnezeu(((Sirah, I, 24).
f)t'ept aceea,_
{e se vor gisi oar.ecare luinclu-i in lis pe cei
imbrdcafi crr hainr de rind 1si'rpla; si cuviincioasi, prin certare si se
indrepte. c6ci din vremurile niai' clernult, fiecare La.nat di1 starea
preofeasci se pulta cu inrbricimintea cum se cade (modc:sta)gi
ctrviin-
cioasi. cici tot ceea ce se ia, nu di' t.ebuinfi, ci pe'tru impodobire,
cade sub invinuirca
zice nrarele \rasilc (in.de ulur5tate (desertlciunc',-neciribzuinlri;, precrrrii
prrtvila sctrrtii 49 pt.' 'ronahi;: ,,Dar nu se
irnbldcau nici cu inrbrirCdrnintepestrifd cliri
fesnturi- ite matase, nici
nu au adrugat la nrarginea ve;mintelor bucrfi de alti culoare. cici
au auzit din li'rlla graiului tlumnezeiesc,ci cei ce poarti haine
moi
sint in caseleinrpirafilor (Matei 11, B). I .
(Can.27 Trut.; 21 Gangra;) 'nn,,
t, .ttl ; ,.rO o, ,. '.;
canonul condamnii luxul in gehere gi al clerrrlui if1:'special.,Tot*
tli .ui-utq ca prin lux se p.o'ooaZi sminteald gi chiar se alimenteaza
rdticirile hulitoriior de cle;tini, ar-.ro fost cazul, cu rlr.rgmaniiicoanelor.
;i

CANONUL 1?: (FARA 1NVOIRhA Epr,scopur,Ui NU SE FACL

MINASTIRE)
oarecare cilugiri, pirisincl mEndstirire lq1:, cE unii ce
ndzuiesc
si 'stbpineasc6,;i ne-voi.d si ascurte, sr apuci sh zideasci
roca;u.i de
inchin5ciune neavind cele (trebuitoare) pentru isprivire (daci
atadar,
cineva (dintre cdlugdri) s-ar.apuca rsi faci rucrul ";";d); sr
de cit.e episcopul-locului; iai aaca ar avea cele (trebr-ritoare) se opreascir
pe'trrr
isprdvire, sd fie dusd la capit (indeptinire) cete plariJiic
'in ---i""";i";.
ae et. ,\ceeasi
";i-;
(rindrriald) si se pizeasci (obse*'b; pri'i"'tu
9i
clericilor'.
18. l9 VII 175

-ni 'r:(Can.4, 8, sin.IV ec.; 47,42,46 Trul.; 1 sin.I-II) itttt it 'l

. . canonul opregte pe cilugdri, pe clerici ;i pe laici, si zidcasca iiird

'he'observarea
normelor prescrise, mdnistiri, dind in cornpetelnlacpisco-
pilor, ca ;i prin alte canoane de altfel, (can., 4 sin. Iv^ ec.) ttprob;rrcir
fcntru intemeierea gi zidirea mandstirii. Este de relevat faptul cA-n vre:
hea sinoclului VII ecumenic, ctitorii de loca;uri sfinte ficuseri ttn mart:
pas tnainte in ceea ce priveqre dreptrlie care gi-lc asrgur-auprin ctitorig,
ace.stc'adepii;ind iinritJ institu{iei canonico-juridice a ctitorului ;i deter-
minind aparilia instituliei juridice bisericeqtia patronatului'
Deosebirea esenlial[ dintre acestea doud consti in faptul, cil palro-
nii ramin proprietari ai ctitorilor, pe ci4d ctjtorii propriu-zi;i tlec' in
proprietatei Bisericii agezdmintelc ctitorite de ei.

. CANONUL 18: (LA CASELE EPISCOPALE $I iry MAN,\STIRILE

DE CALUGARI; SA NU STEA FEMEI, NICI SA SLUJEASCA)
Fifi f5rd poticuire (sminteala) ;i celor. din afar6, - zice dunrrrc-
zelescul Apostoi (I Cor'. 10, 32). Iar a viefui (a locui) femeilc in minis-
tiri (dc caiugiiri), este lucrul pricinuitor de toath sminteala. Daci,
'prinde
s-ar cineva cd are sclavd (roabd) sau slobocld (liberd) in epis-
copie sau in mdnistile pentru indeplinirea vretrnei slujiri' si se celte
(pr,clepseasci);iar stiruirrd si se cateriseasc5.
Iar daci s-ar .:i iltimpla si fie femei la rnetoace (in strburbii) ;i
ai \,oi episcopul sau egumenul, si faci o cildtoric la cele de acolo
(metoacef (atunci), de fald fiind episcopul sau - egurnenul, in timpul
aceln femeia nicidecttnt sit nu faci vreo treabi dc slujire, ci si se ose-
beasci (izoleze) in alt loc, pentru nebinttire, pinl-l se va intintpla pleca-
rea episcopului (va plcca episcopttl).
(Can. 5, 26 ap.;3 sin. I ec.;3, 72, 73, 47, 5-8- Trttl.: 20. 22,sirr.I'/1
ec.; 19 Artcira;3,4, 25,38,70 Cartctg.;88 Vasile c. M.) : ,r i
Se interzice gederpa femeilor la episcopii qi in rnAnAstirilede ci-
lugirri, precunl Ei angajarea acestora in serviciul manlstirilor de b5rbagi
;i al casclor episcoPale.
C)prcli;tca cuprinsd in canon estc cleterminati desigur dc grija sinol-
dului de a fcri de blnuiali pe episcopi gi pe cilugiiri, ca sd nu dca Prilej
- sa
ereticilor - dintre care cei mai activi erau pe atunci iconoclagtii
defriimeze c l c r l t l .
i i

CANONUL 19: (SE OSINDE$TB SIMONIA) .i , .,. \

Atit de rtrult s-a instipinit uriciunea iubirii de algin{i Ia cirmui-
-to1ii BiSericilor, a;a c[ oarecare dintre bdrbafii care se nunresc evla-
Ei
viofi, pi dintre femei, uitind porunca Domrltrlui, s-au amdgit gi fac
pentru aur primirile celor ce vin spre cilttl pt'eofesc;i spre -r'iafa sirr-
ggratecd (rnopahali). $i se intinrplfi precum zice marele Vasile; cd esttr
 l, i 20 vII

de lepxdat;i intregul, atr'cirui inceput este netrcbnic cici nu este in-

gbduit a sluji lui Dumnezeu;i lui illamona. (1\.{t.6,24).
Dacd a;adar, s-ar grsi cineva ldcind acest rucru, daci este episcop
s8u egumen, sau oarecale din starea preofeascir, ori s5 ilrceteze, bri si
se cateriseasci, tlupi canonul al Z-lea al Sfintului Sinod cle la Calcedon,
far de-ar fi egurnenS, si se izgoneasci din mdnistire,;i si fie preclat5
la o altd mdndstire spre ascultare. Agijdcr.ca ;i egunreiul care iu are
hirotonie intru pre-sl:iter. trar in prir,infa lucrurilor (bunuriior) cclor
date de pirinfi copiilor dlept zestre, sau a celor acluse clin averea lot
(proprietatea lor), claci mii'tut'isesc cei ce le aduc ci acestea'sint inchi-
nate (afierosite, consacrnte) lui Durunezert, am orinduit, ci, ori de al
rimine, ori de ar iegi, acelea sd rdmini in mdnistire, dupi fdgiduinfb
aceluia (carc le-a adus), afard dac:i n-ar f i vina inaintestititoruliti
(egumenului, pentru ie-sirea din mdnastire a aceluia).
- 2 3 , T n i . ; 1 , j , l S s i n . V I I t , c . . Ii 2 l . t t o c l . ;
^(Catt.29 ap.: 2,in. IV cc.;22
2 sard.,'90 vas. c. l\1.; Enciclica lii c;henmtie; Enciclicct L.tti Tarasie.)

risindc-;te simonia si dispunc, ca bunirrire pc iare lc uducc

-.canonul
.fig.din zestre, fie din activitatea proprie -* vreun frate cle manirstire..sli
qiimini in proprietatea maniistirii, chiar ;'i ptunci cind respcctir.ul ar
pSrasi mandstirea, insd numai claci nu ar fi cietenrfnaL Iu lccusta cle
vrco vinii a egumenuiui.
Este relevat in special. faptui, cir in canon se frrcc cit,,rsebir.eintre
c g u m c n u l c a r e a r e l r i r o t o n i a , i n t r u p r e s b i t e r s i . c g u t r r c , n r r l( , r r ' ( , n u t r i :
aceasta hirotonie, disl:unindu-se ca egumenui vinovat de sinronil:, sb fie
indeptirtat din mlnirstire ,numai dacd nu. are hirotonia intru prr:s6iter.
I)e aici sint cle refinul dqua luqruri ;i artruile : cA cgumenii pot l:i rrlcyi ji
dintre cdlugarii care nu au hirotonic intru pr.esbiter, apoi ca egu_rneniior
'celc avcall aceastd hirotonie li se aplicau
.care - alte nonne ck, sane{iunc clccit
pentru egurnc.nii firti hirotonie.
Mai relevdtn dc asemenca, cd prin canonul prezent, nu Se clispurib
rtumai in privinla hirotoniilor simoniace, ci ;i in privinfa cclor car.c avind
Itirotonia, sint primifi de vreun episcop ,in clerul lui, in nrod sinroniac.
Pc'ntru hirotoniile simoniace se prcvccle impreunit cu cunenul 2 ai sin.
lV ec., catcrisirca. iar pcntru piirnirca sinrbnitrcri in clurul ('i)arllial ca
;i pentru primirea simoniaqd in rninastire nu sc Ilrevede t'rr-rmai decit
caterisirca, ci sc lusu celui care s-ar plt,tir la astft,l dt'actr', ltosil:iiitatce
de a reveni asultra lor, si numai in cazul cind nr-r r.evinc, rrlrnc:rz;r,i i sc
aplica pedeapsa caterisirii. : -

"' '
: . -
-trr'- . C AN O N U L
2 0 ;Grri N A .C tl rtOtl
',t : s:r ' uU M.\i t.r i.l)
.,,, Orinduirn ca tL' la cauorrttlde fafir inainte, si nu mai lic nrirrir-
tire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.ale.este
(se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r,cq, ncamurile
(rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-elepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra
,r.ietii
 21 \;II 177

singuratice (monahale), bdrbafii se cade si meargd in mindstiie birbi-

teaicS, iar femeile sd intre in ministire femeiasci, pentru ca intru
aceastase bucttrd (se tlttl!ume;tc) Dumnezeu.
Iar cele ce au fost pini acum de doui feluri (duble, mixte), sd
fie, cilnuite dupi cattonul sfintului lostru pirinte Vasile, li dupd
porunca lui care astfel orinduiegte: ,,Sd.nu viefuiasci (locuiascd).intr-o
ininistire cilugiri ;i cilugiri!e, cf,ci impreun:i viefuirea prilejuieqte
adulter. Sd nu aibi c[lugdrul vorbire slobodi cu cf,lugdrifa' sau cllu-
girifa,:si yorbeascd deosebit 'cu cilugbrul, lici si se_culce cilugdrttl
in mindstire fertreiascS, nici sI nrdnince cilugdrifa singuri impreunf,
cu acela.
Ial cind ,se,aduc cele trebuincioase 'traiului de citre partea bdr-
blteasci la canonice (ciitugiirile - femei care trdiesc dupa rinduiala
sall canonul cAlug:iriei), egumeha ministirii ferrreie;ti impreund cu
T oarecare monahie bdtrinil si le primeascd pe acestea (cele necesare
traiului), in afara.por{ii. .:i r*-rlir
'Iar de s-ar intinrpla, ca tfili cSlugSr sd voiascl a veclea vfeor?lhd['l
prin pufine ;i scurte cuvinte si vorbeascd cu aceasta, in fiinfa de
fa!6 (fiind de fa!A) a egumenei, 9i indat6 sd se indep1rteze (sd plece),
de la dinsa. rr ,
' ! r ' i r

