IORGU D.

IVAN
ASISTENT LA FACULTATEA DE TEOLOCIE DIN BUCURE4TI

DEMISIA DIN PREOTIE

- STUDIU DE DREPT CANONIC -

AUCIIREST1
Tip Activitatea °ranch." Sir. Bret&lui 3S
19 Sl
www.dacoromanica.ro
 IORGU D. IVAN
ASISTENT LA FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN BUCUREJI

DEMISIA DIN PREOTIE

STUD1U DE DREPT CANONIC

tsUCOESTI
Tip. Activitatea Orafica" Sir. Bradului 33
1937
www.dacoromanica.ro
 Cuvânt de lamurire.
Exista astazi o intreaga categorie de clerici, preofi si
diaconi, care, fie pentru a ocupa anumite funcfiuni civile,
necomptabile cu demnitatea Preofiei, fie pentru a putea
savarsi anumite acte, neingaduite de canoane unui cleric
cum ar fi recasatorirea au dat demisie din postul
In care se gaseau randuili In cler i s'au trecut In randul
laicilor, de care nu se mai deosebesc nici prin ocupatie
nici prin costum. Chestiunea demisiei din Preofie si a situa-
tiei canonice in care se gasesc clericii demisionali o intal-
nim mai pufin discutata in legatura cu demisii de preoli
si diaconi si mai mult In legatura cu demisia episcopilor.
Acestia au recurs mai des la demisie, fie pentruca so-
coteau la un moment dat di nu mai sunt In stare sa
faca fatà greutafilor pe care le impune buna chivernisire
a unei eparhii si buna indrumare spre mantuirea suite-
teased a credinciosilor, fie pentru cà autoritatea politica
nu mai agrea ramanerea lor in acest post ; ba de multe
ori i pentru ca eparhia era prea saraca si veniturile nu
mai corespundeau asteptarilor. In legatura cu demisiile
episcopilor vom gasi deci adevarata doctrina a Bisericii
asupra acestei chestiuni. Caci sfinfii Parinfi discutand
hotarind asupra cazurilor izolate cum a fost cazul
demisiei mitropolitului Eustafie al Pamfiliei, de care s'au
ocupat sf. Parinfi ai sinodului III ec. au fixat principii cu
caracter general si obligatoriu pentru toate cazurile. Freda
fiind una, numai de grade deosebite, normele stabilite de
catre sf. PArinti in legiiturà cu demisiile episcopilor, pri-
vesc si se aplica deopotrivä si preofilor vi diaconilor. De-
aceea, dui:A cum stabilesc canoanele pentru episcopi ei se

www.dacoromanica.ro
4 Iovigu. D. Ivan

vede limpede din comentariile la aceste canoane, nu este

îngàduilà demisia clericilor, in general, nici din postul ce
°cup& nici din preotie. Nimeni nu poste renunta de bunä
voie la starea sa preoteascit i sti se treacift in randul laicilor,
Nici autoritatea bisericeasca nu poate sà rezolve favo-
rabil astfel de cereri. Numai printer) sentintti judedito-
reasca, clericii pot fi desbriSicati de demnitatea Preotiei
trecuti in randul laicilor, dacil se constata ca au sà-
vtiroit greseli care Ii fac nevrednici pentru aceastä dem-
nitate. Aceasta a fost oi a rtimas in mod constant doc-
trina Bisericii noastre. Practica a cunoscut ins& i exceptii.
Astfel de exceptii intalnim in toate Bisericile ortodoxe ;
mult mai putine ins& decal in Biserica
Pentru liSimurirea ohestiunii propuse, vom arata : intai
pentru care motive Biserica nu ineidue ca un cleric sti
podia renunta de bunii voie la starea sa preoteascii si
sit se- treaai in randul laicilor sau numai la postul pe
care-I ocupii, farsEi a renuntEr oi la starea preoteascift ;
dupei aceea, cum s'a inttodus oi s'a practicat, impotriva
doctrinei, sistemul demisiei clericilor din scaunul ocupat
oi. din Pteotie.

www.dacoromanica.ro
 CAP. 1
Doctrina Bisericii asupra demisiei din Preotie.
I. Hirotonia realizeaza o legator& indisolubilti intre
cel hirotonit si biserica sa.
Biserica crestinti a inv6tat dela inceput c sfintirea ce
se transmite unei persoane prin actul hirotoniei dind
este stivtirsità dupil rEmduialä si cu respectul condiliunilor
cerute de canoane nu i se mai poate lua si ca o
consecintil, nici persoana sfintità si consacratti lui Dum-
nezeu nu mai poate renunta de bun& voie la starea sa
preoteasca. Prin actul hirotoniei se stabileste intre per-
scans sfintitä i biserica pe seama ctireia a fost
1) Chestiunea aceasta a fost disculatii mult in Biserica romano-ca-
tolicii, in legitturii cu caracterul indelebilis al hirotoniei, care din
sec. XVI, in urma hotEtririi sinodului tridentin, a dobiindit caracter
dogmatic: Si quis dixerit, per sacram ordlnationem non dart Spiri-
tum sanctum, ac proinde frustra episcopos dicere : Accipe Spiritum
sanctum; aut per eam non imprimi characterem vel eum, qui sacer-
dos semel fait, talcum rursus fieri posse: anathema sit-. (Ses. XXIII,
De sacramento ordinis, can. 4). Pentru doctrina si practica dinnainte
de sec. XII, de cfind incepe sh' se impungt conceplia favorabilii ca-
racterului indelebilis" al hirotoniei, v.: L'Abbé Louis Saltet, Les Re-
ordinations, Paris, 1907 Asupra acestei chestiuni s'a pronuntat fay°.
rabil si Sinoclut Palriarhiei din Constantinopol, in 1879, insusindu-si
punctul de vedere al Comisiunii Sinodale care fusese institultil in 1876
cu cercetarea chestiunit Hirotoniei. Aceastil comisiune la rgindul ei isi
insusise preriIe i concluziunile la care ajunsese Mitropolitul Vasile
al Smirnei si Arhimandritul loan, mal t lrziu Mitropolit al Cesareei,
insarcinaji de Patriarhul Ioachim al Oonstantinopolului, in Sept. 1874,
sà cerceleze dried si cum ingaduesc s'intele canoane ale Bisericii
sd fie primit preotul hirotonisit de un eolscop caterisit l shismatie
xal Eacog oi t£00i, 'ExxkirCag xamíveg kuret'notroi 8gXEUNLI,
Tiw 1576 XCLOwl !AMU XCLi Cri MILO:Ma &rnazírrov xEtposovililivra kega.).
Mitropolitul Vasile al Smirnei si-a publicat cercetarea si concluziile
sale, sub titlul : :CEO, TO15 xívoug TfiC X£1.90TOV(CLg 70,1W IYAV
{1711') l'ILL6X6NOU 131111.1iVOU Wit 011(41 UV X0i1 ZS( Q orortifi irrore (lucrare
despre validitatea hirotoniei clericilor hirolonisiti de episcop caterisit
si shismatic). 'Ev .10Qvu, 1877,

www.dacoromanica.ro
6 Iorgo D. Ivan

o legaturil tot asa de striinsti Si de indisolubila ca

leglitura ce se stabileste intre biirbat si sae, cand se
unesc prin clisEttorie legiuità si binecuvéintatil de Bisericti.
Asemilnarea aceasta se intalneste foarte des la sf.
Astfel SI. Cyprian acuzit de adulter pe Novatian 2), pentru
cà s'a facut sttipan, in mod arbitrar, pe scaunul episco-
pului legal al Romei, Corneliu a) Influenta acestei con-
ceptiuni se vede si din mustrarea aspra pe care sinodul
din Alexandria 4) a fiicut-o lui Eusebiu, episcopul Beyrut-
ului, cand acesta si-a %sat Biserica i eparhia si a trecut
la episcopia Nicomidiei ; pentru ca mai trarziu, din egoism
Novatian, presbiter din Roma, care impreuna cu Novaf, presbiter
din Cartagina, au intemeiat shisma novatiana, din sec. 111. Apropierea
de nume mire acesti doi, a facut pe multi istorici si-i confunde atunci
cand a fost vorba de stabilit rolul fiectirula la intemelerea shismel.
Asifel Eusebiu (Ist. bis. VI, 45), Socrate (Ist. bis. IV, 28), Balsamon
si Zonara (Sint. Ai. 11, 134), au considerat pe Novat, presbiter al bi-
sericii din Roma. In realitate Novat a fost presbiter al bisericii din

secutiilor.
Cartagina, unde si-a intemeiat shisma. Sf. Cyprian ii cunostea ca pres-
biter al sau si nu-1 confunda cu Novatian, care a intemeiat la Roma,
ca adept al lui Noval, o secta similara, sustinand acelas excesiv ri-
gorism fat& de cei care amused' dela dreapta credinta, in timpul per-
e fag de cei recasatoriti dupa moartea primei sotil, nepri-
mindu-i la imparlasire toe& vie*. Adeptii acestei shisme (Zonara,
Balsamon si Aristen (Sint. At. 11. p 133-136) considera Novattanis-
mul eres; Sf. Vasile cel Mare (Sint At. IV, 90) il considera shisma)
au fost numiti Calan i curall sau Novalieni. v. N. Milo?, Canoa-
nele, I, p. 11, pag. 47.
Cperian, Epist. L11, ad Antonianum de Cornelio el Novatiano :
Nisi episcopus tibi videtur, qui episcopo in ecclesia a sedecim coe-
piscopis facto odulter atque extraneus episcopus fled a desertoribus
per ambitum nititur K. M. P61),11, llu augauciiumg Lttox6.7row XaTet
tò Sfxcuov zfig kilo86tou avcruoktxfig 'ExxAmoio.g", iv 'Affilvat5, 1911, pg.
2 n. 5, (Despre demisia episcopilor dupa dreptul Bisericii, ortodoxe
orientate).
K. M. Pukkg, in Ilepl tteOutioaog" pag. 14 arala anul 340, lar
in migatzíluecog imozoaow, p. 2. anul 339 la care Sinodul Alex-
andriel ar fi mustrat pe Eusebiu pentretransferarea dela Beyrut la
Nicomidia. M. I. Pe6eaw, in 1-10.-cougxmot aCvaxe5" Constantinopol
1890, pag. 115, spune cA Eusebiu trecuse la scaunul Nicomidiei cu
multi ani inainte de Sinodul I ec. dela Nicea, pentrucil la 325, nevoind
sä semneze condamnarea lui Arie, a incetat sA mat pästoreasci. Dupä
un an, bland ad t de ciintä, si a reluat scaunul, indepärländ pe Am-
fion, care fusese hirotonisit in locul tut. l'ESEeov II aratä ca Patrlarh la
Constanlinopol mire 341-342, pe ciind Zux. N. Mafia, in Kazákoyog
i(stoozk TalV TECIÚYUDV intax6ncov Wet, Te6V peiç HUTQl6C(0)V tflg
KcovcrrartivointoXet. [tErikrig TOD XQIffral 'ExxXiiaíag" ed. II,
'Abívut.g, 1884, pag. 7, il area' in an. 343. Ocapfind scaunul din
Constantinopol, Eusebiu a tnfriint pentru a doua oarä opririle fixate de
sfintele canoine penlru transferarea episcopilor. 1'F8F(;)v, mixotargotoi
nivaxeg, p. 116.

www.dacoromanica.ro
 Demisia din Prsotic 7

oi din dorinta de a avea mai mari venituri, s'o parasesca

oi pe aceasta i sa treaca la cea a Constantinopolului,
sprijinit de imparatul Constantiu. Sinodul 11 face atent
asupra legaturii episcopului cu Biserica 5), exca 1.8( (55 aQis
i mai ales cu episco-
tv 'Entaxonliv, iv !I &kill 6 intcrxon05,
pia in care a fost aoezat, caci episcopia Ii este ca oi o
sotie de care, daca vrea sa se desparta, se face vinovat
de adulter. Aceasta asemanare a legaturii dintre episcop
oi episcopie, cu legatura dintre barbad si sotie, a fost
aplicata de catre sfintii Parinti in toate consecintele ei.
Astfel dui:A cum barbatul nu poate avea decat o singura
sotie, cu care formeaza un singur trup 6), tot astfel epis-
copul nu poate avea decat o singura episcopie oi preotul
o singura parohie 7), in acelao timp. Sf. Ambrozie larnu-
rind sensul cuvantului SE. Apostol Pavel, dupa care cel
ce primeote preotia trebue sa fie barbat al unei singure
femei 8), area ca potrivit acestui cuvant apostolic, dupa
cum cel casatorit de douti ori nu poate fi hirotonit preot
sau episcop, tot astfel li este oprit acestora sa aiba doll&
biserici sau dotal episcopii 9) Deasemenea dupa cum nu
este considerat casatorit in mod valabil dealt barbatul
care s'a unit cu o singura femee si numai daca a res-
pectat conditiunile cerute de Biserica, tot astfel nu este
considerat hirotonit in mod valabil decat acela care, in-

Hardouin, Concilia, tom. I col. 378. Ag8ecrat iii crri yuvatxf,

*aim; vet xox2LaCtfis 6.7ecnitfig. toi.-kro faxim dig 2stzik Tirv yova1xa,
xcxxic p.rítovu X6yov xpccret cbg apòç vv 'Exxklicríctv xca to5Cq. Wg 71* Ay
'El/tic:mm/11v, gv f iscixth 6 iataxonog, etva xca '1°1165 actO taig ffiCat;
eiv(crxe/raL ypacecag). K. M. P6.22a1 Merafticicog intax6mov MILT&
Tò Stxcuov .615 oe086to1 &cm:Aixg 'Exx2t1aiag's, iv 'AfrvivaLg, 1898, pag.
14 n. 2 (despre transferarea episcopilor dupii dreplul Bisericli orto-
doxe oriente le).
M'at. 196: (7)(FTE OiXiT1 EtOLV HO 131141 (TeLQ
Can. 15 Sinod. VII ea.: larmy.òg 6...1s6 TOO act.Q6v-rog d1 CLTaTa.
TTio8(0v halm ixxknoCatg." Sint. at. II p. 620; Pentru respeclarea
acestui principio, in cazul and interesul Bisericii cerea mutaren unui
cleric dela o biseria la alta, clericul pierdea once drept asupra pri-
me! biserici: iikkrig el; eikkriv
ttgv TOL TOT TLg itETETOTI
cr=v, lug/iv Tot; Tfig :.7(10Tk(Lg intxavawitv nQclyttacn." Can.
4 Sinod. IV ec. Sint. at. 11 p. 241; Dr. D O. Boroianu, Dreptul Bise-
ricesc, vol. II, p. 201 [Iasi 18991: Cel hirotonisit sit' nu poata oven
deal locul pentru care s'a hirotonisir.
I. Dina 3, 2.
Sf. Ambrozte, De dIgnitate Sacerdot. c. 4: Unius uxoris virum
al ad superficlem tantum literrae respiciamus, prohibet bigamum epis-
copum ordinari ; si vero ad altlorem sensum conscendimus, inhibet
episcopum dues usurpare ecclesias".

www.dacoromanica.ro
S Iorgu 11. Ivan

deplinind i celelalte conditiuni cerute de canoane, a fost

hirotonisit pe seams unei biserici determinate. Hirotonia
silvärsitá MIA indeplinirea acestei conditiuni, este decla-
ratá färá valoare, de dare Sf. Párinti ai sinodului IV ec.
Si dupti cum legátura dintre barbat si sae este pentru
toatá vieata si asa de puternicá Malt numai moartea
desparte unul de altul, tot astfel legtitura spiritual
dintre episcop i episcopie numai prin moartea episco-
pului se desface. Deaceea la moartea episcopului, epis-
copia este declarará vdduvei Asemifinarea aceasta nu
este limitará ins& numai la raportul dintre episcop
episcopie, ci priveste deopotrivá si pe ceilalti clerici.
Tocmai pentru respectul sfinteniei legáturii dintre ei si
bisericile pe seama dirora sunt sfintiti, canoanele nu in-
gAdue clericilor sEi se mute dela o biseriai la alta, decla-
rându-i excomunicati, dadi nu se inapoiazift la bi-sericile
lor, iar hirotonia sa le fie far& valoare, dacti impotriva
opririi canoanelor ar indrasni sti facil acest lucru si ar
fi primiti de catre un alt episcop, färgi incuviintarea epis-
copului respectiv
Conceptiunea aceasta, cà leggitura dintre episcop si
episcopia sa este asemenea legaturii ce se stabileste, prin
castitorie, intre barbat si sotie, se gäseste exprimatá in
termeni tot asa de clari si la reprezentantii Bisericii Romei.
Astfel Episcopul Romei Siriciu, in epistola adresará Galilor,
aseamiinti pe episcopii cari trec dela o biserica la alta
cu sotul care-si piíráseste sotia si ia alta, adilogiind al un
astfel de episcop nu poate rtimane nepedepsit, ci trebue
lipsit de episcopat 13). Papa Inocentiu III (1198-1216), dupti

Can. 6 &nod. IV ea.: Mq8iva dzoXEXultivrog xetporovEtote tulTe

ISQ£01315TEQOV, ¡Ate Stitocovov, Ate etXcog -met Tirtv iv -al) éxOtriamaTosíti
Tayttaw ...Taug Si anoktfraog XELQOTOVOULLiVOlig, (VLOS-V i ayCa crtívoSog,
ecalQov ézetv Tqv Totaiírqv xewahoíav,..." Sint. at. 11, p. 230.
Can 25 Sinod. IV ec.: LtéV TOL AQ6008ov Tijg ziostmíarIS
kx?ainíat:. IT6av JTOOlti. Tq.) obtov6itq) tirig (Vail; gxxkloCag wukcirrToDatg.
Sint. at. 11 p. 273; K. M. PCOLX11, IIEQL naQuaqaTcog kaax67oov, p. 3.
Can. 16 Sinod. I ec. : Toti presbiterii, sau diaconii, sau in ge-
nere cei randuiti in cler, carl cu indrasneala, nici teama de Dumne-
zeu inaintea ochilor avand, nici canonul bisericesc stiind, vor piece
dela bisericile lor, acestia nicidecum nu irebue sa fie primiji la alla
biserica; cf... sa se inapoeze la parohille lor ; far daca persistii se
cuvine si fie excomunicati ; N. Canoanele Bis. ort. (trad. N.
Popovici si Uros Kovincici, Arad, 1931) v. I p. 11 pag. 69 ; Sint. At.11,p.
148-149,
&rick', Epist. X ad Gallos, c. 5 n. 16; ,,Item de his, qui de
ecciesia ad ecclesiam transeunt, fuss' sunt haber quasi relicla uxore

www.dacoromanica.ro
 Dema Preetie 9

cx2rriplul Sfintilor Pärinti 14) ai sinodului VI ec , care au

stabilit cà rudenia spiritual& este mai mare dead rude-
nia dupifi trup 15), considerti legtitura spiritualà dintre epia-
cop si episcopia sa mai puternicO dectit legtitura dintre
beirbat si sotie 18). Biserica crestirai a avut dela inceput
si a practicat totdeauna aceastO conceptie, care se inte-
meiazA pe dreptul divin. Preotii sunt niste slujitori ai lui
Hristos si niste ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu17). In
aceastä calitate ei trebue sà ràmânà toatii vieata credin-
ciosi slujbei pe care si-au ales-o, din chemare lOun-
tricti") si pentru care in chip solemn au fost sfiniili si
au promis fidelitate "). De acest drept divin au fost
ad alienam acceserint, quod impunitum esse non possit. Talem epis-
copum, invasorem pactoris atieni, episcopatu privan ) iusserunt"; K. M.
Pcia.11, trEEQ1 IIETWHOECO; intaxemov, p. 16 n. 2.
Ca I. 53 St od. VI ec.: 'EactSit ReCtow f xatù Tgo nveiíRa oixeu5.
Trig Tfig nr5v acoRcinov ouvacimiag,...", Sint. At. 11, p. 428.
N. Milav Canoane e v. 1 p. II, pag. 422.
Innocent. Ill, c. 2. X. de trnnslat. episcop. 1.7: Cum fortius sil
spirituate vinculum, quam carnale, dubitari non debet, quin omnipop
tens Deus spirituale coniugium, quod est inter episcopum ecclesiam,
suo tantum judicio reservaverit dissolvendum ; qui dissolutionem etiam
carnalls coniugii, quod est inter virum et feminam. suo tantum ludido
reservavit, praecipiens, ut, quos Deus coniunxit, homo non separet.
cf. K. M. Pcian, Ilzpinapatrricrecog iznoxicuov, p.3 n. 10.
I Coda 4,1-2: ,Oirrnog Ala; kortgcruo givaciamog çinrriegrag
X(nOtOili XCL1 OLZOVÓI.LON pvarriQCov fiea. ÖE kotagov tlitEital v Toig ot-
xoviqlotg V -natóg tLÇ eiTettri.
I Corint. 7,2(1: gxecrrog v 1-5 xkilcreL j xXtth,gv Tamp Revinog.
Aceasta conceptie este expusi in mod ciar si de Mitropolitul
Antim Ivireanu, in raspunsul-desvinovglire pe care 1-a dat Domnito-
rului Constantin Brancoveanu. in anul 1712 luna lanuarie 13, cand
acesta ii somase sa demisioneze. La punctul 9 al' desvinoviltiret (pag.
XXVII, Predice facute la Praznice Mari de Antim Ivireanui Mitre-
politul Ungroviahiel, 1709-1716. publicate de Prof. I. Blanu, Bucurestl,
1886), Mitropolitul Antim spune: Ear pentru paretisis ce mi-au. venit
porunca dele Maria Ta ca sa fac, zic cum-ca nu indriznesc, pentra
ffigadueltle care dgm nol inaintea tut Dumnezeu, and ne
care si insine nol de voea noasirli de vom face paretisls,càIcAmpo-
renca l fliggduéla ; sl Dumnezeu nu glumeste, cA zice marele Pewit
.gmaTog iv Athj xer, xut i.tEVÉTCOa (fiecare unde au fast chemat
acolo sa ramfie; tar pentru dragostea M'ariel tale, de ne vet po-
rune!, vom face, peniru ca sit nu socototi digi slam impotrivg;
numal fa Mgria-Ta socotéla drépla I cu frica tut Dumnezeu, de taste
ca dreptul sfi zica cineva until om cu sita despartg-te de mueree ta,
si lipseste din casa ta §i din [oat!! agonisita ta, far de nici o vinii;
pentruca taste zis (mam ca taste impreunare trupeasca) unde Dum-
nezeu au Impreunat omul sa nu desparta"; dar ca cat mai vartos sa
indemne cineva pre un Arhleren sa-si lase eparhia far de vina sl fir
de judecata, ca este impreunare duhovniceasca, camele are datorie
pana la vfirsarea sangelut sa nu-si paraseasca turma, dupg tam zice

www.dacoromanica.ro
 Iorgu D. Nan

lauziti Sfintii Pärinti cand au stabilit canoanele, prin care

s'a evidentiat legatura stains& dintre persoanele preotesti
Oi Biserica pentru care, in mod determinat, a fost sfintit
fiecare, si superioritatea stàrii preotesti, ca o consecint&
a sfinteniei tainei prin care se transmite aceast& stare.
2. Leg&Aura realizatil prin Hirotonie nu mai ingiidue
clericului sá pifiriíseascii Biserica sau starea sa preo-
teascii, prin transferare sau demisie.
Caracterul de sfintenie al preotiei §i al starii preotesti
nu mai ing&clue celui odata consacrat sti rup& legtitura
cu Biserica sa i sa se trenc& in randul laicilor, desbra-
candu-se de starea sa preoteasca. S'ar pierde acest ca-
racter de sfintenie al preotiei ") si oamenii in societate
ar fi scandalizati, dac& ar vedea cA unii, care ieri erau
Inca sfintiti si mijlocitori inaintea lui Dumnezeu prin tai-
nele sfantului Altar, astäzi s'au facut simpli laici. Impor-
tanta pe care Sfintii Parinti au arätat-o acestei legaturi a
clericilor Cu starea lor preoteasai, pe care n'o mai pot
parasi toata vieata, rezulta si din sanctiunea asprä, pre-
vtizut& de canoane, impotriva acelora care ar desconsi-
dera sfanta slujb& a lui Dumnezeu si ar imbratisa o
slujb& lumeasca. Canonul 7 al sinodului IV cc. hotäraste
pedeapsa anatemei contra clericilor care ar injosi dem-
nitatea preotiei, intrand in oaste sau in all& dregatorie
lumeascli. Prin aceste masuri se pastra si sfintenia starii
preotesti neintinat& dar 'se realiza si un folos practic
pentru Bisericti. C&ci fixand pe episcop §i preot de epar-
hie si parohie, fiecare ajunge sA cunoasca in deaproape
nevoile Bisericii §i ale credinciosilor peste care este pus
s& pastoreascifi i astfel poate lua la timp masurile potri-
vite pentru inlaturarea nevoilor i promovarea vietii cres-
tine. Stabilitatea clericilor, necesar& si din punct de vedere
practic, a fost favorizatä si de felul de vieat& si organi-
zare al primelor comunittiti crestine, Fiecare comunitate
se considera o familie spiritual& i oricine ar fi ptirasit
aceasta familie spiritual& era considerat infidel si traclä-
tor 29. Totusi existenta masuri!or prev&zute de sfintele
canoane, impotriva acelora care ar partisi starea si slujba
Hrislos: pastoral cel bun isi pune sufletul pentru oi" ear Inca i eu
pohtesc sà fac voea Mariei.lale, ear nu a mea".
N. Miles, Canoanele Bis. Ort. (trad. Arad. 1931)v.1p.11 pg. 381.
N. Milaf, canoanele Bis. ort. trad. Arad, 1930, v. 1 p.1 peg, 211-212.

www.dacoromanica.ro
 Delnisia din Prange 11

preoteascii, aratti di nu toti considerau ca skint& Oi in-

disolubilä legatura dintre clerici i bisericile pentru care
erau consacrati. Astfel can. 14 ap opreste pe episcop sä-si
lase eparhia si sit treacia la alta "); iar can. 15 ap. face
aceeasi oprire pentru preoti, diaconi si oricare din catalogul
clericilor. Exceptia pe care a admis-o can. 14 ap., ingà'duind
episcopului sà poatä trece la allá eparhie, dacii ar exista un
motiv binecuvântat, care lar obliga la aceasta et
tt; ebloyog attta wino 13Latopiv1 draw notetv trebue sä fi
dat loc la multe abuzuri, pentru ca Sf. POrinti ai sino-
dului din Antiohia (341) sti intervina si sä interzica In
termeni categorici episcopului ski' se mute la allá eparhie,
nici de voia sa, nici silit de popor, nici constrans de episcopi;
ci set remind la biserica pentru care a fost sortit dela incepat
de Dumnezeu i set nu se mute dela ea 23), potrivit ho-
lei rIrii date deja mai Inainte In aceastei privinfei"u).
räsirea cu usurintä a eparhiei era Insa un obiceiu destul
de intins si destul de Inrädticinat. Asa se explicti faptul
cá numai la cativa ani dele sinodul din Antiohia, sino-
dul din Sardica (343) "), insist& mult asupra acestui Tau
obiceiu Si aratá dificultatea ce rezultà pentru dirmuirea
afacerilor bisericesti, din Ingtiduinta episcopilor de a trece
dele o eparhie la alta ; este vadit pretextul acestei
cauze"), pentru care se fac unele ca acestea. Càci nici-
oda fa nu s'a putut afla vreunul dintre episcopi, care
sä fi nazuit a se muta dele o cetate mai mare la o ce-
late Mdi micä ; de unde s'a dovedit cá unii ca acestia
s'au aprins cu un 1nfocat chip al lacomiei dupà averi si
au slujit mai mult trufiei, ca sa se parä cti au dobtindit
Can. 14 ap.: 'EnCenconov tiari naval, xeuraketapaysa T1V Eav-roti ant.
QOLICCO.V itiect énutri4v,... Sint At. v. 11 p. 18; D. G. Barataria, Drep-
tul Bisericesc, vol. 11 pg. 58... Episcopul nu poate Witsi scaunul epis-
copiei nentru care a fost ales, spre a se muta la abut'.
Con. 21 Antioh.: t'Entaxonov dotò acteoncía5 itivg et; &de=
Raiatitcracti., ATE CLOC4L(linag iallaCTMOVTOL ittUti)V, pilt£ irlEò XI:16V iXf11.-
Revov, inrò into-xi:maw civayxatkierov. OVELV Si et; fiv ix2triedyt11
Sni) 'Mil ilea 4 ápxfis Txxknatus, aì OCcrraaaut etinfig, xottet tòv
ijS1 nOTECIOV neol Toírrou étevexOirca Seov., Sint. At. 111 p. 164.
PSG Prof. N. PopovIci (N. Milas, Canoanele Bk. Ort vol. 11 p.
1 pag. 78) in ullima parte a canonului reprodus, traduce cuviiniul
prin acum" in loc de ,,dejo". care exprimh mutt mai exact sensul;
ciict este vorba de o hottirire daiii deja mat inainte, Lar nu datfi acum
mai inainte.
Asupra datet acestui sinod, comp. N. Milaf, Dreptul bisericesc,
pag. 77, n. 32.
Can. 1, Sardica; N. Milas,Canoanele bis. ort. vol.11p.1,pag.120
(trad. Arad, 1934).

www.dacoromanica.ro
12 Iorgu D. kan

mai mare autoritate 27). Impotriva acestei lacomii dup&

avere si a orgoliului, care ispiteau pe clerici sa i schimbe
parohiile, provocand multa turburare si multe certuri, a
luat mäsuri Of sinodul I ec. Prin can. 15, acest sinod in-
terzice episcopului, preotului sau diaconului sti treaca din-
teun oras in altul, rxtntruca obiceiul e cesta este impotriva
canonului apostolic si provoaca multa turburare "). In
practica ins& areas.a oprire n'a fost observat& in mod
absolut 29). lstoricul Socrate, area catre jumiltatea sec.
V, ca transferarile episcopilor erau posibile si se faceau
oridecAte ori interesul Bisericii cerca aceasta. Intre altii
el enumiíra pe Sf. Grigorie, care fu Episcop de Sasima,
cetate in Capadochia Oi pe urmti de Nazianz. Meletie
conduse Biserica de Sebastia, mai inainte de a conduce
pe acea de Antiohia. Alexandru episcop de Antiohia,
transfer& pe Dositeu dele cetatea Seleucia la acea din
Tars. Reverentius fu transferat dela Arca Feniciei la Tir.
loan de la Gordo-ul Lidiei la Proconesa. Palladius fu trans-
ferat dela Helenupole la Aspuna. Alexandru dela Helenu-
pole la Andriana. Teofil dela Apamia cetate in Asia, la
Eudoxiopole, numit mai inainte Salambria. Policarp dela
Sexantaprista din Moesia, la Nicopole in Tracia. Hierofil
dela Trapezupole din Frigia, la Platinopole in Tracia. Optimo
dele Ogdamia Frigiei, la Antiohia Pisidiei si Silvan dele
Filipopole la Troada"").
Osia episcopal Corduvei, autorul canonulut este ingrijat gi de
acest rau obiceiu, dar mai alos de corupl/a cea foarle
in lucrurile bisericesti. care trebue desrädiicinalli din temelie
Acti3epcovirri -rctiv nouyptivov, it
sot:min-1w fi (pall 1311V110£1.Cl, 13601,
airrilív TiBV OEREMCOV &nil/ ixzQt orria"; pede psa aspril a indepfirliirii
contravenienjilor din societaien laicilor, arnlä hoifirirea cu care se
reacjiona ISitt. At. v. Ill pg. 228)
Can. 15 Sinod I ec.: 41.6 tòv no?Lin, ViCIUX0V, xu Titg crsacimg
rag ywogivag, P.'S* naminacn. neptatecOilvat ti1v ovplitstav, rirv nopel
TM, ci7COCriCaLX6V XO.V6VC1 EiSQE*EICKIN V TM ligQECTLV, Cbtò nókung it;
Itaxv ilEtigkíVELV, ATE L'tkiX07t0V, [1.1)TE TCQEOPTEQ01', [LATE 8icixorov..."
(Sint. At. II p. 1451. In al 11-lea comentar la acest canon, Balsamon meta
cum trebue Injeles canonul and vorbesie de mutaren din ores in oras.
Act aratil el 51 deosebirea dintre transferare (aetafIcat.5), Irecere (as.
vál3amg) si inoonare (inC(3acit5). Asupra acestei deosebiri. comp. Dr. los.
Doshmon, Die Synoden und die F.piscopal-Amter... Wien, 1867, pag. 15-16.
291 K. M. Pdavi, Depi. pcsafticrcing imaxóncov... p. 9.
30) %%orate Istorie bis., trad de losif Oheorghian, Mi-
tropolit Primal, Buc 1899 Cap. XXXVI, pag 348. Traduciitorul men-
jionearfi pe Palladius, ca transferat la Adriana, in loc de Aspuna,
a mal aminti pe Alexandru, transferal dele Helenupole la Adriana. So-
crate ist. Bis., ,cartea VII, cap.-XXV. comp. Migne. P. G. t. LXVII,
C. 820-21,

www.dacoromanica.ro
 Demisia din Preotie 13

Astfel de exemple istorice inlalnite in primele veacuri

ale Bisericii crestine, ca si mai tarziu, aratä ca se fii-
ceau exceptii dela principiul general, care opreste muta-
rea clericilor dela o parohie la alta. Motivul binecuvantat
eiíkoyog uttta pentru care canonul 14 ap. ingadue
mutarea episcopului dela eparhia sa la alta eparhie, in
practica a lost destul de larg interpretat. Astfel s'a admis
muta rea episcopului: a) cand episcopia la care a fost
numit se aseste in prea mare stramtorare 6i saracie, iar
poporul crestin s'a imputinat prea mult, incat nu mai
pcate asigura episcopului o intretinere demna caz in
care- Sinodul poate uni sub o singura conducere dotal
sau mai multe episcopii 32); b) cad o episcopie se ga-
seste amenintata de un dezastru sigur si exist& convin-
gerea ca n'ar putea fi salvala decat de priceperea incer-
cata a unui anumit episcop 33); c) cand eptscopul nu
Holiffirea sinodaI luatil sub Patriarhul loan X111 Olycys (1315
1320 v. M. I. PESEÚW, IICATCO 10 Q XLXO rIvuxç, p. 415-416; Z. N. Ma0(1,
Kanikoyo;... p 89-90) in anul 1315, (Acta Patriarchatus Constantino-
politani, v. I pag. 34): crmvótri; %at Mayen% Toil mamma ?ma; in
anul 1317, (Acta Pair Const. 1, p. 74); 7tevict xat avayxotiorv aréotat5; in
Octombrie 1318, (Acta Pair. Const. f p. 82): egv8efa NEK08N, FtcY"11
7.0. E(U. xat aveLyxrp.
J. Zhishman, Die Synoden... p. 17 n, 4, arat'it cif sub Patriarhul
Filotei I in anul 1368 s'ar fi luat o astfel de holifrire, cu privire la
unirea' episcopiel Pyrgium cu Mitropolia din Efes (Acta Patr. Const. I
p. 499): xatet tìv et; TGWU( 01INVELCI.V xat 8tec vò tEQtcpaviç toit 0o6vou
'Li]; t(10.762,604'Eqcioii %al TO rQoYyEvOthv1v coil gvästav vat MM.
VOCI CON in,(6611 urj xxXriota II'uoyíoxh Dupii Z. N. Matta, Eilotei I a
ocupat tronul palriarhal prima deli) dela 1362-1365 (Katakoyog p. 93),
ter a doua °aril dele 1369-1375 (Kardloyog, p. 94), ter dop5 M. I.
Pcb8(I3v, prima dalii Infra 1354-1355, (ThrrQtaozotot níva.mg, p.428) si a
doua oarli Mire 1364-1376 (II. II. p 431). Declziunea mentionati de
Zhishman nu corespunde timpului arilítat de Z. McrOet, cfind Filotet I
ar fl ocupat tronul patriarhal Cif MaM greseste, se vede limpede din
informatiile amiinuntite pe care le dà M. I. rebeeov (II. II. pp. 431-438)
cu privIre la bogaia aclivilate a lui Filoiet I, in iimpul and a ocupat
a doua omit tronul patriarhel.
Can. 15, 1 ec. Bals. 'ETgQa goilliVEUL tux6v gataxoNos,
mavzokc aotpta xotoatawivoc,., astaxklifrij naoet akii0oN gmaxamov, stç
ugtova ixx2matag xriocudgm; 3oil6Etuv, xtyburewnlo-n5 7moi.tiv sitagflauv.
otav SE yiyovEv, Et5 Terv piya.v PoriyaolOV T611 Oeok6yov, ant) Tan
_Nuointovi Eig KowaravrtvointoXtv acturs&rarg Sint. AI. vol. II, 147; comp.
dectzia sinodalä !until in 1250, Iulie, sub Pafriarhul Manuil II
(1240-1254, cf. Z. Maftc1, Kuretkoyo; it-6v nQdynov ktox6mov... p. 82;
1244-1255 cf. M. re826w, nwrotnextxot ntv(xeg... p, 338), asupra Iran-
sferfirii episcopilor: Mot nesattiou)g i.max6mova in Sin!. AL. V p. 116
118: c...Et ye 1.1EteL tijç oixdag o-uv6Sau òmoorrokirng, Marko,
i..7rusvou4viiv, xut cbrokoytuy cirrmanmnov, (cbcpaeut Waiírn .tlyuxt7)v, xul
.1:UP é VT] Ol; xx atotarocijg utaarciaecos),.., bfler xa bev.tit korafilioe.rat

www.dacoromanica.ro
14 Iorgu D. han

poete infra in stäpginirea Episcopiei pentru care a fost

hotarit, din cauza räzboiului sau a altor imprejurari ne-
favorabile "), ptisträndu-si ins& demnitatea i numele epis-
copiei si pe timpul ctind nu poate sgt-si exercite drepturile
corespunzatoare acestei demnitäti "), piinti ce i se gä-
seste un alt loc in care este trecut prin transferare;
d) cand din cauza situatiei politice nu se poate face ale-
gere i hirotonie canonicé, pentru un scaun vacant, ci
se trimite prin transferare un alt episcop "). Toate aceste
motive si imprejurtiri pentru care Biserica a ingäduit in
mod exceptional transferarea episcopilor si a clericilor in
general, n'au schimbat totusi dispozitia canonic& fixatä
de ctitre Sf. Pàrinti, prin care este opritä transferarea cle-
ricilor dele o bisericti la alta. Deaceea Dimitrie Choma-
tinul, arhiepiscopul Bulgaria', in räspunsul dat lui Con-
stantin Cabasilas, arhiepiscopul Durrahi-ului, dei recu-
noaste cti transferarea episcopilor se face deseori, o
caracterizeazti totusi ca o mäsurti i ca o practicti ne ca-

ttivittiais, Sick sip, etorgiivriv atríav... Sul xatavriattòv T(76v koyix65v

*pew/Limy tijg 'ExxXliata; XEHOSOii, xat imagatao-m(76v npay0Tcov xu
flievrinivu. (Sint. V p. 118).
Multi confunda pe patrIarhul Manuil II (care, pe langa chestiunea
transferfiril eplscopilor, s'a pronuntat asupra dreptului clitoricesc. [S. At.
V p. 119-120] si a dat interesante deslegari unor intrebari canonice),
ci Manuil I Hartlopol (1221-1226, cf. Z. Ma*ii, xottaoyog: p.81; 1215
1222, cf. M. FeSict)v, natplautv.ot nívaxig... p. 3831. Astfel K. M. P(Darb
neet aitaNneav;... p. 25 n, 5, face aceasta confuzie, desi in Sintagma
Ateniana vol. V, p. 114 n. 1 se atrage atentia asupra distinctiei ce
trebuie facuti intre acesti dot Patriarhi. Pcilkg a fost influentat, probabil,
de Zhishman, Die Synoden, pg. 13 n. 4 $i 7 si pg. 15 n. 1 el 4. Z. Maft(i
op cit p. 258-274 desvolta n. 172 reproducand din decizia sinodali
data sub Manull II e din canoanele care trateazii asupra transferarilor ;
completeazä epoi cu interesante informatiuni i cu o lista de 121 tran-
sferari facuie dela St Crigore ce! Mare t379) !Ana la Grigore al Pe-
lagoniei (1848).
34) Acta Patriarchatus Constantinopolitani, 1, p. 593-594; p. 274.275;
v. K. M. P(Pag, .TreQ1 arraOgnew... p. 26 n. 1.
351 Can. 36 Ap. Coment Zonara: *Et Si 6 piv intaxonog (i.1-0.0ev
itg tgv kaxotinctv a:6-r6v, 6 Si. Ti)g 701(101.2dUS &EN.% ka6g. cnix MitCCTO
EititiY1/ SL'ObtECOLV civuxotatCav, XUL (ivaíSetav, eaVo.6 SUS. TINCL CEIT(CLV TOi1"
ixtoxónou ...niapoyov, Ô giv inioxonog fiEVET -615 oixiCag LEI-n41(04, Tijg 464
6114a8h...,* Sint. Al. II p. 49; Acta Potr. Const. 1 p. 465 468 inefrceo
'67(6 Tfig te6V 2LQuyilcircov eivcoaaliag TE Wit nuyx6ainK 61covii W.L1 Card]
ytk/OVE -mac (Mint; ix0Q615, 6Ui ailOog tittavriciiv, 'in, Si civetymi adoa
aotpiva Y. noCk(viov iXEL Ei Si fig, n(76g eix6s(o5 angrily óvoncitotto;
36) los. Zhishman, Die Synoden... pag 14 n. 3; Acta Patr. Const.
1p. 242: decizia sinodalä sub Patriarhul loan XIV Calecas, din Aprille
1345, prin care Episcopul din Sozopolis a lost mutat la Antiohla Pisidiei.