, (Catt..47Trul.; 78,22, sin.VIl ec.); .,

Canonul intt'rzi<t' fi infarea minastirilor mixte de cdlugari 9i c51u-

gdrile care - dersi nu erau ingirduite dtrpa rinduielile monastice Ei .dupti
I-egi1ebisericc;ti liftr lui'Justinian, - totu;i sc vedc ci pe alocupi s6ntinua
sa t'xistc.
Nu trebuie sii se infeleagi insi, cir mindstirile mixt9, - pe care
clnonul le nurne;tc cluble, - ar fi fost altccvl decit doua minastiri
distincte" unE dc. calugari 9i alta de cilugirile, avind o singurd conducere
cu
;i fiind alaturi unar de alta. Din aceasta pricina qu sg.putea observa
destula severitate nornlele cu privire la izolarearcalueirilor de cilugarifc'
In canon se indicti ;i norprele respective.

II'''i';CAI{oNU'I, S1:'(MIITARfiA CALUGAITILOR SE I"ACE CU INVOI-

REA EGUMBNILOR) :

Nu se cuvine, ca monahul sau monahia si-pi pariseasci minbs-

tirea proprie ;i si se ducd in alta. Iar dg s-ar intimpla lucrul acesta,
acela (caie se duce), si fic neapbrat gizduit; dar nu se cade sd fie pri-
mit (in alti minastire) fdrd invoirea egumenului siu. ,a
' :-''
Can. 4 sin. IV ec.;19 sin.VII ec.; 80 Cartg'2,3, 4, sin' I'Il)
Se opregte trecerea c[lugdrilor de ia o mindstirc Ia alta dupi bunul
lor plac, interzicindu-se primirea lor in rindurile monahilor altei minS-
stiri, altfel decit cu invoirea egumenului propriu.
 1?8
22 Vrl

-: CANONUL 22: (VIETUIREA CRE$TINILOR SA FIE CUVINCIOA'

'J SA; CLERICII $I CALUGARII SA NU INTRE IN OSPATARII
DECIT DE NEVOTE)
.gob 9b rnlt'.rr, ,tl; .r) l}lll , t ti
r' Mare lucru este a inchln'd' tdttil lui f)umnezeu, sl,ra nu se robi
dorinfelor proprii. ,,Cdci, ori de mincafi, ori tle befi, - zice dumne,
zeiescul ap<lstol,toate spre slava lui Durnn€zeu si le. facefi" (I cor. 10,
31). Iar Hristos Dumnezeul nostru, in Evangheliile sale, a poruncit si
s9 -1ai9 inceputruile p5catelor; cdci nu numai adulterrrl se supune cer-
tdrii (pedepsegte.) de cdtre El, ci 9i pornirea cugetului spre sivirgirea
(comiterea) adulterului se osindegte, zicind el: ,,cer ce a ciutat (s-a
uitat) la femeie spre a o pofti pe ear a ;i sivirgit adulter cu ca in
inima lui(' (Mt. 5, 2B). Apadar, din aceasta invifindu-ne, sintem datoli
si ne curifirn cugctele. CSci ;i daci ,,toate sint ingiduite, dar nu toate
folosesc" (I Cor. I0,23), precum invdfdrn din rostirea apostolici.
ASadar, (precum) este prea de lipsi fiecirui birbat si minince
il
pentru a trii, ;i pentru cei a cdror viafi este in cdsbtorie
;i au copii
pi stare laici, este lucru fdri de ocari (reproE) a rninca laolalti uarba,tii
cu femeile, numai si aducd urul{umire eelui ce di hran6; dar nu cu
oarecare apucdturi de teatru (scenice), sau cu cintece satanice si de
cetere gi prin unduiri (rnlddieri) desfrinste, asupra cilora vine iles-
temtrl proorocesc (profetic) care zice astfel: ,,vai celor ce beau vinul
cu (cetera) ;i cu harfi ;i nu se uiti la lucrurile Domnulni ;i nu infeleg
lucrul miinilor sale(( (Is. 5, 72).
$i dacd ar fi cumva unii ca ace;tia, intre cre;tini, si se indrep-
teze, iar de nu, si aibi tdrie asupra lor cele apezate in chip "ut otti.
cle eitre cei de dinaintea noastri. rar pentru cei a ciror "ia1x este 3
liniptiti ;i singuratici (solitare), - cei care s-a indatorat Domnului
Dumnezeu, si ia jugul cdlugiresc, si stea singuratic ;i sI tacd. Dar
nici care ;i-au ales viafa preofeascbnu le estJ ingdduit nicidecum se
minince osebit impreuni cu ferrrei, decit doar cu oaiecare de Dumnezetr
temitor ;i cvlaviopi bnrbafi ;i femei, ca ;i aceasti mincare impreuni
si ducd la zidire (indreptare) duhovniceasch. Acelagi lueru si ie faci
osiin privinfa rudelor.
Iar cle s-ar gi intimpla cindva 'ca monahul satr un birbat eir cinul
p_reofesc'si nu-qi ia cele de trebuinf i neapdrati,
;i cle nevoie vrea
si tragd fie la han (ospitarie), fie la' casa cuiva, acela si fie volnic
(sn aibd-voie) a face lucrul aeista, ca sirit de nevoie, nrrmai (sd-l faca)
cu evlavie. .i
., I rrlullilill J$.rri(lfi.It :rll t. , lJi
g:,4f;,4g, 62 Trut.; 1g,25 sin.,
(Can. 42, 43, 54 dp:,.'gltstitlrlftet.f'Sit
VII ec.; 79 Ancirra; 24 Laod.; 40, 60 Carg.; gg Vcs, e. M)
canonul cuprinde regulile de conduitd morald gi sociala pentru laiei,
preoti qi cdlugiri, infierind mai ales exeeselecare se petreceau pe la mesei
o s p c f e ,c t c .
.,i :
22 Vtl 179

Fiind oprit in genere, ca preolii sau monahii sd intre in circiumi

sau ospdtdrii, canonul ii dezleagd totuqi de Ia aceastd opreliSte, in cazul
pentru
cind fiind la drum, i-ar sili nevoia sd intre in astfel de localuri
a minca. ospdtSria este numiti (,,Pandohion(), adicd han, casd de ad5post
pentru toati lumea care are nevoie' fie aflindu-se in drutl, in cilatorie,
fie din alte Pricini.
 Itflllir tit' . Ii , ', ]:
i8 Ee ;.: .5116.i : rir

'
' r'I
!]"t 'i; '1*t I
.t, , i e
'tt:,

III. (l;lN0.lXItLE SIIOADELOIT L(Xl;tLB

'!e. i 'j

CANONUL SINODULUI DE LA CARTAGINA TINUT PE TIMPUL

.,t.t r,ti SFINTULUI CIPRIAN IN ANUL 256

, CANONUL 1: (BOTEZUL ERETICILOR $I SCHIZMATICILOR.

i'i SUCCESIUNEAAPOSTOLICA)

Iubigilor frafi, fiind noi intrunifi in sfat, am citit scrisorile tri-

mise de la voi, in privinfa celor care cred ci sint botezafi de eretici,
ori de schismatici, -si vin la eatoliceasca bisericd, care una este, in care
ne botezdm ;i ne rena;tern. In privinfa cirora sintem incredinfali ci
pi voi ingivi procedind in acelapi chip pistrafi tlria canonului Bisericii
eeurnenice. Insi fiindci sir-rtefi in comuniune cu noi, ;i voifi sd cerce-
tati accrastadin dragostc obpteasc5,nu vi punenr inainte o socotinff,
noud, acum fomrulatS, ci pe cea din vechime cercati cu toati acura-
tefea ;i sirguinla de inairrtapii noptri, .si pdstrati de noi, o impirtdpim
vou5, pi adlugim, hotirind .si acum tot ceea ce eu tirie gi statornicie
totdeauna finem, ci nimeni nu se poate boteza afard de catoliceasca
bisericS; fiindci botezul este unul pi se aflS numai in catoliceasca tri-
seric5. CA scris estc: ,,Pe tnine m-a pirisit' izvorul de ap5
vie, ;i gi-au slpat lor gloape gdrrroase,'carenu pot fine ap[" (Ier. 2, 13).
$i iar5;i Sfinta Scr{pturi vestind inainte zice: ,,Depiftafi-vi de apd
striin5, pi si nu befi din izvor str'6in" (Pilde 5, 15-16). $i se cuvine
ca mai intii apa si se curifeasci Pi sE se sfin{easc[ de preot, pentru
c8 cu insusi botezul sd poatl ;terge pdcatele omului celui care se bo-
teaz[. $1 prin proorocul Ezechil zice Donmul: ,,$i vE voi stropi pe
voi cu ap5 curatd gi vi voi eurili pe voi, 9i voi da voud inimd nou5,
qi duh vE voi da vou5. Deci nu poate cur6{i li sfinfi api cel ce insugi
este necurat, gi care nu este Duh Sfint" (Ezechil 36, 25), iar, la Numere
zice Domnul: ,,$i de toate, de, care se va atinge cel necurat, necurate
vor fii' (Num. 79, 22). Deci cel qe nu poate lepdda pdcatele sale proprli,
fiind afard de Bisericd, cum poate, botezind, sE dea altuia iertare de
p5cate? CEci pi insSgi intrebarea, care cum se pune la botez, este dovadS
adevdrului; cdci zicind celui ce se cerceteazdz,,Crezi cE primegti iertare
de picate 9i via[5 vegnicS?" nu zice altceva, decit cd aceasta se poate
da in catoliceasca biserici. Dar la eretici, unde nu este bisericd, e eu
 182
I Carfg. (256)