www.dacoromanica.ro
 Demisia J Prèot;e 15

nonica Tatia XUNOVLX6V tliV 0i5X, gam, 31)

din articolul
6 al Canonismos-ului (regulamentului) Patriarhiei Ecume-
nice, unde sunt aratate calilatile necesare celor aleoi
pentru arhierie, se vede ca transferarile dela o eparhie
la alta, fara motiv bine justificat, sunt oprite 38) Acelao
lucru rezulta oi din declaratiunile scrise pe care erau
obligati sa le dea episcopii dupa alegerea si hirotonia
lor, Patriarhului Ecumenic oi Sf. Sinod, 6i prin care se
angajau ca niciodata i pentru nici un motiv sa nu se
desparta' de Episcopia incredintata "). Situatia intalnita la
transferarea clericilor, o gasim oi in legatura cu chestiunea
demisiei clericilor. In principiu, pe baza opririlor prevazute
de canoane, nu se indidue unui cleric sa demisioneze
din postul ce ocupa in cler oi in care a fost randuit in
mod canonic 6i legal. In practica ins& ca i la transfe-
rare, pentru un motiv binecuvantat se primeote demisia,
de catre autoritatea chema la sa aprecieze seriozitatea 6i
temeiul canonic al motivului pentru care se prezin la
demisia.

'Epdroicn.5: Et 86, telv linicpvAgvra, XÇL. XaSC4 Setcímov, xa.1 etanu-

ricittEvov, jasaseftilvwi si.ç itgQ(IV La X 0 7 . 3ATC6XCOVILG : TOUT() XCEVOVIY.ISV
thv 01)X earn,' wiite ptiv tfig irtecbspoti etypetcpou ésszkiatacrrmilg
86aecog. ytve-rn.t. 8è nokXcixtg, Paatlicog 140.6orro;, Stki TLV oixovo[t(u.v
ktraiteXotiaav xont.... Sint. At. V, pg. 428.
....At fine, wag Et g Mary t actcrACuv ge-rcrUcset; evrayomíovta.t,
Xouroi," Civeu SE8txcuokorittivrig a.triag,..; v. K. Pcin,41, awl tieTo.fticrecog,
pg. 26.
Acta Pair. ConstantInopolitani, 1, p. 182-184. leromonahul Ciril,
ales episcop al Sidiel, pentru inliiturarea oricárel indoell, cfi °data
sfintit nu se va mol duce acolo sau va rimilne toatil vieafa, a adresat
Patriarhului vi Sf. Sinod o promisiune scrisit ; K. M. Pakri neQ1
ttvrabécrecoç, p. 27-28 n. 1.

www.dacoromanica.ro
 CAP. II

Demisia din episcopat.

---MM--

1. Cazuri istorice de demisie din episcopat.

Vom aminti acum la inceput, cateva cazuri de demisie
din episcopat, pentru a vedea in linii generale, cum s'a
format practica Bisericii, alaturi de doctrina expusa, in
aceasta chestiune si cum a fost interpretat in decursul
timpului, motivul binecuvantat pentru care canoanele in-
gaduesc demisía clericilor din postul ce ocupa sau din
preolie. Cazuri mai recente si referitoare la practica tu-
turor Bisericilor ortodoxe nalionale vom aminti inteun
alt capitol, cand vom cerceta arnanunlit motívele pentru
care s'a Invoit clericilor sa demisioneze.
Prima demisie din episcopat cunoscuta in Biserica °den-
tala este demisia lui Meletie dela scaunul Sebastiei, un
orasel in Armenia 40). Pulin mai tarziu, Meletie a ajuns
episcop al Antiohiei, ceea ce insemneaza ea demisia lui
n'a fost judecata cu toata asprimea cu care au fost ju-
decali allií, potrivít doctrínei si canoanelor, care consider&
pe cel demisionat, desbracat de toata demnitatea preo-
leasca 51 trecut complect in randul laicilor. 0 alta demisie
din aceste prime timpuri, este demisia Sf. Grigorie Teo-
logul, dela Sasima, un mic sat in Capadocia, unde fusese
facut episcop (372) de catre colegul de studii si prietenul
sau, Sf. Vasile cel Mare, obiectand acestuia dificullatile
pe care le-ar in(ampina in conducerea acelei biserici. intre
altele") si din cauza saraciei 5i pustietalii locului 42). El
Teodoret, 1st. bis. 11, 27; K. M. Peakri, awl naoarrhcrecog. bucsxó.
:row... p. 4 n. 12.
Grig. de Nazianz, P. G. XXXVII, eplst. 48 (81): Sasimorum Ore-
gorlus episcopatum recnsat, plurIma gravIaque Basilic objiclens, quod
illius Ecciesiae curam sibi demandasset y. 97.
Grim de Nazianz, P. G. XXXVII, v. 439-446: ....ZtatI6g tk iv
}ticrn 2tewcpeopq) 1* Kana8oxiiiv, 65 axítef et; Tom* 686v, avv8vg,

www.dacoromanica.ro
 flema din Preotic 17

a preferat sä ràmânà ca vicar 43) al tatalui sau la Na-

zianz "), pentru a-1 ajuta mai departe in conducerea epar-
hiei, e$3 cum 'II ajutase Si mai inainte ca simplu preot 45)
Dupä moartea tatälui (375) Si a mamei sale, Sf. Grigorie
s'a retras la Seleucia Isavriei, unde a dus cativa ani,
vieatid de calugiir. De aci, indemnat de Sf. Vasile ce!
Mare $i chemat stäruitor de alti luptätori ai ortodoxiei, el
a plecat la Constantinopol, 'uncle s'a distins in mod strä-
lucit"), prin lucrärile sale de dumnezeeascii intelepciune,
ca apärätor al ortodoxiei, amenintatä de turburarile Ari-
enilor.
Inferioritatea in care se gäseau In acest timp Ortodoc$ii,
fatä de Arieni, la Constantinopol si lipsa unui conducätor
invätat Si energic pe scaunul patriarhal, au indreptat pri-
virile tuturor spre SI. Grigorie. Inipäratul mnsui, admiränd
virtutea si elocinta lui, IL credea cel mai demn de aceastä
insemnatä sarcinii" "), inciit a fost u$or ca Sf. Grigorie
fie ales patriarh al Constantinopolului, prin transferare
dela Nazianz, unde fusese numai vicar al tatälui säu.
Datoritä priceperii i puterii lui de munca, in scurt timp
el a reu$it sä impunä iarä$i ortodoxismul, reduaind nu-
märul arienilor. Cu toate acestea, observänd cà nu poate
reu$i prin strtiduintele lui, sä facä.. sá inceteze complect
shisma lui Meletie, mai ales din cauza reactiunii epis-
copilor din Egipt48) si Macedonia, care protestau contra
alegerii lui pe scaunul Constantinopolului, socotind neca-
canonicti mäsura transferdrii, Sf. Grigorie oi-a friaintat de-
misia din scaun, Sinodului II ec (381), $i s'a retras in
satul sàu natal, Arianz, unde a Wait incti 8 ani. Sf. Pä-

eixXa115, Skco5 AkE150.Epog, SELvCog. clite-UXT6V VAL OT£V6V WOR1580.0V.

Kóvtg Ta 36.Vra,, Xcti 1.1169OL, X0.1 6.Q[LCATCE, Opfrot., atEvayi.1.0C, apt:ix-m(1E5,
crypißkaL, niSat, 1.a65 8'd1O VOL -re xat akavoígiyot,. Mr1Maail.t.aw u.-tív
Aaci.w iMaTIOCCA tOlít01; 11'6 neyrrIxovta xcepEatax6notg CYTEV015[16V0g 6g8COXE*
rfiç 61VUXiagi"
43) Orig. de Nazianz, P. O. XXXVII, epist. 49 (94), y. 101 sq,
44: De aceia s'a §i numit eplscop de Nazianz in(axono5 Natavtoi1
lar nu numai NazIanzeanul Nattavtnyk nume dup.& patrie ;
Z. MuSt7t, macaoyo5... p. 12.
M. I. TESsioy, Ilatptapxmot 3E(vax65... p. 129.
Z. Ma011, xatáloyo5... p 12-14; M. I. rEsEeov, op. cit. p. 129-130.
Sozomen, Isi. bis., VII, 7 : Agyetw, yap, Telv ßacraga. ttiy Occup.titov-
TU. 131:011 túlv ktflyow rprlyknov, Raw lirra(aaGOCAL TCLIírlig r11-5 i7TRTX0.
afg crow/Axiom Si xaltoç akEt'Ant5 tf15 o-uv68au, aiSot -615 (Lima cipetfig;"
trad. 1. P. S. losif Oheorghian, Buc. 1897, pap. 279.
Sozomen, 1st. bis. VII, 7 aim561tEvov SA -ma.; &repay xai watcrra
toit5 At AlyCnrrou, aaparaiaaaftac..

www.dacoromanica.ro
15 Iorgu D. hav

rinfi ai acestui sinod au recunoscut ca legalà transferarea

Sf. Grigorie 49) si au caterisit pe Maxim Cinicul, ca eretic.
Intelegéind ins& temeinicia motivului pentru care SI. Gri-
gorie isi inaintase demisia "), ca sd nu mai dea ocazie
dumanilor stti sà turbure linistea Bisericii, dupti ce au
caterisit pe Maxim, ei au primit demisia Sf. Grigorie si au
ales in locul stiu ca patriarh, pe preotul Nectarie, in rid-
dejdea ca astfel se va putea readuce mai usor pacea in
Biserica.
Un alt caz de demisie din episcopat, mult mai cu-
noscut, pentru cá hottirirea luatá asupra lui de clitre Sf.
Pifirinfi ai Sinodului III ec. a fost invocatia toldeauna ca
norm& canonic& de catre partizanii conceptiei c& episcopii
au dreptul sA demisioneze duo& plac, din scaunul ion,
farrI sà se expunti la vreo sancfiune, este cazul mitro-
politului Eustaiiu al Pamfiliei "). Acest mitropolit simfin-
du-se coplesit de greutafile pe care le Intiimpina In BO-
rarea. drepturilor Bisericii sale si de suptinarile pe care i
le provocau vecinii, a inaintat scrisoare de demisie
pq3XCov napctmloecog din scaun, sinodului respectiv. Sinodul
i-a primit demisia, alegtmd indatil in locul siiu pe un
anume Teodor ; dar ca o consecinfii canonicii a primirei
demisiei, pe Eustafiu 1-a desbrticat de demnitatea 5i func-
fiunea de episcop, 1-a lipsit de cinstea numelui si 1-a
exclus din comunitate. ArruIrtit de starea injositoare In
care 1-au adus urmtirile actului stiu, indemnat si de mi-
tropolitul Teodor, succesorul sä'u, care-I compiltimea, dar
nu-1 putea ajuta cu nimic, pentrudi importanfa actului
depdsea competente lui ca mitropolit, Eustafiu s'a adresat

49) M. I. reSeWv, natQw.Qxocoi aCvmse5 p. 133.

501 'Eyd)TE yd.Q, gcpri Tdiv nksuívorv cppovriScov amtkotya;, thy époi cpariv
6..nokippop.o.L. i)o-uxCav, X 40:5 Thy Tpur6fti1rov EIQ7INTIV ILLETet "aw pan&
éxetvov xat xulenew dato?appscrOE na,s[tova a spus Sf. Grigore
du-st demisia in lunie 381. (v. Teodorit. 1st. bis. V, 8).
51) flefeleLeclercq, Histoire des Conciles, tome 11 p I pg. 340:
.0n ignore si eel Eustalhe élan métropolitain de Pamphylue ol evé'que
&Attalla". In nota t p, 341 se arati cri aceastl incertitudine provine
din aceia c6 devl in scrisoarea sinodal6 Eustatiu are LIU de mitre,-
polite lotusi cele doua mitropolli ale Pamfiliel,Perga vi Sida,erau alum'
ocupate de Verinian vi Amfilochle, dap& cum se vede din semnfiturile
eplscopilor prezenti la Efes (Mans!, Concil. ampliss. Coll. t. IV col.
1214 st 1226; liardoula. Concilia, t. col. 1423 vi 1431); lar pe de
1

MI6 parte in numarui Pririntilor SInodului din Efes se gfisevte un Teo-

dor de Aitalia, pe care Tillemont 1-a presupus a fi succesorul lui Eus-
tap; K. M. Pearl, 7rEqi, navoxilaEon..., p. 4, il arat6 pe Eustatlu ca
mitropolit de Perga: 7[6.0.C-cyst; rof, Iliceyas ECierroltkni".

www.dacoromanica.ro
 Demisia die Preotie 19

Sinodului III ecumenic ca singura autoritate in masura

sá modifice hotarirea unui sinod local, si a cerut cu la-
crimi in ochi, ca Sf. Parinti, din gratie, sa-i incuviinteze
sa se bucure mai departe de demnitate nu ins& si
de scaun i sá poatti purta numele de episcop.
Din scrisoarea 52) pe care SI. Parinti ai Sinodului III ec.
au trimis-o sinodului din Pamfilia, intervenind in favoarea
lui Eustatiu, se vede ea nu ilegalitatea masurii sinodului
din Pamfilia pe care dimpotriva o lauda ca perfect
conforma' canoanelor i-a determinat sa acorde lui
Eustatiu numele Si cinstea i comuniunea de episcop, ci
numai mila fatil de batran.
Atitudinea aceasta binevoitoare a sinodului este asa
dar, o simpla exceptie, care trebue limitata la capul izo-
lat al lui Eusta(iu, iar nu socotita ca o norm& cu carater
general, pe care Sfintii Parinti ar fi stabilit-o pentru tot-
deauna si din care s'ar putea deduce indreptatirea epis-
copilor de a fi liberi sti demisioneze din scaun, oricand
ar voi.
Deasemenea ne este cunoscula demisia patriarhului
Pyrros al Constantinopolului (638-641)53), ales patriarh la
cererea imparatului Iraclie, care-1 favoriza pentruca im-
Piirtasea erezia monotelita ca Si fostul patriarh Serghie I
(610-638) 54) Pyrros a fost nevoit sà tlernisioneze din
scaun la anul 641, in urma revoltei poporului care n'a
mai ingaduit sa fie condus de un eretic.
Patriarhul Gherman I (715-730)55), transferat dela Cizic 55),
luplator hotarit impotriva ereziei iconomahilor, a trebuit
sa-si dea demisia in urma refuzului cu care a raspuns
rugamintii insistente a lui Leon Isaurul de a semna fo-
mos-ul impotriva icoanelor. El si-a depus omoforul pe
N. Milli?, (Canoanele trad. v. I p. 11 pg. 166), consideri aceasti
scrisoare ca al 9-lea canon al Sinodului In ec., asa cum se gäseate
in Cormciata !davit, edilia din anul 1787, I, 91; Beveregtu, Synodi-
con, I. 106-107, a asezat-o separat de celelalte canoane ; tot astfel se
giseste in Sintagma At. II, 206, $1 in edifia ruseasci mal noui a ca-
noanelor, (din anu11853 p. 47-48: din an. 1862 p. 72-77 Odin en. 1877
p. 137-141); in Previte de la Targoviste se giseste ca al 9-lea canon al
sinod Ill ec. (Colec. Bujoreanu, p. 342-343).
M. I. FESEWv, nawictexixol nivang... pg. 242-243; Z. Mu0a, xu-
scaoyog.. p 29-30.
M. I. reSeeov, II. II. pag. 238; Z. Mabel op. cit. p. 29.
M. I. rESeaw, H. H. p. 255-258; Z. Matii, op. cit. p. 35-36.
Din tidal transferidi 'Astral de cronicarul Teofants se vede cif
aceasta s'a ficul in urma alegerii 81 examlnirli de dike prow% diacont.
Intregul cler $1 popor al cetifil; mat Boxtitaatá ray fkoaeßecrui-

www.dacoromanica.ro
20 Iorgu D. Iran

Sfeinta Mas657) a unei biserici a Palatului oi s'a retras de

la conducerea afacerilor bisericeoti, trilind tot restul vietii
in casa lui parinteascil, aoezatil in locul numit Platanion.
Patriarhul Pavel IV al Constantinopolului (780 784)9
ne mai puttind face fattl turburtlrilor din Biserica i im-
bolntivindu-se, a demisionat la 31 Aug. 784 oi din scaun
si din arhierie, retragandu-se in mantistirea Floru, unde a
luat shima monahalk ftirtí avizul conductitoarei de
atunci a Statului, imptirateasa Irina, pentructl aceasta 11
dispretuise ctind ceruse dela ea demisia oi-i nrtitase cti
numai sinodul ecumenic poate inlätura turburarea icono-
mahiei. Un caz deosebit de demisie din episcopat MUM-
nim la Patriarhul Trifon (928-931) 5°). Acesta, dei batriln
-si putin invtitat, a fost chemat pe scaunul patriarhal, cu
conditia ca dupti un timp determinat sti demisioneze oi
sti lase locul lui Teofilact, fiul imptiratului Roman Leca-
"pinul, pe caie tared II facuse cleric oi sincel Inca de copil.
Dar) numai dupti 3 ani i s'a cerut dea demisia. Trifon
calculand ctí Teofilact nu ajunsese la varsta canonicti la
care putea fi ales oi hirotonisit episcop, n'a voit dea
demisia. Atunci imptiratul, vilztind cti nu poate determina
pe Trifon, cu nici un chip, sa nu renunte la scaun, a re-
curs la inseltitorie, pe care a realizat-o folosindu-se de
Mitropolitul Teofan al Cesareei Capadociei, care in calitate
de prieten cu Trifon, s'a dus oi i-a spus cA rauvoitori 1-au
1)&11 imptiratului cti nu otie nici sti se iscaleascii. Deaceea
scrie repede numele cu intreaga formulti, pentfudi
el se duce sa i-o arate Imparatului, ca st1-1 convingt1 de
netemeinicia acuzatiei. Trifon, de bunti credintk a scris 6°).
-Deasupra semnilturii însà, Mitropolitul Teofan

TCOV JCQE0fl1itiQCOV xo.i. &axe:iron!, xat nav-rbg TO171 Einyoi35 x2611Q0u, xat -615
tEpEtg o-urskirrou, vat TO coloxpfarcru Xaoi3 rijç -asocpukcixtou tain-rig
13aaa(8o5 ateascog, *Eta zet.et5 aáltiOte T& aaffevil flEpartseJoutra xat
tet ikEbtorta auititkripoi3aa RETUTITEMIL rE(111101.V6V Tent tialAtaTOV 1171TQOTIO.
kitriv xat noieSoor rijç Kuttxoli tairponókecog Ek &dam/my taúnig Ti.;
ileocpuketx-rau xat f3aatk(Sog neaccog" ; v. reSeeov,II. II. p. 255.
Acest procedeu se intiiineste si la demisiile episcopilor din
Tärile Romilnesti. Astfel Ierotheiu. episcopul Husilor (1744-1752) in de-
misia sa spune: ...Am inchinat omoforul pre sflinffil Prestol, si pate-
rila intru mfinele prea luminatului si de Dumnezeu incoronatului si
prea fnita1ulu1 Domn lo Constantin Mihail Cehan Racovilii,..." cf. Mel-
chisedec, Cronica Husilor p. 224.
M. FeSecInt, H. H. p. 265; Z. Meta, op. cit. p. 39.
M. re8u.bv, II. H. p. 300: Z. MaThi, op. cit. p. 57.
Iscfilitura datil de Trifon : Teilcpon, Agcp 0Eoii '.4xtosiaxoaoc
Koaveravrtvotaasol; xat Oixotlicrtx6g flusQvieri.; cf. Maffii, op. c. p. 58.

www.dacoromanica.ro
 Demisia din Preotie 21

si tradatorul prieteniei, a lipit o alta hartie pe care a scris

demisia din scaun, de bunt' voie, ca nevTednic si astfel
s'a ajuns ca Trifon sa fie indepartat. Scaunul patriarhal n'a
fost totusi ocupat imediat, ci abia dual un an si cinci
luni, cand Teofilact a fost ales si hirotonit patriarh, dei
avea numai 16 ani 0 altä demisie din episcopat, din
care se poate vedea ca doctrina Bisericii in legatura Cu
aceasta chestiune a ramas aceeasi In decursul secolelor,
cu toate exceptiile intalnite in practicti, este cea a Patriar-
hului Nicolae IV Muzalon (l147-1151) "). Ales de tânti,-
catre anul 1100, Arhiepiscop al Ciprului, acesta a de-
misionat curand dui:A unii numai dela conducerea
afacerilor Arhiepiscopiei, dupa altii insa si din arhierie ")
i luand shima monahala a trait timp de 37 ani ca
igumen al manastirei Cosmidion. Dui:A indepartarea Pa-
triarhului Cosma II, supranumit Aticul (1146-1147), in
urma miscarii clericilor impotriva lui, pentruca adapostea
in palatul patriarhal pe monahul Nifon, afurisit de pre-
decesorul sat', Patriarhul Mihail 11 (1143-1146), ca ere-
tic-bogomil, scaunul patriarhal a ramas vaduv 10 luni,
pentruca membrii SI. Sinod nu se intelegeau asupra suc-
cesorului. Cand s'a supus imparatului Manuil Comnin
(1143-1180) sa arate, dupa parerea sa, pe cine soco-
teste vrednic sa fie ales patriarh, imparatul a indicat pe
batranul Nicolae, care la inceput a refuzat, dar in cele
din urma a consimtit, pentru supunere fata de imparat,
si a primit demnitatea patriarhala In Dec. 1147. Alegerea
lui a intampinat insa o puternica opozitie, fiind socotita
ca anticanonica "), pentruca demisionand dela tronul Ar-

61) Tig filattev, tin eig rtiv De6vey reaffirm)/ DEiGOV aargecov tc6)0.; 45
gtL AEtà TCYV (136TION. LEXXEV, `IV°. eLVC43fi HUI 815 IICATO L6QX1G [1.6261.g (Mack
Zuweefiv Ig'. x3') gniív 16 TO ikixtav ; Kut iipco; xca kinicpítroyi xei gxit.
oorevOri paotkkatc OFeEpa.exteg°... cf. Z. MaSii, op cit. p. 58.
621 M. I. rEsEeor, 11.11. p. 354-356; Z. N. Mallä, xarcaoyeg p. 74.
631 v. Leunclavius, neremextxtiv xarakeyov, §1 comentariu la can. 10
al Sf. Petra al Alexandriei: comp. M. I. reSeaw, 11.11. p. 455:
A.aog Moutacov, aextentaxercog yEV611£110.; TCQ6LEQOV Kikpau, xat napet-
rriadp.svog, 6); nokkei aiv gkeyov Xat CIQXLEQ(0015VTIV noAloi
[L61,01' lip, SLOC,XliaLV te5V 7tQC4y116.TUYV, XL i igt TQLCiXOVT17. &1st& irn Gxcaci
crag, Etta avePtpciallri Eig tòv {}061,01, Kcovarevnvouro5Xiox;. xca notalaug
xOCIVOUg tpEtç, pilvag Ti(100.(204. EITC1. UQtiUUtOel[uptflawg, gx f3Ce.5 ray
aneaxtaftgvraw 6.7E' 0.tilt0i3, ;TODAY CIVVOV WIA n (-cirri); 4,eteer(')vriapvv.
Z. N. Mccati, op. cii p. 74; M. I. l'iSE6r, H. II. p. 353.
H. K001.1.1tit11, Tyx6)loor El; rim, Ilereicitg/tv Nixactov A.' rim,
Mautakewa, aFetefi. `E/Ilivtxe Z.' reiTz. 2. Acestei lucrrI, In care au-
orul publicA elogiul anonim al Palrlarhului Nicolae IV, t-a fAcut o re-

www.dacoromanica.ro
22 lorgu D.. han

hiepiscopal al Ciprului si fiicandu-se monah, si-ar fi pier-

dut demnitatea arhieraticeascii (4xteQc1stxòv etthopu), potrivit
can, 2 al Sinodului din Biserica Sf. Sofia ") (879), care
hotaräste cà cei odatA trecuti in catalogul arhieresc si in
posturile de pastori nu se mai pot pogori in vieata mona-
hiceasck pentru pocàintä. Cel care ar indrasni sit mai feat'
aceasta dispune canonul se lipseste de treapta ar-
hiereascil Oi nu se mai poate intoarce la demnitatea din-
ainte, de care s'a lepifidat prin faptele sale"). Multi au
sprijinit alegerea lui Nicolae Muzalon, sustintind canoni-
citatea acestei alegeri 68), Opozitia format& impotriva lui
a fost ins& mai puternicii si I-a determinat prezinte
demisia, in Aprilie 1151. Putin mai tarziu a demisionat
si Patriarhul Teodosie I (1178_1183)69), care fiind con-
stains de imparatul Andronic Comnin, supranumit Ti-
ranul, sà ingklue o distitorie ilegalk a preferat dea
mai degrabil demisia, dead sà incuviinteze acest lucru.
La aceasta mäsurii a demisiei a recurs si Patriarhul
Grigore II") (1283-1289) din cauzii de boalk dar si din
cauza neintelegerii cu cativa mitropoliti, care 11 acuzau
ar învàta gresit asupra dogmei purcederii. Retaigandu-se
din scaun, acest patriarh s'a dus inteo mântistire, unde
a incetat din viatti, dupti putin firnp (1290). Din ordinul
imparatului el n'a fost slujit i frimormcIntat ca patriarh71),
ci ca simplu ortodox, spre a servi drept exemplu, cà si-a
ptidisit turma in imprejurifiri turburi, ciind ar fi putut
mane sà lucreze pentru unirea bisericeascli i indreptarea
celor ce se aflau in gresalti.
Din acest timp, cazuri de demisie din scaun se intal-
cenzie Arhiepiscopul Atenel, Hrisosiom Papadopulos, in revista teco-
XoyCo.» iom. X111, Dec. 1935 pag. 361.
66) Sint. At. 11 p. 707.
67). N. Mila$ Canoanele vol. 11 p, 1 pag. 329.
La discutiunile puternice care s'au iscat in jurul acestei chest'.
uni, a hint ,parte I Nicolae al Methonei (MEOWvrig), compunind lucrarea
TF1; E;t1 XCLTOLCFCCiGEt. tOi na-KnetQX01/ etvtikoyío.g xal 3LEei `IEVLQXhie
('Avbe. kgriteCIZOIt0a01), 'Exxkric. flittlioNpol, p. 266-292) sprijinind
alegerea Patriarhului Nicolae 1V, ca deplin canonlci; v. si comenta-
riul Jul Zonara la can. 10 Pelru al Alex., Impotriva Jul Muzalon. (Sint.
At. IV p. 32-34).
M. I. retieWv, II. II. p. 369-371; Z. N. MuOcl, op cit. p. 76-77.
M. I. rcSsiov, II. II. p. 398-402; Z. N. Multd, op. cit. ro; 86-87.
;Mack Sto.rayfi Tot; ctirroxpecropog ixviSE1501 XCla Enlyri cog 606.
bo.;og'Air (UV oinci, W.; (1QXLEQEil;, ItOg nuectbetyputiospòv, Stem eupci;
tirv 'ExxX;Icliev iv copcim a
tartroDactv aCLOUTACKATO, £V6) 106/01t0 'VEL
pan 7TV1.(161.1£1104 rijc izArrisurrocii; k.4!IrirrN VJil Tric, 81.006(TE0x; Tirn,
7CCOtah; ÉX6VTCOV cf. H. H. p. 401.

www.dacoromanica.ro
 Dem;ela tija Preope 23

nesc si mai des "), mai ales dupa caderea Conslantino-

polului, de cand s'a introdus obiceiul ca ei patriarhii,
mitropolitii Si 'episcopii indepartati de catre autoritatea
civila sa-oi prezinte demisia prin act scrig. Dela Constan-
tinopol acest obicei a trecut oi s'a practicat in toate ce-
lelalte tari ortodoxe "), deci i in Principatele romane ").
In actul scris prin care se prezenta demisia, atta cei care
faceau aceasta nesiliti de nimeni, cat si cei care erau
constranoi, trebuiau sa spuna cA demisioneaza de bunci
voie. In aceste acte s'a introdus curand o alta inovatiune,
pe cat de necanonica, pe atat de periculoasa pentru buna
ordine ce trebue sa domneasca in Biserica si pentru
trarea prestigiului Preotiei in cinstea i demnitatea pe
care i-a fixat-o Mantuitorul Hristos, cand a intemeiat-o,
Anume, Episcopul spunea ca demisioneaza din scaun,
dar nu oi din Arhierie afiQUATOZ[LCIA vòv t)(16V0V (rijg intaxonfig),
oi piv 8è Efig etextewcrúvrig Despre aceasta inovatiune, vom
vorbi cand vom arata si felurile de demisie cunoscute oi
practicate in Biserica. Inainte de aceasta irisa vom aminti ca
procedeul demisiei este intalnit Oi in tarile apusene, Franta,
Italia, Germania, Anglia, ca o practica tot asa de veche ca si
in Orient. Astfel este amintit episcopul Justus al Lyonu-
lui, care dupa ce oi-a dat demisia, in anul 381, a plecat
Astfel Patriarhul Afanaste 1 a demisionat de doui ori. Ales la
1289, a demisionat la 16 Oct. 1293; ales a doua °ara la 1303 a demi-
sional din nou la 1311, nesuferind si fie acuzat cA ar face hirolonii
pe han!, desi se pare ci incetaseri aceste acuzafiuni, cind a demi-
*tonal el. (cf. reSeeov, H. H. p. 402); Patriarhul loan XII (1294-1303
II. II. p. 404) ales dupi prima demisie a lui Afanaste I, a demisionat
pentruci era acuzai de simplitate; Patriarhul loan XIII Glycys 1115
1320, II. II. p. 415-417) a demislonat si s'a retras la manistire ; etc.
Mulle din cazurile de demiste vor fi amintite ciad vom arita motívele
pentru care s'a admis ca un episcop si poeta demisiona.
Colectille: , Acta Patriarchatus ConstantInopolttani", Miklosich-
Millter, vol. 1-11, Vindebonae, 1860, 1862 si ellawtaandúv iyndspo.w.,
Aoxitt. Kollivtxot, AeXtvirri, vol. II i 111, Constantinopol 1904, 1905,
confin multe acte din care se vede cid de des s'a folosit proceden!
demtsiel.
Pentru Miiropolia UngroNlahiel cazurile de demisie se pot veden
in Condice Sfintr publicati de Arhiereul Ohenadie Craioveanu,
vol. 1, Bucuresti, 1866.
Episcopul Antim al Buziulut demisioneazi la 11 August 1757:
giv 8i Tiig clextepoonívrig", Condica
.ni.tecutotiqtaL rijg i.ntaxonflg, o
Skintef. p.404; Rafall al Buziului demisionenzi la 4 Sept. 1764:
ealtalICLL TI); inaQxtug Rou stal. 8)(1, dutipwcrúvig, C. S. p. 174;
Mitrop. ~tarta al Ungroulahiel demisioneazi la 19 Mal 1819: ...Ila.
QUIX0i)1.1.04 TM, tepim 001'CW ti g Mijeonaecog GlywofiXaxtag, crS tîv 81
xal cipp.ipcocrírniv C. S. p. 418.

www.dacoromanica.ro
24 lorgu D. Ivan.

sa traiasca o vieata retrasa in pustiul Egiptului 76); epis-

copul Lazarus dela Aix, care a dat scrisori de abdicare 77)
(411); episcopul Vilicarius, sia parasit eparhia Vienne,
si s'a dus la Roma pe king& papa Stefan, succesorul lui
Zaharia ; a revenit apoi oi a intrat in manastirea Agau-
num sau Sf. Mauriciu "), unde a dus o viata cucernica").
El nu spune daca a cerut oi Papa i-a aprobat deslegarea
de ladatoririle ce avea fata de Biserica sa. Demisiile nu
erau ins& admise cu uourinta. Papa Grigore I cel Mare
(590-604) ingaduia episcopilor sa-oi ja coajutatori, ba
chiar succesori, deed s'ar gäsi cu totul in neputinta
indeplineasca i'ndatoririle episcopatului ; dar nu obliga pe
nimeni sa-5i dea demisia, oricat ar fi fost de pronuntatä
infirmitatea capatata. Astfel n'a ingaduit sa fie depus un
episcop, care din cauza unor ingrozitoare duren i de cap
ioi pierdea cateodata judecata ; pentruca oricat ar fi de
mizerabila situatia in care Il aduce suferinta sa spunea
papa Grigore nu-I face criminal. El a dat totuoi dis-
pozitiuni ca in cazul cand acest episcop ar avea oi mo-
mente lucide oi atunci ar vrea sa-oi dea demisia, sa se
aleaga un succesor care sa-i serveasca o pensiune
pentru Ingrijire oi intretinere, cat va trai ; iar dacti
suferinta nu 1-ar mai slabi, Inc& n'ar putea nici sa de-
misioneze nici sa-oi administreze eparhia, atunci sa i se
aleaga un coajutator, care sa conduca Biserica, WA a
fi consacrat episcop, atata timp cat va trai episcopul
bolnav ").
Aceiao conceptie se intalneote oi mai tarziu, in sec. XI.
76). Sed el Lugdunensis episcopus Justus, mirae sanclifatis vir, qui
postmodum relicta sede gut episcopalus, inter sanctissimos patres ana-
choritas mira umilitate Wens, moritur in Aegypto..." Migne, P. L.
CXX111, 96.
Migne P. L XX, 13. 656, 663.
Dictionnaire de discipline ecclésiastique, de Louis Thomassin,
editia reveautil de J. J. Bourassé, 1856, 2 vol. cuv. demission t. 1
col. 775.
ldem Wilicarius, cum furioso et insano salis consilio Eranci
res sacras ecclesiarum ad usus suos retorquerent, videns Viennensem
Ecclesiam suam indecenter humillad, relicto eplecopatu, in monasterium
sanctorum martyrum A gaunensium ingressus, vitam venerabilem duxit..`.
Adonis Archiepisc Viennensis Chronicon, in Migne P. L. CXX111
col. 122 sq , K. M. Pcinai 7rEel. ItaciaLrimewq, p. 6 n. 25. (Bourassé. Diet
cit. I c 779,pune plecarea Jut Vilicarlus la anul 727, lar K. Peakr), la
anul 752).
Dict. de discipline eccles , 1. a. 773: ,,Quis vivenie episcopo, quem
ab officio suo necessilas infirmitatis, non crimen adducit. alium loco
ejus recusante eo, nulla ratio sinit ordinari....".