neputinli a primi iertarea p5catelor. $i prin urrnare ap5r[torii ereti-

cilor sint datori sau sd schimbe intrebarea, sau sr apere adevdrul, daci
nu cumva sX le atribuie si biserici scelora,despre care susfin ci au botez.
Trebuie i's5 ca cel ce se boteazd str se si uirg6 cu sf. Mir, pentru ca,
primind unger€a, si se facd pirta; Iui lrristos; clcci ereticuf, care nrr
are nici jertfelnic, nici bisericE, nu poate sfinfi undelmnul; prin ur-
mare nicidecunr nu poate fi ungere Ia eretici. Cdci ne este ldrrrurit
ci Ia aceia cu nici un chip nu se ;roate sfin{i untdelemn spre lucra-
rea harului. Fiindc6 sintem datori a sti ti a nu ignora ci s-a scris:
,,rJntuldelernn al pxcrtosrrlui si nu ungi capul rneu,. 1ps. 140), ceea
ce chiar dedemult a vestit Duhul sfint in psarmi. ca nu cumva, abE-
t-indu-se vreunul, gi rEt5cindu-se de Ia carea cea dreaptd, si se ungl
de eretici, dupmanii lui Irristos. crci culn se r'" "uga pentnr cel ce
s-a botezat cel ce nu este preot, ei sacrileg qi pIcXtos. deoarece Serip-
tura zice lcx ,,Dunlnezeu pe cei pic5tosi riu'ascult[, ci de este cineva
cinstitor de Dunrnezeu gi voia r,ui o face, pe acela il aseulttrc (Ioan,
.9' 31); prin Sfinta Biserici tnfelegem cd se <IX iertare pxcatelori dar
cine poate si dea ceea ce eI insu$i nu are? sau eum poate sXvirli
cele 'duhovnice5ti cel ee leaptrdi pe Duhul Sfint? pentru aceasta cel
ce vine extre BisericE este dator a se reinnoi, ea si se sfinfeascx
inlSuntru prin sfinfi; cEci scris este: .,Fi!i sfilfi, precurn sfint si,ri iui,
zice -D-omnul (Levitic 11, 44; ,lg, 2; 2,0, Z),' pentru ca gi cel rrrins
de rrtxeire sd se dezbraee $i et insu;i de aceasta prin Botezul adevE-
r3t 5i bisericese, fiind cr oricare orn venind citre Dumnezeu, pi cru-
tind un preot, aflindrr-se in rxtieire, a cxzut in sacrilegiu. cxci'aami-
terea botezului ereticilor si schismasticilor cuprinde in sine si consim-
lirea din partea celor boteza{i de clinsii. Fiindcr nu poate fi valld iir
parte; dac5 a putut sE boteze, a putut sd dea si
lre Duhul sfint; de
n-a ;putut, din cauzx cd este, in afari de BisericH, n-are pe Dutrrul
sJint si nu poate
,botgza pe cel. ce vine, deoarece botezul este unul,
.si 'unul este Duhul sfint 5i una Biserica intemeiatd cle Irristos Dom-
nul nostru, fiindcx dintru incepui a z.ii Apostolul puttr cx ea este
in-temeiat5 pe: unitatei prin urnlare cele ce se s5virlesc de ,dinpli,
mincinoase ;i departe fiind, toate sint fdrd valoare. ci nimic nu poate
fi primit 5i ales cle Dumnezeu dintre cele ce se fac de aceia,
-.u
1rn'"uru
Domnul in Ev_anghelii ii numeste. vrijmasi, potrivnici ai SIi:-
,,Cof
n-u-este cu Mine, .ir4potriva mea este, si cel ce. nu adrrni cu Mine
risipclte" (trTatei 12,30). gi fericitur Apostol roarr. pEziria *r.r""ii"
Domnului a scris mai inainte in epistole: ,,ari auzit-:ci vine Antihrisi,
pi acum inei s-au ficut mulfi aniihristirr
6'Ioan 2, lB): drept aceia
stim cE esie yremea cea de pe. urmx. Dintre noi au iegit, dar;.n-au
fost dintre noi, ,Drept aceea si, rioi datori sintem a pri"epe: qi
a inleleee
cx vrajrttriiii Do'rrnului,;i eei ce se nunnescantihristi,,r.,
sint in star.c
a da harul Domnului. $i pentru aceasta noi cei ce sinte.r cu Donrnul.
pxstrrm unirea cu r]o-mn}I, gi sintem inzestrati 5i
dupd 'oinfa r,ui, adnri-
nistrind pr'eo{ia Lui in Bisei.icd, si'tem datori a i.pa.iu
;i a inlrtrrr.a
I Anc, 183

,gi a disprefui gi a socoti ca spurcate pe toate ce le sivir'5esc potrir'-

nlcii lui, adici vrijmapii .si antihri;tii. $i celor, care vin de la ritdcire
gl r[zvrdtire la cunoa;terea credinlei adevirate gi biserice;ti si le ddm
indeobstc taina puterii dutnnezeiepti, 9i a unirii, ;i a creclinfei ;i a
adevirului. j; i; i)'! r t;

(Con. 62 Ap) ;'

canonul lipseqte din colecfiunile: Nomocanonul in XIV titluri,
Cormciaiagniga, Indreptarea legii gi Cniga Pravil. Se gdseqtein Sintagma
Ateniand 1vot. tlt, p. 26). Prevederile acestui canon nu au fost respectate
in intreaga Biserici, ci nutnai in Biserica din Africa aga culn se aratd
in can. 1 si 2 VI ec.

CANOANELE PRIMULUI SINOD LOCAL DE LA ANCInA (314)

I
IDOLiLOR)
,CANONUL 1: (PREOJII CARE AU JERTFIT
In privinta piesbiterilor, care au jcrtfit idolilor. 9i apoi iari;i
s-au luptat in prigoane pentru crcdinfd, nu irtsd prin vreo preflcitorie,
ci cu adrev5rat, nici punind lucrurile la cale de mai inainte, nici lu-
crind cu intenfie vicleanS, nici induplecind pe prigorritor ca sd pard
numai cd s-au supus ehinurilor, atrigindu-le pe acestea asupra lor
numai la aparenfE ;i dc formi; sirrodul a hotdrit ca ace;tia sd se im-
pirt6;easci de cinste $i de ;edere; darnu este iertat ca ei si aducd
jertfd, sau sI propoviduiascE, sau in general sd sdvir;eascX ceva din
slujbele ierarhlce;ti

. .,.: (Can.,62.Ap.; 10 Sirl. I ec.; 2, 3, 72 Artc; 70, 14 Petru AIet.)

Sinodul de la Ancira fiind convocat in mod expres pentru a regle-
utenta stdrile de fapt create de persecufia lui Maximilian, - in timpul
cdreia multi dintre cregtini, - clerici gi laici, - s-au tdcut vinovali de
apostasie (lepddare de credinfd), a analizat in amdnunt cazurile de speli
stabilind, condi{iile reprirnirii in Bisericd a acelora dintre apostati, care'
pocdindu-se, au cerut sd fie reprimili in Bisericd.
In primul canon se regletnenteazd situafia reprimirii in Biserici a
presbiterilor care din team5-sau lipsd de tdrie sufleteasc[ au jertfit ido-
iilor. abatindu-se astfel cle la credintd Si ficindu-se vinovali de infrac-
{iunea de apostasie.
ln privinla sanclitrnii ce trebuie sd se aplice in speld, pdrinlii pun
in aplicare prevederile can. 62 apostolic care dispune sd se excluda din
Bisericd toli cei ce au decizut de la credin{d, cu tnenliunea cd cei ce se
pociiesc dintre clerici, s5. se reprimeascd in comunitate, dar nutnai ca
laici. Prezentul canon intregeEte partea ,a doua a canonului apostolic,
reglementind situalia acelora dintre presbiteri c5zuli de ia credinld (apos-
ta!i), care pocdindu-se cu adevdrat au f5cut qi dovada acestui fapt prin
 181
2 Adc.

zelul ior pentru Hristos,-suportind cu neinfricare chinurile

supu.Ei cgtre persecutori, dispunind ca la,care aurfost
.{.e unii "" ""uEli",
-al'-presilter
dac& cer;,sE fie
reprimifi, gi sa poarte qi pe n-rai departe riumete
bucure de cinstea sederii intre preotj; dar pentru Ei si se
cd au paicrituit jertfind
idolilor sint considerafi nevreoriici ae n ,-,-,oi p.""tia lucrdtoare, in_
-"*
terzicindu-le in 'rod-cxpres de a ma.i
-sruji in caritaie dc prco(i, adicir cre
a aduce sfinta Jertfd,, d. a p.opoviclui,'^si p"ti"""i"t,"rre a saivirgi vreo
func{iune, preoteascd de conduceo. Fulro",ri acordat se condi{ioneazi
de dovcada ce trebuie sd o facd """siiu c6 in ins;i
mod sincer qi adevrrat.arat{
zel pentru credinfd $i nu in mod viclean.
Menfionind aceastapdrinfii au avut in vedere pe
biteri- care pentru a se reabirita tratau cu prigonitorii at:eiadirrtre pres,
pentru a fi supu$i
la ehinuri nnrrai in mod aparent
si nu in'tJpt,-".:iii"a i;;;"d;;iil;
c;i numai fati' de. acei presbiteri va opera g.aiierea la care.,se
'a dovedi
-p.in
ed _s-au pociiit sincer si care n-au intenfiontrt tr, nnii.'J' ;""*t,
viclenie.
Desi nu se face mcnfiunc. sc consideri] ca ra ir.rt'aqi
fi supuqi si episcopii sa'cfir:ni vor
-aposiati. iractica exi.stentd-rn Bisericd. aga cum se
eonfir"ni si de Sf. cipiian in scrisoareadcsp.e-v;riiil;
- -------.. ri rrtiiciin^tnr-
68), episcopii aposta{i,pledeazd
Fentru,u""11t*.
:.,, , j }
CANONUL 2: (DIACoNri CARE AU JERTFTTrDoi,rL6R) , ,r
.
Agijderea si diaconii, ca'e a' ;iertfit idoril'r.
dar dupi ::; ti:
rigi s-au luptat pgltl.y credinfE, altcunr sX
aibe cinste, dar sE irrceteze
de orice sluibd sfint5, qi de' a aduce piinea
sau lraharul.
'#g^ sau de a
propovrdui. Dac[ insi oarecare rlintre
eiriscopi ..o" de searnx Ia
ace;tia vreo rivnr,
-sau umirinta bli'defii. si- r"-ooi-rd Ie dea ceva
mai mult, sau s5-i ierte, dinsii au puterea sX facl acest lucru.
(6!,ap: 10, t2 sin. I ec.; 702 TruI.;
I. :1, \S, 12
2' L p Anc.;
'L'l 10; t< petrtt
Atex: SVasiIe c. Mare;4,5 Grigl Niss)

subiect ar infractiunii de apostazie in acest canon

sint diaconii, $r
ln cazul diaconilor ca Ei al presbiierilor gi al episcopilor,
prevtizuli in pri-
mele_can_oane.pdrin{ii de la sinod acoida in'gu"Jui-giatrierea
celor c(_.
fac dovada ci se cdiesc sincer. unii ca acestia iqi vor pdstra
diacon, cu interdictia de a exercita-slujba aii.""iei,-"u'precizarea cinstea de
aduce (administra) sfintele daruri gi de a citi ruqdciu,-ri-t" -- q
- de
,t.riu"- I
De la aceastd normd_general;i,.in cazul diaconilor,.parinfii.
epjscopului dreptul' ca de ra caz ra'caz, tinind seama acordd
de sinceritatea uo-
cdintei si n-rodul de viatd al per-ritenlilo.,cu .f.""pie
"fribzuin{a, adici
admifind anumite circumstanle-atenuairt" s,,,u-ug.*i"il,
,a aplice ; ;";;:
'prn.rdzutd
tiune_dupd caz, mai uqoard sau mai gr"u, inti;.]" """
ca_
non. Balsamon comelrtind acest ""rori motiveazd aceasti spunind de
ci s-a
socotit aEa .deoareee
-(in Bisericd) fiecare cloctorie sufleteasci depinde
de judecata episcopuluic 1sint. At. iU, 2J). ;i;
.3; { Anc' 1s5

ir;r:r .'Q6IrI9NUL,3: (CEI TARI IN CRIIDINTA) " r*"ti;:

".i;i
pe cdi ce au iugit si au fost prinqi, sau au fost tridafi de ai
lor, sau altfel au fost clespuiali de a1'eri, sau au suferit chinuri, saU
in ternnifX s-au aruncat, gi stligild ci sint cre;tini, si au fost sfi;iafi'
sau cu sila punindrr-li-se ceva Iucru idolesc in miini de cXtre siluitott,
sau de sil5 primincl o oarecare tnincare de la idoli, insi nrirturisind
neincetat cX iint crrptini, ;i mihnirea asupra celor ce li s-a intimplat
artrtind-o pururea cu toatS atitudinea ;i infdfi;area lor, ;i cu smerenia
viefii, unii ca ace;tia, fiild afari de p[cat, si ntr se opreasci de la
irnplrt5-sire; iar de 1u s-au ;i oprit de cdtre cirreva din strictefe prea
nrale, sau din nepriceperea unora, indatd si se primeascI. Aceasta este
in vigoare deopolriYZr-pi pentru cei din cler ;i pentru ceilalfi laici.
S-a mai cercetat deodatd ;i aceea dacd se pot inainta in treapta prco-
teasctr laicii, cre au c[zut in urma aceleiaSi silnicii; deci s-a hotdrit
ca aee$tia si se prohiriseascd (hirotoneascd), ca unii care nimic nu Bu
p[c5tuit, dac5 viefuirea lor de rnai inainte s-ar afla dreapttr.
(62 Ap.; 10. 11. 12 sin. I ec.;4. 12 Anc.; 2. 10. 1'3.14 Pe'tru Atet).
Prirna parte a canonului reglemerrteazd situatia claricilor $i mire*
nilor, care fuqinct din calea prigonitorilor, in un'rra trtidirrii confrafilor
lor., au suferit consecintelc pcisecu{iei, au fost supu_Eila chinuri (au .fost
intemnifati sau cu sila au linut in miini lucruri idolesti sau au_primit
mincare clin jertfa idolilor), li s-au luat averile, dar gi-au lrlentinut cu
tlrie creclinta, mdrturisind neincetat cd sint cre$tini. continuind sd duc5
o viati in srtrerenic cregtinescd,stabilind <ir unii ca ace$tiirsi nrt se o-
preasci de la impirtisanie. cu precizarea ci, in cazul lu care din prea
mare strictele, sau din nepriceperc, unii ca aceqtia 3u fost excluqi de la
inrpirtdsapic, sA fie reprirriti de inclati in comtnitate cu toate dreptu-
.ifJ.- "ilriau.inarr-t" cii r-r-au pdcltuit cu nimic. Combntato-i ca Zonara
(Sint. At. iII, 25) si Pctru al Alexandriei (in can. 13) mentioneJrzihotS-
rirea pirinfilor ca fiind bazatd pe invdlitura Sfintei Evanghelii.in care.se
afate cd Domnul nostru lisus Hristos a indrumat pe sfinlii sdi ucenici,
(l4t: 10,
ca in cazul in care silt prigonifi iltr-o cetate sd n,eargi in alta
23), qi cd nu osinde-stepe cei ce, trddali de ai lor, au suferit de pe urma
persecu[iilor',dar si-au] pistrat credinta mlrturisincl-o cu statornicie' in
to.i timpr-rl martiriului. . .
|n partea a doua se reglet"rlenteazdsitualia mirenilor, . din situatia
aceqtia
aritatd, .eare c€r sd fie primi$i in cler, stabilindu-5s s[ unii ca
poi fi hirotoniti cu condilia ca sd indeplineascl cerinlele irnpuse candi-
da(ilor la hirotonie.
'
CANONUL 4: (CERTAIIEA CELOR SLABI IN CREDINTA) ,
; In privinfa celor care prin constringere au jertfit idolilor 9i pe
lingi acegtia ;i in privinfa celor care au participat la ospefele de la
 t86
'5 Anc

idoli, toli aceia, care cle;i fiinil sedu;i,

au, mers acolo cu infifiqare mai
veseld pi au imbricat haind n ai t,rxoare
,-"" irir"pi"tatit fdri rczervi
din osprful pregilit, sinodui u- rtoia"it ir
ca un an ie fie ascultitori, gi
trei ani sd se pro.gtearn5,
;i ctoi ani sI ;"iti.ip" iir_oi Ia ruglciune,
gi numai atunci sd se apropis .1"
.uru ce este desdvirSit.
'
(62 Ap.; 17 sin. I ec.;-', g, g Anc.; 2 Laod..;43
73,75, 81,84 Cart.; Z, II N,eocez.;
c..Mare;'2, S ietri at Aler.; 2 Grig. Niss./ ; ;s1.,
las.
'regrementeazd
, -Pdrinfii in acest canon condifiile repri'ririi'irr Bi_
Fericd a acelora {ill:u cr_edinciogi,care, prin constriirgere au tbst silifi
s{. aducd jertfd idorilor, dar au sdvirEit' d;-';" jrua'}oruncit
prigonitori cu senindtate gi veselie" nearitind de crtre
'credinfa.'unii nici o mihnire din cauza
cd li se,catci in.picioare ci-aJii;, d;;'i""'*iiii-ir;l
In Biscricd, pot fi reprimili numai chlRd
ce iEi'vor fi-ispa;it pedeapsa,
previizutd
3i de. canonul 1l al sinodului I de'iu'iil-i"*u, ;i anume gase
api.dg pocdin!5 (1."l sd-r petreacd in ascurtu"",
i"er-"ni ra r" pro,stearnd
$i d9i ".ni."g-p""!::ip:_ numai ta .ugaciunu, aupl-"*" in at ;aselca an
vor fi adrnisi la irrrpir.ti;anie).

cANoNUL b: (cERTAnsi'cnl-on sil;; tN cREDTNTA) i

Iar cei ce au rners Ia ospefele
-"].",'ea
idoliror cu rrain' jalnicx pi ;ezi.d
Ia mas' au mincat, dar in toite
implinit timpul de_t19i ani al Sederii au l'crimat, tlaci au
niune f5ri de imp5rti;ani"l ia, f.o.t""rr""ii,
'JJ=rr., si se primeasci in comu_
au mincat, ,i r*"i cloi ani pro$_
ternindu-se, intr-ir treilea'u"-.a-r"
;rrir'easci in-cornur.,iune fdrd de
impxrtdSanie, ca si ia cere.I;-r5lirsitu'in
ar n"t""ili "". Episcopii insi
sE aibd putere ca, cerceti'd f"lul.-int"u"J"rii-i"i,"ra]i
blind, sau si nrelungeas"e *ui--"it rrateze si rnai
tinrpul cle poc'infd. Dar inai'te
dc toate sE Ii se cerceteze atit viafa
rlc mai inainte, cit ii cea rrrai
din urm5, .si asa si se misou*-LfinJ"1uu.
(62 Ap.; 11 sin,I ee.; 4 Arc.; 2
Z,_tt Grig. al Neoc.; zg, ?s,
81,84.Vos. c. I[are; 2,3 pe:truot Ai";; 4o!.;
Z Grig. Nis.)
In' acest canon,
.continuintr cazurile similare (asem.indt'are1 regre.
menteazd modul reprirnirii in Bisericd " ""toi "" iu p";ti"ipat,
silit. la ospelele date in cinsila i.rotiio.r, rn mod
cu rlihnire--qi'intristare,(lnereu
l5crimind qi imbrdcafi in tr"ina O"A"fi"l. ,.. ..
t
lntre acestiase f1ce.distinctie inl"9
"",i cg au mincat,Ei bei ce,nu:au
mineat, st;i.bilind ea: cei .. "":.',i#at, cr;fi;;"i";;;"de
treapta a treia de penitenfS a celor petrebcre in
ce se progtern si incd un tirnp (rig-
precizat) in treapta a patra.(petrecere
ir, conuniurrn ttrJ'i.piirfdranie) sd
li se dea sfinta:i-pa.iaqand;-;;;l"r
ce n_au mincat din cete .idolegti,
si li se dea cuminecdtura A"ia aoi uni petre_cuti
de tr,ire in comuniune,fara'inffiu;,a1ie in prosternare gi ul.l an
pdrinfii precizeazd
ti'pul de peniten{d poate fi p;e;;;lat in.sd cd
sau prelungit de la eaz la caz
6, ? Anc,

de ,65lre episeop finind seama de circutnstanfele atenuaute\sau ag'ravanl

te invocate de perritenli. lntre elrcumstan[ele atenuante se numirdr ciintg
sineerd qi dovida cd viata lor anterioard a fost in conformitate gtr inv5-
lalura tsiscricii.
'
CANoNUL 6: (CERTAIiIiA cELoR sl.nBl tx cnnb\rtrTA)'1'
In pril'infa celor gc au cedat numai de atueninfarea nluncilor
jertfit idolilor ;i pin5 in
;i a luErii uo""ilo", sal'de a exil5rii, .5i au
timpul de fa!6 nu s-a poc[it, nici nu s-au intors' acum insfi in timpu!
ii"dant,ri apiopiinclu-se ;i ajungind la hr-.tErirea intoarcerii, sinodul
a hotarit ci pinl la ziua cea mare sd se pro;tearnd trei ani, .;i dup[
alfi doi sd se prinreasc6 in comuniune, f[ra de imp6rt5lanie, ;i a;a si
vind la cele ileslr.irlite, incit intreg timpul de lase ani s6-l impli-
neascE. Iar dac6, oarecare mai inainte de acest sinod s-au primit Ia
poc5infS, de la acel timp sX li se socoteasc[ incelrutul celor ;ase ani
de pociinlE. Dac[ ins.I, s-ar intimpla primejdie qi a;teptarea morfii din
boaie, sau din alta oarecarg priei15, ace5tia si se primcascd dup5 rlorlna
de fat5.
(6 Ap.;'77', 72, 1,?sin. I e.e.;4, 5, 7, 8, g, Anc.;2, Neoces.;'7Cart.;
2,5 Grig. Nis.) ,i
ln acest canon se reglementeazd modul reprirnirii i1 Biseried'a a:
celora care de teama ca prigonitorii si nu le producd pagube rnatOriale
s-au lepddat de credinta in Ilristos qi nu s-au pociit-imediat. ci abia dupl
terrninirca persecufiei. in preajma gi in titnpul dezbaterilor sinodului
de la Ancita. In sensul cesta se va da eurs cererilor apostalilor acestora
in vederea reprimirii lor in BisericS. Unii ca ace;tia se vor Plimir L"m?i
daci fac,qase ani penitentd rsi anulne de la ziua intoarcerii. data tinerii
praz'
sinodului. siptimina a patra a eincizecimii (can. 37 ?P.) qi pini ia
hicul PaStelor sI rirnini in treapta a doua de penitenld, trei ani in treap-
ta a treia. cloi ani in a patra ,si abia in al q'apteleaan s5 se invredni'
ceascdde sfinta cuminecdturS.
Ce.lor ce' au inceput penitenfa inaintea datei intrunirii sinodului
termenul de Ease ani se va calcula de la acea dati.
. . - pacd unii din penitenli se va intimpla s5. fie po patul de(Ynoarte,
pdrinlii siabiiesc ca aceiEtia sE fie reprirnili ln comuniunea bisericeasci
pgtrivi! qlr-rduielilorexistente, adicd obliga{iunea lor de a prelungi peni-
ienla ir:r caz d,e insdndtoqire, pind la implinirea termenului de qas€ ani
(A se.vedea$i Can. 1.3,I. ec.,5i Zonara Sint' At' III' 34)'

I CANONUL 7: (CERTAREA CELOR SLABI N CNNOTNTA)

i

. ,In privinla celor ce impreunS s-au ospatat la serbarea p5gineascb,

in locul hotdrit pentru p5gini, ducind ;i mincind insi acolo bucatcle
 188
t,6 dne.

lor proprii,. sinodul a hotirit ca timp de doi

ani progternindu-se si se
primeasci in comuniune; iar ori de' trebuierte--fi;;;;;'a
impxrtiganie, episcopii_au dreptur si judece,' .tr;;-;;; se prirni cu
pi de a cerceta cealaltd viafi a fiec5ruia. ei au drrcptur

162Ap.; 71, sin.I ec.)