www.dacoromanica.ro
 Damieis diok Ptcotie 25

Episcopii nu erau obligati sti se dernit& din demni-

tatea lor, orictit ar fi fost de suptirtitoare si incurabile
bolle corporate care ii puneau in imposibilitate sti-si in-
deplineasc& indatoririle ; dar li se primeau demisiile, dacti
ei, de bun& voie, le prezentau. Astfel sinodul din Soissons,
din an 853, nu inlocuieste pe episcopul din Mans, Aldric,
lovit de paralizie, ci instircineazti pe mitropolitul din
Tours sti se duct( in persoanti si sil dea ordinele nece-
sare pentru buna randuialti, in acea Bisericti. Aceias
atitudine binevoitoare o are sinodul si fat& de Heriman,
episcop de Nevers, a carui boat& corporal& ii influentase
.puternic spiritul Oi moravurile, flictindu sti stiv&rseascti
acte usoare si necompatibile cu demnita tea sa de episcop.
Sinodul in loc sti-1 depunti, a trimis pe Arhiepiscbpul de
Sens, ca impreunti cu alti ctitiva episcopi sti 1 ia la Sens
si s&-I ingrijeasci& cu toat& atentiunea, pentru a-1 des-
obisnui de 611.11 care-i provocase boala. In urma ingriji-
,rilor date, Heriman si-a rectiptitat stintitatea, si a fost res.
tabilit iartisi la conducerea Bisericii sale. Mai tiirziu cii-
ztind din nou in aceias boalti, Papa Nicolae I (858-867),
cu toatti asprimea sa naturalä, nu 1-a consträns sti renunte
la episcopal, ci, socotind di este vorba de un pticat, iar
nu de o crimti, 1-a tratat cu comptitimire si dragoste.
Numai crima apare, asa dar, ca un motiv pentru care
se primea demisia, Mr& discutie. Altituri de crimd, Papa
Grigore I considera si infirmitatea incurabild ca o cauz&
canonic& pentru care se putea ren unta la episcopat. Pen-
tru acest din urm& motiv a primit el demisia Arhiepisco-
pului lustinianei prime si a episcopului de Rimini 'care
din cauza durerilor mari de cap nu-si mai puteau inde-
plini de mutt& vreme functiunile. Aceste dou& cauze le-a
admis si Hincmar de Reims ca motive legate pentru
care un preot isi poate prezenta demisia si sti se retragil
la mtintistire : a) slabiciunea corpului, care-1 face inutil
turmei 9 si b) crimti secretti, necunoscutti poporului, dar
care ji intunecti constiinta si-1 face nedemn de sarcina
pastoral& "). In mtintistire nu intra ins& niciunul, dada nu-si
da mai int&i demisia dela postul pe care II ocupa
Si infirmitate corports sensed( se non posse proflcere plebi
sibl commIssae
SI latente animae peccaio senseril se non debere preeesses.
cf. Diet de dtsc. eccles v. 11 col 920. cuy. resignatio".
v. Capllul Htncm., Conc Gall., t. 111, p. 638: Si quisquam
presbyter parochtae nostrae, aut Inftrmitaie corports, aut latente animae

www.dacoromanica.ro
 26 Iorga D. han

Ceva mai tarziu, Papa Inocentiu III (1198-1216) a ariitat

ease cauze diferite pentru care un episcop poate demi-
siona, redate de obicei prin cloud* versuri: ,,Debilis, igna-
rus, male conscius, irregularis. Quem mala plebs odit ;
dans scandala, cedere possit" 84). Pentru aceste motive
puteau demisiona i Papii.
Prima demisie sigura a unui papa"), este cea a lui
Benedict IX (1033-1045), care ternandu-se de ura popo-
rului ei de izbucnirea unei noui miscari Impotriva lui, a
demisionat din scaun pentru arhipresbiterul Gratian "),
cunoscut ca papa sub numele de Grigore VI (1045-1046),
Unii 87) sustin ca i acest papa a demisionat din scaun,
In timpul sinodului din Sutri, spundnd : Ego Gregorius
episcopus, servus servorum Dei, propter turpissimam ve-
nalitatem haereseos, quae antiqui hostis versutia meae
electioni irrepsit a Romano episcopatu iudico me submo-
vendum" ") ; dupa altii Insä "), el a fost depus de sinod
la insistenta Imparatului Enric, ca un uzurpator simoniac
al tronului apostolic. Leon de Ostia, care fi este mai fa-
vorabil, spune di Papa Grigore ei-a dat demisia dupa ce
a fost convins de simonie: Simoniacus probatus, sponte
sua sede desiliens, etc. Demisia aceasta este fncadratd
de obicei intre demisiile foliate "), 'sea cum a fost cea a
lui Arnulnhe, Arhiepiscop de Reims, care sub regele
Hugues Capet a fost convins de episcopii sinodului din
Reims dea demisia, In aparenta de fauna voie, ca
ski evite rueinea unei caterisiri inevitabile. Cei care sus-
peccato, senserit se non posse proficere pleb] sibi commissae, vel
non debere praeesse, et voluerit monasterii portum ad agendam poeni-
tentiam secundum decreta Bi Leonis expetere, professionis suae Mello
ab ordine et Milo ¡stelae reglmine plebis, secundum Oregorli decreta
se exuat, ut in monasterium intret"
L'Abbé André Cours Alphabitique de droit canon, t. I. col.
936, cuv. clémission".
v. nota 95.
861 Mane. P. L. CXLV. 441 Opuscalum 19. P. Damiani: Aa non
et minor Benedictus papa aposiolicl se culminis administrations privavit
successoremique sibi Oregorium, qui Oratianus clIcebatur, in Romans
sede constituir?
K. M. Pa?, awl napamlaEolg..., p. 7 n. 32; Dict. de discipl.
eccles. (ed. Bourassé) t. 11 col. 929 cuy. résignationc.
ME& Monumenta Gregoriana, Berolin, 1865 p. 628.
Migne P. L. CXLV, 441, Opusculum 19, P. Damian : Super
quibus praesente Henrico- Imperatore, cum disceptaret postmodum
synodale conctlium, quia venalitas intervenerat, depositas est qui
sueepit; non excommunicatus est, qui deseruir ; Herman, I. 11. 80.
Baronlas- Kaynaldt, Annal, eccles4 en. 1046.

www.dacoromanica.ro
 Demisie dn Preotie

tin ca Papa Grigore VI nu putea sit' fie depus"), pentru

ca pe Papa numai Dumnezeu poate sti-1 judece "), dau
ca exemplu i cazul lui Celestin III (1191-1198), care
simtindu-si apropiat sfarsitul vietii a cerut cardinalilor
sa i aleagä succesor pe Cardinalul preot loan de Sancto
Paulo, pentru care a declarat cti demisioneazä. Cardi-
nalii au raspuns Insii cà nu vor alege pe cel propus
pentructi nu s'a mai auzit ca un Papa summus Pon-
tifex oti se depunä"). Din discutiunile asupra acestui
caz si din atitudinea lui Inocentiu 111"), succesorul lui
Celestin, manifestatä si cu ocazia demisiei acestuia, cänd
se opusese In calitate de cardinal, se vede cä in aceastä
epoch* era bine sustinuta doctrina general& a Bisericii,
dupä care legatura casatoriei spirituale dintre episcop
Biserica sa nu poate sá fie desfäcutä decal prin moarte,
sau pentru adulter §i erezie, nu insä i prin demisie de
buna voie. Papa Inocentiu se refer& in deosebi la legit%
tura pe care o stabileste actul consacrtirii intre Papá si
Biserica romanä"). Un punct de vedere cu totul contra-
riu se gaseste fixat intr'o constitutiune pe care a dat-o
dare sfarsitul sec. XIII, Papa Celestin V. Aceasta con-
stitutitine 11 fost datà de catre Celestin, la 13 Dec. 1294,
numai ca sa poata renunta la scaun, si anume duo&
sfatul celui ce avea sa-i fie succesor, sub nu mele de Bo-
nifaciu VIII Gaetan. S'a stabilit di Papa poate sä re-
nunte la sarcina sa, iar Colegiul Cardinalilor poate sä
primeascä aceastä renuntare "). Ca o consecinta a abdi-
9i) Hauck, Kirchengeschichte Deutschlands, Ill, p. 589.
Watterich, Vitae PP. RR. Lipsiee 1862, 1 p. O.
Praeterea praefatus Papa obtulit, quod ipse seipsum depo-
neret a Papatu, si cardinales consentirent in electione praefati Johan-
nis de Sancto Paulo. Sed omnes cardinales una voce responderunt,
quod ilium conditionaliter non eligerent, dicentes, quod Inuditum era!,
quod summus Pontifex se deponeret" Rogeri de Hoveden Chrontca,
ed. Stubbs, London 1871, IV, 32 cf. K. M. Ptak% aN), nuearrilcrRog, p. 8.
V. pag. 5 n 14.
Innocent, III, Sermo III, de consecratione Pontificis (Mite, P. L.
CCXV11, 664): Sacramentum autem (matrimonli spirituel's) inter Ro-
manum pontificem et Romanam ecclesiam tam firmum el stabile perse-
verat, ut non nisi per modem unquam ab Invicem separentur ; quia
mortuo viro mutter, secundum Apostolum, solute est a lege viri"
(Ron). VI12). Vir autem isle alligatus uxori, solutionem non queer%
non cedit, non deponitur ; nam suo Domino out sial, aut cadit" (Rom.
XIV') Qui autem iudicat, Dominus est" (I Cor. IV'). Propter causam vero
fornIcationis ecclesia Romana posset dimitiere Romanum pontificem".
Hefele-Leclercq, Histoire des Candies, VI, p. 1 pag. 338-339.
Cardlnalul Oaetan, care ere socolit cal mal mare canonial.al Cole-

www.dacoromanica.ro
28 Lorgu. D. lYan

carii sale, Celestin s'a desbrécat imediat de toafe hainele

si insignele pontificale, parasind sala imbracat ca simplu
monah. Dual aceea Bonifaciu VIII fiind auuzat di prin
masinatiunile lui a impins pe Celestin sa demisioneze 97)
si ea atat demisia acestuia cat si alegerea lui ca succe-
soy nu sunt valabile, a cautat sa publice documentele
din care sa se vada ca Pontificele Roman poate sa de-
misioneze, in mod liber, din sarcina si demnitatea sa. In
acest scop aminteste constitutiunea predecesorului still,
Celestin V, data' dupa ce s'a consultat si a luat avizul
cardinalilor, toti fiind de piirere ca Romanum Pontificem
posse libere resignare". In leg-alma cu acest punct de
vedere exprimat de Bonifaciu VIII, face o justa obser-
vatie K. M. 13614198), cand socotesteintemeiaia observatia ad-
versarilor lui Bonifaciu, care sustin di Papa nu poate fi
lipsit de demnitatea sa Si de drepturile ce decurg din
aceasta demnitate, caci once treapta ieraticeasca, data
prin actul sfintitor al tainei Hirotoniei, nu poate fi nici
luatat, nici cedata Aceste trepte, cu drepturile lor, se
pierd numai prin autoritatea canoanelor 99) si pe baza unei
condamnari, data de catre justitia bisericeasca, cu inde-
plinirea tuturor conditiunilor cerute de canoane. Deaceea
nu se poate ingadui celor nevrednici sa se indepärteze
de slujba si demnitatea preoteasca prin renuntare, ci tre
bue sa fie condamnati, dupa cum merit& pentru faptele
'or "9. Dar K. Pedal.' mai departe, referindu-se la decizia
Papei Inocentiu III asupra indisolubilitatii ctislitoriei spi-
rituale, a Papii cu Biserica, exagereaza, cand afirma Ca
giului Cardinalilor, i-a spus cli poate invoca precedentul creel de
Clement I, din timpurile apostonce, pentru care nu se gäsesc insi
dovezi sigure. Un caz necontestat si mutt mal vechi, de demisie a
unui Papi amintesie H. Leclercq tom. VI p. 1 pag 339 n. 2 : de-
misia Papel Pontien, in an. 235, evidentiatä mai inainte de P. Allard,
Hist. des persécut., 1905, t. II p. 213 sq.
v. Histoire des Conciles, t. VI p. 339 n. 4. Balan", in Process
Bonifaz' VIII, 1881, publicii protestul a 16 cardinali, flicut in 1297.
pentru a aplira pe Bonifaciu VIII contra calomniilor rfispindite de
01/le Colonna, care pretindea a Oaetan ar fi sfituit pe papa sä ri-
m brit' pe scaunul St Petra, sii nu demisioneze.
K. M. Pcikki, nica naeattiiamg..., p. 10.
Can. 31159 Cart.: ...4acaíso.)5 arittgamat, SU Wei TA ixOolatuauxck
OVX Et& TiN nouatag viiv iitt0x67taw, (7)g
lxixpCxt.a, ijyouv Tel. dexovaxta,
swig Xiyoutsw, &ACE tfiç Ti'a xavóvaw aikevriag, xal plottaia5,..., Sint.
At. Ill p. 385-386.
Can, 3 Ciril Alex. coment. Balsamon : ...'Avgtoi Si Swig, ill)
dal) 2ta()C41:6CFECOg itCUOCICAV, ILLY* tilItOXOVELTCO6C/N ülig 1tCLOCUTO1lpFV0I., ea?:
xatercoal.tivot ini, nedyl.taatv,..." Sint. At. IV p. 360.

www.dacoromanica.ro
 Demiaia cl;a Preptie 29

aceasta constitutiune nu trebue inteleasa ca o imposibi-

litate pentru papa de a demisiona. Oki Papa, ca cea
mai Ina& autoritate in Biserica romana, poate demisiona,
daca s'a convins de neputinta sa de a conduce Biserica
si ca ar fi in paguba Bisericii, dad(' ar ramane mai de-
parte in aceasta demnitate. Vom vedea, cand vom cer-
ceta cauzele pentru care s'a primit, in practica, demisia,
daca acest motiv, convingerea personal& asupra incapa-
citaiii de a conduce Biserica incredintat& spre pastorire
constitue un motiv legal de demisie.
Acum, duo& ce am vtizut ca. impotriva doctrinei Bise-
ricii, existä suficiente cazuri de demisie din episcopat,
al aror numar, din sec. XV, dun& cucerirea Constan-
tinopolului, creste si mai mult in Biserica orientala, iar in
cea occidentala ajunge o adevarata plaga, prin introdu-
cerea demisiei sub forma renuntarii in tavoarea altuia
resignatio in favorem pe care au practicat-o si epis-
copii §i preotii, sti vedem daca aceasta procedurä a
demisiei, in forma si pentru motivele pentru care s'a dat,
are vreun temeiu canonic, asa cum au incercat multi sa
sustina, sau este practicata numai prin abuz si printr'o
gresita interpretare a canoanelbr.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III

Motive pentru care s'a admis demisia clericilor.

Din cazurile de demisie din episcopat, mentionate in
capitolul precedent, s'a putut vedea, in linii generale,
pentru care motive s'a ingaduit clericilor sa recurga la
demisie. Dar nu toate aceste motive, pentru care s'a dat
si s'a primit demisia, fie numai din scaun, fie si din scaun
si din preotie, isi gilsesc temeiu in dispozitiunile icanoa-
nelor Bisericii orientale. Multe din ele au fost socotite ca
motive canonice de demisie, numai prin asimilare cu cele
prevazute de canoane, admiterea lor fiind justificata ca
servind interesul Bisericii. Vom arata la fiecare din aceste
cauze, daca se incadreaza dispozitiunilor canonice si co-
respund interpretarii date acestor dispozitiuni de calre
comentatorii clasici, sau primirea lor intre motivele de
demisie s'a facut numai din gresita interpretare a canoa-
nelor si a doctrinii Bisericii, in privinta legaturii care
uneste pe clerici cu bisericile pe seama carora au fost hi-
rotonisiti. Pentru ca un cleric sa poata demisiona, trebue
sà aiba un motiv binecuvcintat _oyog (aria. Astfel a
94',1
fost socotita demisia cand a fost dala':
1. Pentru iniciturarea sau evitarea shismei sau altor
certuri peigubitoare interesului $i pcicii Bisericii. Pentru
acest motiv Parintii sinodolui II cc. au primit demisia Sf.
Grigorie de Nazianz, din scaunul patriarhal de Constan-
tinopol 19. Pentru acela motiv Parintii sinodului din
Cartagina au primit demisia episcopului Maximian, care,
intorcandu-se dela secta donatista, n'a mai fost primit de
popor, in aceasta calitate. Pentru intronarea linitii in
Biserica, Maximian a demisionat din scaunul episcopal
al Bagensiei 102) Sinodul i-a laudat aceasta atitudine, prin
y. pag, 18 nola 50.
Sint. Al III p. 518; N. Mil Canoanele, trad. Arad 1934 vol.
II p. I. peg. 252.

www.dacoromanica.ro
 Deasisia din Preotie 31

care a dovedit cei a pus mai presus de scaunul seiu epis-

copal, interesul pAcii obstesti. In deosebi Fer. Augustin
accentuiazti cei nu este motiv mai canonic, pentru episcoP,
de a renunta la episcopia sa, deceit acela pentru readucerea
pacii in Bisericet. Deasemenea nu este virtute mai epis-
copal& spune el, deceit aceea de a renunta la scaunul
siiu, din iubire fatei de Bisericii. Ceici episcopul care nu
este in stare set' renunte la eparhia sa, atunci cand este
amenin(arii unitatea Bisericii, iar prin renuntare ar servi
ace/aster' unitate, acela iubeste mai mult fastul acestei dem-
nitetti si pe sine, deceit interesul multimii 103). Si episcopii
nu sunt episcopi pentru ei, ci pentru Bisericet. De aceea
principiul intràrii i ieirii lor din episcopat, trebue sti fie
folosul oi binele Bisericii 104).
In lumina acestui principiu trebue interpretatei horeuirea
celor 300 de episcopi ortodocsi ai Africei de a renunta la
episcopiile lor pentru a deschide o portitei de revenire in
setnul Bisericii adevetrate, episcopilor donatisti, care urmau
set fie titularii scaunelor leisate de episcopii orlodocsi 19.
Principiul canonic pe care se intemeiaza demisia pentru
acest motiv, se geiseste stabilit de canonul 36 apostolic,
care a fost reprodus si de sinodul din Antiohia in can.
17 si 18. Mtisura canonului 36 apost. cuprinde deopotrivii
pe episcop, preot si diacon 106). Oricare din acestia (lacer
nu se va duce la parohia pentru care a lost hirotonit, va
fi afurisit. Dar dear din vina poporului sau din alter pri-
cinet, in afarti de ei, nu-si vor putea lua in primire parohia,
isi vor perstra cinstea si slujba de care au fost invred-
Fer. Augustin Epist. 69, P. L. XXXII!, 239: Longe est glo-
eosins episcopatus sarcinam propler ecciestae vitanda pericula depo-
suisse, quam propter regenda gubernacula suscepisse. 111e quippe se
honorem si pacis ratio pateretur, digne accipere potuisse demonstrat
qui acceptum non defendit indigne. Comp. N. M(1af, loc. cit. nota 2;
Dict cedes., Bourassé, 1 col. 341, cuy. Cession" ; K. Rulli.
nEo. MICICLIA7103£();..., p. 20-21, D. 15.
Fer. Augustin, Contra Crescon , c. 11 cap. 2: Neque enim
episeopi propter nos summus, sed propter eos, quibus verbum et sa-
cramentum Dominicum minisiramus ; ac per hoc ut eorum sine scan-
dalo gubernandorum sese necessitas tulerit, ita vel esse vel non esse
debemus, quod non propter nos, sed propter altos sumus".
Din acesti 300 episcopi, numai 2 s'au declarat impoiriva hot&
riril luati; un Willi), care al.a manifestat impotriyirea in mod deschis
si. un altul, a anti impotrivire 1 s'a citit pe faith Bitirfinul coplesit de
mustrarile celorlalti prelall, a revenit, st prin exemplul tut a deter-
minat ksi pe celfilait sa se 'stature hotiírirli, comp. Dict. de Disclpl,
eccles., loc. cit.
Can. 56 Ap. Sint. A4.-11 peg, 48-49.

www.dacoromanica.ro
52 Iorgit 6. Ivan

nicifi 109, putand sa slujeasca cele ale tfeptei, cu ingtidu-

inta episcopului in eparhia caruia se vor gash sau duff)
cum va hotari sinodul complet al eparhiei.
Patriarhul Pavel IV I.") 5i-a inaintat demisia din scaun
tot din cauza turburarilor din Biserica, pentru inlaturarea
carora el socotea cti numai convocarea unui sinod ecu-
menic poate da rezultat. Dar fiindca turburarile nu se in-
dreptau impotriva persoanei lui, el a inteles ca recurgand
la mijlocul demisiei nu se poate folosi de dispozifia ca-
noanelor de mai sus, pentru pastra cinstea oi slujba,
demisiontind numai din scaun. De aceea a demisionat,
In acelas timp si din arhierie.
Demisiunile date pentru acest motiv, nu pot confine
nicio dispozitiune asupra succesorului, cad s'ar interpreta
ca renuntari in favoare altuia i acestea nu sunt
duite de canoane.
2. Pen(ru seiudrirea unui delict. Clericul are datoria sa
se cerceteze cu toata atentiunea, nu numai inainte de
primirea slujbei preoteoti, pentru a vedea daca este con-
vins de insemnétatea acestei slujbe "9) si vrednic de a
sluji Altarului, ci in tot timpul vietii sa aibà conotiinta
limpede, ca n'a stivaroit niciun pacat, care 1-ar face ne-
vrednic de sfintenia starii preotesti. Dew& in timpul slu-
jirei stiviirseote un astfel de pticat, clericul poate demi-
siona. Crima motiv pentru care se poate primi demisia
clericilor, din postul oi starea preoteasca ce ocupti ar
fi trebuit sa ducti totdeauna pe cel care a stivaroit-o ina-
intea judectitii oi sa fie caterisit. Totuoi s'a socotit ca
atunci cand clericul care are conotiinta induced& de un
pacat, pe care numai el il otie, oi care daca ar fi cunos-
cut oi de altii ar fi motiv de sminteala oi scandal, ar cere
printr'o pocainfa sincera sti i se primeasca demisia, este
mai bine sti fie indepartat din preotie, sub aceasta forma,
dealt printr'un proces scandalos 119.
Si dupa SI. loan Hrisostom, episcopul care se stie pe
sine vinovat de un asemenea pacat, pentru care, daca ar
merge inaintea judectifii, ar fi caterisit, poate sA demisio-
neze de bun& voe din demnitatea lui ; procedand astfel

Can. 18 Antioh., Sint. At. 111 p. 159: fiTOL 8te). t4ìv to0 XcLo0
7taQaírnow, 8L'itiQav aLsCav mix (Lima yeroneviv, roDrov prOxEtv
tfig unfi; XCAL Tr]; 2,EIT011(ly(Ç .."
y. pag. 20 n. 58.
N. Map, Dreptul bisericesc, p. 230.
Mot. discIpl. ecclés, Bourassé I col. 774. cuy, démitsteinq.

www.dacoromanica.ro
 toemisia din Preotie 33

va fi mai plilcut inaintea milostivului Dumnezeu, care

stie toate, decal &Ica s'ar încàpàtina sá rifimanil mai
departe in slujbil m). Aceastil conceptie s'a impus in
Biserica si o gäsim formulata in modelul de demisie din
Pidalion 19, pe care Il foloseste Biserica oriental& De
aceastä conceptie s'a condus Mitropolitul Veniamin Cos-

111) Si. loan Hrisostom, Despre Preotie, 111, 10, P. 0 XL V111, c. 648
'Expii-y 86, otaaL, tocsairmv -rob npayacaog gxav ei,kat3eíav, ç 'ma Tilg
dexils .v.(puysiv Tolw iíyxov, CU'L ACt tò yEVICOT1L V Limb JXI tECILl1érelV
Tag 7CO.Q'itieCOV XQUIEIG, E ITOTE 013[113C1111 641.6.QtrilICG %O.00ACQECILV NCINCIV ge-
yacrao-Dat., aka IrQoxct36vra ixpdaketv iCE-OT61, apx.fig, Oiít ttiv yap
xaì aeov imanacaaftaL nap& TOii feoi3 Eixeog Av." comp. K. M. Ralli, op.
cit. p 31 n. 26; N. Miles, Dreptul bisericesc, p. 231.
132) Pidalion, ed. Neamtu, 1844, f. 501 : Stiu, cu adevgrat $tiu,
Prea Sfinte si prea dumnezeescule Stgpane, i dumnezeescule i sfin-
litule sinod al sfintijilor Arhierei, cà episcopilor celor ce se in de
dreggtoria arhieriei cu vrednicie i precum se cuvine, $i care dupg
canoane cu adeviirat pfistoresc si chivernisesc cuvantiitoarele turmele
lui Hristos, nici intr'un chip pentru oreo oarecare din necuviiniele care
pot atrage asupr6-le chiar caterisire, i pentru care II oseindeOe
lduntru constiinla lor, nu le este Cu putinja a se paretist $i a trimite
libele iscrisori), precum sfintele canoane cuprinzfitor grilesc si mai ales
eel a trellea al Sfantului Ciril, si epistola cea catre sinodul ce s'au
Mont in Pamfilia a sfantului i icumenicului sinodului al treilea. Cg
de$i este mare $i infricosatii cu adevarat vrednicia arhieriei insiisi
puterilor cere$ti; totusi eel care a primit-o odatii nu cu nevrednicie
si nici nu o poartil cu osanditä con$tiintg, se cuvine sä o poarte cu
bfirbiitie duhovniceascii, $i sä sufere oarecum ostenelele, $i de voie
sä rabde sudorile cele ce au plata; si nu din nelucrare, sau din 1e-
nevire $.1 trandfivire sa se opreascii dela purtgrile de grijä cele puse
asuprg-i si dela neprevitzutele intiimplari ale treptei sale, fiindcii yi
acestea le zice in mai sus pomenita epistolä sfantul $i icumenicul
sinod al treilea. Dar fiinddi eu, vai mie I smeritul episcop (sau mitro.
polit) al cutiirei opiscopii (sau Mitropolii) cu nevrednicie petrec in
acest fel de epanghelmi (slujbg) $i inA $tiu pe sinemi cg Intru ascuns
am crtzut in oare care vinovglii, care de ar fi vfidite $1 argtate, negre$it
as suferi dreapta $i legiuita caterisire, si acelea desi color multi sunt
ascunse, ar fi o binecuvantatil pricing de canoniceasci paretisire.
Pentru aceasta mai inainte apuclind, mä scot pe sinemi din vrednicia
arhiereascii, ca prin chipul acesta ski pot trage spre mine dumne-
zeeasca milA. CA aud pe dumnezeescul Hrisostom zicgnd : Se cuvenea
atata evlavie a avea de lucrul acesta, inch' si din inceput a sciipa de
greutatea lui. Si dupii ce s'au bigat cineva inteinsul a nu a$tepta
judeciitile cele dela altii, de cumva i s'ar intampla a face vreun pticat
indestulat de a-i lucra caterisire, ci inainte apuctind sg se scoatii pe
sine din incepatorie. CA asa cu adevärat ar fi vrednic a trage $i dela
Dumnezeu milg. Iarg a se tinea preste cuviintii de dreggtorie, este a
se lipsi pe sine de loath' iertarea, $i mai mult a aprinde urgia lui Duna-
nezeu, adriogand o a doua mai cumplitg greolg". Pentru aceasta
eu de a mea con$tiinta mustrAndu-mii $i pentru a mea nevrednicie
ostindindumg, nu Wept viidirile si osandirile cele dela altii. Ci prin
paretisirea mea aceasta, ma paretiseso lmpreuna §i dela eparhia mea

www.dacoromanica.ro
34 Levi D. Ivan

tachi, dind si-a prezentat demisia din scaun 113) a doua

oaril 114), caci in urma traducerii Pidalionului, luase cu-
no§tintii de doctrina canonicii a Bisericii, care nu ingildue
demisie numai din scaun 116), iar nu i din arhierie 116).
Dar, in privinta consecintelor 117), conceptia aceasta din
formularul Pidalionului, din care rezultä di un arhiereu
poate sA demisioneze de bun& voie, nu se deosebeste de
aceasta, ce o am avut, i cu ea vi de vrednicia arhieriei, vi de insuv
numele episcopului. Cii col ce nu este vrednic a sta inaintea dum-
nezeescului Altar, niel a se cinsti cu insfivi numirea episcopiei nu
este vrednica. Precum canonul al 3-lea al sfintului Ciril poruncevte.
Drept aceea spre vtiinrei am dat si libolul (scrisoarea) acests al pare-
tisirii, subscris de insavi mans mea. In anul. ..... luna
v. Textul intreg al demisiei : in Arhim. Connie Delicanis, narot.
°TVs& 'gyypacpa, Constantinopol, 1905, vol. 111, p. 61 8-610,
Textul primei demisii a Mitropolitului Veniamin Costachi, data
la 20 Fobruarie 1808, necunoscut ping acum, 1.a publicat P. S. Tit
Simedrea, dupii un manuscris aflat in biblioteca P. S. Sale, intr'un
interesant studiu fficut asupra acestei demisii, in Biserica Ortodoxii
RomOnfi" an. LIII, 1935, Nr. 7-8 Inlie-August.
Din motivarea primei demisii si din semnfitura pusi pe aceastii
demisie Smerittil proin mit [ropolit] al Moldovii, Veniamin" (v.
Bis. Ort. Romiinfi Nr. 7-8, an 1935, p. 326) se vede ci la aceastil
dati Mitropolitul Veniamin s'a condus de coneeplia intrndusi de Pra-
vila Mare, care ingidue ca un arhiereu sà demisioneze numai din
scaun, piistrftndu-vi arhieria: lepidare iaste vi se chiamii care
Iasi Arhiereul vi scaunul si arhieria.
Chlaroi-se lepfidare vi aim]. Iasi nurnai scaunul si-vi line Arhieria
vi se di care dfinsul alt scaun exarvesc, sau se vi face adevirat
Arhiereu intr'insul.
In vremes lui Zinon Impiirat, s'a lepidat de scaunul patriarhicesc,
Mirtirio Patriarhul dela Antiohia, 5i erau adunati toli oamenil preoli
mireni, vi a zis, pentru neplecatul clime si nesmeriiul om,
lepfid de scaun, iar rânduiali Arhieriel mele, voi sA mi-o (In curati vi
nespurcati, vi se lepadi de sraun iar nu de arhierie". cf. Pravila luf
Motel Basarab, Tiirgovivte 1652, glava 31 (ed. I. M. Bujoreanu, Co-
lecflune de Legiuirile României vechi vi celei noui, vol. III, Bucu-
revti, 1885, pag, 1511)
De aceea spro deosobire de prima demisie, unde Iv' pfistreazfi
nrhieria, cici sernneazii numai proin" mile& fost mitropolit al Mol-
dovii, Mr& si rerun* Ja titlul de mitropolit, in demisia a doua, con-
ducfindu-se de textul modelului din Pidalion, renunti vi la eparhie vi
la vrednicia arhieriel gi la numele episcopiel. Aceasta rezulta gi din
scrisoarea pe care Mitropolitul Veniamin a trimis-o Domnitorului,
arfitfind ci, dupli cum a serie vi Patriarhului ecumenic vi Sffintului
Sinod, considerandu-se cu tutu' nev, ednic, demisioneazi vi pe viltor se
va numi simplu monahul Veniamin": vi de astfizi mO mimesis mo-
nahul Veniamina ma, Cote, virig mluseov xaXo0nat Bevtap,ilv p.ova.)(6g
v. Arhim C. Delicanis, op. cit. pag. 610 nota.
Dupii cum se vede din textul formularului, col demisionat se
expune aceloravi consecinte, considerfindu-se caterisit. desbrilcat de
darul preofiei, rfimOnind sImpla ¡ajo sau simplu monah.

www.dacoromanica.ro
 DemiIda -din Preotle 35

conceptia mai esprit' a Sfäntului Ciril al Alexandriei, care

spune cà episcopii si clericii in general, nu pot sá renunte
de bund voie, prin demisie, la scaunul ce ocupti sau la
starea lor preoteascti ; ci dactí sunt nevrednici, sil fie cer-
cetati si judecati, pentru ca indepärtarea lor sit' se facti
prin sentintii 118). Ciici nu once gresalil ii face nevrednici
de preotie si-i supune pedepsei ea terisirii. Multi se soco-
teau nevrednici sti mai rtimimii in preotie si-si dau de-
misie pentru greseli care nu prezentau atäta gravitate,
inciit sä fie caterisiti. In aceastä privintä, exagertiri se in-
tiilnesc si la pärinti bisericesti, a diror autoritate este
destul de mare, dind este vorba de doctrina Bisericii.
Astfel Fer. Augustin care admite ca si Sf. loan Hrisostom,
cti episcopii pot sä demisioneze, daca-si stiu constiinta
incärcatä de delicte. care-i fac nedemni sti rtimiina mai
departe slujitori ai Sf. Altar, chiar dacä aceste delicte sunt
necunoscute altora a voit 86 demisioneze din scaun,
socotindu-se vinovat ca ucenicul lui Antonie, pentru care
tinuse sii fie ales si hirotonit episcop de Fussala, in loc
sti aibti o vieatti demnti si edificatoare, cum se astepta
oricine de la un ucenic al stiu, a ajuns sit fie indeptirtat
din slujbti, pentru vieata lui scandaloasii si pägubitoare
Bisericii. Despre aceastä hotärire, fer. Augustin a anuntat
pe papa Celestin, inaintea ctiruia Antonie apelase sentinta
episcopilor Africei si dela care obtinuse un decret favo-
rabil. Augustin se temea ca nu cumva Antonie sä incerce
sä aducä la indeplinire decretul papal, adicti sii-si reia
scaunul din care fusese alungat, sprijinit de forta armatä
si astfel sä provoace noui turburari si umilire Bisericii.
De aceea, intemeindu-se pe cuvéintul Sf. Apostol Pavel 119,
vrea sä se pedepseascä singur 129, mai inainte, pentru a
a sctipa de pedeapsa lui Dumnezeu.
118) Can. 3 Cirll at Alexandriet, ....st Si civgLot, Ril dab nctQattliaswg
iVuocsav, xaterwapivat Si ttakov ki nocty[taatv, irw av tig noX2ti1v 7COL.
hacwro AV xatafiohy, dig Ro) Tux6rrow netcrrig cbcoXauD(ag Sint, At.
1V p. 359.
119 I Corint. XI, 31: st Si éctutok SLENívottsv, aim Ilv ixeivey.E.01Vw
120) Augustin, Epistola 209 (al. 261), Migne P. L. XXXII), col. 956-
957 : ..Me sane, quod confitendum est Beutitudini tuae, in isto utro
rumque periculo tantus timor moeror excruciat, ut ab officio cogitem
gerendi, episcopatus abscedere, et me lamentis errori meo conve-
rdentibus dedare, si per eum, cuius episcopetui per imprudentiam
suffragatus sum, vastari Ecclesiam Dei, et, quod ipse Deus avertat,
etiara cum vastantis perditione perire conspexero. Recolens enim
quod ait Apostolus : Si nosmetipsos iudicaremus, a Domino non lu-
dicaremur (I Cor. XI, 31) iudioabo meipsum, ut parcat mih1, qui iud1-

www.dacoromanica.ro
36 lorgn D. Ivan

Nu s'a impus insa aceasa conceptie, ci s'a admis ca

numai ce! nevrednic Comittog din cauza unui pacat
destul de gray, poate sa demisioneze, nu insa i acela
care exagereaza, din umilintà, socotindu-se nedemn
áltog sa mai slujeasca. Impotriva acestora din urmii,
Biserica s'a pronuntat In mod hotarit, neadmitand demisia
lor decal in urma cercetarii motivelor care-i determina la
acest act. Daca din cercetarea acestor motive nu se do-
vedea cá cel demisionat a saviir6it intradevar pacate care
11 fac cu totul nevrednic de demnitatea preotiei, nu i se
primea demisia, iar daca persista in demisie, era caterisit.
Pacatele mai u§oare, care impiedica pe cleric numai
pentru un anumit timp sà slujeasca la sf. Altar, nu pot
fi primite ca motive de demisie. Aceasta aplicare se in-
talneote §i la patriarhul Mihail Anhialu, in cazul episco-
pului Macris Teodulos, cánula i-a anulat demisia, cu
toate ca ii fusese primita', in mod sinodal, de catre pa-
triarhul Luca, pe motiv ca in cererea de demisie n'a spus
ca este nevrednic, ci numai nedemn sa slujeasca Cad
nu tot cel ce este nedemn sa slujeasca, este 6i nevred-
nic 19, Din acest exemplu se vede cift motivele demisiei
trebuesc cercetate cu multa atentiune, ca sa se vada in
ce masura pot constitui un moth) binecuucIntat.
Multi au interpretat dispozitiunile canonului 16 Sinod.
I-II Constantinopol, ca o incurajare a demisiilor de buna-
voie Cei care au tras aceasta concluzie au cetit fu-
caturus eat vivos et mortuos". cf. Thomassin, Dict. discipl. eccles,
(cd. Bourassé) I col. 342, art. cession` ; K. M. Ralli, .TrEQ1 zapaurtlaccug...
p. 31 n. 24.
Balsamon, comentariu la can. 16 sine& 1-11 Constantinopol
(ÉTÉCKIL ÉQRTFECCI) : c3I8Wv yap 6 ToLarrog 3raTQL.tiQX71g vfrv MICIattliaLV 'La
entaxónau, L1 SiaXaitPávoucrav 7tapavre1crilat tew infaxonov thç livatov,
Can't); efaev, ÖtL &1a.QCESEx-rog ToLculvi navívlaig gam." Sint.
At. IL p. 700.
Ibid, coMi yew 6 d1út tog etg tò iivoupyetv, {j81 wet. etvdtuk
icrw. ; comp. Ghedeon, Kavovosal Stanitetg, 11, p. 27: 4.7ceel, tfig act-
earrlicraog toi3É.ITLOX6It011, Trig XOLVOVI.Xfig xcatiç cixasovío-rov».
Se face distincjie mire cel care se considerii nevrednic acesta se
condamnli singur i intre cel care din limiting spune di este ne-
demn. Acesta poate sluji, &id nu este demisionat potrivit canoanelor.
Pr. C. Dron, Canoanele, 11 p. 142-143, crede c dispozijiile
acestui canon au incurajat demisiile de bunlivoie. In realitate acest
canon a fost dat ca o reacjiune Jmpotriva practicii care se introdusese,
ca episcopii s demisioneze pentru ori cat de neinsemnate motive, hire-
tonindu-se imediat altii in locul lor. Din aceastii cauat se intiimplau
multe turburral si dezordini, pentru inniturarea ciirora Sf. Pärinji au
hotfirit ail nu se hirotoneascil, cu niciun chip, episcop pentru o eparhie

www.dacoromanica.ro
 Demhia din Preotie 37

gitiv dispozitiunile canonului, ctici dei este vorba de

demisii de buntivoie, totusi acestea nu erau acceptate,
decât duptí o amOnuntitti cercetare, i numai dupti ce avea
loc caterisirea 124) celui ce urma sti fie indepiírtat, se pro-
ceda la promovarea altuia in locul lui la episcopie 125).
In acest sens comenteaztí, Zonara, Balsamon si Aristen
acest canon 129, Balsamon avOnd grijà sA rtispunda, prin
formulare de principiu, celor care spuneau cti obiceiul
indelungat trebue stí aibà tOrie de canon in privinta de-
misiilor, precizOnd cA obiceiul indelungat nescris, nu are
tat-le acolo unde se opune legei scrise sau canonului
In principiu au ramas deci in vigoare si dup.& intocmirea
can. 16 sinod. 1-1I Const., dispozitiunile can. 10 al luí
Petru al Alexandriei si can. 3 al lui Ciril al Alexandriei,
care nu ingaduesc clericilor päräseascia prin demisie,
posturile pe care le ocupti pe baza hirotoniei. Consecin-
tele la care se expun toti cei care demisioneazti, rOmân
aceleasi, caterisirea siYafurisirea. Gratia pe care Sinodul
o poate acorda, in mod cu totul exceptional, ca episcopul
demisionat sa-si ptistreze cinstea i numele, asa cum a
procedat cu Eustatiu al Pamfiliei, nu poate schimba prin-
al clirei titular traeste, ci numai dui:4 ce acesta a fost cercetat cano-
niceste $i caterisit.
Can. 16 Sinod. IU Const,: vimp intaxonov xa-
Taircijvcu iv Tfi ix:1l-104, fig tL Ô Z(10EGT6g tfi, Itai iv Tfi 184 CTUVIVratCLI
t1.141, dIIU uirck WflV Alt iaLMLOAV TECCQUIXTIGETIM. XVI ycici 3tOTEQOV
ClitiCAV p,i7tiorrog TiÇintaxonfig iX8IAXEMICEL, XCEVOVLX6g 4ETat011iVTIV,
Et; 7Cg(ifig. eiyecalcv sir o iíre) !AEUà tilV aka xa0.01,Qeatv, itECIOV dye akob-
sig rìvgall:D:07GO ITQOPlfkitEcalat-.
' Sint. At 11 p. 696.
Pr. C. Dron, op. cit. p. 143, din textul de mai sus al can..'16
Sinod 1-11 Coast. trage concluzia ca In douä feluri poste un episcop
sä paräseascä sceunul: sau prin demisie sau prin calm-Mire'. Din
text se vede msa limpede cä nu poate fi vorba de douä feluri deose-
bile, prin care episcopul poate sa paraseascii scaunul, ci caterisrea
este o consecinjä inevilabilii a actului demisiei. Faptul ca demisia
este data de buna vote nu impiedecil cercetarea canouica a motivelor
si caterisirea celui demisionet.
Pentru a fi consecvent cu princlpiul introdus in Pravila deis
Virgoviste (v. nota 115) traducatorul sinopsei lui Aristen, la comentariul
canonului 16 sinod. Const , n'a mai tradus i partea care spune
ca numai dupa caterisire sa se inainteze altul, ci s'a marginit la prima
parte... ca se cade sa se caute vine celuia ce vor sa-1 goneascir
cf. Pravda dela Tdrgoul*te (ed. Bujoreanu, v. 111, p. 396); comp. Sint.
At. 11 p. 701.
Balsamon, coment. can. 16 sinod. I-11 Const.: n
Cocpsastv jag 11EQ1 Vi3V 2tfleCtIXTICTECOV liaXEI&V aUVOELCI.V xpatstv,
xa.21.65g 2lgy01161,* 11.0.XVI ytio 01AVELCC eiyolcpog oi xpant, &flu iyyeckpq.)
van), WILV6VI. évuvnarcou." Sial. At. II p. 700; comp. N. Milas, Canoa-
nele v. I p. 11, p. 174.