., .f:,. tn .1c.est
-canon.se stabiles[e cr accia clintre creqti'i, care de tea-
ma martirirJui ou"rtcipau la
mincind acolo alimente propqii .gspd{u-lcl.t in "l"rt"a-1loriro. J"&"a--ii
;e' fie reprirnifi dupd s.cotin{a episco_
pului dar nu nrai devreme Oe doi ani cle prosternare.

CANONUL B: (CERTAREA CELOR SLABI

IN CREDINTA)
Iar cei ce a doua oard
;i a tleia oarl au jertfit idolilor de
sil5, patru ani sd se pro;teasci, iar doi ani
rnuniune' fbri irnp'rti;anie, "f-i i" af si se prinreasc5 in co-
plinteascS. xpi"flu ", i*.ra"i,,'it 9i se
(62
!!., 1-1,sin. I ee.: 4, 5,-9 Ane,; I Laod".;4J Catt.; 2, 1I Grig.
Neoeez.;73, ZS, 87, g4 Ve,s.i h{ure.; 2, 3 petru Ater.; Z Ci;g.- Wiij
In accst caD6n se arata ci cei ce prin-
constringere au fost siri{i
sd jertfeascd idoiilor pot fi reprimili ";d;i'drpJ'i"r""""i
gi anu're: patru ani in treapta u treia, 'J"i.i.u de, penitenfd
ooi- u^i'i]e gi abia in al
qapteleaan si se invredniceaicr de
sfinta i'rpirrtiqa'iel ! .

CANONUL 9: (OSINDA VINZATORTLOR

DE FRATI)
rar tofi aceia, 'care
nu nurnai s-_aulepidat de ra credinfi,
ridicat gi impotrivE .:i- at siluit ci s-au
fe f.a1i,- pi-s-a""ril"i
siluirii, ace;tia trei ani sn sc prir'neasci 'Ia' pricinuitori ai
gase ani in cel ar pro'ter'erii; to"ut ai".,iiarii, iu, in arfi
si alt an sd se primeascb rn comuniune
fErE impirtxsanie' ru!! ani implini,,a "n-sJ'i,;;;;ilr".scr
insi si=" se
_ cerceteze cre cele
uiit "i"1u rqr din'' ac;sr tirrrp, bit
*:lxi;:t"i ei

73,.75,81,84Vas. c. Mare; Z,'S beiri-'A"".;

iCiiS. N;j'',
subiect al infractiunii de fiincr cei ce s-au repidat de
credinld silind la aceasta;i pe alli.apostazie
ira1i.
unii ca ace$tia pot fi reprimifi nyr.ai dupi
10 ani cle penitenfd 9i
anume: trei ani si stea la locul ascultdrii, gase
ani- in"cer aI prosterni_
rii, un an sd se primeascd in cohruniune
fdrni inrpdrtirganie qi abia duo5
"rli impliniti id se irvrednicea."a o" i,r.pa;Gi;it""a
10 crau dovaira
de ciin{5 sincera qi se constatti cil au avut -in tot acest
nrorald !,,,i
tirnp o purtare
ireproEabild. ,. ::, ,j. i irj-,i ri, irt
1(Fl2 Anc. 189

CANONUL 10: (CASATORiA DUPA IIIROTONIE) i, '1.u.

. J.
Tofi cei ce sint pu;i ,diaconi, dac5, chiar la punerea lor au rndrtu-
risit pi au zis cI trebuie si se insoare, fiildci nu pot r'6mine a;i,1,
acegtia insurindu-se dupd aceasta, si rdlnini in slujbd pr+utru ci li s-a
dat lor voie de citre episcop. Daci insd oarecare, tlcind ;i primindu-se
la hirotonie cu condi(ia si rdmind a;a, dar dupi aceia s-au ilsurat,
si inceteze din diaconie. .i r ,i: rri no, i

( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t .I V e c . ;3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ; t N e o c e L l "1; 6
Cart.; 69 Vas. c. Mare.)

ln acest canon, avindu-se in vedere obiceiul lgcal, se reglenrenteazit

problema cdsdtoriei diaconilor in sensul ca aceEtia puteau contracta cA-
sdtorie nu numai inainte de hirotonie, cum s-a stabilit prin canonul Zii
apostolic;i cum se aratd $i in A;eznmintcle apostolice (vII, 17), ci 'si
pot rA-
dupi hiroionie daca declarau cu ocazia hirotoniei,lor ca ei nu
"u"iratoriti. In cazul ca nu fAceau o astfel de declaratie la hiroto-
-iii*
nie, gi ulterior se casatoreau, trebuie sd inceteze din siujbai diacorriei.
hi-
Prin can. ii al sinodului truli'rn se intcrzice insA casAtoria dupd
-"Lstabilindu-se
astfel vechc-'tr rinduiala prevAzuta in canonul 26
"oto"iu,
intrau in cler necdLsatorili numai
apostolic,.potrivit cdreia diptre cei ce
cite[ilor Ei cintirrefilor li se da voic sA se casittorearscA'
irt, tji! ,ltr..rt' i,

F: l , ,|,|:
CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,rtn,ini ,iltrril,
Sinodul a hotdrit ca fetele, care s-au logodit, pf dupd aceea au
fost r{pite de allii, s5 se dea inapoi celor ce mai intii s-au logodit
cu ele, chiar de ar fi suferit ;i sili de la aceia.
( 6 7 A p . ; 2 7 ' i i n I V e c . ; 9 2 , 9 8 T r u 1 . ;2 2 , 2 5 , 2 6 , 3 0 , 4 9 , 6 9 1 / c t s 'c '
M)
Prevederile accstui canon care stabilegte ci--tlogodnicilc rapite sa
se de'a inapoi logodnicului lor, chiar dsci au fost siluite de riipitor, tre-
ales
buie coroborat cu canonul 67 Apostolic si 98 VI Ecumenic Ei rnai
laiq ta aprecierea logodnicului li-
cu canonul 22 al sfintului Vasile care
sau nu pc logoclnica rupita'rsi necinstitl dc aitul'
bertatea cle a reprimi
: i l

C A N O N U L ' 1 2 :( C A T E I I U M E N { I C A Z U T I ) ' t " . ' , "

f.ir1i1.; j|1: '
' , l . | ,

Sinodul a hot5rit ca eei ce au iertfit idolilor mai inainte de Bo-

tez, Fi dupd aceia s-au botezat, sd sc inainteze in t'eapti, ca unii ce
sint spilafi de pdcat.
(74, sin. I ec.; 5 Neocez.;5 Chiril Aler.). (.. il: i "

tn acest canon se revine la . cazurile de spefd reglementate in Pri-

mele noud canoane, privitor la primirea apostalilor, stabilind cd, cate-
 190
13-15 Anc.

humenii ce alr jertfit idoliloq prin botez se ?onsideri spilafi de pdcat.

_sigur, aici se are in vedere Ei prevederile ean. 14 I Ec.; in ca.e s-a sta-
bilit modtrl 9i timpul de penitenlir aI catehumenilor apostali.
,j-?i rl r: I

: cANoNUL
rs: fionrrrscoerr;
.!6rr' llor"oiscopilor nu le 'este iertat sd
hiroton"u."U ,prertit"ri sau,
diacon in altl eparhie, dar incE nici presbiteri pentru cetate, decit
nurnai cu incuviintarea episcopului clatd prin scrisori. .,.:
.al
(8 sin. 7 ec.; 74 sin 7 ec.; 74 Neocez.; 8, 10 Atttioh;. S?-I:,aocl.;89:
Vas. c. llIcn'e)
In acest canon se stabilegte statutul juriclic al horepiscopilor star,
bilind cd aceEtia aveau dreptul sd hirotoneasca preofi ql iliaconi numai l i
pe raza circurnscripliiior lor. in alte circumscripfii puteau irirotonii insa
rrumai cu delegatie scrisS de la episcopul locului. ,,,;., j

CANON IJL 74: INtrRINAREA FATARNiCA)

Presbiterii sau diaconii cei din cler, care se refin de lu""i*u.i,
sinotlul a hotdrit ca ei sd se atingi de ele, gi apoi i;a tle vor voi, sii
se infrineze cle la ele; iar de nu vor vrea, qi nici iegumele, ce sint
puse lingi cirnuri, nu vor si le mxnince, si astfel de nu se vor su-
pune canonului, si inceteze ei din treapti.

, (51, 53,66 Ap.; 2,27, Gangrct;28,86 Vq;sr

.q,I\Iare),,,,,
g ii:.
' In acest canon se au in vedere clerieii, pr.eofi Ei diaconi, r'egei
tarieni.
Pentru a nu produce sminteald in rindul credincio;ilor, pdrinlii
obligd pe unii ca acegtia sd guste din mincarile cu carlle servite ia a-
gape, fdrd a fi obliga{i sd'manince. in caz cd,refuzd sa faci acest lucrtt
;i refuza sd mdnince si legumele, ce sint puse iingi c{rrruri, se prevecle
sanc[ionarea acestora cu clepunereadin treapti. .:
, f 1 _t r r .1r, . ld
;t
.t,. CANONUL 15: (BUNURILE BISERICIII
- In privinfa lucrurilor apar{inEtoare Biserici, pe care p.esbitelii,
neJiind episcopi, le-au vindut, Biserica sd le reclame inapoi.
$i sti in
c'hibzuin{a episcopului de se cuvine a lua preful inapoi oii nu, fiindcd
de multe ori venitul celor vindute le aduce mai rnulte clccit preful.
'-
( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 , 7 3 A p . ; 2 2 , 2 4 , 2 5 , 2 6 S i n .I V e c . ;5 3 , 4 g T n i l . ; I I ,
12-,13 sin. VII ec; 24, 25 Antioh.; 52 Laocl.;22, 5J, 81 Cart.; Z Chiril A.ter;
la Teofil Alet) ,rv, I
in acest canon se'reglementeazd ,statutul juridic-r,al bunurilor,, pro-
prietatea Bisericii, stabilind ci instrdinarearacestora,nu se poate iace,
16-1E Anc. 191

fdrd incuviintarea episcopului. In cazul in ,care in timpul vacan{ei epis-

eopale, presbiterul ar incheia un astfel de act, eI este declarat nul, epis-
copul nou numit avind dreptul sd revendice bunul sau si refina pretul,
tinind seamade interesul gi rentabilitatea actului incheiat.

-,,.. CANONUL 16: (SODOMIA. CADEREA (AMESTBCAREA) CU DO-

BITOACE (BESTIALITATEA) ;*,.i t
'r: :
Dintre cei care au pXc[tuit sau irdcitui'esc cu' dobitoace,' cifi atl
pleituit inainte de a fi de doudzeci de ani, pro;ternindu-se cincispre-
zece ani, si se inrpirti;eascd de comuniunea rugdciunii, apoi irnpli-
nind cinci ani in aceasti comuniune, attrnci si se atingd de cumineci-
turi. Dar si li se cerceteze ;i viafa lor din timpul progternerii, gi apa
sI dobindeasci blindefea. Iar daci, oarecare fdri curnpit a rdtnas in
picate, sd se supuni progternerii celei lungi. Iar cei ce au trecut peste
virsta aceasta;i avind sotii, au cdzut in picatul acesta,si se pt'optearnd25
de ani, apoi si se imp5rt6;easci de comuniunea ruglciunii; dupi aceea
inrplinind cinci ani in cornuniunea rugiciunilor si se impart6;easci
de cuminecitur,d. Iar , daci, unii pi femei avind gi trecind de cincizeci
de ani, au pdcdtuit, numai la . ie;irea din viafi si primeasci irnpdr-
t6;anie.
, : (17 Afte.: 7,63l'as. c. Mare; 4 Grig. Nis.) ', '

In acest canon ca gi in urmitorul. se stabilesc'Iancliunilo'.* *e all

plicd sodomitilor, celor ee intrefin relafii scxuale cu anirnaie
rrl
s" CANONUL 1?: (SODOMIA (AMESTECAIiEA CU DOBITO.ACE))
, t
Sfintul sinod a poruncit ca cei ce picXtuiesc cu dobitoace -si sint
lepro;i, sau au fost leprogi, ace;tia si se roage cu iernaticii (cei ce
stan in locul deschis clin fafa u;ii Bisericii).
; l itl..ttry
(16 Attc.; 7, 63 Vas. C. h[are: 4 Grig. Nis.)
Vezi canonul anterior
'1"ttt- t '''"1l Ii .
t . i ' /.')

CANONUL 18: (EPISCOPIINEPRINIITI iN I'IPARHII..COBORI-

'.'.
RBA iN TREAPTA)
.*1r.'
Daci unii care au fost pu;i episcopi, ;i ntr s.au pt'imit de :epar*1
hia pentru care au fost numi{i, ar vrea sd meargi in alte eparhii,
;i si inliture pe cei a;ezafi acolo, ;i si afife impotriva aeelora riz-
vrdtire, aceia sd se afuriseascd. Dacd, insi ar vrea sd rbmini in paro-
hia unde au fost mai inainte presbiteri, sd nu fie lepidafi din demni-
tate; iar daci se vor ridica cu tulburar.e impotriva episcopilor a;eza{i
acolo; si li se ia lor ;i pdstoria ;i si fie lepidafi (sd fie erclusi din
Biserici). .! ir. .: i
 19; 20 Arrel

(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1g
Antictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.)
In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a pu-
tut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti,
eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcop
sI se afuriseascd,adrcd sd nu mai aiba dreptul erse bucura cle cinstea cu-
venita episcopilor
Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a a-
vut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnu-
lui pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-:
cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale.
In cazul cd un astfel de epi.scopprod.ucc tulburAri impotriva c1-ris-
copului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $i
sd se excluda din Biserici. .,it, .^1,,"rr,
,r,
CANONUL 19: (C,,\DEREADE I-A I,'tlCIOnIE- (I'ltci()rirA)) ,""
lll
cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotaririti
pentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa:
rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori.

- , ! 5 , 2 6 A p ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c . ; 5 , 7 2 , L J , 4 0 , 4 4 , 4 6 , J Z , T r u l . ;
4 8 , 2 2 s i n . V i l e c . ; 3 , 4 , 2 5 , 3 8 , 4 4 , 7 0 C a r t . ; 3 , 4 , s i n .I - I L ; 6 , 1 g ,l g , Z 0 ,
60 Vas. c. Mare)
in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cll-
cdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzind
pentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlorcastitoriti :r doua
oard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.).
'
In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depus
votul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrziede sminteala intre
credinciogi. ! ,t
, ,lr I a l $ ',
CANONUL 20: (ADULTERUL)
Dacd solia cuiva a comis adulter, sau daci cineva conrite adul-
ter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani si dobindeasci cele derlvir;ite,
potrivit treptelor care duc acolo.

can. 87, VI ec.; cor]firmi prevederire acestui canon stabilind treptelc

J:enitenfei,un ar1in treapta prinrd, doi ani in a doua, trei ani in a treia,
unul in a patra, si numai in anul aI optulea te po{i irnpirtagi. .
 193
2l:-24 Anc.

cANoNuL 21: (AVORTUL o,OPADAREA DE PRUNCI))

r, i
Pe femeile care sint desfrinate ;i-;i ornoarS f6tul 9i se indelet-
nicesc cu pregdtirea mijloacelor de avort, hotdrirea de mai inainte le-a
oprit pina ti iepirea din viaf6, pi aceasti hotSrire se line indeobpte-
gisind ceva spre a le trata mai blind, am hot6rit ca vreme de 10
Dar,'sE
ani impli,eascd in prnitenf5, potrivit treptel't' hotirite.
(97 Trul.; 2, 8 Vas. c' Mare)
provoaci avort sau cilrc
canonul are in vcdere pe femeile carc-;i
si se su-
rnijlocesc altora si facd avoit, stabilind ca unele ca ac€stea
prin treptele stabiliie, prin derogare de
p""a "piti-ii de 10 ani, trecincl
respectat prin care astfel de fapte se sanctioneaza
i" oii""i"f existent ,si
cu oprirca de la impirrtdqanie pina la moarte'

CANONLi]- :]2: (UCIDEITEA DE VOIE)

In privinfa uciderilor de voie, vinovafii s6- se pro;tearni viafa
lor intre&6, iar de cele desdvirgite si se invredniceasca numai la sfir:
gitul viefii.
(8, 56 Vas. c. Mare.; 5 Grig. Nis.1
A se vedea qi canoanele Paralele'
r''tb L' :
cANoNuL 23: (UCIDEREA"FARA VOIE)
In privinfa uciderilor f5r5 r,oie, hotirirea de mai inainte poruil-
cegte ca'cei vinovafi sE dobindeasc6_cele-desdvir;itela anul al 9ap-
sd impli-
telea potrivit treptelor hotiritei iar a doua hotdrire porunce;te
neasci vreme de cinci ani.
(8,77, 57 Vos.c.Itl.are;S Crig: Nls.)

Canonul menlioneazd doud hotdriri existente -pentru sancfionareh

trcigaqilor din impiuden{d, fdrd premeditare, proba6il stabilite P! -ca}e
ao %fii""i, fiindcd nu exisid nici un canon cale sd p,revadd astfel de
io"cii""i.' Sfintul Vasile cel Mare prevede in canonul 57 o penitenld
de 10 ani in acest caz.

CANoNUL 24: (CREDIi\f,ELE DB$ARTE $I VRAJIToRIA. (SUj

PERSTITIA $I MAGIA))
i'
Prezicitorii li cei ce urmeazi moravurile piginilor, ori intlodu'c
in casele lor pre oarecare spre aflarea farmecelor sau ;i pentru curdt'e'
si cad5 sub canonut penitenfei de cinci ani, potrivit treptelor hot-6-
rite, trei ani de progteinere ;i aoi ani de ruglciune, 1516 irnpf,rtSganie.
(61, 65 Trul.; 36 Laod'.;7, 65, 72, 87,83, Vas. c. Mare;3 Gng! Nis')
194 25 Ancl 1-2 Neocez.

In acest canon se sancfioneazd cei ce practicd moravuri pagine,

farmece, prezicdtori, etc. if

CTINONUL 25: (CADERE (PACATUIITE) CU SORA LOGODNICII)

In cazul cind cineva, logodindu-se cu o fecioari, a necinstit mai
inainte pe sora ei, incit a rlmas gi gravidS, ;i dupd aceea s-a cunrrnat
cu cea logoditS, iar cea necinstiti s-a sinucis, se pomncegte ca conr-
plicii si se primeasci intre cei ce stau impreuni Ia rugdciune in
biserici dupd 10 ani de pociinfd, potrivit treptelor hotdlite.
(54 Trul.; 2 Neocez.; 7B Vas. e. Mare.)
Pornind probabil de la un caz concret, de eonc.urs de infracfiuni,
Pdrin$i prevdd pentru complici la infrac{iuni 10 ani de penitcn[A in
plima treaptd (pocdin!a), dupd care poate trece ln treapta a patra,
ISrA sE arate cit trebuie si petreacd in aeeasti treapti, Idsind aceasta
la aprecierea episcopului.

CANOANEI.E SINODUI,UI AL DOII,EA LOCAL DE LA NEOCEZAREEJi

(315)

CANONUL 1: (OSINDA PREOTULUI CARB SE CASATORtr.STE

DUPA HIROTONiE, COMITE ADUI,TER SAU BSTE DESFRINIT)
Presbiterul daci se va insura, sd se scoatd din treapta sa, iar
do va fi desfrinat, sau va comite adulter, sd se excludl cu desdvir-
,siregi s[ se supuni penitenfei.
( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 7 4 s i n .I V ' e c ; 3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n L I . ;7 0 A n c . ;1 6 C a r t . ;
32,69 Vas. c. Mare)
ln acest eanon se stabileqte pentru preotul (respectiv pentru tofi
cei din cinul preolesc) care se c6sltoregte pedeapsa caterisirii; iar pen-
trl cel ce comite desfriu sau adulter pedeapsa excluderii de la rugd.
ciunea comund cu credinciogii din bisericd gi va fi trecut in rindul pe-
nitentilor.
Can. 11 sin. I ec.; menfioneazd cd preotul desfrinat qi adulter va
trebui sd treacd prin toate treptele de pocAinfa gi numai dupd aceea se
va invrednici de implrtSganie, dar numai in rindul mircnilor.

CANONUL 2: CASATORIA CU DOi FRATI) .I

Femeia, dacd se va mXrita cu doi frafi, si se scoati din comuni-
une pin6 la moarte; totupi dac[ in wemea morlii va zice c5, ftreindu-se
sdnitoasi, va desface cSsitoria, atunci clin mili va avea pocdin{5. Iar
daci va muri femeia, intru acest fel de cdsdtorie fiind, sau bdrbatul,
atunci pentru partea rimasd in vlafi cu anevoie va fi pociinfa.
(19 Ap.; 54 Trul.; 23, 68, 76,78, 87,Vas. c. Mare)
 1e5
!-5. Ncocea

de-
cSsdtoria incheiatS cu fratele, respectiv sora, primului sot este
ctarata nei"g;fi sanc{ionind pe cel ce face aceasta cu scoterea din co-
pifri fu slitqit,rt vieiii, clacd nrt se pocdieqte Ei nu desface cd-
il;i;;
sdtoria nelegiuitd.
DacS se afla pe patul de nroarte, 9i promite c5, dacd se face sdnS-
tos nu va .mai trai in cdsdtoria nelegiuitd, i se poate permite sd se
mirturiseascd qi si se impdrtdqeasc5.
In cazul in care una din -va pdrfi va muri, partea rdmasd in viald'
se spune in canon, ,,cu anevoie fi p6cdinla", adicd viala intreagi va
rdmine intre penitenfi.
.rr
, cANO:{uL 3: (oslNDA CA.SATO}iIILOR NEPRAVILNICE (NE-
LEGALE))
Pentru cei ce cad in mai multe nunfi este invederat timpul
hotarit pentru peniten!6, dar intoarcerea 9i credinfa lor le scurt:eazd
timpul penitenfei.
(79 Anc.;7 Neocez';1, 50,80,Vas. c' Mare)
!n canon se vorbegte despre cei ce rdmin vdduvi dupa cdsAtoria
a cloua gi se cdsdtoresc din nou, precizindu-se ca unii ca acegtia trcDule
*a ,r"m"r" timpul stabilit cle penitenfd, - fdrd s5 arate. cit anume, cu
-Ei viafa lor.
;rantl;""a ca i"urtu poate fi sburtat in funcfie de credin{a
respectat, fiindcd nu e
$;-;i;i ;; face releriie la un obicei existent 9i
stabilit in nici strnfflrioo.
'cANoNut +:
@anul'i{hanA DE PACAT)
i' Daci cineva poftind o fenreie, i;i propune a^ s9 culca cu dinsa'
dar hotirir"u ," n.i va deveni fapt6, se vede cE prin har a fost scdpat.
(70 Vas. c. Mare) J
Aici se face referire la cele patru trepte ale stdr-ii dc. pecil do-
(pofta), lupta, hotdrirea (consim{dmintul), 9i infdptutrea' Lonar-a
rinia
qi lupta, dacd vor fi invinse de
isi;i. A.t. ffi' Z5-Bb), precizeazi dorin{a
iriiiiit"-qi-nu devin"hbtdrire qi faptd'nu se pedepsesc.Hotdrirea se va
ilil;" judecdlii Ei acuzei, iar infdptuirea se va pedepsi'
ri'
CANONUL 5: (CATEHUMENII)
catehumenul, care a intrat in Bisericd pi st6 la locul catehume-
"n*,-iuli-"" pa"ei"i, de este dintre ingenunchetoli, si asculte firi
,re *ui pacatuiaJce; iar dacd gi ascultitor fii'd va pdcitui, si se excludd
- . . -Bisericd.
din -., ' J

:., :.
Vas. c. Mate;4,6
- ..{2, 77,:'72;13t 74 sin. I ec.; 9.6 TruI.; 19 Laod.; 20
T'imotei Alet.; 5 Chiril AIer.) l; ) r :!; '
 1s8
6-8 Neocez.

In canon se face menfiune'de doud din

treptele catehumenatului.
lngenunchetori gi ascultiitori, stabilinJu_se cd,
in caz cd, se cornite un
catehumenul va fi depus intr-o treapta inierioard
l,i_":t,
clus. qi in final ex-

" CAN'NUL 6: (BoTEzuL copIILoR. (BoTEzuL

DUAL)) ESTE INDIVI_
Femeia gravidi trebuie sb se r.umineze(boteze),
cdci ceea ce nagte nu este pirta;i intru aceasta cind 'a vrea;
cu cei
ca si se arate voinli propril a iieclruia la mirturisire- niscut, pentru
rn canon r" gregitd despre botez, care oprea
femeia gravidd sd _"?Tb:t"^_inv4aty.3_
se boteze,socotinh;;';,
qi botezul pruncutui p3:1ta!in pintece, se ii""r,"?ri""az s_ar srivirpi
, 9i statiiffi ao".rarataInvi_
fdturi precizindu-sece botezul'este un act individual' care presupune
mdrturisirel-qeygytd a c.redinfeica act riUerae voi;E
m consecrntii parinlii arata cd fcrneiir gravidi,
s.i se boteze, fdrd sd afecteze persoana prunculuT dacd vrea poate
ar" pi.,iu"*le sdu.
CANONUL T: (CASATORTA A DOUA)
Presbiterur s6 nu minince Ia nunfile celor cds'torifi
deoarece nunta a doua ccre peniienfi;' cine "; a doua oard,
ii;;;i- presbiter, care
prin participarea sa Ia ospltare aprobi aceste
nunfi?
(1'7 Ap.; 3 Trur.; 7g Anc.; 3 Neocez; 7 Laocr.;
3, 12 vas. c. Mare)
ln acest canon se face referire la norma canonicd
doua cdsdtorie fdri sdvirEirea epitimieicuveniti, stauiriia care interziee a
ie preot.
Pdrin{ii oprelg pe preot ia participe la nunta ;;;;" pentru a nu
se crede cd eI aprobd ceva pentru care el u i,rrpr, "piti_i"."
.ts,i,
CANONUL 8: (DESPARTIREA CANONICA A
CLERULUI (PEN-
TRU ADULTERUL SOTIEI). (DIVORTUL CANONIC
AL CLERU-
LUI)
De se va vrdi in pubfic cd solia curva care
- este raic, a comis
adulter, unul ca ac-el-a nu-poate ou.ri i., "r"jnu-p"*t*isc6.
dinsa va comite adulter dupd hirotonie, el ^ Iar, dacb
tste d;d; si o cremit6;
iar de va vielui cu dinsa, nu poate
fine- slujba ;" T;; incredinfat.
(18 Ap.; 3,6, 73,26 Trut.; 2? Vas. c. Mare)
In acest canon pdrinfii au avut in vedere eventualitatea
sofie devine adulterd gi consecin{ele ce le produce cind o
preo!eascd. cu privire ta slujba
Pornind de la principiul biblic cd prin cdsdtorie
se stabileEteo strinsl legdturd, ea devenina o ""iiuiu; intre sof Ei sofie
;; -rld; L6'ii
Moise 2, 24) pdrinfii precizeazd cd orice pa"oi .a"iiqi;..ou
un so[, pd_
0. 10 Neocez. LS?

Ei pe celdlalt sof, qi hotdrdsc in consecinld urmi-

teazl, in acelaEi timp-promovdrii
toarele: interzicerea in cler a unui credincios a cdrui solie
a fost dovediti ca adulteri; obligd pe preotul a cirui solie este doveditd
de adulter s5 divorfeze de ea; Ei ounga pe preotul care nu vrea sd di-
vor(eze de so{ia doveditd adulterd sd se lase de preolie.

CANONUL 9: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE)

Presbiterul, dacd, s-a inaintat dup5 ce mai inainte a pacatuit in
trup, gi va mirturisi cd a picfituit inainte de hirotonie, si nu jertfeasci"
rrminina in celelalte, pentru zelul sru de altfel; cdci rnui{i au zis ci
gi hirotonia iartd cele rrai multe pdcate. far, daci el- insu;i nu mdrtrrri-
seFte Si nu se poate dovedi ardtit, atunci el insu;i are puterea de a
hottrri ce sE facd.
'1-r!;;
(25, 61 Ap.; 2, 9, 70 sin. I ec-:6 sin- II ec.;4, 21,23 .l? i-n"'!
, 8, 70, iz w"o""zj 3', 32, 57, 70, 82, 89 Vas. c. h[are; 3, 6 Ttofil AIet)
!n lurnina rinduielii stabilite prin can. 61 ap., care impune can-
clidafilor la preofie sd indeplineascd o serie de condifri privind- brrnul
nume in soqiLtate qi prin can. I sin. I' ec., prin eare se impune ca inainte
de hirotonie candidaiul si fie supus unui examen sever, in canonul a-
cesta se are in vedere cazul presbiterului care a desfrinat inainte de
hirotonie dispunindu-se urmitoarele: Daed preotul insuqi a mlrturisit
sii se cdiegte sE se opreasci de Ia aducerea Jertfei, dar sd-gi pdstreze
onorurile isd SadA intre preofi; si se cuminece in altar, etc.); cit pri-
esc pdcatele mai miei se apreciazd: ,invocindu-se pdrerea unora cd
oeesiea se iartd prin hirotonie", in cazul in eare este bdnuit fdrd a se
face dovada qi fdri ca cel invinuit s5 recunoasci, pdrinfii lasi pe seama
eonqtiin|ei presbiterului insugi sd judece dacd este sau nu vrednic sd
aduia :ir*ta lui Dumnezeu; cazul- in eare se face dovada viefuirii in
desfriu" gi presbiterul nu recunoaqte, in lumina doctrinei cenonice, un
astfel de presbiter trebuie sd se cateriseascdqi si fie lipsit de toate o-
norurile.
La sanclionarea presbiterului instituit fdrd examinarea canonicd
prealabild, se cere sd se aibd in vedere qi prevederile altor canoane, in-
tre care se numdri gi can. 9, I ec.

CANONUL 10: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE)

A;ijderea si diaconul, de va c5dea in acelapi pacat, s5 aibS nurnai

treapta slujitomlui bisericesc.
( 2 5 , 6 1 A p . ; 2 , 9 , 7 0 s i n .I e c . : 6 , s i n .I I e c . ;4 ' 2 1 , 2 3 T r u l ; 1 2 , A n c ' ;
7 , 8 , ' g , 7 2 N e o c e z 3. ;' , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2 , 8 9V o . sc. . M o r e ; 3 , 6 , T e o f i lA l e x ' )
Canonul este o continuare a celui precedent. Privind pe diaconul,
dovedit cle desfriu, se prescrie aceleaEisancfiuni ca Ei pentru preot. Dia-
conul se va scoate din diaconat 5i va deveni slujitor bisericesc,
 198
ll-14 Neocez.

,CANONUL 11: (VIRSTA CANONICA PENTRU PREOTI)

Presbiterul mai inainte de 30 de ani si nu se hirotoneascd, de

ar fi chiar bbrbat vrednic pentru toate, ci si a;tepte. cdci Iisus Hristos
Ia 30 de ani s-a botezat gi a inceput si invefe. :rL,
(74 Trul.)
Fixind virsta de s0 de ani pentru candidatul la hirotonie s€ res-
ecta intocmai cele stabilite prin can. 14 VI ec.