www.dacoromanica.ro
58 lorgu D. Iran

cipiul ca cel demisionat se despoaie desavOrsit de dem-

nitatea si autoritatea episcopala 128).
3. Pentru alegerea uietii monahiceei. Multi dintre epis-
copi, framantati de grija conducerii eparhiilor, simteau
nevoie, pentru linistea lor sufleteasca, sa se retraga din
avid in cand la manastire. Unii intrau in cinul caluga-
resc i depuneau chiar voturile monahale prescrise
Dar prin aceasta ei isi creeau o noua situatie cu totul
necompatibila cu situatia pe care o aveau ca episcopi,
conducatori i supremi invatatori de eparhii. Cad ca mo-
nahi, potrivit votului monahicesc, erau obligati la supu-
nere i ucenicie, intreaga vieata dedicandusi-o numai
pocaintei. Pentru inlaturarea acestei situatii, când epis-
copii erau in acelasi timp si monahi, deci si pastori si
pastoriti, a intervenit canonul 2 al sinodului din Biserica
Sf. Sofia, interzicand pe viitor ca cineva din catalogul
arhieresc sa se mai pogoare la vieata monahiceasca.
Oprirea este facuta sub sanctiunea pierderii demnitatii
arhieresti, fara putinta revenirei la aceastä demnitate 13O).
Canonul nu opreste, asa dar, pe episcopi Si arhierei in
general, sa imbrace shima monahala. Cei care se hota-
rasc insa la aceasta, nu-si mai pot pastra Si demnitatea
arhiereasca, la care nu mai pot reveni toata vieata. Bal-
samon in comentariul la can. 16 Sinod. I-II Const. admite
parerea acelora care spun ca episcopii pot sti demisio-
Can. 16 Sinod 1-11 Const.: ô TOLOOTOg.. tijg TOT/ 'Entax6nou rittfig
ts xcla ettuktg cikkorpaoffirmn notvreketígs. Sint. At. 11 p. 696; comp.
Sint. At. 1V, p 33.
N. Milas. Canoanele, v. 11 p. 1, pag. 329.
Can. 2 Sf. Sofia : .Cu bale ca pana acum unit dintre arhierei,
care s'au pogorit in shima monahala, erau siliti sil ramana la iniiiii-
mea arhieriei, si facand aceasta au fost trecuii cu vederea ; acest stint
si ecumenic sinod insa indreptand si aceastii scapare din vedere si in-
torcand aceastil fapta Ilegala la legiuirile bisericesti, a hotiírit ca daca
vreun episcop sau oricare altul din demnitatea erhiereasca ar voi si
se pogoare lavieala monahiceasca si si indeplineasca locul pocainiii,
acesta si nu mai &IA pretenite la demnitatea arhiereasca. Cfici aoe-
zamintele monahilor au cuvant de ascultare necondilionata si ucenicie,
lar nu de a Invita si a fi conduclitor; nici nu cer a piistori pe alit', ci
a fi (el insisil pastoriti Drept aceea, precum s'a zis mai inainte, dis-
punem ca nici unul dintre eel ce sunt trecuil in catalogul arhieresc el
dintre pistori si nu se pogoare pe sine la locul celor ce sunt pas-
foriti si se pocilesc. lar de va Indrazni vreunul sa facA aceasta dupif
glasuirea si publicarea hotariril huata acum, acela lipsindu-se pe sine
de treapla arhiereasca, si nu se mal intoarca la demnitatea dinainfe,
de care s'a lepiidat prin faplele sale" cf. IV. Milag, Canoanele, v. 11
p. 1 pg. 329; v. text grec. Sin!. At, 11, pg.707-708.

www.dacoromanica.ro
 Demist& clin Preotte 39

neze prin tundere si imbratisarea vietii monahale, asa

cum a facut §i marele Grigorie Teologul 139 ; cum am
vazut 132) ca a procedat Patriarhul Pavel IV, cand s'a re-
tras, la anul 784, din scaunul patriarhal si a imbracat
shima monahala si tot astfel Ghermanos II '9, la anul 1240
si leremia Pa') la anul 1545. Canonul 2 al sinodului din
Biserica SÍ. Sofia a fost aplicat si in Biserica rasariteana
si in cea rom. catolica. Cazul Patriarhului Nicolae Mu-
zalon 19, care a fost nevoit sa-si dea demisia din scaunul
patriarhal, din cauza opozitiei puternice ce i se faces, pe
motiv cà alegerea lui a fost anticanonica, pentruca im-
bracand shima monahala nu mai putea fi restabilit in
demnitatea arhiereasca, arata cat de mult se Linea la res-
pectarea acestui canon in sec. XII "8).
Totusi au fost cazuri cand s'a incuviintat celor care au
imbracat shima monahala sa revina la demnitatea arhie-
reasca, pe care o avusesera mai inainte. O asemenea
aprobare a dat Patriarhul Mihail III Anhialu (1169-1177),
privind pe episcopul Nicolae Mouzalon al Amicliei 137),
care fusese fortat de autoritatile lumesti sA intre in mo-
nahism, cu toate ca Patriarhul Luca (1156-1169) 11 re-
fuzase mai inainte. Tot astfel Mitropolitului Antim al Un-
grovlahiei, care pe la 1389, fiind bolnav, se facuse schim-
nic, dar, capatandu-si din nou puterea, i se ingadui de
Patriarhie, la 15 Februarie din acel an, sa iea din nou
asupra-si pastoria terii, caz care e adus inainte inteo dis-
cutie din veacul al XV-lea 139".
Dar cu toate aceste exceptii, masura luata prin cano-
nul 2 al sino dului din Biserica Sf. Sofia s'a pastrat mereu
In vigoare, iar la anul 1663, cand Patriarhii Dionisie al
Constantinopolului, Paisie al Alexandriei, Macarie al An-
Balsamon, coment. la can. 16 sinod 1-11 Const.: ,Ei Si ;repot-
tciottat. Oiket.5 i.mazórroug Savwxdpoion, xal. ÖLcÌ Tub inagtao-OaL SLayco-
yilv govaSoolv, mad); ma 6 Oyu.; rQrly6Qtog 6 Clcokóyog inoCricri,
met Tomirccov 2taeCILAGEWV kgyElg Tin! XCEV6VCE TCYÜTOV Stakapf36.vc1r, aura.-
Octtal, sat airck. Sint. At. 11, p. 700.
V. pag. 20: M. Ghedeorr, II. II. pag. 265.
M. Ghedeon II. II; pag. 384.
M. Ghedeon, II. II. pag. 505.
v. pag. 21-22, nn. 63-68.
comp. N. Mila$, Canoanele, vol. II p. 1 pag. 330 ; Balsamon,
comentariu la canon. 3 Andrei, Sint. At. 111, pag. 27.
M. Ghedeon, II. II. pg. 366; Sin!. At. 111, p. 27.
cf. N. lorga, Istoria Bisericti romAnesti, ed. 11, vol. I Bucure01
1929, pag. 49.

www.dacoromanica.ro
40 Iorgu D. Ivan

tiohiei ì Nectarie al lerusalimului au in locmit tomosul

ctItorva chestiuni necesare Tó[tog tritrittat(oy tuytTyv etyctyxcawy
deslegate prin intrebbri si alspunsuri, in conformitate
cu dogmele si canoanele Bisericii universale i aposto-
lice "9), au trecut si masura acestui canon, in tomos, la
rtispunsul intrebtirii a 14-a, unde se aratti cà episcopul
care s'a pogorit in starea celor ce se poctiiesc, nu mai
poate reveni la eparhie i nici sà cearti cinstea ar-
hiereasca 149).
Pe liingti aceste motive de demisie, care-si gtisesc un
temeiu in textul canoanelor, s'a dat si s'a primit demisia
din episcopat pentru multe alte motive care s'au impus
In practicil, dar nu pot fi declarate canonice, oricat de
indelungatti ar fi practicarea lor, dead in mtisura in care
nu contrazic legea scrisà i canoanele. Vom aminti
dintre acestea, pe cele mai des intillnite in practicti.
a) Pentru neputingi rezultaki din beitreinete, boalei sau
defect, ca surzenia, orbirea, aliena tia.
In aceastil categorie se intEtlnesc cele mai multe cazuri
de dernisie, desi cel slabit de btitrilnete sau de boalti nu
poste fi constrtms dea demisia. Cad de obiceiu,
celor care ajung in aceastil sítuatie, li se da un coaju-
riltor, un vicar. Ca ajuttitor, ca vicar a stat Sf. Grigorie
de Nazianz pe langti tattil säu i dup./A ce a fost biro-
tonit episcop de Sasima, asa cum 11 ajutase Si mai inainte
ca preot 149 Din exemplul lui Eustatiu al Pamfiliei, care fu-
sese caterisit, pentru difiduse demisia din scaun, ne
mai putand face fatti greuttítilor conducerii eparhiei, din
cauza btitrilnetelor si a suptirtirilor pe care i le filceau veci-
nii, se vede cti biltrânetea nu constitue un motiv de demisie.
Cel hirotonit trebue sà ramanil la parohia sau eparhia lui
toatil vieata, legiltura ce se creeazil intre cel hirotonit
parohia sau eparhia respectivii fiind indisolubilà. Cu toate
acestea, pentru biltriinete i pentru board incurabilti s'a
admis demisia episcopilor i preolilor, atilt in Biserica
ortodoxil cal si in Biserica rom. catolicil. De cele mai multe
ori ins& motivul neputintei si al biltranetelor era numai
de form& altele fiind motivele care determinau retra-
Acest tomos se giiseste ca anexii la vol. I din ,,Karoymat &a-
Tame (pg. 841--368) al lui Ohedeon si in vol. Ill lIct-retctextx6
gyypacpct.* al lui Kalinic Delicani (pg 93-118).
gu Sinttoftta clvaectitely et; shy gm:witty, xca tlyrstv tip.
xteeauxhv ; cf. Ohedeon, xavoymat Stct-rastg, I p. 357.
Vezi pg. 17 un, 43, 45.

www.dacoromanica.ro
 Demists. din Prof:e 41

gerea din scaun. In Apus, inainte de a se impune siste-

mul demisiei in favoarea altuia resignatio in favorem
se cauta ca prin alte mijloace sti se ajungti la acelas
rezultat, de favorizare a acelora pe care doreau &ID&
succesori 1.9 In Condica sfântà a Mitropoliei Ungrovla-
hiei 143) gasim un insemnat numiar de demisii, date pentru
sliThiciune din cauza bEitranetelor si din cauza boalei 144).
In toate se precizeazil ins& at se dia demisie numai din
scaun, lar nu oi din arhierie 145). De aceea multi din cei
care au demisionat pentru aceste motive, se intialnesc re-
aleoi fie in aceleasi, fie in scaune egale sau superioare 146).
Demisii pentru acest motiv oi redactate aproape in
aceeasi termeni se intalnesc multe oi in celelalte biserici

142) lstoricul Flodoard spune el insuvi ce Rind de 70 ani, vi-a dat

demisia in mâlnile episcopului, care a investit imediat pe nepotul
sell: Ego vero fractus aetate et atiritus infirmitate. ministerio me ab-
dicavi praelaturae, coram eodem praesule. Quique me hoc absolvens
Jugo, imposuit illud per electionem fratrum meorum Flodoardo nepoti
meo, septuagesimo aetatis meae anno cf. Thomassln, Dict. discipl.
eccies. (ed. Bourassé), t. 11, col. 922, art. resignatio".
1431 Mitropolta LIngro VIahiei, Condica Sflintd, publicate dupre ori-
ginal de Arhiereul Ghenadie Craioveanu, vol. J. Bucurevii, Tipografia
Cerlilor Bisericevti, 1866.
Cond. Sfdntd, p. 149 Act. No. LXII, demisia episcopului Climent
de la Rämnic : Viizendu-mil cä am ajuns la multä slibiciune din cauza
blitriinefelor, si a dese boale ce m'au cuprins vi vezendu-mii ce nu
mal pociu 54 sevarvesc adesea ale arhieriet slujbe vi sä pestoresc vi
se port grijii dupe cum se cade de eparhia mea... nefiind silit da ni-
menea m'am plirAsit de eparhia mea... 8 Mai 1748: Demista episco-
pului Climent al Cervenitor (1752 lulie 27): inaintarea
boaia Orate' mele... am dat de acum demisiune din demnitatea prea
sfintei episcopii a Cerventior,... nu vi din a Arhieriei...` cf. C. S. pag.
159-160 nr. LXV11; Tot astfel este redactat actul de demisie al epis-
copului Rafail al Buzeului (4 Sept. 1764); v. C. S. pag. 173-174 nr.
LXXV; Demist(' Mitropolitului Filaret al UngroViahiet (Sept. 1793):
...Vezend di din zi in zi puterile mete dispar, din cauza deseior boale,
ce des mi se inifimple i canoscend greutatea unei ingrijirl spirituale
at este de mere vi greu de purtat... mA retrag din Ironui meu acesta
al Mitropoliei Ungro-Vlahiei de bunevoie,..." cf. C. S. p. 278, nr. CXII ;
Demtsia episcopului Antim al Buzeului (11 August 1757): din cauza
boalei ce mi s'a intemplat si a paraliziei intregului vi ticelosului meu
trup... demisionez dela Eidscopia Buzeului..." cf. C. S. p 408, nr,
CCV111; pentru betrilnele i neputinjh si-a dat demisia si Mitropotilul
Nectarie al Ungro-Vlahiei (19 Mai 1819), cf. C. S. p. 418 nr. CCX1;
pentru bode vi beirenefe, Constantin, episcopul BuzAului (1819 tulle
27), cf. C. S. p, 434, nr. COXV111; pentru debilitate corporate, Milro-
politul losif al UngroViahiei (cf. Montt. Oficial din 16 Martie 1893).
Pentru formula intrebuinlate, v. peg. 23 n. 75.
comp. K. M. Rat, awl naeatrilason..., p. 85 sq. n. 82 si ur-
mitoarele.

www.dacoromanica.ro
42 Iorga D. Ivan

ortodoxe t"). Dar, dupti cum am spus, acest motiv nu

este aratat de canoane ca motiv de demisie. De aceea,
in asemenea cazuri, se da celor ajunoi la adanci Mira-
flete sau suferinzi de vreo boala incurabila, ajutatori, ar-
hierei titulan i "8). Pentru Biserica Greciei, art. 17 din legea
ei organica 149) arata ca pentru cauza de boala indelun-
gata sau batranete se poate prezenta sf. Sinod demisie
canonicei scrisa ,.yypompov xavoloxilv napaítriocv si se fixea-
za drepturile materiale pe care le au cei carora li se pri-
meste demisia, precum oi celor care s'ar fi retras sau ar
fi fost indeparta(i pentru alta cauza decal boala sau JD&
tranetea. In al. III al acestui art. se precizeaza cA Sinodul
permanent poste hotari oi din oficiu, dar pe baza unui
vot luat Cu unanimitate, in privinta incapacittitii continue
si totale a unui arhiereu de a-oi mai indeplini indatori-
rile din cauza de boala sau batranete, dupa avizul dat
sub prestare de juramant de trei doctori. In cazul cand
doctorii constata incapacitatea arhiereului, acesta trebue
sa demisioneze, iar daca nu demisioneaza, este declarat
incapabil. Impotriva acestei hotariri a sinodului perma-
nent, arhiereul interesat poate sa faca apel la Sinodul
Ierarhiei, care la prima sa sesiune ordinara sau extraor-
dinara hotaraste reexaminarea ierarhului in cauza, de 4
doctori, 2 numiti de cätre decanul Facultätii de medicina
oi 2 de catre Sinod. Avizul acestor doctori este supus
Demister Mitropolitului Ieremia al Belgradului i Tulle 1784):
s'EnaSh8U1 tò iacxoCliEvew got. ypag xai oicrEtivEcav acoaanxiiv, ethwitcog
Excotau 047C0b Eig StOCXTICYLV btOCCIXECig Xat amp:iron, ÉTERTTCLOCCW,... 7CUOCEL-
Tor, MicacyeaSkru, oi itip Si xcti Tijg *ILE.
Tattat.... 6.7tapxf,a5 Tco5trig
Qcooírng tam° cf. K. Delicants, Ilatecaexcxec hypacpa... t. 111, p. 700;
pentru acelas molly demisioneazii Grigorie al Ahridei (1688), cf. Deli-
cants, op. cit. p. 789; Dania al Anliohiei (15 Dec. 1791) cf. Delicanis,
op. cit. vol. 1, p. 215: 8ca tò yfipag... ; Neofit de Halep (1 Oct. 1812):
pentru bitrande nu mal poate stiviirsi nido tainä; cf. Delicants, op.
cit. 11, p. 234; Neetarie al lerusalimului (19 Ianuarie 1669) penlru bii-
Iran* *1 neputintä ; cf. Deficanis, op. cít.11, p. 374; Meletie al Ie-
rusalimului (1739), pentru britranete; cf. Delicanis op. cit. 11, p. 494.
Art. 7 al Canonismos-uluí (regulamentului) patriarhiei ecumenlce,
despre calitätile necesare celor alesi pentru demnitatea arhieriei, pre-
vede acest lucru. De asemenea in Rusia, dupä ce se constata nepu-
linta vreunui lerarh sii-si mal indepliaeasa indatoririle din cauza bi-
trânetii sau a suferintei (board Incurabilii), se numea un administrator
bisericesc sau un alt episcop.
Karacrsamk vottog -615 aircoxEq)caou 'ExxknoCag tfig TA.Xcielog"
(legea nr. 5187 publicará in Monit. Of. 255 din 4 Aug. 1931, cu modi-
Bartle aduse prin iegea 5348, publicati in Montt. Of. 143 din 6 Mai
1932), in colectla de leg' bisericeti ,'ExxXiiata* Atena, 1932, p. 106 sq.