CANONUL 12: (CEI BOTEZATT IN,STARE ,

DE EOALA)
Dacr cineva bolnav fiind s-a luminat prin botez, nu se poate
inainta l_a presbiterie; c6ci credinla lui nu est'e din convingere, "i Jin
-
nevoie; flrd numai poate in urma zelului gi credinfci sale] gi de mai
apoi, gi din lipsa cle oameni (candiclali).

sin. I ec.;,7 sin. II ec.; 95 Trttl;

1 sin I-II; 1, 5, 89 Vas. e . Mare;

Prin acest canon se solufioneazd.o veche controversr pe terna cd

cei botezafi in stare clinicd sint sau nu sint valid botezafi, diipunindu-se
ea unii ca acegtia sd- nu fie promova{i in cler, excepiind Lazurile in
care acegtia dddeau dovadd de mult zel qi credinfd staiornicitd in tirnpi
dacd nu erau alti candidati. . j

CANONUL 13: (CLERUL DE LA TARA $I CEL DIN CETATI) '

Presbiterii de la jertfi in biserica eetifii, fiind de
-sate--nu pot
fafi episcopul sau presbiterii cethlii; nici.a da piinea, nici'paharut, in
timpul rugiciunii, iar dacl cei din urrnd nu sint de fa!d,
;i singuri
vor fi chemafi Ia rug5ciune, atunci sd dea piinea pi paharul.
115Ap.; 75, 76, sin.I ec.; 6 sin.IV ec.;)
Pdstrind distincfia ,intre preofii urbani gi preofii rurali, qi res-
pectind dispoziliile can. 6, IV ec., care interzice hirotonia absolutd, fdrd
destina{ie, prrinlii prin acest c€rnon interzic preo{ilor rurali sd slu-
ieascd sfinta Liturghie in bisericile urbane, eiceptind cazul cind din
lipsd de preofi urbani, prcotul rural era cxpres invitat sd slujeascd sin-
gur.

CANONUL 14: (HOREPISCOPII)

H3repiscopii-.insi- sint dupi chipul celor Sipfezeci de ucenici; qi
. '
-ei 9a impreund liturghisitori - ai episcopilor, cinstindu-se pentru zehit
lor fafd de s6raci, pot sX aduci jertfi in bi.scricadin cctate.
 GaIrg' 199
16 Neoeet,; 1-2

(8 sin..I ec.; 74 sitt. VII ec'; 13 Attc.; 8, 70 Antioh.; 57 I'aod'; 89

Vas. c. Mare) ,:t ,. ,Ir .r* gb
Prezentul canon considerind pe horepiscopi ca impreuni liturghi-
sitori cu episcopul eparhiot, le peimite acestora sd sdvirqeasei sfinta li-
turghie lib-er qi in biserica din cetatea episcopali,_deEi pdstreazd deose-
bir6a de grad dintre ace$tia, ca fiind dr-rpdchipul celor- 70 de ucenici,
' episcopieparhioti
Ei - care se considerd a fi dupl ehipul.sfinli1or-apostoli.
Difbrenjierea dintrc episcopii eparhioti qi horcpiscopi,_admisd pe
linie administrativi, se considerd ci nu poate fi invocatd pe linie saera-
r:rentald,undc sint egali.

CANONUL 15: (NUMARUL DIACONILOR)

Potrivit canoanelor diaconii trebuie sd fie sapte' oricit de mare
ar fi cetatea. f)espre aceasta insd te vei increclinfa din cartea Faptelor.

Fixeazi numdrul de gapte diaconi pentru fiecare cetate repro-

ducind prevederile din Faptele Apostolilor gi prevederile din can' 16
sin. Trulan.
i b .

CANOANELE SINODULUI AL TIIEILEA LOCAL

DE LA GANGRA (340)

. CANONUL 1: (OSINDA CEI,OR CE DEFAIMA CASATORIA)

Daci cineva ar defdima nunta gi pe ceea ce se culcx cu bxrbatul

s[u, credincioasi find gi evlavioasi, ar urgisi-o sau ar defiima-o' ca
gi cum nu ar putea intra in impdrSlia cea cereasefi, sd fie anatema.
(5,57 Ap; 13 Trul; 4,9,70, 74 Gang.)
Pdrintii condamni inv5f5tura greqitd a lui Eustatiu despre ci-
sdtorie, care considerd cdsdtoria ca pe o iscodire diavoleasci, anatemati-
zind pe cei ce implrtdEeau aceastdcredin[i.

CANONuL 2: (INFRINAREA FATARNICA)

. ;
-:.
Daci cineva ar osindi pe cel ce cu evlavie 5i cu credinfd mXnincS
carne, afari de singe pi de jertfd idoleascl i;i de sugrumat, ca 9i cunr
acela nu ar avea nidejde din cauzi ci se implrtS;e;te cu carne, sd
fie anatema.
(57, 53,63 Ap.; 67 TruI,; 74 Ancir.;86 Vos. c. Mare) )
c Respectind prevederile can. 51 qi 63 ap., pdrinfii sancfioneazi cu
anatema pe toli cei ce pretindeau infrinarea firlarnic5.
 g(t(t
3-7 Gang.

CANONUL 3: (RoBr (SCLAVT) STApiNr)

$r
Daci cineva sub pretext de evlavie ar invifa pe
'"" un sclav sd
defaime pe st5pin ;i si-gi piriseasc5 srujba,
;i rx to:"ur.x-.iapi
nului siu cu bunlvoinfi gi cu toa16 cinstJa, .s6 fie, uiratu*u.
(82 Ap.; 4 sin. IV ec.; gS Trul.; 641,,
BZ Cart.; 42 Vas. c. hlare)
Cor-rsacrdstarca sociald existentii a impir{irii societdtii laice in
stdpini gi sclavi.

CANONUL 4: (APARARBA CLERULUI CASATORIT)

Daci cineva ar afirma cE nu se cuvine
a primi cuminecitiira de
Ia un presbiter insurat, cind liturgfr;.ugtu aceasta,
sd fie anatema.
5 Ap.; 3 sin. I Ec;15,4g Trul.; I, g, l0 Gang.;
4 Cart.)
Condamnd pe eustatieni care nll recunosc drept
toria preofilor. act legal cdsd_

CANONUL 5: (OSIT{DA I{ULITOiTILOR BISERICII)

Daci cineva ar invlfa despre casa lui Durnnezeu
ci este de dispre-
luit qi adun6rile dintr-insa, sd fie anatema.
]
80 Trul.; 20 Gang.; 1l Sard.j
se condannii eustatienii care desconsiderau
casa Domnului si
nesocotesc rug5ciunile din Biseric5, interpretind
eronat textul de la
I Tim. 2, B in lare se spune ca noninuiui ;;*;;;;.-,,,c1
i" orice loc.

CATYONUL6: (SCHTSMA$r osINDA EI)

Daci cineva ar s'virqi slujbele cele biserice;ti
intenfionat, impo-
triva Bisericii. defxirnind Biserici,
rl u" voi sd lu,creze cere'ale riir""i'"ii,
-impotriva
nefiind impre*ni cu presbiteruri socotinfei episcopulrri, si
fie anatema.
(31,47 Ap.; 6-sin.-Il ec.;3 sin.,III ec.;7g
sinIV ec.;31,34 TruI;
2, 5 Antioh.; 14 Sard..;10,77 Cart.; 7J,74, lS iin t_ti;-i
Vis. c. Mare).
- continuind sirul osindirii
.inva{;iturilor gregite ale eustafienilor, in
&Best canon se anafernatizeaz| tofi cei ce defiimd Biseriia gi pe preo-
lii ei, vizindu-se astfer preofii elstatienito, ;;;r"^"""sa"*,i .i"f*ii
aclcvdra{i.
!
CANONUL Z: (CHIVERNISIREA PRINOASELOR)

= Duqi ci'erra ar vrea si ia rodurile aduse pentru Bisericd, sau a

le da celor cc sint afari de Biserici i*p"t"i*'*.rti"iui
cpiscopului,
8-11 Gang. 201

sau a aceluia, ciruia i s-au incredinlat acestea, gi n-ar voi si procedeze

dupi socotinfaaceluia,si fie anatema.
4, 38, 41 Ap.; 26, sin. IV ec.; 35 Trul.; 77, 72 sin. VII ee.; 75 An:
cira; 8 Gangra; 24, 25 Antioh; 26, 33 Cart.; 7 sin. I-il; 1.0 Teofil Alet.;
2 Chiril Aler.)

CANONUL B: (CHIVERNI'SIREA PRINOASELOR)

Dacd cineva ar da, sau ar primi rodurile destinate Bisericii flri
de episcop, 9i de cel ce este rinduit pentru orinduirea caritifii, sd fie
anatema, ;i cel ce dd ;i cel ce prime9te.
,47 Ap;26
( 4 , 3 8 , 3 9.ZS s i n .I V e c . ; 2 5 T r u t - ; 7 7 , 7 2 s i n ' V i l e c ' 7 5 A n c ' ;
'2l, eittolt.; 26, 33 Cart.; 7 stn. I-II; 70 Teofil aL Alet';
? Gang.;
2 Chiril Aler.)
Prin aceste doud canoane (7-B) se condamni eustatienii care des-
considerau rinciuiala potrivit cdieia averea bisericeascd se chiverniseqte
numai de episcop.

CANONUL 9: (OSINDA CELOR POTRIVNICI CASATORIEI)

Dacd cineva se dedic6 fecioriei 9i infrintrrii, nu pentru'bunStatea

;i sfintenia fecioriei ci pentru cd scirbindu-se se indepflrteazi de cisX-
torie, si fie anatema.
( 5 , 5 7 , A p . ;S s i n . I e c . ;1 6 s i n . I V E c . ; 7 3 , 4 0 , 4 8T r u t ' ; 1 , 4 , 7 ' d , ' | 4
Gang.; 4 Cart.)

CANONUL 10: (OSINDA CELOR CE BATJOCORESC CASATO-

ITIA)
Dacd cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Dornnul, Fi
ti-ar bate joc de cdsitorifi, si fie anatema-
( 5 , 4 L A p . ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c ' ; 7 3 , 4 0 , 4 8 T r u l . ; 7 , 4 , 9 , ' 7 4
Gang.; 4 Cartag.)
ln aceste canoane (9-10) se condamnd invSfdtura greqitd Ei fA-
'prnicd a eustatienilor despre feciorie gi cdsdtorie.

CANONUL II:(AGAPELE) .fr

DacE cineva ar ttBf5ima pe cei ce fac agape din credin{i, ti cheami
la agape pe frafi pentru cinstea Dornnului, ,si dacd n-ar voi a se face
pirtagi chem6rilor fiindci disprefuiesc ceea ce se face;-sE fie anatema.

ct
 202 12-15 Gans.

(74 TruI.; 27;28 Laod:; 42 Cartg.)

Se condamnd cei ce, urmind invd{dtura eustafienilor, refuzau sd
meargd la agapele oferite de cei avufi intru cinstirea Domnului..

CANONUL 12: (EVLAVTA FATARNTCA)

Dacd vreunul dintre bdrbafi din ascezi pdrutd intrebuinfeazl
haini invelitoare, ;i ca ;i cum pri.n aceasta o" arrea dreptatea, ar defri-
Fa pe cei ce cu, evlavie poartd mitdsuri, qi pe cei ce intrebui n[eaz6
imbrdcimintea obgteasc5,si obipnuitd, sd fie anatema.
(27 TruI.; 76 sin. VII ec.)
'
Pdrinfii condamnd pe eustalienii care defdimau pe cei ce purtau
eu evlavie haine comune sau de lux, pentru cd ei in mbd fifarnic, pen-
tru a-gi ardta virtulile, purtau haine aspre.