www.dacoromanica.ro
 Demisia rlin Preotie 43

Sinodultti lerarhiei, care, dactl avizul este favorabil arhie-

reului, anuleazti hotiirirea Sinodului permanent, iar dacA
este defavorabil arhiereului, hottialste, in mod liber, con-
firmând sau anultind hottirirea sinodului permanent, dual
cum va socoti potrivit. Aceastä hottirire trebue luatii Insii,
sub sanctiunea nulittitii, cu votul a douà treimi din nu-
mtirul total al membrilor sinodului.
Pentru Biserica roman& nu s'a legiferat amEtnuntit
in privinta motivelor pentru care un episcop sau un ar-
hiereu poate demisiona. In Statutul pentru organizarea
Bisericii ortodoxe romane gäsim folositi termenii retras
sau pensionar"'") 5i ,,retra5i sau demisionali",151) Mai
alta precizare a conditiunilor in care poate avea loc re-
tragerea 152) sau demisia
Pentru inbiturarea unui scanda/, care ar ptigubi
demnitifi(ii episcopale, chiar dacti episcopul acuzat n'ar
fi st1varsit delictul care i se imputti. Pentru acest motiv
si-a dat demisia Patriarhul Ghenadie Scholarul, ca sti e-
vite scandalul pe care urmtlrea sti-1 starneascti acuzatia
adusii de o femee de moravuri usoare, at ar fi avut le-
gaturi cu ea. 153) Tot pentru un astfel de motiv, in zilele
noastre, a demisionat din scaunul episcopal dela Hui,
actualul mitropolit al Moldovii, Nicodem ; iar cu 26 ani
in urrnti, mitropolitul Atanasie Mironescu al Ungro-V1a-
hiei.
Pentru dificulteiti in conducerea eparhiei. Pentru a-
cest motiv si-a dat demisia dela episcopia Sebastiei, in
Armenia, la 361, patriarhul de mai tàrziu al Antiohiei,
Meletie 154). Din scrisoarea trimisti de Sinodul III ec., si-
nodului din Parnfilia, in cazul lui Eustatiu, se vede di a-
Statutul pt. organizarea Bis. orf. rom., art. 96: ,.Dacii in vreo
mfiniistires'ar afta vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi
ales, cu aprobarea episcopului si dacli soborul il doreste, starer,
Statutul, art. 111: Episcopii gi arhierell retraft sau demtstonali
sunt obligati a locul in mtudislirea dela care au metania sau in eta
mfiniistire des'gnatil de Sf. Sinod.
Mitropolitului Vladimir de Repta al Cerniutului, ajuns la adfincl
bAtriinete, I s'a dat un vicar, el rilmfiniind in scaun Ora la moarle.
1531 M. Ohedeon, HaTQLO.QXLX01 nívaxsg, p. 472.
154) cf. K. M. Rail!, 7CEQL napattliaung..., p. 26 n. 18. Tot pentru acest
motiv a demlsionat Patrlarhul Pavel IV la 784 (v. pag. 20): Arsente al
Ahridel, la 16 Ianuarle 1767 (cf. K. Datum-ifs, na-mtctoxixet i'yyeacpu,
vol. 11I, p. 893), Veniarnin Costacht (vezl textul prime' demist' in ..Bis.
Ort. rom." An. LI11, 1935, nr. 7-8, lulle-Aug. pag. 325). Un numfir mare
de demisii date pentru acest molly, mentioneaza K. M. Rail!, op. cit.
pag. 25.

www.dacoromanica.ro
44 Iorgn D. Ivan

cest motiv nu poate fi considerat ca motiv canonic de

demisie, cad trebuia ca cu ori ce pret, dupa ce odata s'a
insarcinat cu grijile ierarhice, sa suporte pana la sfarsit
cu putere sufleteasca i sa sustinä fara privire la obo-
seala si cu voie buna sa rabde sudorile care aduc ras-
plata" 19. Aceeasi concluzie se trage Si din cazul Petri-
arhului Grigorie II al Constantinopolului, care n'a fost
slujit i inmormantat ca patriarh, ci ca simplu ortodox,
pentru ca-si daduse demisia si parasise turma In vremuri
turburi, care constituiau pen tru el dificultali in conducere 156).
Pentru neintelegere cu autoritatea politicä. Pentru
acest motiv s'au dat multe demisii, 157) chiar din cele mo-
tivate altfel.
Din cauza climei, daca nu prieste episcopului si-i
pune viata In primejdie 1").
S'au dat Si s'au primit demisii i pentru alte motive,
cum ar fi: prea marea lipsa, sareicia eparhiei i pentru
lipsa cunoVintelor necesare conducerii unei eparhii. A-
ceste motive constituesc insa o vina din partea celui care
a primit demnitatea episcopiei, fara sa se cerceteze arna-
nuntit, inainte de acceptare, sa vadia daca este sau nu
in masura sa corespunda greutatilor legate de aceasta
N. Miles, Canoanele, v. I p. 11 pag. 165.
M. I. Ghedeo n, II. fl. pag. 401; v. pag. 22 n. 71 prezenta
lucrare.
Pentru neinielegerea cu imperatul Leon Isaurul a demisionat
Patriarhul Gherman I la anul 730 refuzind si semneze tomos-ul imp°.
triva icoanelor. y, pag. 19 n. 55. Depunindu-si omoforul pe sf. mesa
a unel biserici a palatului imperial, Gherman ar fi spus : 'Eav elgt
' Icovag, 1362.kesi Re Et5 Tip/ {fawn:saw vopig yap oixoup2vixii-5 carv6Soty
xawo-ropilaaL níanv, ßaalleb", eauvatíti (cf. Ghedeon, II. II. p. 257),
Mitropolitul Dositei al Ungroylahlei, in demisia inaintate Domnitorului
loan Gheorghie Caragea. spune ce a fost isgonit dela Mitropolie, nu
si-a Ifisat turma fare pastor, asa cum este acuzat (cf. C. S. p. 379 nr.
CLXV11). Patriarhul Nicon al Rusiei care a fost caterisit pentrucii si-a
dal demista, la anul 1666, fare se mai revine, la cercetare a spus
demisioneazil din cauza persecutiei imperatului Alexie Mihailovici (cf.
Delicanis, op. cit. Ill, p. 121-123; dupe moarte a fost iertat de cate-
risire, op. cit. p. 197).
mire altele, vi pentru acest motiv SI. Origorie de Nazianz nu
s'a dus la Sasima pentru care fusese hirotonit episcop. cf. P. G.
XXXVII, epist. 48 (81) y. 439 - 446 ; Calinic al Alexandriei in demist&
date la 24 Mai 1861, in Constantinopol, arate cà nici clima nu prieste
sànAtälll lui vl nici mantuirea si aità trebuinfit spirituale a credincio-
silor crestini nu va cevtiga dace se va duce acolo. Are grije sà ada-
oge insil dà demisioneazii nurnai din scaun, nu si din arhierie:
,...'Evvoittat. Si Su htteig zapavrolíttivoi, TOîi1/Q6V011, oi,Sizrote tfig 'Aext.
eptocrúrrig..." cf. Delicanis, op. cit. II, pag. 142.

www.dacoromanica.ro
 Demisia din Preotie 45

demni(ate. De aceea odat& hirotonit, el trebue sil se su-

pun& Cu resemnare tuturor lipsurilor si sa se straduiasai
sa-si indeplineasc& indatoririle cu cinste, caci nu este
totdeauna nevoie de prea multe cunostinte, dac& se ad-
ministreaz& cu cinste. Altfel, unii ca acestia trebuesc in-
departati, prin caterisire.
De asemenea se intalnesc cazuri de demisii pentru a
se dedica lucreirilor §tiintifice. In asemenea cazuri tre-
bue sti se acorde dispensa' de indatoririle corespunzti-
toare demnitatei pe care o ocupa cel care se dedic& stu-
diilor si sti i se numeasca din oficiu un ajutor, dar sa nu
se dea si cu atat mai mult sa nu se primeasca demi-
sia pentru un asemenea motiv. Clericul trebue s& ptistreze
toata vieata, leg&tura cu parohia sau episcopia pe seama
careia a fost hirotonit.
Spre deosebire de practica celorlalte biserici ortodoxe
nationale, in care s'a impus doctrina canonic& a Bisericii
ortodoxe, ca un preot si in genere o persoana sfintit& nu
poate stl renunte la starea sa preoteasc& din motive per-
sonale si nici a utoritatea bisericeasca superioarä, careia
i-ar cere sa i primeasc& demisia din aceasta stare, din
astfel de motive, nu este indreptatita s'a aprobe o astfel de
cerere, pentruca numai prin sentinta judecatoreasca a fo-
rului competent un preot poate ti trecut in randul laicilor,
in Biserica ruseasca, prin decretul din 30 Aprilie 1724 si
prin art. 86 din regulamentul consistoriilor spirituale din
1883, s'a admis conceptiunea contrarti, stabilindu-se prin
regulament cum se poate ajunge la scoaterea din stares
oficiului sacramental si din fagaduinta monahala la ce-
rere proprie. i") Cele mai multe cazuri in care s'a aplicat
aceasta conceptie, sunt ale preotilor vaduvi si ale mona-
hilor care doreau sti se casatoreasca. Printeo interpretare
cu totul original& a canoanelor 26 apost. si 6 sind. VI ec.,
dar departe de continutul canoanelor, Sf. Sinod da a-
ceasta aprobare, intemeindu-se pe invatätura Sf. Apostol
Pavel despre castitoria a doua (I Cor. VII). Sf. Apostol
nu se refer& insti la casatoria a doua a slujitorilor sa-
cramentali, ci a laicilor. Cu aceasta practicti nu sunt de
acord nici canonistii rusi, care au artitat necanonicitalea
ei si gresita interpretare pe care Sf. Sinod o da canoa-
nelor amintite, ca s& poat& satisface cererea slujitorilor

169) cf. N. Mi/a?, Canoanele, y. I p. II. pag. 380 sf. Comentorin la

can. 21 trul.

www.dacoromanica.ro
46 lorgu D. Ivan

sacramentali, de a fi demisi din stares lor preoteasca.

In Biserica rom. catolica, Papa, ca cea mai Malta au-
toritate legislativa, poate sa primeasca demisia episcopilor,
pentru once alte motive, pe care le crede potrivite. De
asemenea poate sa dea si el demisie, deed socoteste ca
este in interesul Bisericii, Para a mai fi nevoie ca demi-
sia lui sa fie acceptata de Colegiul Cardinalilor sau de
all& autoritate 1.60).

Pentru ca o demisie sa fie valabila, pe langa motivul

canonic pe care se intemeiaza, trebue sa indeplineasca
si alte conditiuni, a caror lipsa atrage duo& sine nulitatea
actului.
Astfel demisia trebue sa fie data cu stiinta si vointa
libera" dupa o arnanuntitä i serioasa cercetare. De
aceea nu este valabila demisia data de altcineva si nici
daca a fost data in urma amenintarilor sau in momente
cand starea sufleteasca era turburata, sau a fost smulsa
prin inselatorie t").
Toate aceste conditiuni trebueE.c cercetate in mod ama-
nuntit de cake autoritatea superioara bisericeasca respec-
tivä, farti aprobarea careia o demisie nu poate fi vale-
bit& Astfel diaconii i preotii trebue sa-si inainteze de-
misia episcopului respectiv, iar episcopul, mitropolitului
sau sinodului eparhial 163) Se cunosc totusi si cazuri de
episcopi, care socotind ca au un motiv binecuvantat care-i
indreptateste la demisie, si-au parasit episcopia fArà sa mai
incunostiinteze autoritatea bisericeasca superioara 169. Pro-
cf. Can. 221 Corpus juris canonic!. comp. Adrian Conga, Le
Code de Droit canonique, Paris, 1927, t. I pag 227-8; comp. pag.
27-28 prezenta lucrare.
Can. 16. Sinod. 1-11 Canslantinopol: clink gsalw
i.maxoniv napamIcrritat.. Sint. At. 11 p 696. Chiar in cazul and se
constara cA demisioneazi de buniivole, clericut poate fi supus pedepsei
caterisiril, dacii motivul pentru care se prezintii demisia, nu este un
motiv canonic.
' 162) Prin inselillorie s'a putut ajunge la demisia patriarhului Trifon
al Constantinopolutul, ca sii poeta fi ales Teofilact, fiul
Leon Lecapen. y pag. 20 n. 60.
Sf. Grigorie de Naztanz si-a inaintat demisia din scaunul pa-
triarhal de Constantinopol, Sinodului 11 ec.; Eustaliu, a arui demisie
a formal obiectul epistolei Stnodului Ill ec. si-a dal demisia sinodului
eparhial al Pamfiliei si sinod. III ec. a recunoscut acestui sinod com-
peteniii complea de a hotiiri asupra demisiel lui Eustaliu.
Aslfel a procedat Meletie al Sebastiei (cf. Teodoret Ist. bis. 11, 27),

www.dacoromanica.ro
 bemiela din Preotie 47

cedeul acesta nu poate fi indreptatit, pentruca nimeni nu-si

poate fi judecator, chiar atunci cand se condamna pentru
gregalele sale. Procedeul urmat dupti formularul de de-
misie al Pidalionului, dei ingadue episcopului sa demi-
sioneze, inainte de judecatil, daca se gtie vinovat de un
pacat gray, care-I face nevrednic de a mai ramane slujitor
al altarului, nu indreptategte totugi pe episcop sa-si pa-
raseasca scaunul, fara a incunostiinta autoritatea supe-
rioara, Sf. Sinod.
In Biserica rom. catolica dreptul mitropolitilor gi al si-
nodului eparhial de a primi demisiile episcopilor din epar-
hiile respective, a fost micgorat treptat, acest drept reve-
nind astazi numai Papii, care poate sa aprec'eze in com-
pleta' libertate motivele
Pe langa aprobarea demisiei de cake autoritatea bise-
riceasca superioara, este nevoie ca demisia clericilor sa
fie adusa la cunogtinta i autoritatii politice 166).
Aceasta este conceptia care s'a impus dela inceput, in
raporturile dintre Biserica gi Stat, gi s'a practicat atat in
imperiul romano-bizantin, cat gi in Bisericile ortodoxe na-
tionale. Cazurile izolate din care s'ar parea cà imparatii
bizantini gi conducatorii politici ai Statelor nationale ar fi
avut rol exclusiv la numirea episcopilor gi mitropolitilor,
ca gi la primirea demisiilor acestora, sunt cu totul excep-
tionale Si neconcludente, intrucat chiar imparatii la care
s'au intalnit astfel de acte, au recunoscut competenta ex-
clusiva a Bisericii de a-si orindui chestiunile dupa doc-
trina si canoanelei Ei 107). Nu se poate trage, aga dar, o
concluzie favorabila parerii ca autoritatea politica poate

pairiarhut Martirie al Antiohiei (cf. Teodoret, 1st. bis. 1 20-22, Migne

P. G. LXXXV1, 176).
Papn nu este obligat, cand vrea s demisioneze, s astepte
vreo aprobare a demisiei, din partea colegiului cardinalilor, care tre-
bue incunostiintat de aceasta demisie act demisia se inainteaza
acestui cotegiu nu ca unei superioare, indreptatita sa aprobe
sau S respinga demisia, ci numai ca sa la din vreme, masurile ne-
cesare pentru alegerea succesorului.
Rolul autoritätii Politice la primirea demisiei clericilor nu poate
fi dectit acela pe care 1-a avut e la alegerea lor, adica de confirmare
a alegeril in spela a demisiei pentru a da caracter obligatoriu
in Slat actului respectiv. Un episcop si un cleric in general, nu poate
demisiona, am dar, direct inaintea autoritatii politice.
Justinian (Nov. CXXII1, c. 5) recunoaste sinodului dreptul de
a hotiiri singur asupra chestiunilor bisericesti, 1 numal dupa aceea
sa fie publicate st prin legile de Stat. comp. gi Leon Filosoful, Nov,
Vil vi Vill, care proclama legea bisericeasca drept iegea sa proprie.

www.dacoromanica.ro
48 larga D. han

primi direct demisia clericilor. In formularele de demisie

ale episcopilor i mitropolifilor din Ungro-vlahia se poate
gasi spriiin pentru oricare din accste pareri 168). Ceea ce
intereseaza Insà, cand este vorba de concluzie, este con-
formitatea sau neconformitatea procedeului cu doctrina
canonic& Caci daca' un procedeu este contrar doctrinei
canonice, oricat de indelungat timp ar fi fost practicat, el
nu poate dobandi caracter canonic.
Dupa dreptul Bisericii ortodoxe, °data primita demisia,
clericul devine laiel"), îi pierde toate drepturile cuvenite
lui dupti canoane, chiar si dreptul de a purta numirea
treptei in care se afla hirotonit 170), dar& de cazul cand
autoritatea canonica in drept nu i-ar fi acordat aceasta,
din gratie. In consecinta locul dimane vacant, ca si cand
cel demisionat ar fi murit si se procedeazti la ocuparea
lui, dupa normele canonice si legale.
\N.o,
....mr
" /'
Astfel episcopal Climent al Ramnicului (cf. C. S. p. 149, nr.
LKII) zice ...Am venit dup6. cum am puta! aici la scaunul domnesc
in Bucuresti i m'am ruga! de Stapanul mieu prea Sfintia sa parintele
Milropolitul tärIl Kirie Kirie Neofii si de Marta so prea luminatul
nostra Domn lo Grigore Ghica V. V., ca sà faca' mita ca slabiciunea
mea si si randulascil pa alt frote sa fie episcop la eparhia mea...";
episcopul Climent al Cervenllor (cf C. S. p. 159-160 nr. LXVII:
.-.am dat de acum demisiune... si las demnitatea prea sfintitulul meu
staret Mitropolitului de tarnova, D. Teofil, ca sil aleaga pe cel ce
are sil perneasen aceasta episcopie...` ; Mitropolllul Filaret al Ungro-
Vlahiei (cf. C. S. p. 278 nr. CXXII): ,...ma retrag din tronul mea
acesfa..., depunând sortii In manele prea inaltatului, prea piosului
prea blandului nostru Domnitor, pentru ca sä aleagli pre acela pentru
care Domnul va lamina cunostinta domneasen.." Tot asIfel pentru
preoli, care isi inaintau, de obiceiu, demisia primarului i acesta o
inainta protoiereului. Dosarele cu astfel de demisii le-am cercetat in
Arhiva Sf. Mitropolii. prin bunavointa Par. Diacon Gh. Moisescu, caro
le-a eranjat sistematic, pentru usoara cercetare v. dos. nr. 2/1877.
Demisia preotului lordache din Com. Milreni, Jud Ilfov : .Domnule
Primar, pentru motiv cil santa cu total povarnii in varsta batranetelor,
din care cauza vederea ochilor mi s'a curmat si mai cu osebire ea in
tot momentul simt durere, de aceia nu mai pot indeplini servicial
divin ce-mi este incredintat ca preot la aceasta comuna; vA rog dar
cu binecaviintare a priimi aceasta ca demistune pe de o parte; iar pe
de alta aratati locuitorilor a face sil fim remplasat ca altul spre a nu
suferi acest servida'.
14. 1. Gheddon, Kavo-vmai. Statntsi. , vol. I p. 13: .1Eeek
vrlaivog f rapwriaivog kabcóg ÉCITL.
.170) Asupra consecintelor demisiei, in mod amanuntit, vom insista
Intr'un alt aludía; Caracterul indelebilis al Hiroinniei.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro