Sunteți pe pagina 1din 89

la,l Qo*,fu ?. llu{tz.* .

,
ar^**<^l*t
4*?'-l-
Radu preda I !a,i1 ho.

% *,Ny*,o

BrsnRrcA rx Srer
O invitafie la dezbatere

Tip[ritd cu binecuvAntarea
LP.S. dr. Serafim Joantd,
Mitropolitul ortodox al Germaniei qi Europei Centrale

5CR1PT4
Redactor: M. Bojin
Tehnoredactor: Cristian Lupeanu
Cuprins
Coperta: Nicolae Filip
I. Cuv6nt l5muritor
Tiplrit la: Gl CTCURO s.o. II. Un proiect legislativ intre realizlri
gi agteptdri (11 teze) 7

III. Biserica in Stat 13


1. Argument: Limitele democraliei 13
2. Statutul Bisericii gi culteior in comunism t9
3. Contextul politic actual 23
4. Contextul conf'esional 2l
5. Provocarea post-modernl 30
6. Termenii juridici ai liberr[{ii religioase 36
7. Dimensiunea nafionald a credin[ei 53
8. Prozelitismul 58
f . inv[g[mintul confesional gi etnic 66
10. Patrimoniul cultelor gi asistenla socialI 69
11. Situalia din alte fdri post-comuniste 73
Excurs:
Biseric[ IOz
Modele europene de relalie intre Stat si
A. Primul model: separalia radicald 103
(,,modelul francez")
B. Al doilea model: identificarea totalI lO7
(,,modelul englez")
C. Al treilea model: cooperarea distinctd 110
(,,modelul german")
D. Un posibil model ortodox ,,:
(,,modelul post-bizantin")
12. Concluzii deschise 125
Foto coperta I; Ieremia Movild, tnAndstirea SuceviSa
) Note tzl
""tl @ Editura 5CR(Pffl,pentru prezenta edilie, 1999 ,/,
ISBN 973-9161-94-4 IV. Lege privind regimul general al cultelor religioase i
I. Cuvfint lfimuritor

Una dintre temele dominante de la noi, din ultimii doi ani,


a fost ffir[ indoial[ cea a relafiei dintre Stat gi Biseric[. O tem[,
ca atdtea altele, pe c6t de importantd, pe atdt de rdu inteleasl
qi, in consecinfd, prezentatS.. Brizanfa temei va fi pus6 in evi-
denl[ odat[ cu declarafia de la Alba-Iulia a Arhiepiscopului
Bartolomeu al Clujului, in primdvara lui 1998. intrebat de
cltre un ascult[tor din sal[, la sfirgitul unei conferinle sus-
finute la invitaqia filialei ASCOR, dacl iqi mai susfine p[rerea
potrivit cdreia Biserica trebuie s[ se menfin5. distant[ faf[ de
politic[, Arhiepiscopul Clujului a rdspuns c6, dat[ fiind situa-
1ia actuald, nu mai este de aceeagi pXrere, considerdnd urgen-
t[ 9i benefic[ participarea Bisericii intr-o formf, specific[ la
viala politic[. Declaralra a f ost receptatd intr-un mod foarte
diferit, dar va avea ecou la toate etajele decizionale qi pe intreg
egichierul politic. Este succesul imprevizibil, dar semnifica-
tiv al declara[iei.
Reacliile la declaralia Arhiepiscopului Bartolomeu au ar[-
tat precaritatea legislativ[ in care ne afldm de aproape un dece-
niu, f5r[ o Lege a Cultelor gi f[r6 o doctrin[ politic[ in care
elementul religios-cultural s[-gi aib[ partea cuveniti. $i aceas-
ta in conditiile in care, prin diferite gesturi ;i atitudini - de la
invitarea Regelui Mihai, reactivarea Mitropoliei Basarabiei qi
infiinfarea Mitropoliei pentru Germania gi Europa CentralS. Ei
de la coorganizareaintAlnirii ,,Oameni qi Religii", din august
1998, 9i pAnS la invitarea la Bucuregti a Episcopului Romei,
Papa Ioan Paul II, in primS.vara acestui an -, Biserica Orto-
dox[ RomAnd s-a dovedit in primul deceniu post-comunist,
marcat de instabilitate Ei de stdng6cii politice, principala fo([
i
integratoare, ambasadoarea autenticd a identit[1ii gi dezide-
ratelor societllii romdneqti.
Legea Curltelor este ,,Constitulia" relaliilor dintre Biserici II. Un Proiect legislativ
sau confesiuni gi Stat. Acest fapt motiveaz[ suficient necesi- intre realiz[ri ;i a;tePtflri
tatea unei dezbateri pe marginea ei, cu atAt mai muit atunci (1L teze)
cind se afl[ in stadiu de proiect. Paginile ce urmeaz[ nu sunt
insI determinate exclusiv de contextul legat de proiectul legis-
lativ, ci se doresc in egalI m5sur5 o contribufie, dincolo de
textul legii, la chestiunea mai larg[ a raportului dintre Stat qi L" Libertatea adus[ de schimbarea dintr-un regim dicta-
Bisericl intr-o lar5 democraticd si ortodoxil Multe dintre no- torial intr-unul democratic este in egal[ m[surh o qansl qi o po-
tatiile de mai jos s-au nlscut atfft din lectura cotidian[ a presei var[. Pentru Biserici qi culte $ansa rezid[ in posibilitatea unei
romAneqti si din disculii cu prieteni qi oameni de decizie din sporite m[rturii ;i lucrdri pastoral-sociale. Povara libert[1ii,
Jard, cdt si din confruntarea in ultimii cinci ani de studii cu uAi"X modul nefiresc de a face uz de libertate, se face simlit[
viafa confesional[ gi cur peisajul politic al Europei de Vest. la nivelui reialiilor interconfesionale printr-un necreEtin sen-
Ceea ce a rezultat constituie o provocare gi o invitatie in ace- timent concurenlial ;i printr-o sistematicl invazie a sectelor
la;i timp. O provocare pentru qei care s-au obiqnuit cu im- de tot felul. La nivel politic-social, libertatea recucerit[ nu a
provizalia sau fac uz selectiv de aceasta, qi o invita[ie pentru fost secondatl de un efort constant de recuperare a culturii
cei care i;i doresc un plus de claritate qi de nuanfe intr-un parlamentare qi istorice din perioada precomunist[. o.enor-
dcmeniu esen{ial al viegii sociale. m[ cantitate de ignoran![ ;i de superficialitate impovlreaza
In forml restrins[ gi bazate pe o varianti precedent6 a relatriile dintre societatea civil[ qi sfera religioasl'
actualului proiect legislativ, aceste pagini au ap[rut inilial in i, Dezbaterea pe marginea proiectului Legii Cultelor este
revista Renasterea a Arhiepiscopiei Ortodoxe RomAne a important[ din cel pufin doud motive. Pe de o parte, ea poate
Vadului, Feleacului ;i Clujului, motiv pentru care mullumesc ajuia Bisericile qi cultele s[-gi precizeze raportul cu Statul de-
pe aceastd cale revistei clujene pentru sprijinul generos acor- mocratic .si sd-;i formuleze aqtept[rile. Pe de alt[ parte, ea este
dat in vederea publichrii variantei actuale 1a Editura Scripta. un capitol esential dintr-o discutrie fundamental[ privind mo-
dul in care Statul post-comunist romin infelege s6-qi asume
Radu Preda gi s[ apere, cu neutralitatea gi echidistanta cuvenite, compozi-
Heidelberg, 17 septembrie 1999 1ia spiritual-culturali a corpului
social pe care sebazeazd..Dez-
t*t"i"u pe marginea proiectului legislativ a fost deschis[ de
aproape un an, odat[ cu publicarea unor largi comentarii in
revista clujean[ Renasterea. A venit momentul ca lucrul in-
ceput atunci s[ fie azi continuat la alt[ scar6, prin antrenarea
unbr parteneri corespunzltori din societatea civil['
3" Proiectul Legii Cultelor vine dup[ un deceniu de expe-
rienle deloc incurajatoare. Amintita invazie sectarf,, instalarea
in Romini afdri, un minim control juridic a tot felul de orga-
nizatii gi grup[ri cu caracter declarat religios, urmlrirea de
cetre acestea a unor scopuri oculte, raportul dintre prozelitism
sectare se vor vedea cel mai bine abia in urmltorul secol, c0nd
gi coruptibilitatea administraliei publice toate
- la un loc con-
stituie manifestlrile unui fenomen ce trebuie s[ dea de gindit
poate va fi prea tdrziu pentru corecturi de propo(ii. OricAt de
sensibil[ este clasa noastri politic[ la imaginea t[rii peste
legislatorului roman. oferind ;i garantdnd libert[1i, #era;i
hotare, prozelitismul nu poate fi niciodatf, un indicator serios
legislator este obligat sf, precizeze obtigaliile gi limiteie.
A."st al procesului de democratizare.
lucru se poate intdmpla numai prin folosirea unor termeni
fErd 6" O tem[ sensibil[ in politica europeanI post-comunist[ o
echivoc, precum diferenlierea limpede dintre curt gi asocialie,
constituie raporturile dintre majoritate gi minoritate. Acestea au
bazatd' pe criterii specifice in timp gi spaliu. prin delimitlri
cunoscut in ultimii zece ani o traiectorie periculoas[. Lozincile
terminologice adecvate, Legea trebuie s[ sublinie ze de o
ma- extreme ale reprezentanfilor minoritllii maghiare au provocat
nier[. specific[ legdtura dintre libertatea religioasI gi respon-
reacfiile nu mai pufin extreme ale anumitor cercuri romAneqti.
sabilitate.
Revendiclrile minoritarilor intr-o perioad[ de sdr[cie materi-
4'Recunoagterea Bisericii ortodoxe Rom6ne prin Legea
ald au compromis ins[gi ideea de noi drepturi. A le oferi pe
cultelor a titlului de Biseric[ nafionald este mai mult dec0t o
acestea flrd rest, p6n[ la capdt qi f[rd nuante, ar insemna nu
chestiune de cuvinte. F[ri si aduc[ cu sine privilegii, in
ciu- mai putrin decAt suspendarea limitelor impuse de mentrinerea
da protestelor care sugereazr acest lucru, sintagma d"e Bisericl
Statului de drept definit de chtre Constitulie. Atat din punctul
natrion al[ inseamnf, pentru Bis erica maj oritarE recun
oag terea de vedere al multiculturalititii, cdt gi dintr-acela al ecume-
unei nobleli care obligr. Este un act poiitic major, dincolo
de nismului, tendinla de a crea un sistem educafional confesio-
interesele de moment. Este un act de politicd ionstitu;ionald,
nal-etnic total izolat de mediul romAnesc majoritar, dar pe
arrtand direclia angajamentului politlc pe viitor. Departe de
cheltuiala acestuia, nu poate fi justificat[ in intregime cu ar-
a fi o formul[ conformf, doar trecutului istoric, sintagma
de gumentul dorintei de p[strare a identitElii. Legea Cultelor este
Biseric[ nalional[ oglindeqte'cu fidelitate prezentul viu al unei
de aceea chematb s[ readucl in memoria politic[ principii pe
Biserici ortodoxe in care toleranfa se completeazd fericit cu
o cAt de simple pe atAt de necesare: raportul dintre majoritate ;i
articulatr conqtiinlr identitar[ deschisd. clire valorile comune
minoritate se poate construi solid numai pebazele propor-
ale continentului european creqtin.
5" Legea Cultelor trebuie s6 transforme evidentul handi- tionalit[fii qi ale subsidiariffilii. Este motivul pentru care unul
dintre cAqtigurile reale ale gdndirii si acfiunii politice care se
cap al intarzierii legislative intr-un c6gtig. or, acest lucru
se pot dobAndi prin aceastd Lege este tocmai afirma{ia din arti-
poal: intdmpla numai prin dovedirea ci legislatorul gtie sd
colul7: Statul sprijind activitatea cultelor cu respectarea prin-
trag[ din experien[a ultimului deceniu concluziile care se im-
c ip iului p ro p o r; ionalit d{i i.
pun. una dintre aceste concluzii este necesitatea unei legis-
7" Problema inv5$mAntului confesional-etnic se leag[ di-
lafii care s[ pun5, limite clare prozelitismului. chestiunea rect de chestiunea patrimonialS. Legitimitatea reparbrii
atragerii prin mijloace necinstite a membrilor unei confesiuni
abuzurilor comise in deceniile de dominafie comunist[ nu
la altr confesiune sau sect[ priveqte nu numai viafa intercon-
poate insl incuraja o abordare necriticd a revendic[rilor patri-
fesionald, ci gi pe cea sociild,, atita vreme c6t provoclrile
ar prozelitiste stau labaza tulburirilor qi a tensiunii dintre co-
moniale. Restitutio in integrtun nu poate fi aplicatd f[rd a se
a
l-- \
munitili qi persoane. Efectele profund nocive ale invaziei fine seama de destinafia actual[ a unor imobile, majoritatea
incadrate in sistemul nalional educafional sau de asistenf[ me-
dical[. Solulia ar.trebui sX fle ori o amdnare a restituirii pAn[ al cultelor intr-un text norrnativ. Aqtept[rile corective sunt
la crearea de altemative, ori plata egalonatfl a despflgubirilor. nu mai pufin importante: precizarea cuprinsului prozelitismu-
Chemat[ s[ asigure cadrul general de funclionare a viefii reli- lui, enumerarea sdrbfitorilor religioase legale, o terminologie
gioase, Legea Cultelor nu poate oricum solu(iona singurl di- mai clar[ in ceea ce privegte definilia cultelor 9i valorificarea
ferendele patrimoniale, chestiunea particulard a patrimoniu- argumentului tradiliei istorice.
lui religios urmind sd fac6 obiectul unei legi aparte. lL'o Lege a Cultelor nu epuizeaz[ con{inutul relaliilor
8' Pentru cdgtigarea unei imagini realiste este necesarl dintre Stat gi Biserici, confesiuni sau asociafii cu caracter re-
comparafia cu lirile post-comuniste aflate intr-o situalie si- ligios. Ea ofer[ ins[ un cadru legal pentru iniliative ulteriore.
milari cu a noastrd. Urmdrind drumul legislativ din alte tr6ri Lltera ofer[ o libertate legitiml spiritului. Formulat[ strdmb,
post-comuniste, putem trage multe concluzii de folos. Fie cl ingust[ qi fIrS perspectivd, atentl doar 1a interesele meschine
este vorba despre Polonia sau despre Rusia, problema g[sirii alJmomentului,litera nu poate da naqtere decAt la o caricaturS,
unui raport just intre libertate gi responsabilitate, intre drep- spiritual[, compromi[and astfel iremediabil sensul libert5fii
turile majoritIlii gi cele ale minorit[1ilor, este la fel de acut[ ca p.nt* cei care, in Decembrie 1989, au proclamalilJatltancu-
;i in RomAnia gi, tot ca gi in RomAnia, supusl unor presiuni iilor: Exisr d Dumnezea / sau Vom muri ;i voru fi liberi!
ideologice de propo(ii. Mai cu seam[ din lungul gi anevoio-
sul drum legislativ din Rusia se poate desprinde o concluzie
valabil[ ;i pentru noi: modelul nu o poate lua inaintea realitl-
tii. Altminteri, corecturile la care obligd ulterior realitatea,
atecteazd. credibilitatea modelului. Iat[ de ce, mai cu seaml
in acest domeniu, este nevoie de la bun inceput, in mod pro-
gramatic, de o abordare specific[.
9' Specificitatea fiecSrei 16ri in parte iese in evidenl6 gi
atunci cAnd compar[m modelele vest-europene de relalie in-
tre Biseric[ qi Stat. Posibilul model din trErile cu majoritate
ortodoxl (,,modelul post-bizantin"), articulat prin luarea in
consideralie a prezentului istoric, dar qi a tradiliei de labaza
acestuia, se incadreaz[ intr-un peisaj marcat de trei modele
principale: de separa(ie radicall (,,modelul francez"), de iden-
tificare total[ (,,modelul englez") qi de cooperare distinct[
(,,modelul german"). Ultimele doul sisteme sunt cele mai
rlsp6ndite qi prezint[ pentru noi utile puncte de comparalie.
10" Realizlrile proiectului legislativ, deloc neinsemnate,
pot fi identiflcate mai cu seamd in recunoa$terea Bisericii ma- (
joritare a statutului de Biseric[ national[, in afirmarea prin-
,/i cipiului propo(ionalitllii gi in ancorarea angajamentului social
III. Biserica in Stat'

1. Argument: Limitele democratiei

Cdnd se vorbegte in presa noastr[ despre rela(ia BisericS-


I
Stat, sunt aduse la suprafal[ prejudechfile, adversiteille laice qi
t
I

$i
lipsurile de cultur[ general[ caracteristice modului de gdndire
I fErd nuanle'. Numitorul comun al celor care infeleg si se aven-
t
tureze polemic in aceast teritoriu tematic este frustrarea. O g[-
i sim la tot pasul, printre rd.ndurile oriclrei anahze sau lu[ri de
I pozilie ale cercurilor antibiserice;ti. Din lipsa unei institutii
majore fa1[ de care s[-qi toarne n[duful qi in funclie de care s[-qi
justifice starea de opozant, omul nostru post-comunist qi -
post-modern in aceea;i m[sur[ - se luptf, cu morile Duhului.
Biserica este unica structur[ social[ precedentf, comunismului
gi care ii supravie(uieqte. Aceastl continuitate, plltitl dealtmin-
teri foarte scump, trezeqte frustrarea celor care prin fire ;i in-
clinafie intelectual[ sunt slujbaqii sistemelor ideologice la
moOa.
Ideologia in slujba clreia se afl[ cei ce incrimineazh, azi
legdtura Bisericii cu structurile Statului qi rolul din ce in ce
mai activ al Bisericii in societate este laicitatea. Preluatd mai
cu seam[ in forma ei extrem[, n[scut[ gi promovat[ odat[ cu
Revolulia francezd,,laicitatea este expresia dorinlei de identi-
ficare fIrf, rest a spafiului public cu cel profan. in consecinlE,
este amendat[ sever orice expunere public[ de simboluri con-
trare profanului. in termenii acestei ideologii, prezenfasociald
angajat[ a R]sericii este un abuz qi un indiciu sigur de funda-
mentalism3. In vreme ce apologia profanului este luatd drept un
fapt de Ia sine infeles, apologia cre$tin[ este pusX ia col1, ing[- ll /.

duit[ in cel mai bun caz. Perversitatea pozitriei laiciste rezidd /'/.'/
/
/l
L<_/ in utilizarea dublului argument al ecumenicitltii gi al pluralis-
fl
E
ffi
$.

f
$.lir

kr
$,
mului. Tab[ra laicist[ ignor[ tocmai intoleranfa proprie, lipsa I dorinfa de a ap[ra, chipurile, pe cei care nu erau accepta[i de
l.
din rtnduriie ei a ecumenismului qi a pluralismului autentice. majoritate sau care se considerau neacceptali, dictatura ideo-
Atitudinea ideologic[ laicistS, d[ dovad[ nu numai de o t logic[ a minorit[1ii ,,luminate", instaurat[ in spaliul public, nu
enorml ignoranfd in ceea ce priveste istoria ;i rostul Bisericii, $li
mai acceptfl acum majoritatea. Se produce o scandaloasd rls-
dar cornpromite iremediabil insu;i sensul democrafiei, n[s- 'il ti.rrnare de roluri. Dintr-un toturu inclusiv, spa{iul public cLtce-
cutli in tiri care igi reclam[, inclusiv azi, rdd[cinile cre;tine. [,r rit inteligent qi insinuant de c[tre minoritatea dictatoriald,
Frl
Reclamflnd golirea de orice confinut religios a spafiului pu- L, devine vn totum substitutiv: se erijeaz[ in vocea rnajorit[1ii
blic, incapabil[ s[ accepte un dincolo, care nu depinde de fo4a f[r[ a comunica profund cu aceasta, aidoma nomenclaturii
;i de atribu{iile Statului si nici de capriciul unei minoritlfi comuniste. InvocAnd inigial pluralitatea de opinii, dictatura
ideologice, laicitatea ingrdde;te definitria omului social, subiec- ideologic[ invoc[ acum unitatea, consensul, corectitudinea
tul prin excelenf[ al democra{iei, de aici. Negdndu-i acestuia politicd. ControlAnd mijloacele de comunicare in mas[, avind
dubla raportare, la Biseric[ si la spatiul social, prin raportarea acces la instrumentele exerciliului politic, indiferent de par-
numai la cel din urm[, ideologia laicisti i;i descoperd deloc in- tidele care se succed, minoritatea dictatoriald vede in Biseric[
tdmpldtoarea legdtur[ cu ateismul militant al comunismului. singurul dupman. Deoarece corpul viu qi articulat al Bisericii
Diferenfa const[ in recunoa$terea principial6 a dreptului la este in stare sA contrazic[ zilnic eforturile dictatorilor de
credinf[, dar numai ca act personal, privat, lipsit de expresie opinie, s[ contrapund zilnic un mesaj altminteri, aga cum a f[-
public[. Comunigtii vor gAndi la inceput radical imaginea cut-o, subversiv, in comunism pini la disparilia sistemului gi
omului nou, pentru a ajunge in cele din urm[, fo4atri de reali- cum o va face mereu, pdn[ in zorii celei de-a opa zi, aim-
tate, s[ accepte faptul de a nu putea define controlul absolut, p[rdfiei lui Dumnezeu.
asupra trupului qi sufletului. Solufia comuni;tilor va fi de Ceea ce se ignord prin atitudinea du;m[noas5 sau numai ig-
aceea, dupf, tentative brutale de exterminare fizicd a reprezen- norantd a anumitor cercuri de la noi este faptul cd, intr-o cheie
tanlilor acesteia, ghettoizarea dimensiunii spirituale in spatiui echilibratd, exprimat[ printr-un dialog real gi prin respectul
consacrat. Solulia laici;tilor este alta: ghettoizarea prin rela- partenerilor, Biserica poate ajuta democratia noastr[ fragil[
tivizare a mesajului autentic, prin incurajarea unei false plu- sI-qi cunoasc[ pozitiv limitele. Pentru cL numai printr-o
ralit[1i in numele unui qi mai fals ecumenism. asemenea cunoa$tere a propriilor limite, dup[ jumltate de se-
Ei bine, tocmai in acest punct - pe de o parte interzicerea col de exces al Statului autoritar, se poate ajunge, in sfdr;it, la
arbitrar[ a manifestlrii publice a credinfei majoritare qi (re)fundamentarea specific[ a rolului Statului gi a compo-
susfinerea, pe de alt[ parte, a drepturilor oric[rui tip de mi- nenlilor sociali.
noritate - este atins[ democrafia in esen[a ei, prin ldrgirea Ste in firea oricdrei forme de putere s[ se viseze etern[.
atribuliilor acesteia dincolo de spafiul legitim. Democralia care Visul acesta este cu atdt mai periculos cu cAt el vine sI in-
nu face experienfa propriilor limite gi care, asemeni laicigtilor, locuiasc[, la noi, visul comunismului etern. Iatd de ce, tAnf,ra
iqi inchipuie cb are dreptul de a ocupa tot spa[iul public, sfdr- noastrl clasd politic[ are nevoie urgent[ de conqtientizarea
/1 gegte prin a deveni o formf, ascunsf,, dar eficient5, de dictatur[. propriei efemerit[1i, a propriilor limite. lmprovizata noastrl
iL' t</
I l-f- Prin exclusivism cultural, politic sau economic, dictatura clasi politicd are nevoie de un memento ntori, menit s[-i redea
| aceasta ii ignor[ pe cei care sunt de altX pdrere. Nlscutd din luciditatea qi gravitatea impreun[ cu serenitatea ;i responsa-
bilitatea. Or, dintre toate formele de organizare ale unei so- Cultelor exprimf,, in cele din urrnd, tendin(a Statului de a ti
ciet[1i, Biserica este cea mai in m[sur[ s[ mijloceasc[ o astfel creator de lege in toate domeniile vieqii umane. in perspectiva
de terapie preventivd. Prezentd in lume prin Intruparea MAn- iluministl a ultimelor secole, Legea Cultelor este dovada de-
tuitorului qi pregStindu-se cu qi prin Hristos pentru impdr[tria I pfuirii dualismului dintre dreptul profan qi dreptul canonic
lr
lui Dumnezeu, Biserica reprezint[ unicul corp social in care fl
I
(bisericesc). Faptul c[ aceastl dualitate, transformatd in Europa
timpul este citit altminteri, cu alte conotalii ;i pe altd scard de il
occidental[ intr-un permanent conflict intre papalitate gi statele
valori. Motiv pentru care, intrdnd in contact cu Biserica, cu suverane, trebuie dep[;it[, nu inseamn[ ins[ negarea unui rol
I
viafa cregtind qi cu ritmul liturgic aflat in centrul acesteia, specific definut de Bisericd in societate. Legea Cultelor doreqte
oricine care se aflb intr-o pozilie diriguitoare devine martor I in cele din urm[ sb, pecizeze cadrele exercitdrii acestui rol.
I
privilegiat al statorniciei duhovnice;ti, prinzdnd curaj pentru Dezbaterile pro si contra care au urrnat declaraliei Arhiepis-
I
propria lucrare;i preg[tind-o con;tient pe cea a generaliei ur- t copului Bartolonreu din primdvara lui 1998 au reuqit sf, pun[
:
mltoare. Participarea la timpul de dincolo de timp al Bisericii ir
cu claritate in evident[ necesitatea tratdrii temei remodel[rii ra-
nu inseamn[, de aceea, deznldejdea in fafa timpului restrins r
portului dintre spafiul spiritual gi cel profan, dintre Biseric[
al puterii profane qi nici inlocuirea unui determinism mate- h
ll
gi Statul post-comunist5. Legea Cultelor este piesa grea din in-
rialist cu un determinism transcendent. il
treg sistemul de leghturi clintre spatiul laic al puterii Statului qi
Leclia timpului Bisericii este in cele din urml simplX gi se li
celreligios. Din nefericire, Legea vine cu mare intflrziere.
reduce la indemnul fblosirii libertltii noastre, cu tot cu limi- $

Intirzierea are mai multe cauze. Mai intdi de toate, confe-


tele acesteia, in deplinl conqtiin[5 a ceea ce suntem in fala lui I
r siunile gi organizaqiile religioase invitate la formularea proiec-
Dumnezeu qi a oamenilor. Nefiind legatX organic de nici o I
forml de guverndmAnt, Biserica este in acelagi timp apt[ sl i tului legislativ vor practica constant o strategie de blocad[ fatl
dialogheze pozitiv cu orice form[ de conducere. Plasat[ prin de Biserica Ortodox[ majoritar[. Cu o tenacitate insolentl,
rostul ei dincolo de istorie, Biserica nu este mai pulin prezen- uniunea baptistd mai ales va obiecta la articolele unde numai
t[ in secvenlele concrete ale acesteia, precum MAntuitorul plindtatea m[surii poate salva litera legii de abuzurile inter-
Hrisos in Palestina lui Ponfiu Pilat. Deoarece rostul ultim al pret6rilor ulterioare. Nici cultele traditionale, precum refor-
Bisericii nefiind acela de a substitui organele de conducere, mafii qi luteranii, nu vor sclpa ocazia si-gi formuleze pozilii
detagarea ei poate fi tonifiant[. Recuperarea sensului vegni- intransigente. CAt priveqte Biserica Catolicd de ambele rituri,
ciei devine, in cele din urm[, indirect[ gi beneficd recuperare obiecliile acesteia vor fi ceva mai temperate, dar nu mai pufin
a sensului clipei. ferme. Toate la un loc, discutarea gi rediscutarea amenda-
Chestiunea limitelor democrafiei trebuie pusl;i in termeni mentelor Bisericii Ortodoxe gi a celorlalte culte si denomi-
juridici, drept limite ale Statuluibazat pe principiile demo- nafiuni vor incetini concretizarea proiectului legislativ, adu-
cratice de a fixa legi privind viafa religioasi. Este o chestiune cerea opiniilor la un numitor comun dovedindu-se pAnd acum
deloc nouil, dar mereu readus[ in actualitate de c[tre abuzurile practic imposibil[. Este motivul pentru care Secretariatul de
t .- Statului, lie c[ este vorba despre Statul comunist sau despre Stat pentru Culte a inaintat Guvernului ultimul proiect f5r[ ,4r
'{ I - orice alt5 form[ de guvern[mint absolut. F[r[ a intra in de- amendamente, aqteptdnd formularea qi dezbaterea nemijlo-
/ | \- taliile acestei problematicia; notdm doar faptul cd o Lege a cit[ a acestora pe cale parlamentarI.
Apoi, un factor incetinitor al drumului legislativ va fi slaba Ne propunem in cele ce urmeaz[ s[ schi16m, inainte de
voin([ politic[. In bunf, tradiqie de stdnga, PDSR-ul nu a ar[- analtzipunctual[ a principalelor articole, contextul politic,
tat un inters deosebit proiectului de lege. Actualul principal ideologic Ei confesional in care apare proiectul legislativ' Le-
partid de guverndmdnt, PNTCD, igi arat6, dupd o intArziere gea Criltelor nu este chemat[ sI reglementeze viatra religioasd'
de aproape trei ani, un spontan interes pentru introducerea c6t Ia ;i cum aceasta ar avea un caracter muzeal' Legea are in
mai grabnicX a proiectului in Parlament. Este o grab[ numai u.drr" Biserici, confesiuni qi organizafii formate din oameni
pa4ial salutar5. A fost pe de o parte firesc qi constructiv, ca in- ai vremii de acum, a$a cum fo4a politica chematf, sH o
voteze,
treg procesul redac[onal sE se consume departe de gura pre- Parlamentul, este prin defini{ie tributar[ clipei istorice. Iatl
sei, de falsele qi d[un[toarele polarizdri. AvAnd, pe de altd de ce, oricit ar p[iea unora de ,,profan", contextul
politic qi

ideologic al momentului trebuie la fel de bine analizat ca


parte, acum un proiect definitivat, dezbaterea publicd pe m[- qi
sur[ este mai mult decdt binevenith. princifiiile debazb,ale unei legi de acest fel. Procesul de tran-
Dezbaterea pe marginea proiectului final al Legii, inainte ,iti" Oin ![rile post-comuniste, provocafea post-modern6, pro-
sau in cel mai rdu caz concomitent cu discutarea lui in Parla- 1, zelitismul sectar, tragediile succesive din fosta Yugoslavie -
toate la un loc sunt dimensiuni diferite in intensitate qi impor-
$
ment, este necesarl deoarece nu avem in fa15 un simplu proiect d
ti
legislativ printre alte cAteva zeci care agteapt[ la comisii. in joc r, tan[[ ale aceleagi realitfilii in care textul legii doreqte s[-qi im-
i
,h
se afl5 ceva mult mai grav gi care nu priveqte doar Statul. Le- pun[ normativitatea. Iar pentru ca aceast[ dorinl[, comunh
'gea Cultelor este piesa juridicd esengiald a sistemului de leg[- r
bricarui act legiuitor, s[ fie qi indeplinitl, Legea Cultelor are
tur[, colaborare gi delimitare intre Stat qi domeniul religios. nevoie de un examen pe cit de responsabil privind trecutul,
pe
Pa4ial ratat[ pflnd acum, discufia asupra posibilului model de atat de lucid privind prezentul gi de credibil in viitor.
relafie Stat-Biseric[ in post-comunism trebuie repusd de cltre
proiectul legislativ prezent in circuitul tematic obligatoriu. Cu
greutatea;i seriozitatea cuvenite. Fdr[ isterii minoritare gi flrd 2. Statutul Bisericii qi cultelor in cornunism
ameninfarea cu Europa. Legea Cultelor intr-o fard ortodoxl
in proporfi e de 87 7o qi cu o istorie consistent[ in spate trebuie inainte de a vedea in ce context politic, confesional ;i ide-
sd iqi p[streze propriul specific impreund cu deschiderile de ologic este <liscutat proiectul Legii Cultelor, s6 recapitul[m
rigoare. Iar deschidere nu inseamn[ aici, in nici un caz, pros- hnille importante ale politicii regimului comunist fap de Bi-
teasc[ amnezie qi nici grija stupid[ de a mima neutralitatea sericd ;i iulter. Este o recapitulare deloc lipsit[ de moral[,
absolut[. Cu cdt sunt mai clare;i mai echilibrate articolele de atdta vreme cit ateismul comunist se reg[seqte intr-o mare
lege, cu atdt sunt mai mari qansele ca aceasta s[ fie, dup6 obli- m6sur[, cu alt nume gi uzdnd de alte mijloace, in laicismul
gatoria ,si grotesca repulsie a laicit[1ii, acceptat[ ca atare, ;tiut[ militant post-modern.
fiind varietatea modelelor de rela{ie dintre Stat 9i Bisericd in Agadir, regimul comunist se considera pe sine o viziune
Europa comunitar[6. Altminteri, ambigud qi dorind s5 fie pe completa urupru vielii gi, astfel, o alternativa la inv[!6tura Bi- //1
placul tuturor, legea nu va reuqi sd mullumeasc[ pe nimeni, sericii. Credinla cregtin[ va fi pusl intr-o grotesch paqalelI cu
,(Q ceea ce va fi pentru unii prea pufin fiind vdzut de ceilalli ca gtiinfa qi va fi combltuta printr-o sus(inutd campanie de eli-
q rloco'' ,-"-^l+^^-^ )^ -c- ^''1 -
fiind prea mult. hrlrqro
nililui pentru popor. Prin aceasta se punea in practic[ teoria lui seam[ sectele de provenien![ americanl vor fi instrumenta-
I
Marx potrivit cdreia, inainte de a fi eliminat complet,la nevoie lizate pentru oblinerea clauzei nafiunii celei mai favorizate);
ii
gi prin violen![ fizic[, sentimentul religios trebuie obligat sd Ii cenzura literaturii teologice gi fixarea unor tiraje cAt mai mici;
devinS. privat, exclus din peisajul social. Era urmlrit[ nu nu- li neutralizarea politic[ a eventualelor forle de schimbare, prin
rnai eliminarea prezenfei cre;tine din Stat, ci din intreaga so- combaterea cercurilor bisericeqti opozante sau prin mimarea
cietate: din gcoli, din armat[, din spitale. Aici se va ajunge colabordrii cu regimul, inclusiv a celor care se bucurau de
printr-o politicd consecvent[, prin evacuarea tuturor simbo- prestigiu moral.
lurilor creqtine din spa{iul public, prin excluderea profesional5 Relafia dintre Stat qi Biseric[ nu va fi in perioada comunistl
a celor care se deciarau conqtient ca apa(inAnd Bisericii qi de la noi una de dialog gi nici de colaborare in sensui firesc al
prin preten$a Statului comunist de a prelua grija pentru in- cuvintului. Va fi mai curind una de separalie dugm[noasd
treaga via[[ trupeasc[ qi sut-leteasc[ a cet[{eanului. Acesta este
ff unilateral[. controlul statu]ui comunist asupra vietii religioase
i
miezul utopiei comuniste: Statul ateu fo4eazd limitele di- I
nu a avut nici un moment sensul garant[rii continu5rii nestin-
mensiunii private, se insinueazb, drept atoatecuprinzdtor, otr6- gherite a acesteia. Controlul Statului era prin naturl qi scop
vind lduntrtc pe omul vechi in devenirea acestuia spre statutul i restrictiv. Acest fapt va conduce la formarea unei vieti reli-
de ont nou. Cercul se inchide perfect. Spiritul este declarat in l gioase pe doud niveluri: in timp ce Statul linea sub control
carantinl, iar lumea este asaltatd f[r[ rest de ntaterie, de la cel t ierarhia Bisericii, in acelagi timp, la nivel parohial qi mona-
[i
mai neinsemnat detaliu exterior qi p0n5 la cele mai ascunse t hal, va continua f5.ril intrerupere viafa liturgic[ specificd. O
[i
g6nduri gi sentimente. Experienfa extrem[ a acestei nebunii i situalie deloc de la sine inteleas5 in celelalte State comuniste,
t.
ideologice o vor face cei de la Piteqti si din alte temnile in care F' dar care, pentru a fi men(inutd, va necesita din partea ierarhiei
se va pune in aplicare reeducarea. l
Bisericii, dincolo de inevitabilele exagerlri carieriste comune
Pentru impunerea propriei forme de religiozitate, dincolo L naturii umane gi tuturor segmentelor sociale, un enorm pref
de spaliul concentrationar, Statul comunist isi va rezerva cu de
I uman, greu de b[nuit astdzi. Viala liturgicd va fi pentru Bise-
I ric[, f[r5. a exagera in nici un fel afirmdnd astdzi acest lucru,
la sine putere dreptul de control asupra Bisericii gi cultelor. I
t
DupI perioada de teroare a anilor '50, cdnd mii de oameni ai I starea de rezisten;d cotidiand timp de jumdtate de secol. Cei
Bisericii, fie ortodocqi, catolici sau protestanfi, vor fi trimigi in care azi acuzd, de pasivitate Biserica majoritar[ trebuie sl
t mediteze ceva mai mult asupra definiliei Bisericii.
lag[re qi inchisori - un adevdrat ecumenism al suferintei pen-
tru Hristos!8 -, organele de control de resort, in cazul nostru: Continuitatea liturgic[ a vielii bisericegti, in fapt singura
Departamentul Cultelor, vor continua in colaborare strdnsI cu formd autentic5 de continuitate a Bisericii in istorie, va fi in-
organele poliliei politice activitatea de control gi ingr[dire. tr-o m[sur[ hotlrAtoare rezultatul politicii inlelepte a vred-
Competen{ele acestor organe vor fi largi gi se vor concretiza in nicului de pomenire Patriarh Justinian Marina. Realist, aces-
cdteva directii: impiedicarea cdt mai mult posibil a activitdlilor ta era pregltit pentru o confruntare pe termen lung cu regimul
religioase (a scolilor duminicale sau a pelerinajelor, de exem- comunist. Aga cum spunea gi Arhiepiscopul Bartolomeu al .,I
plu); amestecul in procesul de numire/alegere a noi membri Clujului in admirabila evocare a personalit5fii Patriarhului Jus- ./_
in ierarhia bisericeascd ;i in cea a cultelor; influenlarea liniei tinian, al chrui ucenic a foste, o strategie pe termen lung pre-
politice a iegirilor Bisericii gi cultelor in strdinitate (mai cu supunea la vremea respectiv[ g[sirea unui modus vivencli, a
r*"
I

unui echilibru intre compromisul de suprafald gi asigurarea in Istoria viefii cre;tine cotidiene in deceniile comuniste este
profunzime a continuit5lii vie{ii bisericegti. Pentru aceasta Bi- in mare parte inci nescrisd. Tragediiie anonime consumate la
serica avea nevoie nu numai de ierarhi diplomali in relalia cu nivel de parohie sau umilinlele la care au fost supugi monahii
regimul, dar gi de propriile instrumente de supravieluire. Sub ;i monahiile, acceptate cu smerenie demni qi intru nddejdea
pretextul invitatiei adresate in 1948 tuturor cultelor din Rom6- unor vremuri mai bune, sau rlzboiul de toate zilele dus cu cen-
nia, de a depune Statutul $i Merturisirea de credinfd in vede- zura obtuzl qi insolenti sau cu agenlii Securit5lii atat de si-
rea (re)legalizdrii, Patriarhul Justinian va indemna qi coordona guri pe puterea lor fird limiti incAt nu-gi mai ascundeau iden-
formularea,s/a tuttrlui cle organiTare Si funcyionare a Bisericii titatea qi misiunea - toate acestea iqi aqteapt5 deocamdatd
Ortodoxe Rom1ne, si azi in vigoare, gi alcdtuirea McTrturisirii cronicarii.
de credinld, oper[ de mare vigoare, sinteze a tot ce avea teolo- Decembrie 1989 va glsi rela{ia dintre Stat gi Bisericd intr-o
gia ortodoxd romAneasc[ mai bun la acea o16. Prin cele doud situalie ingrat[. Pe de o parte, Biserica majoritar[ era acuzatd
documente, recunoscute deopotrivd de Bisericd gi de Stat, era de colaboralionism, iar pe de alt5 parte aceeagi Bisericl nu
asigurati Bisericii o pre{ioasi autonomie teologic-adminis- avea la indemdni nici o bazi legald pentru inceperea unei noi
trativ6. Pdstrarea acesteia va fi testamentul politic al Patriar- epoci in relaliile cu puterea politicE post-comunistE. Aceastd
hului Justinian lesat urmasilor sdi. ambiguitate dureazi de un deceniu. Dincolo de motivele in-
Construitd pe aceste baze, relalia dintre Statul comunist qi tdrzieii amintite mai sus, s-a ajuns in situatia de fali 9i da-
Biserica OrtodoxI RomAn[, privilegiati in ochii unor analigti toriti neputinfei clasei politice de dup[ 1989 de a intra in nor-
superficiali sau r5u-voitori, era in fapt o tentativ6 comuni de malitate cu o entitate pe care aceeagi oameni, inainte de 1989,
a profita la maxim de cel[lalt. Statul profita de neimplicarea nu au gtiut decAt sI o persecute sau, in cel mai feiricit caz, s[ o
politicd sau propagandistici a Bisericii, iar Biserica incerca ignore. Iatd de ce, votarea unei echilibrate qi drepte Legi a
sd scoatd cAt mai mult din ingrddita ei libertate garantate de Cultelor va fi nu numai un succes pentru recd;tigarea nor-
cetre Stat. Ultimii ani ai regimului ceaugist vor aduce cu sine malitifii relaliei Bisericii cu puterea profanE, dar nu mai putin
cilcarea in picioare Ei a ultimelor rezerve formale ale Statului un semn de normalizare a raportului puterii politice fali de
fa(A de autonomia Bisericii. Pe lAng[ instrumentalizarea punc- Biserici gi de celelalte culte.
tua16 a unor oameni ai Bisericii, atra;i fatal de orientarea pro-
tocronist[ gi de na{ionalismul bizar al comunismului romi-
3. Contextul politic actual
nesc, regimul nu se va ru;ina si intervini masiv gi sd ameninle
insdgi structura debazd a vielii bisericegti. Planurile de de-
Partenerul actual de dialog al Bisericii - clasa politic[ post-
molare a Dealului Patriarhiei, 1987-1988, vor fi punctul ma-
xim de incordare intre regim gi BisericE. Numai invitarea in comunisti - se gdsegte intr-o profundi 9i vizibili crizd. DupI
jumEtate de secol de ateism, nu este de mirare cd Parlamentul
Romdnia a Patriarhului Ecumenic Dimitrios I de Constan-
care va fi intens presa occidentald,
urmiriti in chruia ii este inaintat proiectul Legii Cultelor se distinge printr-o
tinopol, viziti
va detuma voinla maleficd a regimului comunist. Alt[ soartd
gravI inculturd teologico-istoric6, ceea ce explicd s]aba arti-
vor avea, din nefericire, locaguri precum Mindstirea Vdcdreqti culalie identitard a doctrinei politice"'9i fenomenul de migralie
de la un partid Ia altul. Pulini dintre politicieni par sE priceapd

23
lucruri pe cAt de sirnple pe atAt de greu de aflat f[r[ o pregltire P6n[ la realizarea unei linii directe de comunicare ;i de
corespunzdtoare sau fdr[ o intuilie politic[ autentic[. Ne;tiind dialog intru respect, suntem confruntali cu impostura la toate
de unde vine istoric;i doctrinar, omul nostru politic vede viito- palierele decizionale. Cd impostura politicianistd, dublatd la
rul doar in termeni personali. Nu are simt istoric, pentru a face noi de ignoranfa mogtenit[ de la vechiul regim, este pericu-
istorie. Nu pricepe mizele puse in joc gi se mird de haosul creat loasd, e un adev[r unanim recunoscut. Gradul de periculozitate
de actul lui politic. Pentru acest e$ec, de vin[ sunt mereu a/1ii. H iese mai cu seam[ in eviden![ pe marginea unor texte legisla-
iilr
Integrarea in EU Ei in NATO capdt[ conota{iile unui impera- t, tive de felul Legii Cultelor. Aici, substanfa juridicd nu este
tiv magic, insfl dinspre exterior spre interior, de unde gi grija [;
nici abstractl ;i nici concret[, nici foarte noud si nici foarte
I
excesivl pentru imagine, dar nu gi pentru realitatett. f veche, aparent cunoscut[ qi totu;i neclar[. Cum nu avem un
,*:
Este adevlrat, pe de alti parte, cd nu puteam a;tepta dupd $*'t
model clar de relafie intre Stat, pe de o parte, si Biseric[ si
c[derea comunismului s[ apard peste noapte o clas[ politicl &.,, culte, pe de alta, orice este posibil. De la separa[ia f[ri rest si
r
veritabill, pregdtitd sI facd fa([ exigenlelor multiple ale mo- flii:
"q pdn[ la indiferenfa binevoitoare.
mentului. Dar dacl tot facem politic[ din mers, ar trebui m[- i&,
ikli Lipsa de claritate in acest punct se leagi de lipsa de clari-
car sX recunoagtem acest lucru. Nu copillria democraliei este 'il tate asupra geopoliticii rornAnegti. Christian Daudel, fbst di-
condamnabil[, ci copil5ria democrafilor care se cred maturi. a,
rector pentru relatii interna(ionale la Fundafia de studii in
Consecinla tireasc[ a lipsei unei clase politice pe m[sura con- t domeniul aplr[rii din Paris, nota despre geopolitica qi speci-
juncturii ar fi trebuit sX fie asumarea de cltre cei care ii gin Ir
ficul confesional al Romdniei:
,$i'
locul a con;tiinfei de a scoate maximum dintr-o perioad[ de in registrul cul'tural, romdnii sunt clin ce tn ce nrui cott-
trecere. In ceea ce priveqte relagia cu Biserica, nu avem gtiinf[
:$ri

,
gtienli de necesitatea istoricd de consolidare a iclentitityii nct-
de o consecventd muncd de informare a parlamentarilor, prin trii l
lionale tnfaya unei instabilitdti europene tn creqtere. Demers
lecturi sau int0lniri, asupra temelor specifice. Lipsegte pdnl h, legitim Si pertinent tn sensul tn care clore;te sd t;i aclucd o
, ':r
aculn un centru de informare, aga cum lipsegte gi o reprezen- t'
r
contribulie pozitivd la echilibrele geopolitice tn regitnrc. in
tare permanent5 a Bisericii majoritare pe lAng5 cele dou[ Ca- r
fapt, tnconjuratd de lumea slavii preocupatd de dereglciri et-
mere qi pe ldng[ Guvern, cum este cazul Bisericilor Evaghe- $,
h
'[i]
nice, aflatd tn avanposturi tn raport cu lrunea turcofond qi is-
lic[ qi Catolicl in Germania, de pild[, care s[-;i asume un rol {li
,Sri lamicd, Romdnia are tot interesul sd t;i proilxoveze tradi;iile
mediator-consultativ menit s[ preintAmpine gafe ce pot costa li l.
ancestrale de latinitate;i ortodoxie. O tezdtnvogd stabile;te
inclusiv electoralr2. in acest sens, proiectul actual al Legii Cul- cd aici existd, poate, stdlpii solizi ai statuhd-nafiune romdnesc.
ti
telor face un prim pas c[tre normalizarea relatiilor dintre culte .hi
Cu doud condiSii. Pe de o parte este irnperativ ca aceastd re-
il
qi organele demoCratice. in paragraful\2 al articolului 29 se flec{ie sd nu se complacdin logica trecutului, ci sdfie tnclrep-
,$.
afirm[: Si tatd spre viitor. Pe de altii'parte, opliunea trebuie sd Jie laicd,
RepreT.entan;ii cultelor religioase alt dreptul de a partici- ;i sd nu se inchidd tntr-o forntuld religioasd resffAnsdn.
pa ca invitasi la dezbaterea tn Parlament Ei tn Contisiile aces- Afirmatiile lui Daudel sugereaz[ limpede necesitatea inte-
tuio, a proiectelor cle acte nonnative privitoare la viasa reli- grlrii dimensiunii specificului confesional in datele geopolitice
gioasd, la activitatea cultelor, de educalie ;i cle tnvdlitmAfi, de ale politicii constitutionale ale cdrei linii generale se las[ orien-
)LP
,--\- I
asistenld sociald Ei de patimoniu na{ional. tatd, politica de conjuncturd a partidelor venind la putere prin
schimb[rile electoralero. Potrivit acestei politici de bazd, con- terne a unur Birou de observare a activitityilor sectelor
gtiinla trecutului trebuie tradus[ astfel in termenii viitorului
;i a
organizaliilor cu caracter declarat religios2u. La nivel euro-
politic, iar nu redusd la un prezent valorificat folcloric. Mai [t pean, Parlamentul de la Strasbourg a adoptat in 1996 o ho_
mult, formularea portretului geopolitic gi prin prisma dimen- t5rare privind necesitatea intrririi controlului asupra sectelor
siunii religioase trebuie asumatd conqtient qi militant de dis-
fi
ti'
necesitatea unui schimb de date referitoare la secte intre statele
;i
fi:-

cursul laic. Echilibrat, fdrd sd confunde laicitatea cu ateismul, membre2r. Recent, Consiliul Europei a aprobat un raport pri_
acest discurs este mai mult dec6t onorabil ;i se poate auzi ori- vind activitatea in Europa a sectelor gi pericolul reprezentat
unde in Europa occidental[. Cdt privegte formula religioasd de cltre anumite secte, mai cu seamf, in Europa de Est.r.
restritnsd, Daudel vrea probabil sI spun[ cd identitatea reli- in Rom6nia, unde, pe fondul s5r5ciei, al ineficienlei ad-
gioas[ ortodoxo-latin[ nu exclude recunoaqterea unei multi- ministrative qi al lipsei de cadre legale bine precizate, secte
culturalit[fi confesionale, a alterit[trii. Ceea ce, datd fiind tole- de toat[ mdla intreprind nestingherit actriuni di prozelitism
ranta romaneascd proverbiald gi in condiliile unei invecinlri de tranzaclii economice, nu avem la ora actuar[ un .ontrol .fi-
;i
t'ertile, nu a fost niciodat[ pus[ serios la indoiald. cient asupra acfiunilor ilegale sectare. De ra preluarea, camu-
Toate aceSte aspecte ar trebui sI intre in cdmpul de in[e- flati sub -T1sc,a organizafiilor umanitare, a caselor de copii
legere al noului proiect legislativ. Legea nu-qi poate permite sl sau a grldinitrelor qi taberelor qcolare, sectele se infiltreazd.nu
lase spafii albe sau formuldri pe jumitate, la indem0na inter- mai pulin in politicd gi in economie. ,,priv atrzareareligioasi..
pret[rilor distorsionante. Astfel mutilatd, Legea va rlm6ne a Rominiei nu trebuie sr fie l[sati la voia intereselor p..cr*
pentru o bun[ perioad[ de timp f[r6 urm[ri concrete in politi- privatizarea economic[. tn joc se afld doar ,,monbpolul"
ca Statului confruntat t[cut, dar masiv cu tnvazia sectarf, 9i cu unei Biserici majoritare, ci insr;i'ufiinla corpului social. Motiv
influenfa ocult[ a acestora qi, intre timp, inclusiv a Islamuluirs. pentru care proiectul Legii Cultelor are nevoie atdt de o cla-
Exemplul Parlamentului german (der Bundestag), care in ritate interni - in care limitele de control ale Statului s[ fie la
legislatura anterioar[, la 9 mai 1996, hotdra infiinfarea unei fel de clare ca gi cele de activitate ale organizaliilor cu carac-
Comisii cle anchetd asupra a;a-numitelor secte ;i psiho-grupe, ter declarat religios -, cdt ;i de o armonizare corespun ztrtoare
aratd ci nici chiar un Stat consolidat democratic gi economic cu restul legislaliei,.de la cea privitoare la proteclii sociald
precum Germania nu las[ la intAmplare problema influenfei pdn[ la Legea Audiovizualului
;i
negative asupra societ[1ii a organizafiilor care, sub paravanul
- astfel inc6t din banii con-
tribuabilului majoritar sE nu fie pl[tite structuri suprapro-
libertltii religioase, duc lupta pentru putere gi bani'u' Orice gu- p.orf ionale nereprezentative, i ar acelagi contribuabil, su
slin[tor
vern congtient politic gi gindind pe termen lung, aclioneazd' financiar al releviziunii Romine, s[ nu ajungf, in situalia de a
in acest mod. Parlamentului francezii este ?naintat anual un ra- fi supus unei sistematice campanii de iteiiare prin filme 9i
porl privind sectele din Fran[a''. Guvernul austriac a demarat emisiuni de calitate moral[ si artistic[ indoielnici.
intre timp crearea la Viena, in Hofburg, a unui Institut de do-
cutnentare asupra sectelor, institut aflat sub patronajul Con-
ferin{ei europene a miniqtrilor pentru familie't, iar Parlamentul 4. Contextul confesional
austriac (der Nationalrat) intenlioneazfl infiinlarea unei comisii
{{- de anchetd similare celei din Bundestag-ul germanre. Parla- Peisajul confesional romanesc post-comunist in care apare
mentul spaniol a aprobat infiinlarea pe l6ngd Ministerul de In- proiectul legislativ este m[cinat de conflicte gi de interese con-
trarii. Sindromul caracteristrc rezidd, gi aici, a$a cum era de logul ecumenic dintre Biserica ortodoxf, qi confesiunile nls-
agteptat, in raportui dintre majoritate gi minoritate, dintre cute din Reform[ se consumd mai curdncl Ia distanfi, intre
Biserica Ortodox[ majoritard qi confesiunile qi cultele mi- eparhii ortodoxe gi eparhii sau institufii din Germania, de
noritare. Este leitmotivul rapoartelor din str[in[tate referitoare pild['s. chiar dacd nu exist[ conflicte directe intre ortodoc;i qi
la viafa religioasd din RomAnia. Ecumenismul local ce exista
luterani sau reformafi, aga cum existd intre ortodocgi
inainte de 1989 qi care nu era doar de circumstanld, Conferin- ;i gre-
co-catolici, starea de spirit poate deveni criticr in Transilvania
lele teoLogic:e interconfesionale depun mlrturie23, a fost minat
de grijile fiecdruia pentru propriile probleme, fbr[ indoial5 nu-
- spafiu prin excelenf[ al invecin[rii interconfesionale si in-
teretnice -, dacr se continur politica de sprijin suprapro-
meroase qi acaparante, dar mai cu seam[ de aparitia unui sen-
po(ional din partea Statului a minoritdtii confesionai-etnice
timent concurenfial necregtin.
in detrimentul unei majorit[1i care este buni numai sr pld-
Printr-un discurs in care se amestecl stAngaci agresivitatea
teascd impoziteleru.
cu atitudinea de victim[, sectele neoprotestante nu inceteazd
Rela,tiile ortodoxo-catolice sunt cele mai intens mediati-
s[ se pl6ng5 de discriminarea la care sunt supuse din partea zate qi au cunoscut in ultimii opt ani o evolu(ie regretabil[]r.
majorit[1ii ortodoxe qi a Statului complice. Este trecut[ cu Este limpede, pentru cine are ochi s[ vad[, c[ dorinl-a Bisericii
t[cerea politica expansionist[, faptul cd din 1990 incoace Catolice de ambele rituri, latin ;i bizantin, este reactu ahzarea
Romlnia a fost, dup[ Rusia, linta predilectd a prozelitismului
concordatului. Lucru care se vede prin intervenfiile surprin-
sectar in Europa de Est. Peste 300 de secte gi gruplri au incer-
pufine pe marginea proiectului legislativ inilial. iuto-
cat sf, se instaleze in RomAnia, unele cu mai mult succes decAt 1[tor de
Iicii nu vor s[ se ocupe in detaliu cu o rege care nu e:puizeazd,
altele. Concurenfa va atinge in primii ani ai deceniului apo- in viziunea lor, registrul juridic al relaliei cu Statul.'in agtep-
geulto. Chiar sectele cu vechime vor protestafa\trde noii venitri
tarea momentului politic propice pentru un nou concordai, i-e-
qi vor reclama o ordine pe care ele, primele, au stricat-o in ur-
rarhia catolic5, in speld cea catolico-oriental[ (greco-catolicd),
m[ cu un secol. Activitatea sectelor, vechi qi noi, nu se limi- nu este mai pufin combativd pe teren qi in instanfe. provocrri
teaz6.la c0gtigarea prin prodagand[ de noi membri. Influenfa prozelitiste qi sute de procese cu parohiile ortodoxe, actual-
politico-financiard este principala arm[ a invaziei sectare. mente pe rol la dif'erite instanfe, otr[vesc relafiile dintre cele
Dup[ faza zgomotoasl de la inceput, suntem de cAliva ani in doud Biserici. Problema patrimoniului greco-catolic se afl[ in
plin rlzboi tlcut. Fdr[ s[ fi cunoscut treceri in mas[, sectele se centrul dialogului dintre episcopatur greco-catolic
preg[tesc pentru o confruntare pe termen lung gi gtiu foarte ;i cel orto-
dox din Transilvania, inceput la sfArgitul lui octombii. tws qi
bine ce atuuri propagandistice au intr-o 1ar[ candidat[ la EU ;i aflat acum la a treia rund[. Ndddjduim cE, vrzita pontificall
la NATO. consumat[ in primlvara acestui an va reu;i sr dea un impuls
Confesiunile nlscute din Reformi,luteran[ gi reformatS, ecumenic qi irenic consistent gi rturabil acestui dialog ,u io-
suferi in mod vizibil de dublul compex minoritar, confesional timpl[tor numit al reconcilierii2r.
;i etnic. DispunAnd ca qi sectele de surse financiare din afar[, Biserica ortodoxr majoritarr este confiuntatx dupr cr-
ele au reusit in anii de dupd c[derea comunismului s[-gi pun[ derea comunismului cu un c6mp sociai qi pastorar imens qi
a
la punct o retea filantropic[ deloc modest[, dar la care pAn[ ardtat pdnf, acum cr infelege sd-gi onorezJin umitele posibi-
acum ortodocqii au doar parfial acces sau nu au deloc. Dia- lititrilor datoria iubirii de aproapere. pentru a merge inir mai
departe, pentru a contribui substanlial la efortul de acoperire a repunerea in func[iune a ierarhiei valorilor, in Europa de Vest
nevoilor sociale qi suflete;ti, Biserica se adreseazd Statului qi este declarat[ moartea oric[rei forme de ierarhie. Ceea ce cautl
reclam[ din partea lui o asistenfd finaciard proporfional[ cu unii s[ reuneascd, este la ceilalli deja pulverizat. in domeniul
numf,rul celor c[rora Biserica le vine in ajutor prin viala ei politic, lucrurile stau ins[ exact invers: dac[ Vestul se conso-
liturgic[ gi prin apostolatul social. La inceputul democratriei lideazd, ca sistem omogen, Estul este mecinat de tendinle qi
parlamentare post-comuniste, Biserica Ortodox[ igi reafirmb miqc[ri centrifugale. Germania se unific5, iar in Balcani apar
viziunea teologicl a independenfei fald de Stat gi aceasta trei state noi. Multiculturalitatea care integreaz[ in Vest ajunge
deoarece Biserica nu are nici o obligalie funciard faf[ de nici argument de segregalie in Est. Pluralitatea in consens a unora
un sistem politic. Pe de o parte, ea colaboreazd iconomic cu devine la ceilalli o pluralitate de consensuri, adicd in fond lip-
toate formele de conducere uman6 - f[re ca aceasta s[ insemne sa oriclrui consens.
oportunism perpetuu - care, la rAndul lor, dau dovadl de des- Ceea ce la unii este expresie a identitltii, este la ceilalli
chiderea corespunzltoare. Pe de alt[ parte, Biserica nu uiti dovad[ de fundamentalism. Aceasta explic[ tensiunea pro-
drepturile care ii revin prin natura lucr[rii ei in societate gi gramatd dintre orice tip de majoritate gi orice tip de minoritate,
reclaml din partea Statului o atitudine conform[ compoziliei dintre drepturile individuale qi cele colective. Otrlvirea cu
confesionale a corpului social pe care acesta sebazeazd. Noua bun[ gtiinf5 a raportului dintre majoritate Ei minoritate face
Lege a Cultelor este de aceea chemat[ s5 gdseascd formula imposibil ceea ce era posibil inainte de comunism, adic[ un
separlrii in substanf[ ;i a colabor[rii in atribute dintre spafiul anumit echilibru de interese. Firescr-rl de a exista o majoritate
social si cel spiritual, sarcin[ deloc u;oar5 in momentul ideo- qi mai multe minoritXgi se degradeaz5 intr-un nefiresc rdzboi.
logic gi istoric in care ne afl[m. Ne vom opri de aceea,inainte Cu o tenacitate explicabild numai prin interese majore, ide-
de anahza cAtorva teme principale ale proiectului legislativ, ologii lumii acesteia au reu;it, trezind ;iincurajAnd frustrflrile,
asupra contextului ideologic, mereu prezent in fundalul ac[i- s[ transforme anii de dup[ c5derea comunismului intr-un haos
unilor politice, dar nu mereu llmurit exprimat. al rlfuielilor gi revendiclrilor. In loc sE fie avut loc mult a$tep-
tata intdlnire intre dou[ jum[tali de istorie, intre Est si Vest,
lumea estic[ a intrat in deriv[ sub ochii vinovali gi complici ai
5. Provocarea post-modernl unei lumi vestice oarbe la specificul ;i valorile rdsdritene.
Rdzboiului rece al deceniilor de dupd cel de-al doilea r[zboi ii
Negansa cu care ne luptdm este de a ne afla intr-o Europ5 urmeazd,r[zboiul fierbinte al post-modernitetii. Iar dacd primul
post-comunist[ la Est gi post-modern[ la Vest2e. Boala nu este rlzboi a luat sfdrqit, este greu de prev[zut cAnd gi cum se va
astfel doar apanajul unei jum[t[ti de continent. Ne afldm cu sfArgi cel inceput acum un deceniu.
tofii deopotrivd in convalescen![3o. Tragediile sucbesive din fosta Yugoslavie constituie o ama-
In vreme ce de la post-comunism se a;teapt[ restaurarea r[ lecfie de post-modernitate. Nu numai nalionalismul desuet
principalelor leg[turi dintre factorii sociali izolali sau anestezi- qi criminal al fogtilor comunigti aflafi incd la putere, demascat
i;\ a(i de cltre comunism, post-modernismul se ocupS tocmai de cu fermitate de cdtre ierarhia Bisericii Ortodoxe SArbe, tre- )c)I
' { r\r'/\ suspendarea acestora in numele unei autonomii a segmentelor. buie f[cut responsabil pentru v[rslrile de sdnge, ci qi, nu in "Fl
L-
in timp ce, dupd c[derea comunismului, Europa de Est caut[ ultimul r0nd, modul in care Vestul democratic a qtiut, cu cinis-
i
mul specific celui puternic, s[ tran$eze intre minoritlfi care propaganda regimului de ra Beigrad in ceea ce priveqte
repri-
nu-l intereseaz5 - sArbii din Bosnia, de pildl - gi minorit[1i marea albanezilor kosovari :
care il intereseaz[ - albanezii din Kosovo. Asupra acestui Nuvreau sit justific crinte. Totuqi, pentru lunrcatrttreagci,
punct ar trebui sI ne oprim o clip[ si s[ amintim faptul, prea sdrbii sunt vinovati pentru toctte. Faptul cd cle partea sdrbd
a
pu{in cunoscut publicului larg, cI Biserica Ortodoxl Sdrb[ a fost purtat un rdzboi murtrar nu tnseantnd cd ceilarti tlLt aLt
condamnat de la bun inceput orice form[ de violenl[ gi de fdcut acelaqi lucru. Eu am trdit 34 cre ctni tn Kosovo. o parte
crim[. Mai mult, ea a dorit s[ se implice activ, cu realismul pe a populaliei albaneze a pregdtit de clecenii curdyirea
etriicd a
care il posedl grafie lucrdrii pastorale la fala locului, in gdsiiea regiunii Kosovo de sarbi. Noi, sdrbii, crorim crrepturi egare
unei solu{ii pentru conviequirea sdrbilor gi albanezilor in Ko- si
democrasie, dar ace;ti albanezi doresc sd cloriine.
1."..1 l,n
sovo. La tratativele de la Rambouillet a dorit s[-;i exprime fost de mai multe ori acuzat cd a; fi un reprezentart at icreii
punctul de vedere gi sI sugereze solulii o delegalie sdrb[ negu- serbiei mari. Rdspunsul ftrcu este urmd.toittl: Dacd o serbie
vernamentald format5 din ierarhi ortodocqi, in frunte cu epis- mare nu se poate reariza decil nunrui prin crimd, atunci
re-
copul Artemie de Raska si Prizren (Kosovo)3,, qi din membri nun!.la a$a ceva. Dacd o serbie micd'nu poate menyinutd
ai opoziliei sArbe. L[sa1i s[ a$tepre zadarmc la po(ile locului fi
decdt, iard;i, numai prin crimci, suttt de itenreii tmpotrivit.
reuniunii, tratati cu arogant[ atit de c[tre mediatorii occiden- $i chiar dacd a; fi singurul sArb clin lume ;i nu o; puteo
tali cit qi de cdtre proprii oameni, de c[tre oficialii s6rbi qi al- supravieytti decdt numai prirt crilnd, o; refuza
banezi deopotrivd, delegafia nu a reugit s6 transmit[ mesajul de
;i acest lttcrurr.
Iresponsabilitatea cu care liderii oficiali de la Belgrad
au
reconciliere qi de glsire a unui numitor comun intre pozifia provocat reactria durd a vestului condus de America,*oricum
dur[ a regimului de la Belgrad ;i revendic[rile extreme ale al- incapabild s5 priceap[ rhcllcinile istorice ale conflictului,
banezilor din Kosovo. La sf6rqitul unei intregi zile de a;teptare urmirile catastrofale ale pdcii forfate, teroarea <ieclansati ;i
de
umilitoare la porqile castelului din Rambouillet, Episcopul ucK sub ochii truperor KFoR ;i exodur in mas[ at popuialiei
Artemie declara cu amlrlciune presei: sdrbe, motiveazf, din plin participarea Bisericii ortodoxl
S6rbe
Delegayict sArbii reprefintd (...) nwnai pe sociali;tii lui la efortul pa;nic de schimbare i regimurui. Biserica
este che-
Milo;evici ;i pe neocomtmi;tii soliei acestuia. (...) Dacd amfi mat[ sd reconstruiar.l:?9u ce politicienii, afla{i at0t de o par-re,
avltt increclere tn ace;tia, nu ne-am fi aflat azi aici. Singura cflt gi de alta a baricadei ideologice militare,'au distrus.teea
solufie pentru Serbia este sii devind democraticd. Iar acest
;i
ce fo(a armei a distrus in cateva zile, in virtutea logicii
sim-
lucru este imposibil atdta vreme cdt MiloSevici se aftd la pu- pliste a identific[rii riului gi binelui, va fi reconstru]t
intr_un
tere. Noi dorim o soluyie care sd tmpiedice exodul sdrbilor timp infinit mai lung si cu o energie ce va rrebui sd fie infinit
clin provincie (din Kosovo)". mai nuanfat[ gi mai atent[ la destinele personale qi colectivero.
Fdr[ sE se fi dorit profetice, cuvintele episcopului ortodox Provocarea post-modern[ gi urm[riie ei s0ngeroase in
Bal-
de Kosovo se vor adeveri lp nu mai putin de jumdtate de an cani aduc la lumina zilei gravul dezechilibru dJputeri

r)
..\ ')
| )'---J
dup[ ce vor fi fost rostite. Intr-un recent interviu, Patriarhul
Pavle aduce aminte de faptul cI Biserica Ortodoxl a propus
inc[ din 1992 un guvern de salvare nalional5 gi rlspunde la
acuza{ia adus[ Bisericii Ortodoxe SArbe, de a fi susfinut tacit
clderea comunismului. in rxzboiul rece erau ingajate
blocuri de state diverse unite prin duqmanul .o,irr. Blocul
comunist se lupta cu cel capitalist, NATO se infiunta
de la vargovia. Confruntarea post-modern[ nu mai
de Jupx
doul

cu pactul
;l
este intre
o alianl[ Ei alta, ci intre o mare putere economico-militard, invecinarea este transformatd in dugm[nie
cea a Vestului, gi un numlr de state f[r6 putere ale Europei qi situatria de mi-
noritar, resimtrit[ ca permanent, oiense
de Est. Rusia joacd rolul unei mari puteri, fiind in acelagi timp partea majoritarului. $i;;i;;aie ain
dependentd vital de resursele economice pi tehnice ale Vestu- Provocarea post-modernd este bazatd.pe
lui. Noutatea mai constl ;i in faptul c[ nu se mai confruntf, . imensa ipocrizie a
celor puternici. Cei care igi.vor fi persecutat
Estul cu Vestul, ca jum5t5[i de continent qi lume, ci se con- primii minoritilile,
sunt cei care astdzi incurajeazi minoritrur.
frunt[,,esticii" cu,,vesticii" sau,,pro-occidentalii" cu,,na[io- urtorr. sil."rrru
din orice alt motiv, dar nu dintr-acela
nali;tii" aceleiagi [[ri sau regiuni. Fie c[ este vorba de con- ui rar"r*pela.i"rin"i
proprii' Guvernur american nu a recunoscut
flictul armat sirbo-albanez sau de cel politic romdno-maghiar, nici pa'ne azicrima
impotriva umanitalii petrecutd oouia
terenul de luptl este acela;i pentru ambele tabere gi mereu se ru masacrarea indienilor.
Nici Fran{a nu-qi aduce aminre cu prrcere
afld la mijloc acelaqi lucru: raportul dintre majoritate gi mi- milare a germanilor din Alsacia. Nici
d" ;"lir;J. u.i-
noritd1i. Minorit[trile imping r6bdarea majoritdlii la limitd, iar nu-gi fac probreme de c.onsJiinfs pentru
Austri" iirl.i Urg*i,
cAnd majoritatea devine categoric[, Vestul reac[ioneaz6, gi cir- secorele ae imperiatism
multietnic. Aqa cum nici Rusia ql nl.i
cul mediatic poate incepe. Ucraina
s[-qi corecteze orientarea fa{[ de minoritili, "r^r".ga"a"r.
Inainte de a folosi armele de foc, r5zboiul post-modern inclusir-iuia a"
cea rom^neascd. in fapt, toate starele
uzeazd, din plin de armele mijloacelor de comunicare in mas5. ur-99 for@ penrru a_ajunge la o unitate ;;i;;il,"'a" ,ri#ia"r,
Rizboiul din fosta Yugoslavie este un eveniment militar-po- nafional[ eficientd
politic qi economic. $i niciun stat dintre
litic instrumentalizat, de ambele p[4i, in intregime prin ca- celeputerni.. Li ,u
ar fi dispus s[ se antreneze intr-un joc
nalele de comunicare". Ma;in[ria dezinform6rii este perfectb. intern de-a autonomia
etnica. Pentru cd toate statere put.*i."
Eticheta de extremism sau fundamentalism odat[ pus[, nu se de aziqtiu
limite.le pluralit[1ii. or, tocmuia""ste "ur.'rrrt
scapd de ea decdt dup[ un secol. Sdrbii sunt in congtiinfa me-
state sunt primele care
intrelin, printr-o poriticr a duritrtii a
diaticd a germanilor de acum un popor de criminali. Iar aceastd $i sentimentalismului
deopotrivI, haosul pluraritrlii etnice din
imagine este prezenti in mintea unui popor care, la rdndu-i, a De unde concluzia la indemAn5, cI fhrile est-europene.
suferit pi mai suferl inc[ de pe urna identific[rii cu regimul lui dubl;;".;la; o,],1.rr_
expresia unei politi"i in .u." minoritrlile
Hitler! Statisticile de la noi au aritat cum, la inceputul lui :lt::,1f]::re
ooar tnstrumentul. sunt
1996, doar 7Vo dintre maghiarii din Transilvania vedeau in re- Din nefericire, de.provocarea post_moderni;tiu
lafia cu majoritatea romdneasc[ o problem[, pentru ca ultimele sd facl cel
mai mult uz conduc[iorii confesionari
sondaje s[ indice un procent de peste 40Vo. $i aceasta in con- ai minoritalii".. crrrr
episcopul ui reformat de la Orade a,
ditriile in care din 1996 incoace drepturile minorit[1ii maghiare
L6szl6T;k;;
FIr[ sd dlm ap, la moard teoriilor mai vechi qi ; ;;;;;.itf ..

au fost sporite, iar reprezentanlii acesteia participl substanfial mai rol J"rp."
conflictul religios mondial gi despre impl4irea gr-p.i
,
I

la actul guvernIrii. Ce indic[ aceste cifre, dincolo de orice qi i

lymi] intr-o zon[ ,,civilizat*, proL**to_carolicl I

i
tentativi odioasd de a pune semnul comparafiei intre Kosovo qi intr_alta i

,,barbarr" ortodoxo-islamicI, nu put"m sd nu constu,an, I

gi Transilvania? Ele indic[ faptul c[, odat[ deschis[ prin cam- narea periculoasr a identit[1ii confesionale
unL"]

i:jh panii de pres[ cutia resentimentelor sau odati indus[ falsa


nevoie de noi drepturi, spirala revendicirilor nu mai are sfdrsit.
minoritare' Nrscut in minfile telor frr[
post-modern caplt[ un paradoxal
d"
in revendice.ile
ou.r.r."
a]iat in Bisericii" ,i
.eru"rrr
.*r"
j
I

i
siunile minorit[1ilor, devenite ;i ele, de bun5-voie, instrumente Paritiit)3', adic[ de diferenfiere intre asocialii ;i culte, drep-
politice. Efortul ecumenic din perioada de dinaintea comu- turile celor dintii l[murind pozitiv * iar nu doar negativ, prin
nismului, care s-a n[scut tocmai pentru a depfui falsele bariere interdicfle - ceea ce au specific cele din urm[.
puse de rdzboiul rece, este ast[zi minat in profunzime. Egois- Generozitatea pfincipiilor cu care incepe proiectul legisla-
mul qi 161na minorit[1ilor confesionale capdtd dimensiuni alar- tiv este conform[ declaraliilor qi tratatelor interna(ionale privi-
mante. Nu numai refuzul inclp[{Anat de a recunoa;te rolul toare la drepturile fundamentale ale omuiui. Respectarea aces-
Bisericii Ortodoxe RomAne ca Bisericl nalional[ este simp- tor libert6li din partea Statului este r[spunsul la respectul fa[[
tomatic, dar qi seria de pretentii fat[ de Stat pentru sprijinirea de legile statului din partea celor care fac uz de libertrlile re-
qi finanfarea diviz[rii conqtiinfei qi corpului societ[fii rom6- cunoscute qi garantate. Articol 1 din proiectul de Lege sun[
negti. Motiv pentru care, in ceea ce prive;te proiectul legislativ astfel:
aflat in dezbatere, numai o Lege a Cultelor avdnd la baz[ res- Statul romAn respectd;i garanteazd libertatea de gdnclire,
pectul fal[ de principiul propo(ionalit[tii dintre numdrul de de con;tiinld, de credin;d ;i de religie oricdrei persoane cle
credincioqi Ei ajutorul subsidiar al Statului gi dAnd ;anse de pe teritoriul Romdniei, tn conforntitaie cu Constitiyia, cu legile
manifestare identitar[ minorit[1ilor istorice, poate evita trans- ldrii, cu pactele ;i tratatele intentafionale la care RomAnict
ferarea pe tlrim confesional - cel mai ugor inflamabil qi cu ur- este parte.
mlrile cele mai imprevizibile - a provoclrii post-moderne. Articolul 2 din proiect defineqte libertarea religioasl ca fi-
S[ vedem, in cele ce urmeaz[, in ce m6sur[ proiectul Legii ind dreptul fiec[ruia de a avea sau de a acl.opta o religie sau
Cultelor infelege sI atenueze din isteria revendicativl qi s[ o credin{d religioasd (s.n.).
pun5 nu numai relaliile generice dintre spafiul religios qi cel Mai jos se precizeaz\,, cd, nimeni nu poate.fi constrAns sci
profan, dar qi pe cele dintre diferitele Biserici, confesiuni gi adopte o opinie sau sd aclere la o credin{d religioasd contrctr
organizalii, pe fdga;ul juridic al normalit[1ii. conving e rilor sale (s.n.).
Articolul din proiect preia terminologia Articolului 29 $ 1
din Constitugie:
6. Termenii juridici ai libertlfii religioase Libertatea gdndirii ;i a opiniilor, precum ;i libertatea cre-
din{elor religioase nu pot fi tngrddite sub nici o fonnd. Ni-
Ceea ce surprindea de la bun inceput in formele anterioare meni nu poate fi constrdns sd adopte o opinie sau sd adere la
ale proiectut Legii Cultelor era nu atit lipsa definiliei explicite o credinld religioasd contrare convingerilor sale (s.n.).
a cultelor, cit lipsa unei delimitlri clare intre culte ;i asocia- Sunt dou[ registre care se suprapun in mintea legislatoru-
liile sau fundaliiie cu caracter religios. Nici proiectul actual lui romAn, dar care intr-o Lege a Cultelor au nevoie de delimi-
nu exceleazd prin precizii terminologice. Redactorii romAni ffiri. Si aceasta nu pentru c[ intre cele dou[ libert5li, de opinie
ai proiectului legislativ nu sunt singurii aflali in aceast[ situa- qi de credinf5, nu ar exista o leg[tur5, ci pentru faptul cI pe cele
tie. $i alte 1[ri, inclusiv occidentale, se confrunt[ cu limitele doud libertati, luate separat, sebazeazd. dou[ realitdli diferite. ,-)
definitiei juridice a cultelor. Motiv pentru care se folosesc cu riscul de a fi acuzali de artificiu de limbr, distinclia tre- a
definiyii de lucru gi se aplic[ mai cu seam[ un sistem cu doud buie fdcut5. Necesitatea ei este evident[ deoarece numai in
a)k- clase de paritate tn trepte (Zwei-Klassen-System gestufter funcfie de ea se poate defini ceea ce este un cult religios prin
ceea ce nu este acesta. O asemenea abordare diferenfiat[ elimi- de organiT,are a vie;ii religioase tn RomAnia
.Formele sunt
n[ confuzia dintre afirmarea pozitivl a libert[1ii religioase si cultele religioase.
dreptul, interpretat ca atare, de asociere pe temei religios flr5 cum aceast[ afirmafie nu rezolvi chestiunea definitiei de
a se fine cont de limitele legale ale libertlfii. Este in fapt ceea lucru, de care depinde atitudinea principialr u stutuiuinu
nu-
ce in dreptul german este infeles pnn sistentul cu doud clase de mai fafd de cultele recunoscute, ci maiiu seam6
fafd de aso-
paritate tn trepte, un sistem care, fIr[ s[ fie discriminatoriu, ciafiile religioase care aspir[ la acest statut, paragraful
urmi-
menline o limitl clpr[ intre permisivitate gi non-permisivitate, tor adaug[:
cea din urmd avAnd principial perspectiva de a fi abolitl in In Romdnia funclioneazd, de asemenea, asociayii
cazll in care o asocialie cu caracter religios se inscrie in ca-
.dasii cu caracter religios.
;i fun_
drele legale ale cultelor recunoscute. F[r[ s[ defineascr direct cultele, textul trimite la distincfia
Cum proiectul romAnesc al Legii Cultelor vine intr-o epocl esenlial5 dintre cele dou[ forme de organizare a
viefii reli-
a grijii fa![ de drepturile individuale, grijI justificatd printre al- gioase, in culte qi asocialii sau fundafilcu
caract"r r"rigior.
tele de barbariile petrecute tocmai in acest secol, el debuteaz[ F.ste un progres insemnat atata vreme
cdt ripsa unei miiime
prin propozilii juridice menite sd sublinieze atagamentul le- precizii terminologicg a1fi proiectat gdndirea legislativ[
pe o
gislatorului romdn fa[[ de aceste drepturi. CX legislatorul se traiectorie periculoasd. $i aceasta deoarece degJaba
se stipu-
orienteazl primar dup[ texte legislative intemafionale, se vede leaz[ drepturi, dac[ nu se precizeazdcine face ,L a"
et" qi cin"
cu ochiul liber. in art. 18 din Declarafia universal[ a drep- nu. Teoretic, plecdnd de la afirmarea garant5rii
libertdgii reli_
turilor omului se afirmd: gioase, care cuprinde in sine libertatea de asociere
qi cea de
Orice om are dreptul la libertatea gdndirii, de con;tiinld manifestare - libertdtri, repetrm, legitime gi de
care fac uz in
;i religie; acest drept include libertatea de a-qi schimba reli- primul rdnd cultele tradifionale oricine se poate
,i*tr uirut
gia sau convingerea, singur sau impreund. cu alSii, atdt tn pu-
-,
de o Lege a cultelor. in afar[ de curtere deja iecunoscute,
pot
blic, cAt qi privat, prin tnvdydturd, practici religioase, cult Si pretinde recunoa;tere ulterioari un num[r innnit
de alte apantii
tnde p lini re a ri turilo r (s.n.)". la orizontul propunerilor religioase. Neutralitatea
stututri p.in
Aceea;i triad6 terminologicX - redusd curent la dubletul care acesta este obligat s[ recunoasca noi culte,
dac[ acestea
religie-convingere - este preluat[ in Pactul interna(ional cu intrgnesc condifiile prevlzute de lege, ajunge ,a
fi. i";;;."_
privire la drepturile civile ;i politice, ratificat qi de RomAnia, tatl drept permisivitate flrd granile.
gi in Conven(ia european[ pentru apdrarea drepturilor omului sa fie obligat s[ precizeze ce sunt curtele
-Fera ca valoare
;i a libert[filor fundamentale, qi aceasta ratificatl de fara noas- teologic[, lucru ce nu intrE in atribufiile puterii protur.,
t"-
tr[. Enumerarea celor trei feluri de libertate - de ghndire, de gislatorul roman precizeazd,ce sunt acestea in comparafie
cu
constiin![ ;i de religie - nu poate fi luat6 drept punct de ple- organizafiile gi asocialiile cu caracter declarat rerigifs.
care pentru o eventualI identificare sau interschimbabilitate a ritul sistemului cu doud crase cre paritate tn trepti,
i, ,pi-
aceasta nu
acestora intre ele. inseamni discriminare, ci realism, at6ta ur"*" .hi )
itriri, ,a-
x
-
f,)

-t
Articolul4 nu oferd o definilie a culteloi, ci se mulqume$te manind neutru, constat6 realitatea confesional[ a
momenturui,
numai cu o constatare: fdri sd inchidl porfile pentru o evolu{ie ulterioarl.
Definilia cultelor trebuie descifrat[ din prevederile arti- zentarea m[rturisirii de credinf5. Printre aceste condilii nu se
colului 23 privitoare la conditiile in care se recunoa$te un nou reg[sesc elemente dupl plrerea noastr[ esenliale: 1" istorjcul
cult. Acesi articol, la rdndu-i, trebuie citit in paralel cu arti- acelei organizagii cu caracter declarat religios; 2" dovada cI
colul 63 ce precizeaz[ condiliilor de infiin(are a unei asociatii este recunoscute drept cult sau drept asociafie in cel pu[in trei
cLr caracter religios. ldri democratice din Vest gi in cel pu{in trei {[ri post-comuniste
Articolul 23 Prevede: (dupb principiul practicii comparative si al reciprocititii le-
in ca<.til in cire Lm grup cle crecli,cio;i, avAntl identitate gislative) gi 3'rolul pe care il au cultele deja existente ;i recu-
cloctrinardr proprie; cloie;te sd se constituie tntr-Lm cult reli' noscute ca atare in procesul de recunoagtere a unui nou cult sau
gios, se va^ctcliesa Secretariatr,tlui de Stat pentru Culte, de- a unei noi asocialii cu caracter religios. S[ iulm aceste ele-
tm A,d, t n v e cl e r e a re c o mcu tcl dr ii r e c uno a E t e r i i, urmdt o
"p
are I e mente pe r6nd.
docwnen,te: 1_l!.o".ul*gJgggzgggI9_spliq{e_I99uno_a$ery?_drep-tcult
1. Expttnerea cle motive ctsLtpra temeiurilor care iustificit sau EreFiasocialie; ad i c I iec u n oasterea c aracte iuini flc]eI-.
cererea cle recunoa;tere a cultului religios: po.zitin@+-utillU jUlqqaieq_t-gpcini_c1g.i-
2. Lista cu numele, prengnele, varsta, actul de iclentitate, solicit[rii. Organizafii n[scute din teroare sau din inqellciune,
odresa aclepyilor t,iitorlului cult, semnirtura. Numdrul acelora iffi a66trrca legilor morale, nu pot oferi garanfia de a fi parte-
ner social al Statului. in lipsa unor criterii interioare, de naturl
dintre acte^p;ii viitorului cult care swtt cetd{eni rontAni cu
clomiciliu it RomAnia, trebuie sdfie cel pulin 0,57o din totalul teologic[, Statul dispune de criterii sociologice ;i juridice. Or,
popttlatiei ldrii ta data tiltimului recensdnitnt; modul in care o organizafie in{elege s[ le respecte se vede cel
3. Mdrturisirea de creclinYd,' mai bine nu numai in m[rturisirea de credint[, dificil de jude-
4. Statutttl de organiz.are ;ifwtclionare ("') cat ca fiind anti-social[, dac[ nu este ca atare formulat5, ci
Articolul 63 se referd la condiliile pentru recunoaqterea mai cu seamd in drumul prin istorie. Cum insd majoritatea or-
ganizuiliilor cu caracter declarat religios sunt de datf, recent[,
unei asociatii cu caracter religios:
fn caail tn care wt grup de credimcio;i, avAnd itlentitate istoricul, la rAndul lui, nu este un criteriu singur suficient.
doctrinard proprie, cloie;te sd se constituie tntr-o asocia1ie .
2 I 4 gl i c a rea p r gc t i c i i c g1n--pq $Iryg*ar_g1ll ngtp:-qlr_ry g 1:

cu caractei integral religios, se va adresa Secretariatului de ggg{rtg]ggiqlqliye este utili intr-o dubl5 p-erspryJfyg Pe de
Stat pentru Culte, depttiAncl, in vederea autoriZdrii
preala- Ep arte, Gmn ali€aid doiin! a-Statulm ro man- d6 aI ni ere I a
bile, urmdtoarele clocuntente... practica legislativI internalionalX, iar pe de alt[ parte aratd
urmeaz[ o list[ de condilii formale: lista cu membrii; ex- cum aceast[ aliniere Ily sg p-logygg plln copigry, ci presupune
punerea de motive asupra cererii de recunoa;tere drept cult; un proces propriu de judeCatA tnaldilpo:{nie a realitdlilor.
,totutrl cle organizur" gi funcfionare, precum 9i m[rturisirea Astfel, argumentul c[ o organizalie religioas[ este recunos-
de credinfd.
cut[ drept ,,Church" in Statele Unite ale Americii, de pild5,
Recapitulam.;i sintetizlm condiliile formale pentru re- este lipsit de greutate gi nu poate obliga legislatorul romdn s[-l ')
cllnoa$terea unel cult sau a unei asocialii cu caracter religios: ia in ionsideialie, din dou[ motive: mal intdi, te{llg1yl (a
-dg
conditia numeric[ (a c[rei dovadl este lista membrilor), ex- *;Cbph*qqu gg!! gu arg.aceeagi acoperire in cele doul sisteme
punerea de motive, statutul de organizare 9i funcfionare, pre- JgI4l. ; ap oi, re c un o a.sidib a s ta t u I ui?-tc' nlfl;e lilrc 6'' iffi -
_i
plic[ in Rom0nia cu totul alte obligalii ale Statului qi alte drep- alte trdri, ir1-Agglrglia de exemplu:.ACK
turi ale cultului respectiv dec6t in America3e. IatI de ce, drep- = Arbeitssemein_
schaft christlichen KiiEhen/ eimsiliul de
__-,-1*^ sv lu.ri
ruvru 4t gileridilor
al ulJgllullul
tul romQg ALe Loa!9_-ry1-e-tiy-e_!e q[ ge Af_i_9-11-!_qzA..m.ai curdnd dup[ cest coniiriu ai putea pGiuq d.ato.i.?6ilo^iri,
. 9el y_9s"!-eur9p-e"-a-u, plai apropia! ca istglig pi" pentalital-g5lg*cel
-p,o
u ti v _i s titu r) ar.
practicat il _Bg*4lig. CAt priveqte recunoa$terea in {[rile post- **H::::: ;,:.
liii competenfd nu 1T.T
b
poate garanta1l ! ;E p.i u
.
comuniste, condilia nu este lipsit[ de un folos practic, atAta
legitimiiJt", r"rigiJ"ra, .i
(re speJt*.u Co, itit, gi
vreme cAt organizalri care au un anumit statut gi un anumit *iL"3,9 :.g 191vild ei, a ordin ii de
m91av-qr!) a pretendenfilor la staturul de-{rept
profil in Vest, pot avea alt statut qi alt profil in Est. Ceea ce este Wrbl!:lor
Hotarand numai de la sine putere, f[r[ s[
cult.
in Vest o pat[ de culoare intr-un peisaj oricum foarte pestril, {in[ seama de opinia
cultelor deja recunoscute, Statul se instituie, pe
poate fi in Est, pe fundalul vacuumului juridic gi al crizei eco- de o p'arte,
drept instanf[ hotrrdtoare intr-un domeniu care, prin
nomice, un pericol la adresa siguranfei individului qi chiar a ,rl,uro
separirii dintre sfera profani qi cea rerigioasd, nu poate
Statului. sa-i
apa4ine in exclusivitate, iar pe de art[ pirte rezeazicapitarul
Credem c[ nu este nevoie s[ accentu[m cAt de important[ de incredere pe ca.re cultele deja recunoscute
este expunerea comparativ5 intr-un domeniu in care amenin-
il defln din'partea
statului odat[ cu recunoa$terea lor ca atare. Statul nu poate
f[rile cu democrafiile occidentale, cu spectrul ruginii mondiale, delega complet responsabilitatea recunoaqterii unui
nou cult,
sunt la ordinea zilei. I-egislglgrul ryrydn- t1e"!u!_e- s[ _s,e r-4pgrteze dar poate oferi acestui proces de recunoaqtere un
la ry9d9le gis,isteme-Cxiste:tG, pe care ilsr nu e9t_e_g-blig?f.qE sultativ mai amplu ;i mai temeinic. in acest punct,
;;;"r-
voinfa po_
_l".gpigZg-. Dreptul comparativ are menirea nu numai de a gdsi litic[ este obligar[ s[ facr diferenfa dinrre ,trut.jiit.
c[ile pentru o minim[ uniformizare a dreptului internafional, men lung gi cele pe termen scurt. Recunoa;terea f" ,"r-
unui cult nu
dar gi de a ardta specificul fiec[rui sistem juridic nafional in poate fi punct de program guvernamental
parte. Comparatia are intr-un caz precum cel al Romdniei qi un
iau rezultatui unei
conjuncturi pllm[dite din gantaj ideologic ru, .o.upti;.1,,,-
rol confirmativ, anume c[ ne afl[m pe drumul autentic al de- plicatiile acestei recunoaqteri depbgesc granilere uoinl"r
mocratiz[rii, atAta vreme c6t actele noastre au un coeficient pu-
litice qi morale ale momentului.
de inrudire fundamental[ cu cele ale altor 1[ri care, precum In aCest context nn putem
nrrtam dec0t .^-^-.^r^---
Germania de pildd, au flcut experienfa inceputului democra- ., 1n ffglt contexr, nu do^Ar saluta
.^1.,+^ prevederea
din ar_
tic de la zero. Acesta este sensul apelului constructiv la Eu-
trcotuLZ8 a prezentului proiect legislativ: 1

Jr::::fiatul de ,Stat p.erytyu Culte s"oysriruig^91n _C_q11pj[iiI


ropa, un apel din nefericire transformat de secte intr-unul de-
€gls ullgjy ql
+-g!:Y!aa!:Y q I cUU9."!91
cU
|t"e.! o 1 rrytigiogse
e I is io s e
s "tn vvederqt"ana"lizd.rii .uno,
e ct e_r ss'in aj ir;i:;;"' in o,
'/
magogic gi intr-o sperietoare eficace in spafiul politic actual, .tL? ? t: gr r t KlLefl p r ry1 i-n ( .v a a rsl
marcat, dupd o jumdtate de secol de comunism, de ignoranf[
4,Jfl
Y: e-{te - 1..
i I i sr a q,t d. F i e c a r e

!,1!-!etis!os liher !""9"a:r!:!l..port!'.i2ay.9qisr ti sEe;t._C^.an- /


teologic[ qi juridic[.
3'Privitor la ultimul punct - rolul pe care il au cultele deja
*!!r, lt*,!"l -u^._ i
o t at i

Mai mult[ precaufie in limbaj nu ar fi fost inutilE. in


toc ie
existente qi recunoscute ca atare in procesul de recunoaqtere a ^.
afirmalia secretarirtul de stat pintru Culte constituie...
unui nou cult sau a unei noi asociafii cu caracter religios - mafie numai pa4ial netezitd,de precizarea libertigii
afir-
- 1
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romdne propunea nu demult irL a participa la Consiliul consultativ
a. I
cutteto.
fiinfarea unui Consiliu ecumenic pgyig_p"al, aga cum exist5 qi in -, ar fi p-utut-siap Jir.;ti; --L-
de genul: Secretariatul cle Stat pentru Culti
proprr*;;Qi;i;';;
)
cotlditiile funclionitrii wtui Consiliu consultativ... Dupl aqadar in mod unilateral, atrage dup[ sine recunoa$terea drept
decenii de abuz al Statului in materie religioas[, orice iniliativ[ cult. Incultura teologicr a magistratilor este cu acievf,rat magii_
de acest fel, chiar qi bine intenfionat[, trebuie sI evite pe c6t trall! cit privegte argumentarea unei sentinte prin apelul Ia
posibil tonul paternalist. Dicfionarul Juridic, aceasta este de-a dreptul
Revenind la importanla precizlrilor terminoiogice, ne ert,
"po.uia. sr-rnt
adev5rat cd in actul de interpretare a textel,or legislative
oprim asupra cazului recent al Martorilor lui lehova. Asociat_ie puse la contribufie diferite surse hermeneutice posedand
di-
. cu u! 941acqer de la inceput $i pAnI azi.cgmq!-c_i4l3p9Calgrig, ferite grade de autoritate. in cazul sentin{ei cuitii Supreme,
antiiocial gi, in cazuri anume, chiar criminaloo, ea a reu,sil completul de judecatd nu posed[ o Lege a cultelor actualiza-
printr-un lobby puternic s[ fie rebunosCuls de'iAteva fdri din
t[ gi nici nu se foloseqte de cea teoretic aflat[ inc[ in vigoare
Europa de Est. Bulgaria de pild[ a fost fo4at[ de cf,tre Con-
siliul Europei. Tot astfel $iLe1g3,* a trebuit s[ accepte recu- - Decretul nr. r71 din 4 august 194g - gi potrivi t crarera"Mar-
torii nu sunt recunoscufi. in lips[ atdt de 6az[ legislativi, c0t
noa$terea Martorilor tui Iiho,ia diept cult. in RomAnia, Mar-
gi de de surse de interpretare, curtea apeleazd,liDicgonar...
foril sr-rnt inregistrafi ;i recunoscufi ca asocialie religioasd, iar
Atdta vreme cdt noua Lege a Cultelor nu este nici mdcar
nu drept calr. Aceqtia nu sunt mullumiti cu un astfel de statut,
votat[, iar in materie juridici nu exist[ suficiente indicii, de-
pus in evidenfi ;i de circulara Secretariatului de Stat pentru
ductibile din cazuri anterioare, sentinfa Curfii este abuziv[.
Culte din 25 martie 1991, potrivit clreia asociafiile religioase
au nevoie de aprobarea expres[ a Secretariatului pentru con-
Singurele puncte juridice de referinf[ ale curlii sunt Cons-
struirea de sedii administrative gi spafii de intrunire, aprobare .littf din_l!pl ;i Legea nr.2I din t9Z4 referitoare la aso_
impunind agadar un minim control din partea Statului. Con- cialii. Pebaza legii din 19 @xista precum toate
form acestei circulare, Primdria din Tulcea a dat ordin de sis- celelalte trei mii de asociatrii, cdte sunt inscrise li ora aceasta
tare a construc{iei unui centru iehovist. Martorii au acfionat in RomAnia. Pentru a fi recunoscu(i drept cult, Martoril reven-
Primlria in judecat[, iar Curtea Supremd de Justifie a dat cfutig dic[ libertatea de expresie ;i rnanifestire religioasd, libertate
de cauzf, Martorilor, prin apelul la o logic[ discutabild in cel garantatr mai intai de legea din 1924, independent de carac-
mai inalt grad. in textul sentin[ei Curfii Supreme se poate citi: t-q1ql religios, 9i apoi de Constitufia din tgit. or, constirutia
De alffel, specttla{ia din tntAmpinarea depusd de Primdria din 1991 prevede in articolul Zg, paragraf 3, orguniror"o .L_
nrunicipiului Tulcea, tn sensul cd. Organizasia Religioasd Mar- munitrlilor religioase sub dubru aspect: (...lpitrivir lepii si
torii lui Iehova nu face parte din rindul cultelor recunoscute dupd statute-lf_f:g.pfji Constitutria nu prevede ;lriltin GEXTuA
*cu
de Stat, nu poate fi avutd tn vedere, tntrucilt fu doctrina ju- stafutul"act-cuiffiil de asocialie, pJzervdnd reglarea a"cestei
ridicir, prin cult se tnfelege atdt asocialie sau organizalie re-
ligioasd, cdt ;i ritr,mlttl practicat - aceea;i dubld accepliune fi-
dh.fglr -qpglltqe. v"llJe,gg-i !se-i e_g:t_qp_lij, Ac-easta ri"o
spuna.qlTltgryqgxplesa: qolriyil legii.
i[
lar Iegea incd nu existd.
incl datd ;i tn Dic;ionarul Juridicat. Abuziv, Qg:u-s"prem4 d!-,t9gt1fi9 ,,br"g3z{ilggea, in loc si
Argumentul Cu(ii, care este evident gi argumentul Mar- Q
rnlgg5.glqzgrMotiv penrru caie deCizli Curili vi cadea in
torilor, nu recunoagte pur qi simplu diferenla juridic[ dintre desuetudine odat[ cu votarea noii Legi a cultelor, care

a
enu-

r+ _ cult qi asociafig-..Sentinfa Cu(ii Supreme de Justilie trage con-


cluzia cd declararea unei asocialii ca avAnd caracter religios,
merd in articolul 22 c,ele 15 culte recunoscute oficial in
mania la ora actualh. Dupd intrarea acestei Legi in vigoare,
Ro-
Martorii
'-, -,.-- -
au toatd Iibertatea
--, ' -r,-"-'--'' sd ia de Ia cap[t
l,--*---
tentativa de recu- tropolia pentru Germania gi Europa Centrald, parte constitutivd
t' - --***--*-\
noa$tere drept cult. a ortodoxiei germane ce numird in total un milion qi jum[tate
' *Pentru'-n
lemffiituplimentar importanfa distincfiei dintre de credincio;ia3, este nevoitd sr treacf, prin perioade de cer-
cult gi asociafie in terminologia gi practica juridic[, sd lubm cetare qi a;teptare, asociafiile de la noi nu inceteaz d sd. pozeze
comparativ statutul actual al Mitropoliei Ortodoxe RomAne in victime gi s5 faci propagandr internafional5 de atragere a
pentru Germania gi Europa Central[ cu sediul momentan la atenfiei asupra presupusei lor stdri nedrepte{. Argument-ulin-
Regensburg. Consecvent distincliei pe care, ca gi Diclionarul vocat constant este presupusa discriminare nu numai practic[,
Juridic, Curtea Suprem[ de Justilie de la Bucure$ti o ignor[, dar qi juridicd a comunit5filor minoritare cu caracteireligios
dreptul german recunoaqte deocamdati Mitropoliei Ortodoxe din partea Statului romdn in complicitate cu Biserica ono-
RomAne pentru Gennania qi Europa Centrali doar statutul unei doxd majoritar6. Tratamentul diferenliat este prezentat in cu-
asocialii (eingetragener Verein), iar nu pe cel al unei p[rfi a lorile sumbre aie discriminlrii.
dreptului public (K6rperschaft des offentlichen Rechtes). Cu Aplicarea diferenfiatd, dar nediscriminatorie a legii explicd
toate ingr[dirile de rigoare ce decurg din acest statut: supra-
nu numai tratamentul actual din partea autoritdfilo. g".-un" u
, ;1,' _u !g9s qqis ra d]Il_p 1{9 a i ".y "r}l_gp$l9eLfiffi oi tir
e
Mitropoliei noastre de la Regensburg, dar justificd qi dreptul
i, "
afgptgli 9! rncasare a rnrpoz{tilEfifi[rice;c, existent in
*Qermania (un*di€pt-d6 care iifieatltate nici o Bisericd orto- autorit[1ilor rom6ne de a aplica acelagi tratament comunit[iilor
11':::dsX-
',"- nou-infiintrate sau reactivate dup6 1989. in acest sens, o privire
recunoscutil in Germania, precum cea.greacI q[ rffilnu
comparativd detaliatd asupra dreptului gernan este mai mult
i I
'i./
fa-c r.rz),*impo{fllitelea predlrii pfln-profese.]i-p-1.[tit-r dg :t'at_a
religiei oittidoxe l1pbi! lonla-le lp gcolile unde exist[ copii
qi
decit instructivi.
- 11din familii romine ortodoie, uq_rlpj*3nu1l de_aclivitate de-
- i-Jpus
la Ministerul de Interne etc.*
^ Comparativ,'afituAiiin'ii ae Tacto a autontdlilor romdne este
mai mult decAt ingbduitoare, motiv pentru care a veni acum,
precum Martorii lui lehova, qi a pretinde recunoagterea de
jure a statutului de cult este mai pufin semnul dorinlei dq qme-
liorare a situaliei prezente, oricum buni in condiliile unei
'
suStrinute finanlIri din str[in[tate, cdi expiESia-tent6tivei-de a
{94l noiqta politicr a momenfrilui Qe a acliot + p*t{p$sg
_4 clqa ul qrgg_q{gnL Demersiil-iehovigtilor aratd l5murit cAt
de periculoas5 este invocarea libertetii, atdta vreme cdt legis-
latorul nu vorbegte o limb[ juridic[ limpede. Acest demers
mai arat[ enorrna cantitate de impertinen[[ a fenomenului sec-
tar post-comunist de la noi gi din intreaga Europ[ de Est, po-
sedAnd o influen![ subteran[ deloc proporfional[ cu num[rul
de membri". in vreme ce o structur[ canonicI precum Mi-
cele..$ase_ articole, pentru noi sunt relevante primele douf,tu. gioase pot primi, la cerere, aceleaEi clrepturi, clacd oferd
'' Arlil36 '-sbnd astf'el: ,

s::?y:!,:!i!,,fJgpj@ii
! 9:!wji iI it, li
E*-p pfjry.s_!:Ustt-ri;i p14mdr de mem_
.-r-.'.l+\ --
-t( t Drepturile dtttoriile sociale ;i cetdfene;ti rtu sunt nici
) ;i W:q i i ;
irca m ci { mil ii i oZt ai, i' Iis i ;; ; ;i;" ;, ;;' i il' a,'p al i i o t u
coicli;ionate ;i nici tngrddite prin exercitarea libertd;ii reli- dreptului public se unesc"7tntr-o asociayie, aceastd isociatie
gtollte,;- estg.Wa parte a dreptului public.
( (2) J)lzul drepturilor sociale qi cetdleneEti ca ;i admiterea . .\$))ocietd;ile
religioase care sunt pdrfi ale dreptului pu-
irt'poituri achniristrcttive publice sunt independente de ntdr- blic au dreptul, pe baza listei de impozite fixate ct) deciziile
turi-sirya cle t'reclinld religioasd. legale locale (ale fieclrui Land in parte, n.n.), sd riclice im-
i,13)\Nirneni nu este obligat sd-;i cleclare convingerea reli' po4!41 (bisericesc, n.n.o').
gio)rsd. Funcyiortctrii publici au dreptul sd purtd tntrebctrea V)Societdsile religioase sunt pe aceeasi treaptd cu asoci_
referitoare la apartenen{a la o comunitate religioasii, nunni alule care au drept scop comun cultivarea unei anumite vi-
crtnttci cAnd din rdsptmsul la aceastd tntrebare tlecurg drep' ziuni asupra lumi.i.
turi ;i obligct1ii sau cdnd acest lucru este dictat de reaLizarea i (8) (...)
unei. s.tcrtistici a popttlatiei. ,
I . Constitulia germand din 1919 este produsul unui compro_
, (4)':Nimeni nr,t poctte.fi obligat sd participe la sluibe reli- r mis intre tradi$a religioas[, fa[[ de .ur. stutul se simgea se
Ei
gioase sau la ceremonii sctu sd utilizeze o formd de iurdmdnt . imte obligat - ceea ce nu inseamnr tratament preferenfial
qi deschiderea - dictat[ de postularea libertdlii religioase
-,
religios.
1r fa[[ de evolufia in viitor a pelsajului confesional. Releritor la
-
Art. 137 conline acele prevederi in baza c[rora dreptul ;i
practica juridic[ germane diferenfiazd intre cult qi asociafie, primul paragraf, ar merita atenfie faptul cr postularea inexis-
intre sfera dreptului privat qi a celui public in materie de or- tentei unei Biserici de Stat inseamnd, cu ace-eagi forfr de lege,
ganLzare religioasd: postularea inexistenfei unei ideologii de Stat. Aga se explic[
de
i(l))Nu existci BisericiL de Stat. ce separarea dintre Stat gi Biserica nu poate justifica procla-
(f1 ,\tibertatea de asociere tn societdyi religioase este marea materialismului ateist drept ideologie in Stat48.
garctLntatd. (Jnirea mai multor societdyi religioase tn limitele Pentru a menfine un echilibru intre cele dou[ dimensiuni,
spatiului Reich-ului nu este supusd nici unei forme de tn- trecut[ gi viitoare, textul Legii fundamentale a ales constient
grdtlire. distincfia intre societ5li/ confesiuni de drept privat gi societItri/
: 3
1 fif i e c ar e s o c i e tat e r e I i g io a s d o rdo ne azd ; i admini s tr e azd ' corfesiuni de drept public. Aceastr distinciie impiedici ato-
chestiunile sale tn ntod independent tn cadrele prevdzute de mizarea ftr[ sfdrgit a spaliului social pe criterii reiigioase, dar
lege pentru to{i. Fiecare societate religioasd acorddfunc;iile garanteazilin acelagi timp libertatea de organizare pe aceleagi
sale interne fdrcl amestecul Statului sau al structurii politice criterii religioase. un echilibru posibil numai gi numai prin
locale. diferenfiata importanfd acordard instituliilor de drept public
9i
{Ufspcietiiyite religioase cctpdtd statutul iuridic potrivit celor de drept privat. Ceea ce nu este recunoscut ca fiind de
/r) prei"etle rilor generale ale dreptului privat. importanf[ nafionald, nu inseamn[ cd este condamnat automat
-r-1 V l(S1$octetityile religioase rdm1n pdr{i ale clreptului public la inexistenl[. Statritul de asociatrie al Mitropoliei ortodoxe
/ "-'
nltmai'clacii au.fost astfel ;i pdnd acltm. Alte societd;i reli- Romdne pentru Germania qi Europa Centralf nu diminueazd
neutralitatea confesionard drept permisivitate
din elanul pastoral qi nici din respectul pe care celelalte Bi- t.:r absolut[, dar gi
cum in acest domeniu, al ,.tmUe.ii
serici din Germania, evanghelicl gi catolic[, sau autoritllile
; ;
fT3,1.d._.,
un rol rmportant il joacr factorur timp.
Demersurile
JI statut,
locale o aratf, credinciogilor gi slujitorilor Mitropoliei.
Trecerea de la sfera privati la cea publicb se face potrivit
'f" se deruleazd de aproap e zece ani gi au trecut prin toateiehoviste instan-
ll fele intermediare. sentinlele *io.u au fost in parte pozitive,
unor criterii de felul celor enumerate de articolul 23 dinproiec-
parte.neg.ative, unele argumenrAnd din prr;;i6l.d"r.
tul nostru legislativ. Cu diferenfe notabile. Mai int6i, diferenfa ti' al !iillibertrtrii
dintre cult gi asociafie este in dreptul gefinan ancorat[ in tex- " religioase, artere iin cel ar obligatriilor..
a."rrg din
tul Constitufiei, ceea ce ii dI o altd greutate in balanfa actului i
3ll1i,11,Tli"f:
specti vI post-modern[*r.
i1 n ers.ne-c ti v a i s ioric a,-uii" r. ai, p"r-
:lJ :.9 Fiptui c d actul uA".itor"r;
d1l9. la o instanf a\17tt1giar6 procesul .;i" fo.rrr*";i ;;;.;_
judec[toresc. La noi, Constitufia din 1997, garantdnd la r0ndul
ei libertatea religioas[ gi corolarele acesteia, de organizare,
ungi opinii juridice normative curminAnd
l;;"r_
m[rturisire practicare, trimite in cele din urm[, pentru detalii,
gi l'lldr." 3
definitivd a cu4ii constitulionale. cazur Martorilor
in decizia
la cadrele Legii Cultelor. Apoi, o diferenl5. notabil6 este gi cea este bri_
zant gi cunoaqte variafii iltgrfretare in contextul mri i*g a
care decurge din modul de aplicare a criteriilor d'e recunoaqtere {9
chestiunii statutului juridic al Isiamurui i,
a statutului de cult, a statutului de parte a dreptului public. $i
lui lehova constituie in acest sens un test juridic5o. ^.^
G;;;;; i'iri"rii
aici, ancorarea constitufionald in dreptul gernan a distinctriei ,
cu pricina face imposibil[ invocarea libert[tii garantate de deral din vara lui 1997 sun[ astfel:
Con stitulie impotriva Le g ii Cultelor- Afirmarea tibert[f ii .1eli-
O co.m.unitate religioasd care nu aratd
. gioase se completeazd cu criteriile de rigoarg. Acestea, la r6n- fayd de Statul cle.
dul lor, nu sunt considerate ca suficiente, ele fiind sunt supuse :::::r-l:t:litate _ne a c e s ard une i c o tabordri p r' t,
i"i' iun s,' nu
interpretlrii juridice a intregii Constitulii. htl',i ^ t :- ^
'
trt"'i ar- porir";';;rp
t ului p^,,Ll:
ub li c.&in;A.*9-S
Consecinfele acestor prevederi constitulionale - legate de ; 19 i. I o ia I i t dy i, I ip s d c e ) *, tui" ;, ;-
diferenla intre cult gi asocialie gi de criteriile de trecere de la
dare a s tatutului c oie s p uizdt or, r rt
grii p;;"";;;;;-r;;',
un statut la celllalt - le observ[m tot in leglturl cu Martorii !::::r:^:r:!::ta,y retisiyasd (adici naaj,r6.it ru ii"ir"i
lui lehova. Ca qi in Romdnia, organizafia incearcd gi in Ger- ::'Sp_%ticjrukateseriterri"Tiiia, ".".t
'ry:g**:Uu-rylrf
cdtre Statsl
%-***-Y---
*.;,
mania s[ capete recunoagterea drept cult. Reacfia justiliei ger- Argumentul central reziddin esenfr in modul
mane trebuie sd dea de gindit Cu(ii noastre Supreme. Cer- in care intre
erea societ[1ii religioase a Martorilor, de a fi recunoscufi de l3T:.:l*^f l, 3*
..? s or ic itr. rec ;";u,;;; ;."pi ;,, #;;
c[tre Land-ul Berlin drept parte a dreptului public, a fost inain- :gi:,:*r:
si 1l.lelaf"rrgsJo_i4li14e . nu ge
permitd colaborarea in domeiiil ae ini.iie;h*.=crii
:.ud;;i'_;.;;
tat[ acum aproape un deceniu gi respins[ in vara lui 1997 de
cltre Tribunal administrativ federal (Bundesverwaltungs-
roimare - *-t;ff;j];H#:,1 H;iflH,,H,t
in c on text ui t"*tuiui ; ;;;;tili#i:
:
,?i,'ffi
in timp -
gericht), instanfd imediat anterioari Cu4ii Constitutrionale :::1, li:i lrlel,r-e.?te
deplinirea criteriilor formale nu este suficientr priTrl
onal. In-
(BundesverfassungsgerichQ. Martorii au inaintat cererea de ro"_ ?
[-v,
.a revizuire la Curtea Constitulional[, care se va pronunla incd in
mai pentru cd Statul nu infelege
:?::f:H"::jj,jy,_ll rlrerlse
j::'fiff
neutraritatq"l,l
neutralitatea lui ,r;r";.;ii;
p.i*ipi"re
:;J#';r-7 tt
L..' acest an. Ne oprim asupra deciziei instanlei gefinane nu numai ffi:'.1#$#:::: ."^'9:r;L"*;r,,g.ffi
libertate fbr[ responsabilitate, instanf a g;il; ;;;;r^ :.r_
pentru a demonstra c[ Statul autentic democratic nu-qi infelege
erca Martorilor, bazdndu-se pe propria lor mlrturisire de cre- menfinerea acestuia, atat de c[tre culte
din[6, ce condamnl orice formd de putere politic[. Flr[ s[
;i asocialii, c6t qi de
cltre Stat - mereu ispitit de mentalitatea interu"aioni*a
aplice o discriminare activ[, Statul ia act de autodiscriminarea legislatorul rom6n este nevoit in cele oin -,
urme ra'pr..ir.r.
(sau discriminarea pasiv[) la care se expun chiar Martorii pllrn distinc{iile operative, s6 diferenlieze intre
curt gi asocialie, in-
refuzul unei fidelit5fi fagl de dreptul in vigoare (Rechtstreue) tre entit[f de durat[ 9i cu o contribufie
substanliale^iu-riut,
gi ajunge la concluzia c[ intre el qi organrzalia respectiv[ nu social-culturald ;i aparilii pasagere sau urmdrind
alte scopuri
pot fi incheiate acorduri cu valoare reciproc[, Martorii soli- decdt cele decrarat ierigioise. lltminteri,
in contextui ambi-
citdnd de la Stat (drepturi) ceea ce ei nu vor s[ ofere Statului guititii ridicate la rang de lege, libertatea de
opinie ,uu.onuin-
(achitarea de obliga{ii). gere ajunge si fie tradusi unilateral,
iar neutraritatea statului
Avind in fafa ochilor exemplul recent al Germaniei qi lip- devine echivalenti, in acest caz, cuindiferenfa
op.i*unta p"r_
sili de obazd,legal[ actualizatd, factorii de decizie romdni nu majoritate gi incurajatoare penrru minoiiteff.
se pot aventura in a recunoagte Martorilor lui lehova sau
!ry
ideologia post-moderni a drepiurilor omului $rrir:i, o"
la atomizare in
oric[ror altor societXfi cu caracter declarat religios statutul de detrimentul aceloraqi drepturi are omului ru
cult, ca qi cum aceastb recunoagtere, in jurul c[reia se face ffirl colectiv5, Statur accepti practic dictatura ""itut" iila"rLi,r,"
minoritdiii in oorn"_
indoiald mult zgomot qi se exercit[ felurite presiuni, ar re- niul religios qi conrrizici prevederile
prezenta dovada peremptorie a democratizilni. Germania nu ""i*iririe* ;;c"r-
q{g1ia din lggr? rgferitor la dreptut ae iaentitaie
nu.n-ui'ur
este mai pu[in democratic[ dup[ hotlr6rea din 1997s'.
Modificarea impusd articolului 24 de membrii Cabine- *,::lj laf
,J g.,: du:

cunoscand nor curte in funcfie doar de lobby


v#il;;';#
ei^ al- maj o rl teii i. eu r i;,*-
5i de presiunire de
tului, potrivit clreia recunoaqterea unui nou cult nu intrl in pu.tere, Statul va ajunge in situatria sinucigaq'
a"'" iirrrt" Al_
atribufiile Pre;edintelui, ci in cele ale Guvernului, nu este doar zolvarea economic,.gi identitard a propriilui
corp r".iri"pi-
expresia unui orgoliu. Ea poate contribui la formarea impresiei ritual pe care se susfine53.
cd viatra religioasd este unul dintre resorturile actului de gu-
vernare. Or, aga cum am afirmat deja, recunoagterea unui nou
cult nu este doar un act administrativ. Ea implic[ acordarea 7. Dimensiunea nationald a credinfei
unui capital de incredere din partea Statului gi presupune ur-
mlri la nivelul intregului corp social. Ceea ce articolul poate Nu ne mir[, in contextul post_modern actual,
deloc propice
suporta ca un corectiv este precizarea cd recunoaqterea unui dialogului ecumenic autent-ic, opozilia lr, ;;;;;;ut
ritdlilor confesion*ale .si ideologice fafi de ,"tunouri"rea
*iro_
cult religios se face pebaza recomand[rii Secretariatului de in
Stat pentru Culte, dupd ce acesta se va fi consultat cu Consi- Legea cultelor a Bisericii ortotoxe ri.o*an"
or.plnir"ri.a
liul cultelor deja recunoscute. nalional[.
'****Recrinoigterea ,:,i

Nu putem decAt infelege gi saluta dorinfa legislatorului ro- ry9sJui


statut, posedat in realitate, ar insem- :)

min de a garanta Statului neutralitatea, iar cultelor qi asocia- na punerea raportului dintre majoritate gi i
minoritate pe bazele
triilor, libertatea de manifestare. Ceea ce ins[ nu trebuie si se
subsidiaritdfii qi proportrionaliidlii, pe ech,ibrur __-)
il
real de in- I
q-/
intdmple este confundarea libeftetii garantate de Stat cu liber- terese, in detrimentul.farsei spirale a revendicdrilor
induse $i
tatea de a exista f[r[ a da socoteald cadrului legal. Or, pentru intrefinute propagandistic. cedand eventuar gantajului nl
rogicii
egalitdlii cu orice pret $i refuzdnd in consecinf[ sintagma de
t'i Biseric6 na{ional[, Parlamentul va ardta c5 este incapabil si :;qngurilor qi nemlilor din Transilvania faf6 de majoritatea
ro-
r!

,tl
dea expresie unei voinfe politice pe termen lung, independen- ,.m0ni1or, linut[ timp de secole in inferioiitate sociala qi
.*.
rla incuraja existenfa unor culturi paralele, cu foarte suttriri qi
I
t[ de rezultatul electoral de la fiecare patru ani. Ceea ce.p{icep
6i nu se sf-teqg g{ gpund cu voce- tare analiqtii occid-qglali fep.- .,,oproope clandestine tendinfe de influenfare gi de imbogdlire
-
lulsf Rqmdnia,prT_tII j*qqrr-Lept,{eglgli$1Jqgranitacu ,r$cipioc6. Deceniile de dupr cel de-al doileardzboi moidial,
trebUie S l--$ijalareasq e ii,t''rne,l.13qd
durerile aduse, vor antrena gi o apropiere dintre mi-
gonltri4qelgdol_rglatineintr-uqlpmlgftglgfe&te_e&la!ti , no.nfaF gi majoritare. prin c5s[torii mixte *ai cu
seam[, pei-
pfln5 acum .=.t_ste*i@ de la Bucureqti. sajul se va schimba in multe zone, sate considerate numai
un-
Aceas ta ie tem6 s a?5ora;eGf ;tdme care-nfi;fi e $te?oar qlrre$u sau numai. nemfegti deschizdndu-se lumii romdneqti
Biserica, oricum mai veche decdt Statul, ci geopolitica noas- P. e de.altd parte, dup6 1989 qi dupi
.irdin'Juj' inceperea redemo-
tr[ de lardla rdscruce de drumuri. Refuzdnd preluarea argu- i',cratizlrii vie{ii politice. in- Europa de Est^, suntem confruntafi,
mentafiei teologice identitare, discursul politic programeaz[ 'r.qum am p.recizatin capitolele anterioare, cu aparilia ideologiei
'post-moderne
practic acapararea acesteia de c[tre partidele extremiste. a dreptului cu orice chip la diferenf[. Aceastl
Dincolo de resentimentele pe care le incearc[ orice mi- ideologie a dat apd la moar[ cercurile extremiste din sanul
noritate in mijlocul unei coplegitoare majorit[1i, rezistenfa mi- majoritfiii qi din rdndurile minorit[trilor etnice qi confesionale.
norit[1ilor confesionale faf[ de sintagma Biserici national[ Dreptul segmentului neag[ acum dreptul intregurui. Egari-
uzeazd, masiv de ambiguitatea gi.ignoranfa in domeniu. Mai rlltarismului absolut al comu-nismului internafional[t ii urmeaz[
intii de toate, nu este vorba de recunoaqterea Bisericii Orto- . egalitarismul absolut al diferentrelor locale, pentru care orice
doxe drept Biserici de Stat, ci drept Biserici na{ional5. Dis- 'tentativfl de menfinere a cadrelor unitrlii este demascatd auto-
tincfia este esentiald. Bisericd de Stat este cea luteran6 din l-mat qi vehement drept agresiune.
Danemarca sau cea anglicanE, in Anglia, unde capul incoronat .Participarea, din nefericire, a dimensiunii
confesionale la
al Statului sau Parlamentul conduc nemijlocit Biserica. Sepa- periculos cu alteritatea prezint[ caracteristici nota-
, .u:."rt-io:
rat[ de Stat, privit ca form[ perisabil[ de guvernflmdnt, Bise- bile de la o minoritate la alta, fdrd, catonul comun s[
fie insl
ric[ nafionalS este Biserica unei nafiuni care, prin continuitate I alterat in intensitate gi stridentrI.
istoric[, reprezint[ axa spiritual[ a formirii naliunii-stat. A ,:i',, De ce_ se opun, de oildd, sintagmei de Biseric[ nalionali
spune Biseric[ nafional[ este apadar echivalent cu a spune Bi-
i'evanghelicii de confeiiun" u,rgorturri (c.A.) ? Maffiatea
seric[ majoritar[ a rom6nilor, fapt ce nu presupune privilegii s.un1n;mti .q" uy plecat idni";imai cu seamd dup6 ,89
Lor
sau discriminarea altora, atdta vreme cdt raportul Statului cu masiv in Germania. A r6mas in urm[o colectivitate
de uat ari
toate cultele qi minorit[1ile etnice este bazatpe principiul pro- reugesc rryregn[ locaqurile de cult, dar care, prin
po4ionalit[fii. La discu{iile purtate in vederea alcituirii proiec-
:T T !1-Si
gn3a Guvemului de laBonn gi a Bisericii
evanghelice din Ger_
tului legislativ, minoritefle confesionale se vor concentra cu ay la. dispozigie o ,"1.u destul de bine dezvoltatd de
Tu,liu,
t- /,
predilecfie impotriva sintagmei de Biseric[ nafional[. camlne gi spitale proprii. Ce pierde aceastr comunitate
L/ odat[ 1.
t/4 / Atitudinea de refuz este rezultatul a dou[ procese care iqi cu r€cunoa$Je1ea Bisericii ortodoxe drept Biseric[
nalional[?
)

dau in mod nefericit intdlnire. Pe de o parte este mentalitatea :,Nymai solidaritatea cu ceilalli minoritari poate **pti"u'u."urta
atitudine negativ[. Mai murt: opozilia iali de rirtut-u
in
cauzd.este intr-o vedite relafie de contradicfie cu propriul mod tdrziu in istorie. sectele mai aduc drept argument impotriva
de gAndire, profund etnic. Cdnd spui sas din Siebenbtirgen, caracterului de Biseric6 nalionald al ortodoxiei romdnegti
spui reformat sau luteran, a$a cum atunci cdnd spui qvab din eventuala incilcare a principiului egalitdlii dintre culte, aga
Banat, spui catolic. Nu este dimensiunea nalional[, etnic6, cea cum prevede articolul 4 din proiectul legislativ. Nimic mai
in funcfie de care se identific[ Bisericile qi confesiunile mi- fals, atdta vreme cdt prin sintagma Bisericd nafionald nu se
noritare? Cum poate fi, atunci, refuzat majorit[trii apelul la infelege Bisericr privilegiatd. Separarea dintre Stat Bisericd
propriul element rlalional ? ;i
face imposibil acest lucru. Repet[m: proporfionaliiatea asis-
Opozilia reformafilor gi luteranilor unguri trebuie vdzutd, tenfei Statului cu numrrul'de credincio;i este garanlia prin
in contextul discu[iilor din ultima vreme. Eallreazd, pandan- excelenfr a egalitrlii de tratament. or, refuzand propo4iona-
tul confesional la viziunea potrivit c[reia RomAnia nu este un litatea, confesiunile ;i cultele minoritare nu fac iltceva dec6t
stat unitar nafional, ci un pseudoimperiusa. Cercurile maghia- s[ refuze baza concretd de manifestare a egalitrlii dintre ele si
rimii de la noi gi din Ungaria nu obosesc sd repete acest lucru' cu Biserica majoritari
$i in timp ce ungurii de la noi au tot ce le trebuie - grldinile, Mgllvul strategiei de blocad[ fa1[ de caracterul nafional al
qcoli, licee, facult[1i, pres[, spitale -, romdnilor ortodocqi din _
Bisericii ortodoxe Rom0ne este, a$adar, de clutat in frustrarea
Ungaria abia in timpul din urm[ le-a fost ing6duit sd aib[ un minoritarului, dar gi in politica de moment, care incurajeazd pe
episcop propriu. minoritar sr se r[fuiascd cu majoritarul. Ideologia statului fare
Retuzul catolicilor este, la rtndu-i, motivat politic. DacI Dumnezeu, fdr[ coeziune identitar[ alta dec6i cea abanului
romano-catolicii unguri sunt de aceeagi baricadl cu cei luterani qi a jocului puterii, se impune prin otr[virea cu precddere
gi reformafi - un adev[rat ecumenism etnic! -, catolicii orien- a
relaliilor istorice care presupun o ierarhie valoric[. F-ortAnd
tali, greco-catolicii, nu uit[ cd in Constitulia din 1923-a Ro- y,"rj19.*11' aceastd ideologie se simte incurcat[ de
mdniei reintregite ei erau recunoscufi, gra(ie influentrei politice trecut. DacE
nu-l poate ignoia,'il snspende piin-ipeiui i; ojfflil"a1epp;:
a t[rlniqtilor vremii, ca a doua Biseric[ nafional[. Interzicerea
abuziv[ de c[tre comuniqti a Bisericii unite cu Roma in 1948 li9:Iq."-:gglri-.g up-pJntre o Biseric6 oe sorgffiffior6l.e
gi secte de cel mult dour secole. Nu este, evident,.olrl
gi procesul lent dar profund de revenire a majorit[tii greco- stutu-
catolicilor in Biserica Ortodox[ de origine au dus la diminua-
lui acela de a tranga dup6 criterii teorogice intre aparifii legi-
rea ponderii catolicismului oriental, fapt care doar greu ar time qi altele mai pufin sau deloc legitime. Statur ,, ." poate
putea fi armonizat cu titulatura de a doua Biseric[ nafional[. antrena in judec[tri de valoare care nu 1in de competentra lui
Refuzdnd realitatea confesional[ actual[ qi pedalAnd pe resti- directd. ceea ce ins[ statul poate qi, mrcar electoral vlzAnd lu-
tutio in integrum, agadar f[rd aplicarea proportionalit[tii, crurile, are obligafia s[ fac6 este o mai precisr recunoagtere a
catolicii orientali sunt pufin dispuqi s[ renunfe la titlul lor de rolurilor. Este o evidenf[ c[, majoritard fiind, Biserica orto-
glorie gi, dac6 nu-l pot recdgtiga, atunci il refuzd qi ortodoc- doxr este cea crue duce greul implicrrii sociale. Deceniile ur-
gilor. Astfel ca nici unul sI nu fie mullumit. mdtoare, dac[ se vor derula intre limitele unei minime norna-
ce ":
r'--'--72
t-() [-. Cdt priveqte sectele, pozilia lor negativ[ este categoric5 lit61i democratice qi ale unei stabilitrfi economice, vor arlta
1'.\,
.g
din pricina faptului c[ sintagma Bisericd nafionali pune in importantr este pentru indeplinirea obliga{iilor sociale ale Sta- '

evidentrd caracterul nena{ional al acestora ;i faptul c[ ele vin tului impli carea Bi sericii maj oritare.
cauz[ este intr-o vdditd relafle de contradicfie cu propriul mod tdrziu in istorie. a""^,_:r_". mai.aduc drepr argument impotriva
de g0ndire, profund etnic. Cdnd spui sas din Siebenbtirgen, caracterul ui de B isericd
nali on ald :ai'Orioaoxi"i
spui reformat sau luteran, aga cum atunci cdnd spui gvab din eventuala incdlcare a-principiulri rom,nep ri
Banat, spui catolic. Nu este dimensiunea nationall, etnicd, cea cum prevede adcorul 4 dintre culre, a$a
"gufitaiii
di" p;;;;.i";'i"!irru,i".
in funclie de care se identificl Bisericile gi confesiunile mi- Nimic mai
,.' {als, atdta vreme cat.gril ,i;;g;;ise"rlca
noritare? Cum poate fi, atunci, refinat majorit[1ii apelul la ' infetege Bisericd o.iuit"giuti nalionati nu se
propriul element na{ional? #il;;irtre stat qi Bisericr
bir
Opozitria reformafilor gi luteranilor unguri trebuie vizutd .t1.: iToo'i
acls t r r3"-,

Statului cu numlrul 1"n"Iil; ;;"4i


a"'"."ainj"-"j
on ar i ratea a si s_
in contextul discu{iilor din ultima vreme. Ea livreaz[ pandan- lenle.i ,'x11,ii::*oxffj[J,l;1
tul confesional la viziunea potrivit cireia Romdnia nu este un ,, ;ffif"j::.::,1':1iiil{i*.i,i,;i,"ff
si. cultele ;;;.t#il"i;:I[#X.H;
Iitatea, confesiunile
stat unitar nafional, citn pseudoimperiusn. Cercurile maghia-
rimii de la noi gi din Ungaria nu obosesc sI repete acest lucru. ii,,s['refuze baza concrer, d";ilf.;;#a"egaritaui
dintre ere si
1j, cu Biserica majoritara
$i in timp ce ungurii de la noi au tot ce le trebuie - grIdinitre, Motivul stratepiei de blocadi
gcoli, licee, facultili, pres[, spitale -, romAnilor ortodocqi din fa{d de caracterul na[ional
al
Ungaria abia in timpul din urmi le-a fost inglduit sf, aibd un
3*::::*:1Til"*u:,.iry,,#ilJJ"ru,u,inrrustrarea
jl,:::Yffi:
episcop propriu.
Refuzul catolicilor este, la rAndu-i, motivat politic. DacI
*::::,lLoT'i':f
i1fmmontar si se rdfuiascd 'il;;9;,llli;1:""*:'ff
cu majoritarul. ialofogiu
Statului ftrA
romano-catolicii unguri sunt de aceea;i baricad[ cu cei luterani lllpumnezeu, f6r[ coeziun" id;;id}#i""r,
gi a jocului puterii, se impune cea a banului
gi reformati - un adevd.rat ecumenism etnic! -, catolicii orien- pri" cu prec5dere a
l,i
tali, greco-catolicii, nu uit[ ci in Constitufia din 1923-a Ro- relafiilor istorice care presupun "ir*i."avalorici
o ierarhie En-+A-r
il
mdniei reintregite ei erau recunoscu{i, gratrie influenlei politice
a {driniqtilor vremii, ca a doua Biserici na}ional6. Interzicerea
I'q*r.,*;;!:iJelril+l;,1:.T,i-ffi*{]:i*f :ff i:g
abuzivl de c[tre comuniqti a Bisericii unite cu Roma in 1948 iH'X#""::il":1*::1'"',::i';il;"iii-ft-sdrd#i
+:1rt= r99lu_sl!_o&intre o Bisericl a" ,orffiffiffi
9i procesul lent dar profund de revenire a majoritdlii greco- xu
catolicilor in Biserica Ortodox[ de origine au dus la diminua- iii::::j:-.:, Ii,j-o?,u_r""or".
iuiace'-ae-;ffi ;"ffi #ift rorur Statu_
iE":lJ;.#il,;*H,lill::
".t",-"ula"n,,
rea ponderii catolicismului oriental, fapt care doar greu ar puliniau deloc r";iffi;:
putea fi armonizat cu titulatura de a doua Biserici na[ional5. l*:"::i:.*rnai Starur nu ," ,oit"
Refuzhnd realitatea confesional[ actualf, gi pedalAnd pe resti- ;ffi',',:"lixii,,lL'":::i*a:1;'?yili":'"#;ffi
ir,ugqgu: ueea ce insd Statul poate gi,
mdcar
?l;
tutio in integrum, aEadar fIrI aplicarea proporfionalitIlii, ft"
catolicii orientali sunt pu[in dispugi s5 renunfe la titlul lor de :ii,ll i: ffiEste
:,:,,:o :l l:: l:; ; ;;;;
evidenli
ffi; ##."1".,*rlrr;;il
u rec un tere a
o a$
1'!o,,turi1or. n u:oritLirffi,
;::;r::t31":
glorie qi, dac[ nu-l pot recAgtiga, atunci il refuz[ qi ortodoc.
gilor. Astfel ca nici unul si nu fie mullumit.
,ff ::"j: "^T:
"e, miri"a.it
dr:" g'"ur
r.,g.vq!, uaua se vor derula,intre .o"iul". Deceniile ur_
limitele unei minime no._u_
Cit privegte sectele, pozilia lor negativd este categoric6 .:, ;,;;ii;il;;;;;ce,
,ir uw- uuEr srauuttap economice,
din pricina faptului cI sintagma Bisericd nafionall pune in l**i:*:,:.::: i1,r"^,:"t vor arrta
arlta ce
ce
evidenfl caracterul nenafional al acestora qi faptul c[ ele vin ,illl*i?":::"^r:1t1i1aenrini,";;6;;i;rsociarearesta_

s6
57
voluntard) afaptului cd acesta este creat dupd chipul lui Dum-
de azi dispus s[ recu- nezeu. Este, tn cele din urmd, o lipsd de dragoste, a$d. cum
ll "::: o cruce' Asu-
Nimeni dintre minoritarii situalie.criticfl' este, cel mai adesea, o convingere faptul cd adevdrul pe care
d" ,";j;;i; o
noasc[ in situalia
fi;flit
;;;e " d e i eri o" u'i l"iLl o*"nl
*':"?H:ffi;;fi dorim sd-l predicdm altora tl ,,poseddm" precum un obiecf'.
Prozelitismul este, in al doilea rdnd, caricatura cea mai
;ffi;"*;[
" slujirea Pentru T?] ai "?i;
pro- dureroasd a intdlnirii dintre diverse confesiuni, mentalit5li gi
mino'ito'ui''li nu*ui ca eventuali subiecli culturi. Prin activitatea prozelitist5., sectele se manifest[ ca gi
soriiinului " confesio-
zet iiismutui. r'rui
*utt] ni"l-unu d:n:t" .rylorititile cum Bisericile Ortodoxe de la fafa locului ar fi inexistente sau
c6' de la reintrodu-
faptul
nale nu este dispuslsa;;;;ffi"[ L:! ca gi cum, dacfl existenfa acestora nu poate fi totugi ignorati,
c erea re i giei i
r n r. o ur?' ii p'a" e "
r
:i, :*:l'-filii $i.tllll aceste Biserici ar fi dep6qite de timp. Viziunea eclesiologicd
de Pe urma Ts.ur-'
;#;;;;?;fttat dePlin a obiinut penffu sine
nu a ra- care justific[ prozelitismul cu orice pre1, in detrimentul deno-
maioritare. Nimic o* """"* minaliunilor deja instalate, este prezentatb foarte limpede de un
llilii,,fr inei,rsi.Ji"[t*,f;n:UU*f ;lilfr:if'* teolog baptist. Acesta afirma in cadrul aceluiaqi Colocviu:
acest Punct de vede Deoarece baptistii nu considerd cd existd nafiuni creStine,
;;;;; demn[ acoPer,ire in lgl?: ci sunt convinSi cd numai o convertire personald poate face
din cineva creStin, ei au interpretat ca privindu-i direct porun-
ca lui Hristos de a vesti Evanghelia. (...) Neavhnd nici o vi-
8. Prozelitismul
ziune teritoriald asupra Bisericii, uniunile baptiste nu au con-
dar qi de siderat niciodatd cd o Bisericd oarecare, catolicd, ortodoxd
I

Mereu invocati in ultimii ani de cEtre Biserici'


arre curre recunoscute }ffi j;3d""
lTHS:tJ,1T"oi,il::- |
I sau protestantd, arfi de o manierd anume Biserica legitimd a
unei pdrise.
'
tema prozelitismulut-tv 1
ffi;;iluuit"", o'*izl*t"' doar o' abordire pe jumltate' Prin faptul de a veni dupi consumarea in timp a Botezului
tul Legii Cultelor' cea mar se- II cregtin al unei regiuni $i Fri, Botez prin nimic pus sub semnul
Prozelitismur ttt"'in*iii*J.qofl:L:tarea a misc[rii ecu- indoielii de cdtre perioadele de rlcire individuall sau colectiv[
rioas[ la adresa id""I;i;i; din nefericire
unitate
:"l"JT[ prezent' cu mult 'a credinfei, prozelismul sectar nu este o ins[mdnfare a Evan-
fo" rgheliei
menice in ansamblu'"]gi^u in pdmAnt nou, ci alipirea paruzitafi, de trupul unei
plante deja existente@. Sectele active misionar sufer6 in mod
evident de boala de a fi la marginea istoriei, de unde qi igno-

**rtff****i*+*,,1ffi
i"d ji:;;;.:::y{6f J,':#f; L'fffi',li{i.l1l'1i
rarea qi combaterea constanti a oric5,rei leg6turi cu Tradilia,
care poate justifica apelativul de nafiune sau !ar[ cregtind. Ele
fac un salt din epoca apostolic[ in cea prezentd,, pundnd f"ar[
gust-2 septembne aceqd termeni: mari probleme toat[ istoria creqtini, cu momentele ei bune pi
ur" pi'or"ritismul in
^;:13ffi
;;#;
desluqea resortunle ,,rele, intre paranteze6l. Se recunoagte aici o mentalitate aplrut6
este' aupu II'Lt'c' "ew-""-' - in
Prozetitismu"')i''T"ini'k'*':;:::::!r:*"f
Prozelitismul n. :r::::':?"1;'
consecin{d'' , masiv odatd cu Reforma lui Luther
- ndscut6 din dorinfa sin-
vrem sd-i Predlcar
.r;r;;;;;;-,,ielui cdruia cer[ de a innoi Biserica Romano-Catolic[ prin readucerea
o lipsa de resyeLl, v"'"roiiiro";rientd, voluntard sau ,i:
esteotipsdderespeg't|.:::::!:!:#!i!"ll!:::"f"i,i{::f
este tn- '
(consttewa subt tttwv"v
adicd uiarea 59

58
I
[,
hl

-
il
i
aminte a virtu(ilor manifestate mai cu seam[ in perioada is- numlr de 525Ia unul de 1050; cultul
toricd a MAntuitorului gi a Apostolilor - gi care, prin sectele de cregtin dupi evanghelie
de la 255 Ia 568, iar Martorii lui
fehova de la 15 la73un.
azi, a atins cotele maxime de aplicabilitate simplist[. in de- De pe urma campaniilor costisitoaie qi
mersul lor ,,personal", in armonie cu obsesia post-modernb a intense ofensiva
prozelitismului sectar a cules insi
roade modeste. Ea s-a reo_
drepturilor individului, eliberat de referinfe geografice qi cul- rientatintre timp gi, de La pro_pagurO, J"
masd, a kecut la pro_
turale, prozelitismul sectelor ofer[ globalizirii actuale un pan- paganda.de grup, prorejafe al
[olurile telistaiiue a;;tj I#
dant religios perfect. pirinli din casere preruite de selte ,ru p#urrnur
activitdlii fi-
C[derea comunismului este vlzut[ de secte ca o gansi epo- Iantropice, tlrani dezr,ddcinafi, gomeri,'bolnavi,
ti neri r"i.iii
cal6 de a se instala acolo unde nu au existat niciodat[ sau doar intelectual, dar dornici de emantipa.;;i;;."
primesc prin in_
intr-un numlr redus62. Dupi lunga perioad[ de secet[ a comu- termediul sectelor ("ur:u:..d? limba englezd,
qansa experien{ei de,,afaril,,,
iurse AJrirJill
nismului, parcursd de Biserici numai din mila lui Dumnezeu locuitorii Jatelor izolatedr;ili
gi prin statornicia in credin{5 a credincio$ilor lor, aparitria pro- lumii, dar qi micii func{ionari, .".r",u..t"
Je birou _ toti ace$_
zelitismului sectar vine s[ compromitS ideea de deschidere, tiaformeazd.categoriile sociaie . .rr" ie inOreapta !" ;;;
de ie;ire din izolafionism. in teologia istoriei cultivati de secte, c5d^ere mesaj ul sectafs. "at
comunismul a fost perioada de purificare, de exterminare a In actualul proiect, in articolul g, se afirm6:
Bisericilor tradi$onale, iar clderea regimului ateu inaugureazb Raporturile dintre.gulte. se ,t"sfdsooi p"
bozo spiritului
o noul vArstl a evanghelizlrii lumii. Venirea sectelor din Vest ecumenic, de toleranld de respe"ct'reciDroc.
Si
in Est este astfel ie;irea la culesul roadelor, iar necredinfa l5- In rela{iile dintre cliferitele
forme de irganizare a vielii re-
sat[ moqtenire de deceniile de ateism interpretat[ drept invi- ligioase din Romdnia sunt interzise
orice iyiunf d.e defdimare
talie divin[ de a recupera oile cele pierdute ale casei lui Israel. Si.de tnvrdjbire religioa-sd, de prozelttisi prin
agresiune reli-
gioasd sau prin constrdngere'cle
Adevlrate ,,cruciade" au fost organizate in primii ani de dupl orice fetl
Fa[d de prevederea Constituliei ain
c6derea zidului Berlinului. Acestea au exploatat, pe de o parte, -^ iq9 t , unde, in articorul
29, se afirmI in linii mari ceea ce este
dorinla fdrilor post-comuniste de a se deschide lumii, gi pe de reluat in articolul ac_
tualului proiect.legislativ, Legea Cuttetornu
:

i
alt6 parte lipsa unei legislalii in materie6r. Prin bani gi ajutoare
gres real. Defdimarea pur giiimpl
a"r"d;i;;;;;;_
materiale, prin campanii publicitare qi prin mijloace proprii d, fdrd,aite preciziri, poate
I fi prezentatr polemica teotogica, a".r"ri, in care
i:rl de comunicare - de exemplu: radio ,,Vocea Evangheliei" sau -drept Statul
este oblig.at sd-qi pistreze neutralitit"u, i, ur"*" ce
il ,,Vocea speranlei" -; sectele au investit mulli bani gi multl religioasl nu poate fi judecatl in ,e aietarr"_" invr[jbirea
jirl energie uman6. Numai in RomAnia vor veni la inceputul ani- au condus la aceasta nu sunt menfionate
cdt actele ce
lr
lor '90 peste cinci sute de misionari in numele a peste trei sute ca atare. Or, Legea
t$: Cultelor ar fi trebuit sE cuprindi;.;;;;"
de secte. Num[rul locagurilor sectare de cult s-a dublat sau acelor forme,
[, mijloace, acte sau acfiuni ," i"r;;;i; caregoria tenta_
chiar triplat: daci baptiqtii aveau in 1989 un num5.r de 950 de tivelor prozelitiste. "*"
t unitdli cult, in 1997 aveau 1420;penticostalii aveau in 1989 un
[,r
numdr de 805 de unitdli de cult, pentru aayeain 1997 un nu- . , ?r:pt orientare, pentru o mai precisd circumscriere a ac_
tului de prozelitism, ar putea servidoui
texte. primul este un
mdr de 1945; adventiqtii de ziua a $aptea au trecut de la un document de studiu din i995, semnat
dr;tr" o grup6 mixt6
60
61

"'
"*a*',,:a-,r,,a-1l. :,,,;. q1,..y'i,,1
de lucru a Consiliului Ecumenic al Bisericilor qi a Bisericii
Romano-Catolice66. Paragraful 19 din document circumscrie ricilor in fala lumii gi a unora in fafd celorralte. Aceste reguli
astfel cuprinsul prozelitismului: nu privesc doar relafia ortodoxo-catolic[, ci pot fi aplicat!
in
I (19) Prozelitismul, a;a cum este el tnYeles in acest docu' relaliile generale dintre Biserici, culte gi asocialii. IatX princi_
ment, contrazice toate eforturile ecumenice. El cuprinde anu' palele reguli practice care detaliazd indirect ce se inlelege
de
mite activitdli, care de o manierd diversd trebuie sd miste pe fapt prin prozelitism, cum se manifest[ acesta gi cum po-ate
fi
oameni sd-Si schimbe apartenenla bisericeascd. Noi suntem de evitat:
pdrere cd asemenea activitdti, printre care sunt de numdrat Si 19. Respectul reciproc tntre Bisericile care se gdsesc
in
cele ce urmeazd, trebuiesc evitale: situalii dificile va cre;te in chip evident, ln mdsura ti care ele
- conlinutul de credinsd sau modul de manifestare al altor vor respecta regulile practice care urmeaz.d:
Biserici sunt prezentate incorect sau fdrd dragoste sau chiar 20. Aceste reguli nu vor rezolva problemele care ne pre_
tn mod rizibil; ogupd, dacd lafiecare dintre pdrSi nu se vaface simyitdriinyo
- doud comunitdsi creStine sunt prezentate ;i in timp ce de iertare (...).
partea bund ;i idealurile uneia dintre ele sunt accentuate, 21. Primul demers cqre trebuie pus tn practicd este acela
sldbiciunile Si problemele practice ale celeilalte sunt tn- de a ffir;i cu tot ceea ce poate intreline iiscordia, clispreyul
gro;ate; Si ura intre Biserici. (...)
- folosirea oricdrei forme de violen1d fizicd, de constrdn- 22. Acyiunea pastorald a Bisericii Catolice, atdt latind
cAt
gere morald ;i presiune psihicd, cum ar fi, de exemplu, anu-
Si orientald, nu mai urmdreSte sd obsind treceri de credinciosi
mite metode de propagandd prin miiloacele de comunicare de la o Bisericd la alta, aclicd nu mai vizeazd sdfacd prozell.i_
in masd, care pot pune pe cititor/ telespectator sub presiune; tism printre ortodoc;i. (...)
- exploatarea puterii politice, sociale sau economice pen- 23. Istoria relasiilor dintre Biserica ortodoxd Bisericile
tru atragerea de noi membri tn propria Bisericd; C^atolice Orientale a fost marcatd de perseculii
si
- oferta explicitd sau implicitd de mijloace de educayie, de Si suferinfe.
Oricare arfifost aceste suferinle;i ciuzele lor, ele iriuiti_
asistenld medicald sau de atraclii materiale, prin folosirea
mijloacelor financiare cu scopul de a converti oameni; ficd nici unfel de triumfalism; nimeni nu se poate mdndri cu
acestea sau sd scoatd din acestea argumente pentru
- manipularea sau exploatarea necesitdyilor, a sldbiciu' sau denigra cealaltd Bisericd. Numai Dumnezeu cunoa{te
a acuza
nilor sau a insuficientei educalii a oamenilor care se gdsesc pe
adevdrayii Sdi martiri. (...)
tntr-o situa{ie nevoia;d, fapt care echivaleazd cu lezarea li-
bertdlii Si demnitdsii umane. 24. Va trebui de asetnenea, de o parte de alta, ca epis-
Si
c-opii Si toli cei responsabili sd
Al doilea text este Documentul de la Balamand din 19936', lind seama cu scrupulozttai de
care priveqte relafiile tensionate de dupl 1990 dintre Biserica
libertatea religioasd a credincio;itor. (...) Libertatea reli_
Ortodoxfl qi Bisericile Catolice Orientale de rit bizantin (gre-
gioasd ar fi violatd dacd, sub pretextul unor ajutoare
fi_
co-catolice), relalii in care acuza\ia de prozelitism s-a flcut nanciare, s-ar qtrage credincioSi ai unei Biserici la o a-ltd
deseori auzitlut. Documentul cuprinde o seaml de reguli prac- Bisericd, promisdndu-li-se, spre exemplu,
Scolarizare Si alte
tice, toate de natur[ sd impiedice mdrturia necreqtin[ a Bise- avantaje materiale de care ar fi lipsili tn propria lor Bise_
ricd. in acest context ar trebui Lo iiunrrt iocial sd fie orga_
62
63
i
nizat de comltn acord de cdtre Biserici, in aSa fel incdt toate 3,? (: ) se vorface eforturi de
a se transmite cdtre mass-
activitdpile filantropice sd evite a da naEtere la noi suspiciuni. media, tn special presei religioase,
iryormoyii obiective, pen_
25. De altfel, respectul necesar al libertdyii creStine - unul tru evitarea celor it
dintre darurile cele mai prelioase primite in Hristos - ar tre- LuAnd""",;,;1tr::;;:t,;:#:;,^:;';*rpuncreo"o,._
bui sd evite prilejul de a pune tn lucrare, fdrd consultarea care, credem ci
" hil""r;;;J;_
am ajunge destul a"."p.a"
prealabild cu conducirtorii unor Biserici, proiecte pastorale rativ privind continutul
[ror.f iiirrufui.
Necesitarea precizirilor ri"_
care privesc ;i pe credincio;ii altor Biserici. (...)
mandatul politic din
;ili;;rul cE legistarorul are
27. Netncrederea va dispdrea mai usor dacd,cele doud Rart3l.unei majorii5fi agresate in ultimul
deceniu de prozeritismur frrr
pdrli vor condamna violenya, acolo unde se exercitd de cdtre
zidd, in tenacitarea dincolo
rtr#. ldariur prozelitist re-
unele comunitdyi ale unei Biserici surori. (...) d" ll,.* ;g" de a infiinfa
nitxli 9i construi case de uounur" comri_
28. Credinya ?n realitateq sacranrcntald implicd datoria J.tc"floa"ste ca dimensiuni,
acolo unde numai o persoani
de a se respecta toate slujbele liturgice ale celorlalte Bise- ruu ru_ui o famitie apa4in
sec_
tei. Majoritatea cazurilo, a.
rici. Folosirea violenlei pentru a pune stdpdnire pe loca;urile t"rri,iJlni." _u;oritatea orro_
doxi gi minoritilile secta-re au la
de cult contrazice aceastd convingere. (...) origine tentative ale sectelor
de a se instala, sub pretextul
29. (...) Pentru a evita orice rdstdlmdcire ;i pentru a dez- asistenfei religioase acordate
unei singure persoane sau familii,
voltatncredereaintre cele rloud Biseici, este necesar ca epis- in rnJiicompact orrodoxe.
Une^te secre merg sistemaric
copii catolici ;i ortoclocSi ai acelora;i teritorii sd se consulte ca: in satul cutare nu-avem ir;;p;i;sionar, dupi lozin_
tnainte cle realizarea proiectelor pastorale catolice, care im- incl nici un creAlncios! Acesta
este, de exemplu, cazul
plicd crearea de noi structuri tn regiuni care, tn mod tradilio- Cultului .r"qiin Juia nvangtretie,
in Pagina de misiune-Si evanghelizor" care
nal, aparyin jurisdic;iei Bisericii Ortodoxe; aceastaht scopul iinpropria revistd.,
,,9uJ:u credinfei" - sub motto -"1,-e'*
de a se evita activitdsi pastorale paralele, care ar risca sd
devind repede concurente sau chiar corflictuale.
ghelia acolo unde Hristo.s "iiit sd vestesc
rJ{ii(Rom 15,
Evan_
prezinri o harti a RomAniei;" "rfrrrr" 20)
.";;;;;; subtiniar judefut I _,
30. (...) Trebuie sd li se ofere tuturor viitorilor preoli o Braeov, unde au mai
preZentare onestd ;i globald a istoriei, tinzdnd sprq o istorie 11m1s.35;;;;$;;_une fErE case de
rugiciune ale cultuluiur. odatd irri"irfi'1*_un asemenea
concordantd ;i chiar comund a celor doud Biserici. Se va aju- flrd casl de rugdciune, propaganda sat
ta astfel sd se risipeascd prejudecdtile Si se va evita ca istoria
prozeiitist[ care incepe
dupi aceea provoacd reactria fld.r;;;joritilii
sd fie folositd in mod polemic. (..-) nale. De aici pdnd la prezenrar;. confesio-
31. Sd ne amintim de tndemnul Sfdntului Apostol Pavel
9i
situalii de persecutare iminoritrgii;;
#;:ecre a unei tipice

:i cdtre Corinteni (I Cor 6,17), care recomanda creStinilor sd decAt un pas7o.


il; majoritate nu este
rezolve diftrendele dintre ei prin clialog frd1esc, evitdnd ast- Credem cd nu este neyoie
de alte argumente in favoarea
fel de a tncredinya intervenyiei autoritdyilor civile soluyionarea unei Legi a Cultelor care
sI preintampilEl], ,,un abuzuri
practicd a problemelor care se pun intre Biserici sau comu- ce
de aproape. un deceniu.
nitd;i locale. (...)
::f:,p"rl.zd
pohFe confesionald gi nici
Nu vorba aici de o
"rt" majoritare
de dorin[a gir".i"ii
sau

64
65
I
t
ll

I
I

a cultelor deja recunoscute, de a fi lipsite de ,,concurentr[".


restitutio in.integrum, tot astfel qi cea a ,

Ceea ce se doregte este un echilibru, existent in orice Stat de invdldmdntului con_


fesional etnic de toate gradele ru jir"
drept, intre libertate gi responsabilitate. Libertatea care nu de necesitftif"."a".
"ort
Motiv pentru care aminda..nt"i" Bisericii
fine cont de celdlalt sau il vede numai ca potenfial prozelit se colele co-respunzltoare din proiectel.
O.t"d"* i;;;_
transformi in haosul bunului plac qi al incdlc[rii demnititrii unL.io*. u[ i;g;C;i-
telor au fost consecvent axite pe principiuf
aproapelui. N[d[jduim de aceea intr-o corecturi substantrial[, p.opo(.r?fltatii.
O privire
concretizatd in precizarea l[murit[ a cuprinsului prozelitis-
asupra acestor amend-um.ote este
iufiiiente
vedea cum tocmai aplicarea propo4ionalitdlii
p;;;il;
mului. Clasa noastrl politicl nu trebuie sd se teami de acuza este in mlsur[ sd
impiedice relatrii privilegiate inir" unu.ite
de discriminare sau perseculie. S[ nu uitdm c[ Adunarea Con- culte si Stat.
La articorui iq ain iroi""t.,r uni;;;;;",,d"ri111,,, r
j
siliului Europei, a$a cum am aminitit deja, a aprobat recent in Ri-r
sericii naf ionale prevedia o, gunirir"iffi
unanimitate un raport pe tema prozelitismului sectar gi a im- fesional s[ se fac[ potrivit "u il;;;;ilffi;_ \
plicaliilor acestuia pentru stabilitatea social[. in curdnd, vor proprii $i tn .. ,
co\grrlita.le cu privederile"o7*"ir-r-iotutare
Iegi-;-jin-*p*, cu numdrul
urma recomandlrile de rigoare adresate ldrilor membre. credincio;ilor.
Tot astfel, potrivit amendamentului Ia articolul qS.
_
vdllmAntului confesionat de cutturd g;;";H
ir_/
9. InviflmAntul confesional gi etnic
tate se finanleazr dln-fouduri^prepri
;il;;p"#il_
si numai pentru cre_
Memoriul adresat in prim[var[ Pregedintelui Romdniei de i i
d i n c i o ; ii o nf, s t ti i ri iii
-" fni i
[," rii r, u o p r e i n t d m pi i n s
c[tre episcopii maghiari din {ari, in care se cere si admit[ qi s[
prozelitismul." " .'!-,1' \,
i
finan{eze inv[fdmdntul confesional etnic la toate nivelurile,
Amendamentul minorit[1ilor reformatE,
ghelici gi romano-catolic,la acelugi ,.ri.oi
unitariand. /t
este cu tAlc. De faf[ la intAlnirea episcopilor a fost gi pre$e- i."';;;;-i;;;;;; "rrn_ I

din bugetul Sntului, conform rrit)iUriplicate


dintele UDMR, Marko Bela. Precizarea episcopului Tcikes, in cadrultn_
vdsdmdntului de stat.
c[ memoriul respectiv ar putea fi trimis qi la forurile europene,
Or, intrelinerea completd de cdtre Stat a
se incadreaz[ de minune in logica gantajului de care fac uz inv5t[m6ntului
confesional etnic de toaie gradel", uqudu.
reprezentanlii minoritdlii maghiare. Prezidatd de cardinalul nu numai a celui
strict teologic (seminarii ficultdli de
romano-catolic de Alba- Iulia, Jakubiny Gyorgy, intdlnirea 9i tJogie), intrl in con_
"CrfLir.,
tradicfie cu articolul 1 t piolectutul
din primivard de la Centrul diaconic reformat,,Betlehen Kata"
g5ruia nime.ni nu poate 3l ionrtrar', prioacte
-t_egli
p",.i"i,
din Cluj-Napoca a episcopilor maghiari a legat cererea pentru . fi
sau prin alte mebde sd contribute'la
administrarivc
un inv6ldm6nt confesional de cea a retrocedS.rii imobilelor religios.
che-liuf;l;i;;;;;';;;,
aflate in prezent in proprietatea Statului. 'CuminRomdnia.ntgps!4Un-r111p*,g-:.t-b:S_e_frce_s_c,finan{area
AmAndoud problemele ocup[ spafiul corespunzltor gi in se va face-tot pe seama
proiectul Legii Cultelor, iar pentru cine va fi citit amenda- i:onfriffinnilhri *uloritur. Salarizarea
personalului didactic din invlfimdntul
trivit ultimului proiect articolur qi:,i;rukatul ;;i;;;:
mentele ficute deja cu trei-patru ani inainte de c[tre confe- confesi"r;
siunile minoritare, revendiclrile de azi nu constituie o nou- -
efortului cultului respectiv cu cel ,f Siaiuiri
combin[rii
tate. Aqa cum problema patrimonial[ este pus[ in termenii lui sub forma unei
contribulii.

66
67
Problema conexl celei a salarizdrii, cea legatd de dreptul la pul reformat de Oradea,
extremismul nu a marcat doar spa{iul
invlflmAntul confesional-etnic, a primit noi impulsuri prin politic, ci si cel ri]is1yr_t."r."Si;t
anunfarea de cdtre episcopul reformat de Oradea a infiinfdrii minoritilii maghiare au pierdui pe;t;;;*
R6;^"tan;ii religioei ai
unei universit[1i maghiare ecumenice. Dincolo de faptul ci gansa de a fi niste
tacrori eficiengi de reconciti"." ji
partea ortodox6 nu a fost nici mlcar invitatd de polite{e - pen- a" irr;;;;;;.;"p.;"a.il:
ropa se construiesl
tru a confirma ecumenicitatea initiativei -, proiectul camu- ;iil;;;;;;iffij:i:i.::*:?i;:";;ft i:xtf, 11,,,':g::T
fleazd,cu greu linta politicd delabazd. Nu este un secret pen- prin acesta profundi ur- *uft rnui multe
f ru n i m en i_ I a c e po ale_ c o n{qce spgle g?r_e_a e-d_Ug-tisnal"i-pe-
il,ggrqu
decdt prin dialogul pui poriti" Sanse chiar
ni gi fu.tuifn i".."rii profitului
,'.dubld baz_5,-,qonfesionalI etnicd.,Intrebarea ce se pune este expansiunii economice,-n, gi
u forir""uno."u, de citre
i' dac[ prin Legea Cultelor sau prin Legea Inv[l6mdntului sau spirituali ai maghiarimii d" liderii
p.in oricare altd Lege a Parlamentului Romdniei poate fi in- la";j:i; ,.ij*u, ace;tia s_au com_
\ \-curajatl aceastd orientare. Mai mult, qi aici sunt chemafi s[ se
pllcut, prin sprijin
numol pririr"p,rt de a nu fi pro-
testat la vreme, in lac1t 3ar1
justifice episcopii maghiari din Transilvania, se ridicl qi in- i3i,lae rrarui"la sl'prclvocare a majoritdtii
p1e.u politic gi economic. Canai."u
. trebarea dac6 ecumenismul intercoqfegiolr_ql poate fi despE-rtit incer.cate
tost abandonatd de gherrou nu a
nici dupd aproaf" ,n^rl.of de la
-*",---,ae e"umenismul-interetniat;T;Io; aoirca *umenisrilului Romdniei Mari. o realitate realizarea
4:r
"a confesionalo-etnice?
local ;i celui gilneiai iioiiiea pe criterii pe ea se construiegte
dr..;;;;';; atAt mai mult cu cAt
criscursul in replicr ,r ur"o*.i"iiiJ.
Se pare c[ egoismul etnic este mai puternic decit dorinla de nafionaliqti qi extremiqd, ,ituuti
unitate intru Hristos.
a".Ji'iLi p*" a ,,baricadei.,.
SolicitAnd cu atata invergunare structuri complet paralele cu
cele ale majoritdqii, distrugind multiculturalitatea ca expresie 10. patrimoniul cultelor
si asistenfa sociali
a comuniunii culturale gi spirituale, minoritilile confesionale
't,
rl gi etnice pun sub semnul inutilitdlii orice demers ulterior de Retrocedarea patrimoniali
este revendicarea prin excelenld
l; apropiere interconfesionald gi interetnic5. Autonomia de- a minoritarilor, uitdndu_r:
br;t;rlrn15 sirua[ia ingrati in
genercazd iremediabil in autarhie. $i aceasta in condiliile in care se afli gi Biserica ".r.,
majoritari. ni, pri.i."niul posedat de
care separarea de mediul social al majoritdlii se face cu banii Biserica ortodoxd nornane
peste 35Vo. Legea Funciard
in-iqJi;#; rdmas dec6t pu{in
acesteia. a.
improprierhriri pe terenurile
,u op"., masiy cu
Oupa f 160
Din pdcate, cum aminteam gi in paragrafele anterioare, con- bisericeril _ Slr"ri.a a fost de_
fesiunile minoritare nu au dat nici un semn vizibil in ultimii posedatr dupd 194g o".uproup" i0.tl,6ir; de reren arabil,r _ iar
zece an\, cI ar dori s[ contribuie la instaurarea unui climat de dintre clidirite luate ,qrri"
i" S;, ,, fosr retrocedate
reconciliere cu majoritatea. Dimpotriv6. Mai cu seaml prin doar cdteva. Nici un spituf ai, "eir;
a*u*gir".i"u nationald in
l vocea episcopului reformat de Oradea, o voce care nu repre- grija ei nu a fost "aie
p6ndicum,"r.o""Juil1"eagi
situalie, 9i cu
zintl cu siguran{5 pe toli reforma}ii maghiari din RomAnia,
I
gcolile.
l
dar care se face cel mai des gi mai tare auzit5, implicarea in Revendicdnd, bineinleles, proprietdlile
I
de drepr,
c uvenite
l politicd a factorului dublei minoritili, etnice gi confesionale, Biserica Ortodoxi Romeld
nir;;il;;"" fi.t.resLillttio
I
s-a dovedit fatald. Gralie unor reprezentanli precum episco- in in_
=g:3.li aceasta din mai multe raliuni- M;iil,affi;:t::'i;
I

i i

ir 68
l, 69
i,.
,I

tt
U
nevoie de timp pentru preg[tirea propriilor cadre ce vor lucra , au apa4inur .r,.:r:].ol
sr1.ni jnteSrare in
in diversele domenii clrora le sunt dedicate imobilele respec- {eJqgua" nafionald de in_
S!drg!1q],. toGsfel sirpi,a;?" rnut..ura*
tive. Apoi, Biserica fine cont de schimblrile petrecute in so-
cietatea rom6neasc[ timp de jum[tate de secol gi este conq- I Ji:1"131;*'.;:::ldi'; p;1;;1L,"u
in custodie Con_
ra un roc, lrrd in-
tientfl de necesitatea unui timp de acomodare pentru trecerea
la noi raporturi. Nu in ultimul rAnd, dati fiind criza econo-
micl de duratd in care ne afldm, Biserica prefer[ s[ fie prezen-
flil;lJ$fr *h:{"ff i*![i"',#'""nffi ir:u,*,xi;
iar B iserica nail onaid
t[ in instituliile de Stat, pe care s[ le increqtineze gi sS le uma-
Ir";, ffi, ..; :l'T|a'
tnteresatd de solufionaret
i u;;i;;ffi:,
p.irl;i ;;;,,i1,'u' dar nu in acest mod. presupundnd ,.""' t"irlrirr
nizeze in acest fel, decdt si creeze mici insule de normalitate . tituirea .8,r. .urrrr,
cregtinfl intr-o mare de nesiguranfd materiali qi de lipsd a va- ies_
deoseb,, o" .rrr"l"lt^3n:Tt?t" incheiatd, se creeazr siruatia
lorilor. Atita vreme cit destinafia actual[ a majorit[trii imo-
,,,fii#;
bilelor sale este cea dat[ de cltre ctitori - qcoli, spitale sau
case de copii -, Biserica nu se grlbegte sI le revendice, ci doar
iti*rr:nltt,T:+3jf,1iiifi i:,:i:Ei::Hffi,lfi
s[ le primeneascl interior, sufletegte. Acolo insl unde Statul
este absent, Biserica nu ezitd, printr-un efort subsidiar con- ;:',,H[Hgx*ilii[,""::r""T[fi ffi#X*itiT:XTf ,
siderabil, s5 ia iniliative pe cont propriu gi sd r[spund[ nevoilor HTf; f"""xF"T:i'ffl1',',iil.:tff
imediate. Aga au fost fondate asocia{ii filantropice de genul ;'j",ffi l*ffi ,"":tr#
,,Christiana" sau ,,Pro Vita" qi tot din aceeagi ratiune au fost in- g:*p;ffi .::'jTJ".","yif
fiintate sectoare de misiune-diaconie la centrele eparhiale. F[rl naS.u-bi5 qi pe
respec*"u prln"ipirf]ril :ffi!?::i"ff,lh*i"#.=.
."#3,'"T;J';,X ij:9' ":, d; iil il . ; :,Xi:ff 'l';J ?l,i?'LJ,,u,,
s5 treacl sub t[cere faptul c5, aflatd iariqi in posesia bunurilor
sale, ar putea s[-gi desf6goare mult mai eficient gi mai bine )='
structurat slujirea socialS, Biserica nalional[ nu condilioneazl d"rri;;;"], o"i".Tte,in Transilvania rezultrrrl ;;;ilil il t

absolut de retrocedare rispunsul sdu, fie qi pa(ial, la orizon-


tul de aqteptdri ale corpului social-bisericesc de azi. Nere- i #?'#r:r};'L*,r##litl:;:,:r:iir"t:fi#* i
nunfdnd la drepturile sale, Biserica se afl5 intr-o a$teptare lu- tr
H:::i,u. ruprufropo4ionar, in care *r?^:,1:] este Iezatr sociar :
sistem
cr6toare. rdentita*uu l

, "*"jrri. lnuo.*"r.rr,lieil'dJorrtatea
trecute nu poate
Revendicdrile cultelor minoritare aulabazd, o cu totul
altb mentalitate pentru c[ au o cu totul alt[ finatitate. Ultima-
evidentra istoriei
;;;"_ ;lr:i':T:l nesa ;
i
t
tumul dat Guvernului Vasile de c6tre minoritatea maghiard,
fu*;t$H;r.ffix# !

ffi'/
r
chruia Guvernul ii va da curs prin mult discutabila Hotdrdre hog:l!sgCl.eehl"".a,
Ei
ds,:t:ppqrele'zia i
restituire imediat[ a unor imobile ce adlpostesc institutii de: il
importanf[ nafional[ - precum Muzeul J[rii Crigului din id

Hm;,-;ffi'#fi
1r:]

Oradea -, este pilduitor pentru modalitatea in care minorit[1i I'ii


,ili
inleleg si repare nedreptltrile trecutului, fird s[ linb cont de
conditriile actuale. Peste 807o din cele 1586 de imobile !/ iiill

il

.J
i.
li:i:': /
Ji
:.{l
it,'
70 !t1: !
.? ilt
..._-_-.r' .it
:,iri .

't1 l,jl
lt
]l$
j#
,$/ffi
Cdt priveqte chestiunea patrimoniului greco-catolic, 9i pinde numai de fralii greco_catolici
fdr[ patimi. Pozilia^lui restitutio in in- ca in urma dialogului de
aceasta trebuie tratatf, ansamblu qi a celui l,ocal.cu
tegrumnu este nici aici cea mai indicat['1. In primul rind, tre-
f*iii-"rt"O"c;i _ sub forma
comisiilor mixte oropuse de
cdtre Sfantuf Sinoa al Bisericii
buie acceptat peisajul confesional creat qi stabilizat in ultima Orrodoxe Rom6ne,.iara*,
jumltate de secol. Dincolo de tragediile personale legate de a":,
dreprare care sd multumlasctrl!e
airlffi_
sd se ajungl Ia o
interzicerea abuziv[ de c[tre comuniqti, care trebuiesc tratate attfel, aqa cum au arhtat din
d,"r, pe al1ii. pentru cI
cu respectul cuvenit, s-a produs, prin trecerea formal[ a pa-
piir';;;iJrduli cu lozinca lui
restitutio in integrum,ain dorinla
rohiilbr catolice orientale la Biserica Ortodox[, o trecere cu gi mai dureroasa
ilH;;*" a unora se na$te
timpul conqtientfl qi liber[ la aceasta. Este o realitate ce tre-
nedreprltil;
Al6turi de afirmari a fdrd
;;b#;i'
buie luat[ ca atare. Faptul c[ dupl 1989 o seami de grupuri din po4ionatit[1ii, fixarea in t"*trr ".friroJ^'u principiului pro_
parohiile foste greco-catolice qi actualmente ortodoxe se de- r.giil Jiriirului Sl4lutuipen_
Su aqliy[t3
de asiste_nl5 sociaa:a cutieto
clarf, ca fiind iar[qi in Biserica unit[ cu Roma, este, la rAn-
etp_.OrtrUrtti*. -'"' .-" .- ;.-*9!19-n3fl:93*,-s
du-i, o realitate ce trebuie luatd ca atare. in al doilea r6nd, do- Articotul35 prwEGf
rind eliminarea motivele de tensiune interconfesional[, create
de revendic[rilor minorit[1ii de a primi ceea ce acum posed[ uni
9adeE_iiA^eVg.t
r de asi s nt d iii i ott19!Uora
tn vederea realizdrii acti_
lo re
zu, ;. i r iii r r) rilT i',i *
majoritatea, sunt de c[utat gi de g[sit soluiii. Nu in ultimul
a e, p u o r g "i
,?9,i7 i t nT rj u i c e c n t r
i Ot e "
rdnd, ar merita de amintit care este stadiul actual al patrimo-
I a n e- a dm i n i s t r a t i e i
p\blice locate,
"
ii,..o
e I

niului greco-catolic extra-liturgic (adic[: in afara locaqurilor de


cult). Or, situafia este departe de a fi tragic[. Dimpotriv[. Ra-
w*r:zm"tea-----.o.-'8!!!-r!!.t:*rryr:-ry1!1n1ate.t,_:::i:
Articolul 51 aduce o completare: J,
portat la numlrul de credinciogi, potenfialul imobiliar qi struc-
-|!"ir! tlltilndrla _cgllgi construirea si repararea ldca_
iurile de formare teologicl ale Bisericii Catolice Orientale de
rit bizantin de la noi sunt deloc la un nivel sclzut. Revista l y! ll i- a
! tt ii s 1@,!ige1q 1 i r t, fi i: ii t n u t o r a ia r
-9_ 11
i
t yri
r_

,,Renaqterea" de la Cluj a publicat in 1995 o prezentare a aces- '{;1;i:/*::x:w;,i,t:,:,:;i;i;;i;;:;;;";i;:;


tui patrimoniu - a celui prezent, iar nu a celui revendicat -, rara sa epuizeze aspeCiele cotaUorati
iar faptul c[ nu a existat nici o reacfie de infirmare a datelor dintre culte gi Stat in
publicate, ne indreptfl1eqte s[ le considerlm reale'a-
Pentru rezolvarea revendic[rilor privind locaqurile de cult,
au fost fhcute de cltre Biserica Ortodox[ mai multe propuneri.
€:-*ryr'--"9:y:9.ffi
9"t*ir1| asistenfei .*iur", r-"goE;;;b, este primul mare
:'s':"-

in afar[ de slujirea altemativI, la care face referire Comuni- 11. Situafia din altefiri post_comuniste:
catul Sfintului Sinod din 4 aprilie 1990?5, a fost propus6 con- Polonia gi Rusia
struirea cu ajutorul comunit[trii majoritare de locaquri de cult
pentru nevoile numerice reale ale minoritilii. Este de ajuns sl , Nu este lipsiti de moral[ qi de
folos o scurtd privire com_
ne amintim aici de Propunerea concretd de reconciliere fil- parati ve asu pra s itualiei di n.
JJ. un i, t",7. Mod ut
cut[ de protopopii din Arhiepiscopia Ortodoxd Rom6n[ a cum la noi este intelea:e solufia
Lrrla]r "i,rt#;;ri
r, normaliratea ju_
Vadului, Feleacului gi Clujului in primlvara lui 1997'u. De- ridicd a reafiilor dintre Stat
uii;;;,
;ffii'luu uro.iufiile re_
72
73
I
I
I

i
l

;d
catolic se va inr[utd1i de la secol la secol. DupI 1918 Si recdq-
tigarea parfiald a independenfei faffl de Rusia, politica polonezi
fi
,igioase poare T1 :;l;::\"J;iti:tiii:?i:#il{i,r:*} faffl de ortodocgi se va inispri considerabil. Intre i918 9i 190,
Biserica Ortodox[ din Polonia a fost deposedatd de mai mult
**'.lUti'$f *Hi.tim'i:U:l6,liq6';L.tt, I
de patru sute (400) de locaquri de cult, care vor fi cedate de
nerientaartoraputemn;i;i;;;"n",'ll']1l"tilXt$:*lil; c[tre Stat, in virtutea dreptului de patronat, Bisericii Romano-
-*+I*i'i*+.*Ht-t.l':*:.ih*ffi Catolice. Juridic, aceastl nedreptate se va concretiza in aga-nu-
mitele Reguli provizorii de la 30 ianuarie 1922. Potrivit aces-
tora, geful de judef, starostele, continua exercitarea dreptului de
Polonia este o *"["^t';:,i;"* illilu :rr$:; patronat gi introducea in funcfie pe preotul parohial gi pe starel.
"a Bisericii Roma-
:::ffif t d ; ;il; cu*e' rac
Episcopul avea nevoie de aprobarea autorit[1ii centrale de stat.
*1i"::T::,4
no-Catolicii'
i i.fJ.*
in vreu,-^-:+Xriln/E Invocind dreptul de patronat Ei Decretul regelui polonez Sigis-
mund trI Wasa din 15 decembrie 1596, potrivit clruia proprie-
tatea Bisericii Ortodoxe din regatul polonezo-lituanian trecea

;,*16,6;ig*;6ri,1*[ri.x:*r
i din Polonia
in posesia nou-infiin{atei Biserici Greco-Catolice, episcopatul
catolic polonez va cere la 6 ianuarie 1930 alte 724 de locaquri
dox ::,'..ifl# ;;;i'zlntantii t oc ortodoxe. Practic, se dorea prin aceasta eliminarea complet[ a
prezenfei ortodoxe. Curtea Supremd va respinge Ia 12 decem-
**a:u";r'lrlJqri:r,ffi g*t*+*t,;rln:H* brie 1933 cererea episcopatului catolic. Printr-o acliune la care

: X,,ri,ffJ,i;1ffi."H
il;'i;^r c I * Ii I ; atol i, u- o-c ic ab
au participat armata, polifia qi administratia local[, in 1938
vor fi luate cu fo4a sau distruse aproximativ opt sute (800) de
acestoraerauneortod":o^T::.'"T'i;iil^ili"";;odoc.+il91' :locaguri de cult ortodoxe. Numai izbucnirea celui de-al doilea
r rlzboi mondial va pune caplt politicii de exterminare a orto-
docqilor in Polonia.
La nivel juridic, prevederile din 1922 vor fi reconfirmate
rese si avdnd practt"
i"#;' t" uo-t nuli--"-,oooxe
in potonra' ,
:prir Decretut Prezidenlial din 18 noiembrie 1938. Prin deciziaf
':,din 10 decembrie 1938 a Consiliului de Miniqtri era recunos-
illt'."-"1::l?{f,l*t'i:T*,tffru; .i:cut[ principial organizarea internl a Bisericii Ortodoxe Au-
lilocefale din Polonia. Aceast[ recunoa;tere va r[mAne doar pe
,rt;:hArtie, atdta vreme cAt Biserica trebuia si cear[ acordul pentru
vizite caonice
t#:I"i t'"""-1, fficar.e modificare depersonal. Pentru.a efectua
vo'^ iiioteritoriu, episcopul trebuia si cearS in prealabil aprobarea
ll,l'lt131u;;;: iar regii vor ri ne-
i{p"autorit[1ilor locale. Aceastfl situafie juridici va fi in vigoare
ji:p0nlin iulie 1991, cAnd Biserica Ortodoxh din Polonia a fost
;,iin sfArqit recunoscutf, drept persoanl juridic[. Recunoagterea
lifi**$3fs*qgPggYg**
Publicii
aristocrate' Srrualro
tlqii
I

75

'14

1r.flri*liiitrri:'.llT-ilI:i., i.1i,[,fl.*ill}]..ry.SWfli$
ff,

h
€ii

[,

nu a insemnat revenirea la relalii normale cu Biserica Roma-


f.r-n*" extrem de negativs:.
no-Catolicd majoritar5, care, dupi ce inilial a fost de acord cu Dubla mlsurz_
polonez a infeles
menfinerea status quo-ului, va pune dupd aceea iarIgi in ra r"gf"r" .rporti;r:X
a r ezotv at ches ti unea -d1, :ri# :ffir;?::i?:::T
disculie chestiunea patrimonial5. De viziunea medieval5 a [t*i"i..;"r:"r". Dimpotri vE.
episcopatului catolic polonez, care nu doregte s6 1in[ cont de asrdzi existd confljcte 99
juidi; ;i;- Si
partea sudicl a poloniei, ,"rn.,, mai cu seame in
prezenfa in bisericile parohiale a unor comunit[1i ortodoxe lr;";;;;i#;
inchegate, vor fi afectali gi greco-catolicii din Polonia. Aceg- seaml de rit oriental;.:. 9t catolici (mai cu
tia nu vor primi, precum in Romdnia din partea Bisericii Orto- privitoare
doxe, invitalia de a slv0rqi slujbe alternative, ci vor fi nevoili r, #,H:IA',|:?,JJ :'!"'"9 Ja Iesdtura dintre
Srat
sd cumpere de la Biserica Romano-Catolicd, in fapt de la pdni Ia scurr timp rlil jtouotica Poloni a.fost linutr secrerr
cel5lalt rit cu care formeazd impreun[ Biserica Catolici, lo- ,,, i. i i i i" i i ;;'i,,' l:,r:.[,
: : Jfl ,,fi :X :1, i,,,
r,o
"
e ti*,i.
caquri de cult sau sd le oblin[ pe calea proceselor. Pdn[ in potonezddefinesrereratiasiai+iis"i*i,r,)ri#irrr:;;r;:i::Z
"

prezett, rela{iile ortodoxo-catolice in Polonia nu dau semne rectprocd si indepenctel,rl:


de imbun5tl{ire consistent[: Dimpotrivd: ura este menfinutl
Nr;;;;'ffi ii.ou a.rpr"
i'; ; *;,;n
o sepa_
u'
gi alimentat6 cu noi argumenteso. IatE de ce, modelul rom6- ;:::J,"#T #j;".',1"' .t libertrti
1a i medi atd es te
a Bisericii r, ,pri,riprul",
nesc al dialogului interepiscopal ar putea fi mai mult decdt ir..u iiu-i"-;;;'il:ff:
binevenit8r.
Statul polonez a reglat relatriile cu principalele Biserici
r., o,l e ;;
i

pari tdlii " propo4ion


fi
I : : il, : iH i J :. ffi"J * nf ,r a r, i" . o,._
i i

ei arirdrii ;il;li; :T., :[:Tj


printr-o serie de legi. La 77 mai 1989 erau aprobate de Seim
trei legi: Legea privitoare la legdtura dintre Stat qi Biserica ;ffitffi:?,.;;ff ::T";,.,"
i;
B;;.# E,ioao^";ffRomdne in
noi. Paradoxal, chemarea
Catolic[ in Republica Polon[; Legea asupra garanthrii libertdtrii i,rp, r*, fr;iT;r":,1" lansard de
de congtiinl[ qi religioasE; Legea asupra asigurlrii sociale a o: r, i, jJ;;: ,""JI;jL?
clerului. La 4 iulie 1991 era aprobat[ deja amintita Lege pri- I.:. ".* rl, {:ii! lfi f ;t :.,ff
vitoare la legdturile dintre Stat gi Biserica Ortodoxd Autocefal6 ililx Hl i::xl#
Hilil,r
;;:; t; ;i[,., "', s p.. p,e, b,
Polonezd. Prin aceastl ultimd Lege, Biserica Ortodoxl din
Polonia era obligatd sd recunoasc-a status quo-ul patrimoniu- .,,f,u,ffiil}'i##,?||..'1 gr;i,q.din Rusia au rdcur sr
lui ei trecut for{at in posesia Bisericii Catolice (mai precis: in
posesia diocezelor greco-catolice). Dac[ prin Legea din 1989
ffi,ffi ;*ifli,,,:;lffrlt f :l?s;;1ffjt*::*:
s

status quo-ul patrimoniului Bisericii Catolice era oficial re-


cunoscut, Biserica recuperdnd marea parte a bunurilor luate
rarr de dl;;;r;;;ji i,,,*ru poriticr a unei astfet o" r"gi ini._o
d;i ;;; ;;;
gi posedind mai departe bunurile ortodoxe oferite ei abuziv
de cltre Stat, Legea din 1991 privitoare la ortodocgi proclaml
,ca $rTt,,
:::,
InvAldmnte de mare
J ?#, :flil Jijr
[l]:,,il",dt;;;";;;:;
posr_sovieticd, deoarece : :ni
por rrage c6reva
*
aceeagi mentinere a status quo-ului, cu diferen{a fundamen- folor. O"purt";;; "r;,
lalia rusd in domeniu un."model", IeSis-
tal[ c5, dacd pentru catolici menfinerea status quo-t]lui se rds- ". ;;." ;J,;:'^_:" -"
fr6nge pozitiv, pentru ortodocgi menfinerea acestuia se rds-
n; i;;;;;#
;;
post-moderni
# ;:::
?,11,ru.3;;;;;,1:r;r'*lt
are in spagiul.r, ;;;;;."1]io,u, aparte, iar
76
't7
soluliile la aceast5. provocare sunt pe c6t de contradictorii pe numai intre zidurile-locagurilor
de cult, atdtea c6te erau
atit de tipice pentru o lume in plind transformare. de autoridfi, dac6 nu erau ldsate
transformaie in magazii,cinema_
Intilnirea din martie 1988 dintre Gorbaciov gi ierarhia Bi- tografe, restaurante sau,.culmea
sericii Ortodoxe Ruse va insemna nu numai in vorbe, dar qi in
T:Il^ "irlrarlri, in muzee ale ateis_
iT*aga perioada riufirirtilu?"*ur.uta
fapte, o schimbare radical5 a politicii sovietice faf[ de via]a rndreptatl nu numai impotriva de reroarea
uar..*.it,
religioas[. Era in fapt prima schimbare de acest fel dupS r[s- ro""r"Lri#;1ffi,iffi l?iJi,ifr-
turnarea farilor. Schimbarea politicl de optici va face posi- ffi :,,::,iil,.i.ii,,0,.,J*"
bil[ sdrbdtorirea in acelagi an cu fast gi in vlzul lumii pe toate Rdzboiul cu Germanja nazistl
il va determina pe Stalin sI
canalele de comunicare, inclusiv pe cele ale Statului, a mile- incereze propaganda ateistd
niului incregtinirii Rusiei. Perestroika va fi asociatl cu recAg-
li
srngura insritulie delindtoare
se.rut"-i"ropierea de Bisericd,
tr"t ;";;5; vatori unificaroare
tigarea libert[tii de expresie religioasl8s. tari'
Drumul pind aici este unul marcat de teroare qi de legea i,T iil-,?#3*,i,l3lilf :
s a'e a nliiie de o apropt"* ;j -
bunului placE6. Dac[ imediat dup[ Revolulia din Octombrie,
desfiintarea instituliei de tristd amintire a Procurorului gene-
ve sti c e, a;; ;;,# iltTH.r";T":13;ffifrfit,#H
pe timp de rdzboi at6ra
vreme
ral, instituit[ de iluministul pr Petru cel Mare, va da speran[e forfa Ia minim. "a, ";il;;;"gioasi era redusd cu
ra + septemUrie'r'ffi''r'j,ur"a
pentru o via!6 bisericeasc[ liber[ de ingerinfele Statului", aces- dintre starin qi primii loc int,lnirea
t."i i"ru.rri'uiiri*rrli orrodoxe
tea se vor dovedi foarte curdnd iluzorii". La23 ianuarie 1918 trunre cu loctiitorul Ruse in
g: p_arrif S"rgt
dupd aceastl intdlnire.va ."f care la pulin timo
era adoptat de c[tre Consiliul comisarilor poporului Decretul fi ales ?";;i;
"i,
cu privire la separarea Bisericii de Stat qi a qcolii de BisericiEe. moartea acestuia, Sinodul al Rusiei. Dun!
Nu numai c[ prezenfa Bisericii in gcoli devenea imposibilI, va alege noul parriarr,i,
din 31 i*;;;_ tf"t.r#iix!
p.*ornJiria]"^"i I gi va aproba
un act consecvent ideologiei materialiste a noii puteri, dar gi Staturul de organizareat
desfS;urarea viefii liturgice de ,,ghetto" era ingreunati masiv. care Biserica profita,de
Bisericil drt;;; Ruse,2, un aci nrin
o"r.t,io"*,
iiJi'.ntutui pentru a da
Cultele nu aveau dreptul de proprietate asupra locagurilor de activitllii sate un nlus de,l";l*ri,;;'ui
cult sau asupra altor bunuri funciare qi incetau sd posede statu- cadrele si aqa foarte s o" ur,oromie in
t1am1e ; i""i;il;il"i ".it
i giour" so
,
tul de personalitate juridic[. Viafa religioasl era obligat[ sE Atdt Decretul din 19r a, .ari
ora?n,rii* l'qzq rrmaneau mai
v ierice.

I
intre intr-o clandestinitate institulionald. Prevederile Decretu- departe in vigoare, ceea
ce ardta c6t ," pou,. de
lui din 1918 vor fi accentuate in duritatea lor de Ordinul din 8 puterea avea oricand Iimpede cd
d*.T I ib;, ;;;;
".Ji r*"u persecu
aprilie 1929, reinnoit qi completat in 1975'y0. Acesta l[rgea in- victoria asupra Germaniei lt
terdiclia prezenfei sociale a Bisericii la toate instituliile pu- tului fate de BisericI. O".fu.uta,.u;
ii Hti[;
,"ir,,o, retorica Sta- 1iei.

blice. Activitdlile caritativi qi cateheticd erau interzise, aga apdrdroarea morali , pr1.1"i. tu;ilrdalaristd, drept
cum era interzisi orice activitate de formare spiritual5, literarl fala de Bi sericd uu u."
nui;;;i#;;r,.flr comuniste
*d" ln .;il * ;"1#i nstrumen tali zdrii
sau practic[. Cultele nu aveau voie s[ aib[ propriile biblioteci acesteia pentru atinset
publice, sdorganizeze grldinile sau excursii pentru copii, sd r,
"
Bf.l;;il;:.ffif .',i::ilT.Hde poriticr externa De
intrefind cabinete medicale sau sanatorii. Cercul era acum in- Biserica **e; fi-;rra r"ari ir;;;;Tillir#*
chis: viala religioasl trebuia sd se desfigoare de acum inainte tual, cel al Ortodoxiei,
ce va trebui s6 ,"-iJ"ntifi."
curdnd cu
_ll:
78
79
:ilii
':r'l
iii ril:tii
l::)irL

lii irri"i

ilii
:lli

imperiul politic - Pactul de la Vargovia. Pentru atingerea aces- feritor Ia obiectul


, legislafiei
-o-ersFvr DUvreIIce
sovieti
tui scop, Statul ateu nu se vajena sE reinvie teoria celei de-a congtiinfl: asupra libertlfii de
treia Rome qi s[ suslin[ organizarea, in iulie 1948, cu ocazia
s5rbitoririi a cinci sute de ani de autocefalie a Bisericii Orto- ,",uo!:::';: r,:':f-,,r,.'ouietice asupra tibertdsii
'f de consti_
doxe Ruse, a unei Conferinle panortodoxe la Moscova'r. Con-
. ferintra va vorbi foarte l[murit in numele unei Ortodoxii care,
totugi, nu era in intregime prezent[. Mesajul ei va fi mai ' :ti!::xrfilii ;:
*;:, * xi :Ii: ;
: i::x !::
i1i1,ltiir:tiLi,:,f :;,;::i:,;;l;,:;!:::r,,,ii";i.iu,iii,,ti,o'i,
curdnd politic, motiv pentru care declarafiile teologice, pre- privitoqre la ntit,,),--^-^""L\."i ye oaZo
ntsk
*;;7;;" ; ;,!a la nprtncipiilor
r i nc i i i I o r Ileni-
P e n i'
cum cele referitoare la primatul papal, nu pot fi citite decdt in
aceast[ cheie hermeneuticd, a contextului profan.
Odat[ rlzboiul incheiat, puterea sovietic6 va reveni treptat
n,i t";,i; f!-*!
e t ap e i ac
t u q t e o ro

Dincolo de
fr
"'
"rr,ii;"li!!,'iX';,'ij':tr:;

la politica religioas[ antebelicd. Desta]inizarea iniliatd de Hruq- vedeqre .a, a" obignuitd ir
-r aiF19,9logia
ciov nu va insemna in nici un caz acordarea libertdtii de ex-
presie religioas[. Dimpotriv[. Numai intre 1959 qi 1964 vor fi : ry i,
" de viziune
pnndd
;; ;#ift f tri: fif; #j T, i.1,fr
,?ii',i!' xi,x3
inchise aproximativ 10.000 (zece mii) de biserici ortodoxe qi contrinutut u';;;"'ilil"T,Ti3t:.|*i:o.",'"
tiu.rterillt"i'
td
o*p,a oa; a ;;,il
vor fi desfiingate alte 50 de mdn[stiri. Pentru a diminua qi ca-
pacitatea umanb a pastorafiei Bisericii, cinci din opt seminarii se va exprima
t u ;Hil1,:ffi::xTj';
:a
r:
s #
Sthnrr'r'ir::;^:,'::tt'."€.u!tafi
I
i i

a contrariitor
si ".I[T
vor fi inchise de cltre autorit[lile comunisteea. g::l,',i,;'fi ' ;'#l,i,,J : ffl,?,
11: l9g9
i o rt a x e R ;; ;;l i o o
PdnS la inceputul dezghefului prilejuit de perestroika lui om proclamr il1:
Gorbaciov, viafa religioas[ va continua si se defbgoare in deja cor r rm r ro.
u u *
j.ir., il u n"t."'d;;',Tl H, :"i* ru; ::,;l
ai
n1, separalia dintre

;;;li; il-
cunoscuta clandestinitate institulionall. Tensiunile ideologice trcotul I5 este $coate $t iltr;.*a
o"lll" "
mai importan t, a.tata
la nivelul cel mai inalt ?n sinul puterii, prilejuite de politica de p."u"a. l.lilrt:::-:'l
nnagiit or ligioa
innoire a lui Gorbaciov, il vor determina sI caute sprijinul p6- ganelor d; s;;; ;le-' re st
turii sociale delindtoare incl a unor valori morale qi spirituale
de esenti cregtini. In cadrul intilnirii amintite, din 1988, din. t,::go,*;;;,;i"A::i*i';,,;j:".:Stlif
sepoate citi foarte
uir" *;]],l,"il'_rlr
acesl arficol lJr:Tf
J,:-
cu precSdere
tre Gorbaciov qi ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, acesta va ,u r. legii gi greutdlite
cu care aces-
accentua c[ inclusiv creqtinii pot fi cedteni loiali ai Statului qi pe4i "onr.rr;,
ai" ;p;i;;il'cpji:l': o declararie?e rdztoi
"#:Tj.!iritul E ;H;,,?;
au ca atare dreptul la garantarea unei vieli religioasees. Or, pen-
tru aceasta era nevoie de abrogarea legislafiei pdnd atunci in 3Jfi: t #fl1i#l:xffi 'J:H,.',?:;ru
:
g[[,:*
vigoare, prin adoptarea uneia conforme noii orientiri politice. t.tpon.ruiiilr,"riij'1 tn penultimul articol, 26,
La inceputul lui 1989 era prezentat proiectul de Lege asu. cetileni, ;;;;;;;;',fla ]esii a celor "r.., fun"iio;* "r*'#H;
;;;
pra libertitii religioase'6. Textul este o sintezi, pe alocuri del *rriiin ialiJ :il;lflp:tri va Iegis lafiei as upra riberrif ii de
rutant6, intre prevederi restrictive ;i libertlti, intre leninism Ei
principii umane de drept, intre legislaqia veche gi cea nou[ (in ru:r$jru,,,"_x,i:"i,!1Ti""Jtl.lfjiigTl.;:
oui",ul uprem s
gantier). Acest caracter este vizibil chiar din articolul 1, derati ve s". r, ri" .{1.1, 11.
S .t^R"p; bti r;iF;_
rr
-ovrerice Ruse (RFSSnr. ir,.i ..i" i"r"i
80
81
Legi, una pentru intreaga Uniune, gi alta numai pentru Rusia fesiunire gi asocialiire
(ca parte a URSS), sunt anumite diferenle, unele deloc ff,rl , ori ndscure cu cel mult
rerigioase sunr ori venite
din Europa,
insemn[tate, cum ar fi absenfa din Legea unional[ a prevederii dffi,'1" i, ,.ma pe teriroriu
rican, nu poate insd.fu;i;"";;;ilt ame_
din Legea local5 (articolul 9 paragraf2) privind dreptul la ora nenf marcat de_tradifia si in Europa, un conri_
de religie in Ecolile publicee8.
ririf.r*a grsericilor, continent
care Rusia, ca structurl,,ri.ja,i*i
" din
Cigtigul capital al Lrgii, atit in forma unionald, cit gi in cea pe de o
local[, rezid6, in reducerea masiv[ a dreptului Statului de in-
,;; ;,j;i:lf':,$lc.lturals,_face
Bisericile pi confesrunrre parre.
tradilionale ale
Rusiei ,or g-"nl?:
nJruntate
tervenfie in via{a interni a cultelor gi asocialiilor religioase. cu problemele specifice
mareriale si um3ne reconstructiei
Vdzuti din perspectiva experienlei ulterioare acestei Legi, li- pe de altE parte:
dypa il,;;;; r.."109 areism 5i t"roar",
bertatea acordatl oriclrei forme de organizare pe criterii reli- iT]*sib-ir.Ii.isi se vor vedea
gioase, o libertate ce merge pdndla declararea pur facultativi ;"u,tlru*:*i-*n",.",re ;;';;; "orrc*iuni
o,n p*"u unor orsani-
a existenlei unei societdti religioase la organele de Stat (arti-
colul 8, paragraf 2 -Legea unional[), este expresia trecerii de
, $i;;;;;;;ffi'Ji,ffiiffi$:111,::e,ry,r"Jri",iff#:"
9oi
ani de la emrterea
Legii din rqqo *'"llFluni'
Numai in cei
la o extrem[ la alta. Statul i$i declarl neutralitatea confesion-
al-ideologici qi in consecinf[ susfine egalitatea tuturor confe-
de rigoare $i statutur
cu.caracter declarar
d" ;.s;i;;;;I;-u, tnscris -
Peste o mie de asociatii
cu cererea

siunilor gi asocialiilor religioase in fafa legii (articolul 5 - Le- deloc mic al asocialiile
*li;i;;'ffN-
adaugd numirul
gea unional[), insd nu precizeaz[ nici numlrul, nici numele inscrie. pe
care nu u,
irr"utriui;i#;::11erar
fundatur
.j:1,l
necesar s5 se
gi nici pozilia acestor confesiuni gi asociafii religioase. Legea 1,.,' 9i grupurile misionr'-l;":,,-;::Y"'I'-tt^ gt sociale, sectele
face distinclia dintre organizafii religioase gi societ[1ilasocia]ii jou?"i,;;};;':lT'' dispundnd de valutd f*", ;;;;;;"J;
religioase, dar nu incearc[ prin nici o prevedere concret6 sl ,, iitice. Dil;iil:"]1po'3llin
t.'"gerdri Ie e mo onal
viafa economici
ri il;;:
preintdmpine, precum o fac Legi similare din Europa, o ato- ,* iil."ri*, i,, X,1 1i e a r" u n ot
ai Patriarhiei de Moscoru, ;ilil:
mizare f[rd control a peisajului religios. Articolul 20 din Le- sectelo. uu"ta"r"",'lltv .i,"ll*i*
tiln o adevaratd. ei serioasd
gea locali precizeaz\. doar doud condilii de inregistrare a aso- tiune-J; ;;;. ;;:'^| ,-rt
t"i,"tl:
ciafiilor religioase: o cerere dublatI de statutul de funcfionare. , g.r"nifiil: vorba despr" ches-
t"minu.iii";;ffi:
Este o generozitate lipsitl de perspectiv[ gi care va fi pl[titit[
in anii urm[tori foarte scump, odatd cu invazia sectard prozeli-
j., sub .-,hccn,ori^
stitulionale _, Ia
"^lYt:"lt9logy
Church - aflata in
slbobservalias"*i;i;i;ii;;J;'il'ii"*1j''td G;;::;.-
i" Germania
a valoriror con-
tistl ce va cuprinde Rusia aflatl in plin[ mizene economic6 gi
< ,
Kirienko, .u, d";I^ Pui.-i;,p*;1''tutec[Ie
instabilitate politic[".
Cum s-a ajuns insl de la o legislalie extrem restrictivdla oor,
't
, festdrile sectei
restdrire .."t"i Ar
E-_ uvru,tqrrrrtr secte-l
a,iX.,'""::1'::il;:#il'#T'ruf Hl:
,Moonrur sau mani_

legislafie extrem permisivd? Aga cum vor remarca mai mulli i"'iffifi :;,-"l1;ff; il1'*?T'#:;.:1i:";T3*:lii1l
a coruperii de minon
observatori ai vietii religioase qi politice din Rusia, modelul de secrerusesrir,,,o"i,uluii""ri;ffi
ipl,iir secte ,.,,".o1;r02 ^^,:-$: -, sau desnrc n^ir-
labaza Legii din 1990 a fost f[r[ indoiald cel american: li. ;",ilH:i;;;lri"rr,T:l;Jf
bertate religioas[ total[ pentru to!i'm. Acest principiu (no pref-, ;:[ffi '#l;ffiT[:lgr ;?,;'.il:ior ae s ta t .r,. matJ, e
erence, ceea ce se traduce in practic[ pnn no distinctbn), care'; dar si fu#;#;
Xili J,:T:ffiilX l.:
ga I $ii excesele
exc ,, n",,'*11t1$exRresie,
l:::gat
e e s e re in meie-i;
u
tH
in USA poate funcfiona in virtutea simplului fapt cd toate con- Kusia foarte reped., i, E:
.ont.*i;];;iilirost_imperiate i:
pi a rj
82 ii!
r:li

83 ,ll
.1;

It

#
peffnanentului conflict intre forfele nenuan{at ,,patriotice" Ei Ortodoxe Ruse majoritare
v vv w,u,Ililre a
de eliminare
cele neconditrionat ,,pro-vestice", nu vor intdrzia apelurile la o '
mijloace juridice. "concurenfei" prin
corecturi a Legii din 1990.
Aplicarea sau invocarea flrl discemlmdnt a principiilor gi ,rrillT['"::?,T"J$:l""tul: a Legii din reeO dateazd din
libertitrilor democratice intr-o 1ar[ aflatd oricum la inceputul
primei democratizdri din istoria ei - un lucru deseori trecut cu
dox 5 se ;ffi h,#ilfl,li i.i:.:x;xr:;,f j;n;r",ff
i posib i litat.u a*,111'rur"
u

:;;ffi i;;f
I
vederea - au contribuit la compromiterea diversitilii legitime religioase. Or, in viziun.u gi."ri.ii ro.u organ izali
ur ir or
qi a dreptului la alt[ opinie sau la alt[ credin{I. Permisivitatea tradiEionale, nu de un R,;r" gi a altor confesiuni
extrem[ a cadrului legal, sl[biciunea structurilor de Stat, co- grementare
erarism;;i;i;;ilr, nevoie, ci de o re-
ruptia la toate nivelurile gi interesele oculte ale sectelor gi aso- "'"'?l1ii1"+!;;#il'
economic, prezenfr medirri.d Jo.rura * prozeritism
p;;;";'.-rp"rea factoriror
cia;iilor misionare - toate acestea la un loc au dus la naqterea crzre etc' a grupuriror
- gi secteror n i.i5rur". patriarhurde de_
in Rusia anilor '90 a unui sindrom anti-sectar de propo(ii. Pe xei.II va atrage itenlia ;r.',pr" Are-
cdt de intemeiat in linii mari, pe atdt de greu de satisfbcut juri- p.rr.ri,li,l
sociat,rprr-entata"r"tiuitutJJ;;ffiTJ.K:l;rrilX?i:Ti::
dic. Odatd oferiti o libertate maximf, - prin Legea din 1990 -, tatea prozelitist5 a
orice corectur[ ulterioar[ nu poate fi priviti decat drept aten-
sectet...fe;;;;iJ""rura o
lizatd, ciqi doringa de Lege acrua-
a preciza
tat la libertatea ini{ial5. De unde reacliile deopotriv[ de iste- ctrnrre Bisericile si co,feriunite*triAiii#," cotaborare sociali
rice ale organizaliilor occidentale de ap6rare a drepturilor omu-
"arr;;;;;"
Suprem accepra Ia ta.iutie 9i Stat. Sovierul
lui. Dorinla anumitor fo(e autohtone de a infrunta provocarea de Lege. patriarhul
Iil3;;';;*d
lecrurr, proiecrul
post-modern[ cu duritate - un soi de bolsevism clerical - Alexei #;;; il ffi:
mem bri lo r S o vie ru I u
iS rnrir, j9,
va provoca reacfia nu mai pulin dur[ a celor care pun drep-
turile omului, justificate in sine qi pentru sine, deasupra lui
modificarlos. Cel mai, disputat .;o#,ri:,":,:,,
articoiiru'"uii.of uf 14.
il: ;fiJ
Dumnezeu. Iati de ce, diferitele proiecte de corecturd a Legii ffi Jlffi..f il3,T' ,;:: i ;i;'l;id
"
;#: ru s r,
prin carl
ac t i vi ta te a
din 1990 vor fi luate in strSinitate drept barometru pentru .p".,.ie'ii,;;#;"X',i"lJ:TiflH.3:":li?:""fJ;:X+jI
gradul de democratizare al Rusiei, iar in [ar[ Legea Cultelor
va ajunge unul dintre terenurile cele mai fierbinli din dispu- Hfl :,'T',".1',::"jiilT''i::Tr;;;;;Uirretrimiteimpre-
ta dintre Parlamentul dominat de comuniqti qi Pregedintele p.tE" t"f
Jr r"i" ; "#;r": lufui .s
yn tg' pentru te riz uirf i. i

Boris El1in.
Trebuie precizat de la bun inceput cf, Biserica Ortodoxl
un.i ro.,n" l; ji,]if
nor proced u rI r egisr ar v","r*
ii[i,,#t j ",ac ord c u,".", ro", i

Rusi nu va fi iniliatoarea directd a acestor proiecte, chiar dacl


u
i
turi pe text. Formi'revizuirr,
i * i iffi',,iffiri;illi ::T:::
se va declara solidarh cu unele dintre ele. Mai trebuie precizat in tjmp record retrimisi.pr";;g;;i"dh
;;.;;;;;""l,Jor,
recrurd, a fosr
gi faptul c[, intr-o primi fazd cel pufin, qi celelalte Biserici qi Inrre rimp, relatiite. dintiepres-effii i7 augus1,,,.
confesiuni minoritare, precum gi comunitatea islamicd vor erau din ce in ce mai Sovietul Suprem
rensionri;."ir"'f.ili,utur
sprijini demersul de corectur6 legislativi. Sunt dou[ precizilri 1993 se consuma renrariva rri octombrie
cu atdt mai necesare, cu cAt reactiile din presa din strdin[tate Sovietut Suprem condus.
d;;;;;;l ,u, de crtre
nu va obosi si prezinte proiectele drept tentative ale Bisericii data de 4 ooombrie,
d";;;;;ou,l ",,rnExacr ne
nurtoi.
i, ti,np
"J*dtJ;l:;idenEiare tuau cu
84
85

f ry,r.Np rsij:.i:r:::: iH:iI: trii:i:ilit, j.:in: ;ir: I


asalt clAdireh Sovietului Suprem, Ruftoi semna, in virtutea dibile intre Iibdr
funcliei autoconferite de locliitor de PreEedinte, noua Lege a
Cultelor ce ar fi trebuit sd o inlocuiasc[ pe cea din 1990.
,", r
",e
;; ;!If X[',BS: iliX
ll,i,.#:gl, t si neprec s ror_ i

Egecul puciului din octombrie va insemna qi lipsa de valabi- ;li:Xi:fi:,,fi;:111l*"1iifi I;:ffi H,HifH',?::yi:'
litate a legii semnate de Ru{koi. Evident, puciul nu a fost or-
ganizat numai pentru a impune aceastl Lege... Faptul cd prin-
prin egi r .;;.il #ui:f: ru*l#:ltl:n::,,=l l" l3i #
tre actele pe care rebelii din Sovietul Suprem le vor considera
urgente gi oarecum caracteristice direcliei pe care doreau sd o
tlit?lii;i:,tu:i::{,n#;#fliJf;{i,,
cea^a corupliejroe.
impun6, se num[r6 qi Legea Cultelor, este totuqi foarte sem- rn tot acest d
nificativ. Se verificd cele afirmate mai sus referitor lamiza
politicd a acestui text legislativ, faptul c6, dincolo de credinp :1E: ;il ffi #frfl1]:#ilffiffi-,J.',"^ l,o, voci re prores-
sau ateism, fo4ele comuniste din Parlament in{elegeau s[ ex- l,lilH.i;r?#--il:;iij;h"-$Htti#i"I:i,,i",^,,
ploateze o situalie critic6 real6 in folosul lor. Argumentalia unui sisrem discriJ
era simpl6: Ellin supune Rusia interselor oculte ale Occiden- :#;
tului Ei prin intermediul sectelor. La o astfel de argumentafie
lipsitfl de nuantre, dar alimentatd de realitatea cotidian[ trebuia ,!!;ffi xfl:,llilt";,:i*:il::{;,i,i::ulH$*,,,x,i
.,JpJ'##'J invaziei'""*i'ri"
glsitd formula juridic[ prin care libertatea religioasi s[ nu fie
v.or pune
fii:'jr'"T.X9
proteclionisilir;;ilil:l'#i?*:" .i
m,io.itu," o[ii]
ingrdditd abuziv, dar sd fie legatb eficient de responsabilitatea 111,1.., ,iili ?r citi in n","u?"
in fafa legii. Lipsa de pdnl atunci a ordinii in peisajul religios ff;1li',11i,*,S : 1:: I. #* il; I """,
i

nu putea fi inlocuiti peste noapte cu o ordine contrari hbertltii


religioase. Cum se poate realiza sinteza dintre libertate gi or-
dine/ control - aceasta va fi intrebarea ce va despfl4i spiritele,
,irlrl,{***tt***rllf
unei tdri ,ra", j#, '
}Hf#fffi
echilibrate DUTUIII

j
?"
; dramadcd
inclusiv in rAndurile clerului gi laicatului ortodox rus108. esre in conrinuare 'sttuatia a
DupI octombrie 1993 qi pAnd la sf6rgitul lui 1996, demer- "":1: "-l';;;;;,m
surile legate de o nou[ Lege a Cultelor nu au incetat. Dim-
potriv[.'Intre Duma de Stat, Parlamentul rus gi Administralia
r:im"#i;m'n:?:i"fi"Jffi :t{:l!'!',tr!xfi
.; ;;;;iffi
prezidenliali se vor schimba permanent proiecte gi rlspunsuri
econ o mr i d eo. ro;;,-""iff;j ! ll Hil: ;'fi:;
;

la acestea- In noiembrie 1994 vafi prezentat Dumei un proiect ,,;,.,i


;fi ffi H[:,xt#m=iffi ,1,:l:il]',*:::i,r,rFMi.;i;;:
de Lege conceput de Guvem. Aprobat in priml lectur[, proiec-
tul va fi retrimis de Preqedinte parlamentarilor. Urm[rirea in
detaliu a acestor mereu reluate demersuri treze$te impresia c[ ', iit)[iT[l;#,r#:.{,i,:i:"iffi L'i,:".*]i*h1r
cineva trage de timp, c[ voinla legislatorului este ferm[, dar nu , ;-a:qr*,:*:ff
ti;;il;;:1T:",[:::[H:f,iliit:li1;l
-e'tlqtt' vcste caperele
gi eficient[. Motivele se pot intrezdri pe de o parte in lobby-ul ,r il i;;;; ;, cors,,mo ,,,+,_- ,
sectelor, deloc inactive printre oamenii influenli ai Rusiei, iar pu,r,;;n;;i:Jj:il1JJlTl,,"ij;,* 23 iunje Duma
pe de alt[ parte in neputinla g6sirii unei sinteze juridice cre':r, :_,:,,
asupra de
ri bertdlii de
cone tiin
lr rl ;;ili[ i::H:r:::ffi #
86

87
avut o larg[ majoritate: 300 pentru qi numai 8 impotriv[ din-
tr-un total de 450 de deputali. Protestul intern gi intemalional f,:* ru:ii:x'.T,? T buni parte obiectivtr,
a caracterurui
va fi qi de data aceasta uriag. lntr-o scrisoare personal5 adresatd p"ridl sirl.i.i"Iut"
al formuldrilor-
Preqedintelui El1in, Papa Ioan Paul II iqi exprima ingrijorarea
c[, potrivit noii Legi, prezenla catolicd in Rusia va fi expus[
gicanelor administrative si iqi motiveaz[ aceastd ingrijorare
;:Hix'ri HJi:,1:::,iryi"!i"[ilTi,,:H#*:
cu arri 4e
de ierarhi,iBi';;;i;
pe faptul cd Legea nu men{ioneaz[ printre Bisericile qi reli- \,:." i,;;;,,;, ril iTi:::d
siriesemnatil;;;;il$1",*l;ll,Tl*::Jf#,l",Xlr:i_,:
giile tradifionale ale Rusiei qi Catolicismul'r' (era menfionatl
doar Ortodoxia, urmatl de Islam, Iudaism qi Budism). Scrisori
de protest vor trimite gi Pregedintele Bill Clinton, un grup de
senatori qi deputali din Congresul Statelor Unite, responsabilii 1gfH[,!F],;,"#**j:t_idH.;x]#;l:i:H:*r
strtrrui, i".u;# il"""rf,"fun{e pentru un control abuziv al
Comunitilii Europene, precum qi organiza{ii interna{ionale
occidentale de ap[rare a drepturilor omului'r'. Era acuzatd cu
precddere prevederea noii Legi potrivit clreia, in comparafie
cu permisivitatea Legii din 1990, se solicita anunfarea la or-
i lji,':.:lGii';;':""#J:Til;"TJ,,iip#::"*:ff
l&iti!!*i,#::#f;**:L:1,H"','fl:1;:f,:i
fr";i;; j]
ciar iiror rer isioase l*, rerenriere a
in
dj
:l,l;il,#i
aso_
ganele de Stat a tuturor organiza{iilor religioase. Mai mult: . de membri ii a #;,i;,
rrsp6ndili';;;'ir:I,liii lor, a nurndrurui
pentru recunoa$terea statutului de persoan[ juridici, acestea in legislatia multoi prezent inclusiv
trebuiau si aibl o vechime pe teritoriul rus de cel pu(in 15 ani. vesr-europene exisr6n<l fili#ilrr"llJItt: in anumite
_; .i;Jr",,L.,rl: ldri
Legea opera cu distincfia dintre organizatii religioase (avdnd r jundic aparre
personalitate juridicd) 9i grupe religioase (f[rI personalitate
Bj .r rn rn",rl;;"hi,.
sericiloi :i, ^:'II'. :lrtu rezervar
jar'siin-oJ'"""
juridic[). Acestea din urml nu aveau dreptul sI construiasci *llT;'##i|:fff
doxia, ,*utia" :1;;'l;'ffi 1,'",,0'",r
hr;,1;;;l; ;r sudlsm pinominar oio_
sau sd posede locaquri de cult Ei nici si tiplreascd sau sE prezente in mod ,*a;ir.l-L"ll,r ffi:,l:::re
r[sp0ndeascd literaturd religioasd de propagandd. Grupele re-
ligioase nu aveau dreptul sd invite predicatori din strlinltate gi
,
t,
i:"*i
i$i
;;iiilHl,'*llllljl,tli;;;-,,."
exprima uim.", ,::l::11"
de alte relisii
1"ne ;,J,il"a*rli
qo,ar orealitate.
Patriarhul
nici nu se bucurau de facilitdli fiscale. Tot in comparafie cu a,tea;;;;ffiT j:1ft
"-;;,
,,,"I.ff [.J]._crtici,ain-sffi#[]
Legea din 1990, cea din 7997 prevedea pentru recunoa$terea cu legiin domeniu
ca organizafie religioas[ nu numai cererea de rigoare gi statu-
' mult-mai restrictive
dec6t Lefe-i;;'r** parriarhur
concruzia cr murre
tul de organizare, ci solicita in plus actele reuniunii fonda- arrce va dec6t
airtr" .riij,;:;T:, trdgea

toare, lista fondatorilor (care trebuiau sd fie de na{ionalitate


d ubr a morarr ; ;;i; ;; ffi,;X, #"*on, tr eizd
rus[), mlrturisirea de credinfd, expunerea practicilor cultuale ' o"#;',f,,X"'t:1f:*r;t 6;;i; n.tee3,sicer din reeT
qi istoricul organiza(iei in cauz5. Pe scurt: noua Lege incerca
sd limiteze prin precizdri concrete permisivitatea de principiu i,i1o"1"i;zili"illliill?i,*:Ei#,:t:**:f
a Legii din 1990. La presiunea cercurilor internalionale, ffiJlf ,{;"ffflj'1 ree7, d;;;;;^i."Iou,. ordine, de a in_ "ftliti
Pregedintele Elfin va opune, la22iulie, dreptul sf,u de veto qi
va retrimite Legea la Parlament pentru revizuiri, motiv6nd re-
regi tima a!ffi;''f r

;XL.,][I ;ll,l ti l,:r,"r i


s i ;;; ; ;;;
88
89

-n -. In--i. *T;T;\r.r,
Tfiixx,i
secintA, qi in cadrul legislativ, tot astfel se int6mpl6 (sau ar un cuvdnt.de spus, iar nu doar
Statul, Legea lasi impre-
3bA
trebui s5 se intdmple) 9i in Rusia. Pecetea spiritualI a unui sra unei strategii paugale de
eliminare ,iu,u.o. organizafiilor
popor nu poate fi ignoratl in numele unei egalitdli nivelatoare. religioase venite in Rusia Orpe
Diferenlierea nu este prin sine discriminatorie, atdta vreme cAt menteazd valul de Droteste din
fq90, ;;;." provoacd gi ali_
strdinltat.. ControtulilJ;;;;
toate cultele gi asociafiile/grupurile religioase sunt egale in evidenr de sus in ios, in .pirituiLJiJri."..r
fi inrrebate giseiiciie $i .ui ctasic, flrl a
fafa legii, chiar dac6 perspectiva diferenfiat6 pare unora ca i";;ri;;;rr," 0".t, recunoscute.
fiind in contradicfie cu aceast[ egalitate de principiu' Cdt Construclia juridicd pe care se
bazeazdcontrorul statului, in
priveqte limita de 15 ani, protestele venite mai cu seam[ din esen[E justificat[, nu preaci
de ra o .Juii" subsidiard dintre
partea organizafiilor cu pronunlat caracter misionar, dar 9i din puterea profanl zona spirituall,
9i ci apar" ar"pt i"!".in1ilrl
partea Bisericii Catolice sebazeazdmai cur0nd pe un propriu tr-o zond unde maqinrria-staturui'nu;;;*
sr nu faci zgo_
scenariu apocaliptic, decAt pe realitatea legislativd. In 1982, mot sau si nu lezeze libertdtrile p"r*orut"
qi colective. p;;
aqadar cu 15 ani in urml (la data votlrii Legii de citre Duma colul abuzurui gi chiar ar interpre[[riiiii"."i
de lege impotriva
de Stat), erau recunoscute aproape toate denominafiunile pre- confesiunilor deja re_cunoscute nu
este de neglijat. Tocmai
zente in 16rile occidentale: 1" Biserica Ortodoxl Rus6, 2'Bi- pentru cI avem, datl fiind situafia
serica Ortodox[ a Georgiei, 3" Biserica Armean6 Apostolicd, inlelegere fafd de eforturile
ou.""urn ,i*lura
pil;;;;b d;h;;;
bisericii Ortodoxe
4" Vechii-creqtini fideli preofilor, 5" Vechii-creqtini firi preofi, Ruse gi ale altor Biserici pri,r"ri"
o"lJ.ot" in Rusia, con_
6'molocanii (sect[ rusd din secolul XVU), 7" Islamul, 8" Bu- fruntate in ultimii ani cu
de cdtre secte gi organizaJii "t"r;i;;-d;u"riparu." a sufletelor
dismul, 9' Iudaismul, 10' Biserica Romano-Catolic[, 11" Bi- m.e,"*prf"lr,i
dorim o forml cu adevlrat pur". decdt sd ne
serica Evanghelic[ Luteran[, 12' Biserica EvanghelicS Re-
i"gi,i_a de control,
format[, 13'Metodiptii, 14'Baptiqtii, 15" Menonilii, 16" Ad- "fi.i;;it;;
concretizat[ intr_un text legislati"
irt"fi!"ri echilibrat. Fdrd, a
venti$tii, 17' Penticostalii, 18'Martorii lui Jehova116. Cine a$tepta excese de zel din. pirt",
Stututull rn pu*"n", ce poate
poate susfine,.cu argumente solide, c6 refuzul legislatorului deveni din entuziast.inoirerent
s;;;ilil;rrm5nos, cuttele
rus de a acorda automat statutul de cult unor secte precum deja recunoscute au areptut Ae
a,*f"rnlpr"tec1ia Legii im_
AUM, Moon sau Scientology Church ar fi un semn de dis- potriva celor care o ignord sistemadc,
astfel inc6t reacfia Sta_
criminare, at0ta vreme cdt in tr5rile Europei de Vest acestea au tului sd decurgi natuial di,
"";;i;;;;;ui".,o, nereguli. in-
un statut mai mult decit discutabil? Durata minim[in timp qi trebareadeja pus6 cu ani in urmr
." p"* e realizasinteza
-
consistenfa numeric6 sunt, cum precizam intr-un capitol ante- d_intre libertate
ei ordine? _ prirr;;;;i;s""
"rr"
din 1997 un
rior, criterii c[rora se supune, de pild[, 9i Mitropolia noastr5 ldspuns .uni lateral, numai dii p"*p"J,iuu f.."n,rutd a Statu_
din Germania, fird ca acgst lucru s[ fie acuzat drept discri- u"."3t1 pa4iat rr,i.fi .ai[r, i"pi
;;
minatoriu.
l*:i _p,"1
lmportanla gi legitimitatea unor ,.t
nu diminueazd
Uin" formulate.
Ceea ce poate fi repro$at pe drept cuvAnt Legii din 1997 Dupd revizuiri ti dezbllSijl-;ililL"r"u,
"ot"
^- cu o parte dintre prevdzuti
este p[rdsirea minimei neutralitSli a Statului in favoarea ro- acum modificirile solicituL O" fr"g"aintefe
lului de gardian. in loc s[ incurajeze constituirea unor organ- El1in, va fi repusr in ptenut p;il;;ffi la 19 septembrie
isme interconfesionale gi interreligioase de supraveghere a 1997 qi va fi vorard in aceeagi
zi.taZqie4embrie Legea era
vielii religioase, agadar a unor organisme unde 9i cultele s[ aprobatd qi in Consiriul Fedeiar,
c;;;""rrGrioari. Doui z,e

90
91
mai terziu, la 26 septembrie, Pregedintele Ellin semna noua posibilitatea unei
Lege gi o abroga astfel pe cea din 1990. Reacliile vor fi in linii reJigii de Stat.
Afir
l arricotut 4, o*I:::u,1yqra raicitdtii
esre reruata.rn
rn T]:,
mari aceleagi, criticii suslindnd c[ intre forma ultim[ a Legii qi
contextul sena
d" p'in.iiir'$;
cea anterioari sunt prezente doar modificlri neinsemnaterr'.
Fdr[ a ne opri asupra unei lecturi paralele, trecem in revistl - Acera;i
in rermeni i "*d"l'1'li
u.,, xitlilrs
r af ut 4., defi nep te"t#lJ,l"rl f
iffi:'
*o.i, iiu .,luiil_ilu
continutul noii Legi a Cultelor din 19 septembrie 1999"8. Vom
i
sublinia acele pasaje refdcute sau adf,ugate in varianta final[,
dup[ refuzul din iulie 1999.
,,,, f,'i{f,ff"::':; :p:yI c o ns r i r u i
o n a t c{ e s e p
7

o aso.cialie religioasd;
a ra re q qso c ia -

Textul introducerii a suferit repetate modificlri pentru a - este


fonda,u""l:::' e 11 i fi ac t
ajunge in forma finald s[ sune astfel:
t i rr in"i i'
" "" ;;"i,:: -:!' 1' i v i ta

tocuinttperso,;ri;f '::!.ti"",i;;;;;;;,'::;"W';X;i;fi::;;:
Adunarea federald a Federapiei Rusiei, afirmdnd dreptul _nyt,d"p;i;;-;;;fr
tlttltror la libertatea de constiintd ;i de practicd religioasd, organisme publice
;:ti:;,i,7i;i,::u:,,t,di;;;;;;;;
; ;;f; : ?# ii, !,i,',i'ii,': ;,1::
ca Ei la egalitateain fala legii independent de comportamen-
tul vis-d-vis de religie ;i de convingeri; baxdndu-se pe faptul e,;,!,::
n i s t ra y i e i t i c
at
i ;::',,
cd Federasia Rusiei este un Stat laic; recunoscdnd rolul spe-
cial al ortodoxiei in istoria Rusiei, tn evolulia Si dezvoltarea
,,,,, ;"i#;i:# I;,,I: ::t,;:::: ;?,m e t e ofi c i a t e
; i in s e r _
nu parilcipd la
spiritualitd;ii Si culturii acesteia; respectdnd cre;tinismul, ,. ._ activita,;;-;;.;;;;i*
uttce $i nici nu acorcld.
islamul, budisnrul, iudaismul ;i alte religii care constituie o ,")')i-!1','ruetor squ a mifcdrilor no-
parte integrantd. a patrimoniului istoric al popoarelor Rusiei; ,,",r;::r'x:irii;:i!i:r,ry,{xz{::*!:;;;;;;,';:;
cd' in nume in- '
judecdnd cd este important raportul de colaborare pentru a
.j':i'ril:l
sociare ei poritice il;;;Hlezeau ace leasi drepturi
ajunge la inlelegere, toleranld Si respect reciproc tn ches-
tiuni de libertate a conStiin{ei ;i a practicii religioase; adop-
Paragrafut Ilii tt ir'rtl tt?ei*i
2' 6 nt

td prezenta lege federald. -,^1ii,,"i,iit,;";;:;#:;:;,:l?:,:f


gtoase a
.Si organizasiitoi ,"tigtioir;:u
::oareaprecizare:
rut nm grupurilor reIi-
In versiunea din 22 iunie, pasajul referitor la Ortodoxie
7'parasrar i;;;:";;::;;dce
suna altminteri: considerind cd ortodoxia este parte inte- ."rif,l:or'l se inrerege prin
grantd a mo;tenirii istorice tn Federayia Rusiei... grup
Introducerea nominalb a termenului de ,,cres,tinism", cu legefederald, este
-.1:,l.r"r"nta numitd p
toati ambiguitatea, gi inducerea unei distinclii funciare intre :::;;:i:,r,,::#ff i,::_:,;;;:;;';:;;;i:;i,'f ,";;:;li!;;i,
Ortodoxie gi restul lumii cregtine, a fost operat[ pentru a nu re- ,:, o iti ri, i"o:; ; ::x e r,c i t d erct iv i t a t e a_ s a
duce prezenfa creqtini in Rusia la Biserica Ortodox[, lucru ;; d': "e fd rd i n re R i s -
;i! 1 !:" i u r i ct i c d. sp, it i"A' ;"; ;:
o
fe1 t ari p i b uirL;, ;; ate
just daci ne gdndim la confesiunile minoritare prezente aici "'
de secole. Accentuarea caracterului laic al Statului rus este
fo4ati, atdta vreme cAt separarea dintre Stat qi Biseric[ qi ega-
litatea in fa{a legii a tuturor confesiunilor qi religiilor, in ciu-
i:*#rirtxrff:W#r,*W
da diferenliatei lor pozilii juridice, elimini din capul locului ;:;ilt#;:mn*,i:.#:;i*rlli{d{ii!Trix
lsltatea anunl6rii
92

93
autoritAtilor locale in vederea transformdrii din grup in or-
care au adresat,
ganizafie religioasE. Remarcdm introducerea acestei clauze in
textul final, dup[ ce in varianta anterioar[ orice grup era obli-
gat sd se anunte ca atare. Grupul religios care nu aspir[ la sta-
::X::{ii:;ffJ;,"_";tr!#;ff#f,*r;r:;:'#y,
tutul de organizalie, poate deci funcfiona fhrd ingtiinlarea or-
ganelor administrative ale Statului. Aqadar, fa15 de legea din
1990, nici o modificare substanfiali, cu atdt mai pulin una de r::;,?"i;r;;7!it:-'"-'w'oasdcenrrabzatdbebuiesdin-
natur[ restrictivd. Ultimul paragraf prevede dreptul grupului de
,o"ti"iiolr;;;;;:,'r;r;;Wtr,
crul central al ot
a preda religia gi de a asigura educafie religioasd membrilor
lui. $i aceasta este o adf,ugire petrecutd intre prima qi ultima
redactare a textului.
Articolul 8, paragraful 7' precizeazi ce se infelege prin or-
ganiza{ie religioas5:
{rdw.!##tr#ffi
;iii? y ;:;n
?; : : : #:!:,:,,,
Este recunoscutd drept organirysie religioasd liberq aso-
ciere a cetdyenilor Federaliei Rusiei, a altor persoane trdind
::"
'"' ?^:::,:'!:I',:rs a n qa {i e i r e tig i o",
#o'fr:T:ri:
as e.'
c u n oa
;"t i ni:i-
legal ;i permanent pe teritoriul Federaliei Ruse, formatd in
" "
vederea profesdrii Si propagdrii credinsei tn comun, Si tnre- ulti*urmomentpi
gistratd tn calitate de persoand juridicd dupd procedura fi- ffi".11ffJillTlT3;F:lJH:3i;!.1f
xatd de lege.
con nn utur
*d;:i111' j;ffi#ilf ;';i,""?LT;!::f
Urmdtoarele paragrafe aduc preciziri suplimentare:
2" In funcSie de sfera teritoriald a activitdlii lor, organi-
zaliile religioase se impart in locale Si centralizate. Organi-
ii fl,':,ffi i;,, ii it,
3'", #tr Tj',:iiT :1"; .;:ff
zaliile religioase centralizate se subdividtn regionale qi pen-
ffiti Tj[tf:l'#:s j.11luii" ,"trti]]:i ::ii:T
tru tntreaga Rusie. r, xm:'dffi
n" ,r'ie
tncredere al Sta-
j" O organizalie religioasd locald este o organizayie reli- crarar nici
oe
micar ,, I o;, "i";;;8tup rel igios nede-
gioasd compusd din cel pulin zece membri avhnd tmplinitd .conrror pr"u.rti uo..lunoaqte'
tocmai;t'p;;.ffi se doregte o
formd
uvrtrfi dubioase. grupuri avdnd
vdrsta de lB ani Si avdnd un domiciliufixtntr-o localitate sau ac-
Articorul 9, parasrar,,, ," _"^:."'":"t
o aglomerayie urband sau rurald pe teritoriul unei regiuni din I" precizeaza condifiite
poare fonda
Federa;ia Rusiei. in care
" ".!*i;::l'I se
4' O organizalie religioasd centralizatd este o organiza-
pie religioasd compusd, conform statutului propriu, din cel
;r,rru'.x;:ffiffi Iirlilf:i*Hx,,trH
putin trei organizalii religioase locale.
5" O organizasie religioasd centralizatd ale cdrei strttc-,
turi au exersat, pe baze legale, activitatea lor pe teritoriul
Federafiei Rusiei cel pu;in cincizeci de ani din momentultn

l
Wf,r'rrf*:rrf{{*:*M
94

95
sau atestarea cd acesta face parte d,in structura unei orga-
nizalii religioas e c entralizate, de aceeaEi confesiune, atestare
datd de cdtre pomenita organizafie.
iffi il:f :J;j:?f,:..",H,;, j#,ff :
j.1?T::.j:.,ffi
ritE ,,implementare_.a
celor mai felurite ::
Pentru prima dat[ apare in text de o manier[ foarte clar[

${.'*i""".,ff ;:::;*i*;"":ii##1ffi d[r#l


limita pe scara timpului, o limitI care, precum am vdzut, nu
atinge confesiunile deja prezente in mod permanent pe terito- c€, pe l6ngd ineficienfa
principiate Oe intreUare;; ,;;;" dec6t sd trezeascl
practice,
riul rus.
Articolul 10 detaliazi ce trebuie s[ cuprindS, din punctul de ::Tt"
de circulafie il;i;
vedere al Statului, statutul unei organiza{ii religioase. Remar-
li d"
rnvaziei sectare. O"*pr".i",
p"'a-."ri[;:ffi::X;#",ffi,i;
solulie p"rr* [f rf ll
cdm obligativitatea organizafiei religioase de a preciza sursele mensiuni, libertatea. care aceste doul di-
de finanfare, prevedere cat se poate de utili in vederea elimi-
si
"urigltiii"
-.#;:
nlrii suspiciunilor Ei a afacerilor necurate. ln situalia in care se jT*H:il'::T:[ai;ffi
inmullesc informaliile privitoare la implicarea sectelor in eco-
nomie gi folosirea avantajului suportului financiar extern pen-
$:,,+?i:.i:;,ttf
rtelor
x
mareriei jurid]1e,
"a,.6J]ilf i
di" 6;i'";.#
j,
;lf#
uttimii ani dintre
tru a face noi prozelili, indicarea transparentl a surselor fi- :ffiilfl:#[?t;."""^ll"la reri g ioase 6iu,u ","u," rapte, odatd
nanciare este o obligalie corespunzdnd drepturilor pe mdsur6. o.i.;" i;;;;";' ij?l"1ii uroiooi"".ij#1.,
stra este greu pentru
Prevederile articolului i 1 privitoare la condiliile de inre- creditur oferit odat, _fipru
gistrare a unei organizalii religioase sunt comparabile cu cele Ii;;;;lllll?ii;ilTffi::
tivele de acest fet ,::"gi:i"*""
663T1ln*.rpretate, 9i fapiau f*, t;il-
ale articoluluiZ3 din proiectul legislativ romAnesc. Consecvent prerate astfel, ca in
distinc{iei intre organizafii religioase locale Ei organizalii re- ;,.*r"ri#i,.i?i#fr.lljl,,ii$l,ff
ligioase centralizate, legislatorul rus prescrie condilii similare Tl[T*"?,.:::;';i_
celor dou[ forme de organizare gi, lucru simptomatic pentru statul aiutd si";1gff -
3'- din articolul 18:
caracterul de compromis al Legii in variantd fina16, nu mai
soliciti istoricul organizaliei ce doregte s5 se inregistreze gi ;i-j:;"i';i{iini:ii j!::*:;';;;{:::;:;;'r:;
nici dovada acceptfii de citre una dintre republicile autonome
. ,*d;; Pentru societate.
;:'ri:: :Yortantu
din Federalie.
Articolul i3 privitor la reprezentantii organizafiilor reli-
gioase striine este limpede marcat de dorin{a unui echlibru
intre libertdfile permisive qi obligafiile restrictive. Astfel,
potrivit paragrafului 2, modificat aproape in intregime in va-
rianta ultim6, o organizafie religioasb strlin[ are dreptul s[-;i
,,d*ffm[I-}r*$1 u nu mai
rffi;;,
a" uri*t"n1u"iin"u""i
llu"lqr i""9i:' ti tr u J"
togisticiI a auroritltilor
"u.
deschidl o reprezentantd pe teritoriul Federafiei, dar nu are ouf". Un *i.oiffi; locale gi cen_
(aft.76). r este qi inproiectul l.girlrri;;;;;;;;
voie sI se manifeste religios, cultural sau in alt[ formd, pre-
vederile referitoare la statutul organizafiilor religioase nepri- Ultimul capitol din Lege
prive$te supravegherea
vind statutul acestor reprezentanfe ale organizafiilor religioase trotut' ardturarl oe pi con_
termenrre'in;iilJ#1r'rL"a
rristd a dece-
96
97

'iil. .i.,r,{:!tr1:{riii-!ri.itri+siL}+ifirg.}}T$.1;,SRtrri$rl&s},rtg1wdi$Atrlil&
niilor trecute. in articolul 25 este vorba in fapt de suprave- autoritatea Statul
gherea, prin intermediul organismelor Parchetului Federafiei I997 este' vdzutdl i'-'*ltllitatea Sta
Legea rusr din
ruse, a punerii in aplicare a Legii gi de controlul aplicat orga- ansamblu'
brare, dupd ,rrou,ll
nizafiilor religioase, dacd respecte statutul lor in ceea ce pri- "-;;#tY"i'
at""rir-i5.'i[ to"'ttidelde reechi]i-
ve$te scopurile gi prevederile activit[1ii depuse. Articolul 26,
Jaroare, a libertdri'] ^"
pn nc ipi u u r..,ri 1.1.'" tp;;;#;'1i"1"""n
oc in cu ra-
r[mdndnd in spiritul Legii din 1990, prevede pedepsirea vio- "
l, "
ldrii.legisla{iei federale in materie religioasd flr6 a mai pre-
ciza ins[, cum era in actul legislativ anterior, cd interdicfla de
I',#hftt':l*r:*:lm;1tx'n#i"::Ei*:
a leza legislafia in vigoare privegte 9i administrafia local[ sau
terne $i til;;ilr;:ll"':lX?'"lut, se vede ai, ..r.ti1J'tl]
centrald. .1t*1teri.
Iatd de
veni acesrea, utile"",
fe.e.ffi;::fli"1te nefiresc sd fie art-
Complet6rile qi adlugirile din paragraful 3 al articolului uneJ;.;;::_T-::rrcrrq .din orice parre ar
27, ultimul din Lege, au starnit in epoci cele mai energice
proteste gi au fost interpretate ca fiind indreptate impotriva tu- ;:tlll{:lfli[T*il}::'jt]:"Tl:t'."iil"r,fi
rrre Frrr
..p."rin;:;'-'..t "?'secin[e. sd I
trr#Tt
turor organizaliilor religioase de dat[ recent6: rcgiffi;:".H
(...) Organizasiile religioase care nu posedd documentul Est, o Iecrie o,,
r""iljlhruro V:$"j;;"m
de atestare a prezen{ei lor pe teritoriul corespunzdtor timp de
,u prn.t"'["il;:'"Tsd consistd aici in urmrroarete c6re-
cel pu\in 75 ani, au personalilate juridicd numai cu conililia
i. r."""."i'il ,r": a rr toate):
poate sE se fac5 totalitar la unul democratic
de a se reinregistra in ftecare an pdnd latmplinired terme' 6or.'l^tltl"m
8,,; ;;; i r:;
nu
nului ittdicat de 15 ani, j:iim i# :*Hffii1oonnla
Cu textul in faj[, suntem de plrere c[ prevederea nu este n:
ponar,., dorintd
**fl#:lii,
otzirrriilor-JJ,imr' de innoire
at0t de restrictiv[, cu atAt mai pu{in o form[ indirectl de in- a. inrl
terdicfie, cdt mai cu seam[ preventivfl. Legislatorul rus nu este n kecerea an ir or
p.n
r,' ::f "*. i' ;;;il'#,J;""iiil; **l ;
aici singur, majoritatea legilor de acest fel din Europa de Vest ;: :H i
;l]
.:tjfr ll[::i;ffi ui?:i"'::Hfj[?1 *]
avdnd pentru noile organizalii religioase un foarte clar criteriu
de stabilitate in timp. Paragraful urmdtor prevede reinregis-
ffiii
trarea p6ni la 31 decembie 7999 a asociatriilor religioase fon:, lr
l
;r lil""., ", u, r., "* ffi ",ffiil";rf Ij [T:: ::*Fi'; prt''
1ffi u .
;: ;"#: " r'
date inainte de intrarea in vigoare a prezentei Legi. Asocialiile !:: ;t:#:il:fl";:l ":,, ",;; "
r,

religioase neinregistrate pAnI la data aceasta, vor fi lichidate pe


'i
',1 -E nt u z i as m, r p..*f ii si
su ran [a il #; ;"u:fi? [.oJ:[ :',::
calJa justiliei. M[sura poate s[ par6 dur[, dar, pdstrind pro. i,] rn lapt, permisivitatji"-I I-"*".din 1990
po(iile, este de inleles in peisajul religios pestrif al ultimuluiir
deceniu. Legislatorul rus doreEte in cele din urmi un nou in- ii :f i,i ;; ;;;;
* lty: #** ;t{li::,_:*:;
;
J 3,rru
ceput, congtient asumat nu numai de citre Stat, dar gi de cltre;r SrHf,*i:l;|Hlx*,a'.iuaf, inil.,,i'i;:Tii:Xi,il:J:;
partenerii religioqi de dialog social. I i.,r,i

Cu puncte foarte bine formulate qi cu altele mai putin.: ,*,j#.JS j:I:i:;i:i,:f


reuqite, realizAnd un echilibru nu mereu convingltor intre i prcruni. o" ,n:*,""';':J:':ltil"pill,ii
u.Jrt;;ffi';r::
liil
"ru'e fJ:ffiil^",?::
98

99
pentru cel care tanfilor
2. Libertatea este o proYocare cotidian[, at6t Patriarhiei de Moscova a dus
Ia nagterea unui
iqi d"i"$t".enfinut ,itr,,
quo'ul,cdt.;i pentru cel care aspirf, clericalism, fenomen srrEin in
oil;;#.trnu este de anti_
religioase' cau_
la un statut nou, supenor. Pentru Biserici 9i credinle :lllrrnrjputin qi in modul
ti ins[ confundat[ cu "concurenfa' dintre pnn canalele de comunic.are "onqti"riO.iormat de transmitere
iib;;; ,, poate din Rusia s.iain,oaira,ate a
detin[torii de monopol qi tinerii investitori priva]i'.o
con- tor pozilii ortodoxe, oficiale aces-
,uu Oo* .u- iii, ,.i"ra. pe de
intre libertate alt,
;;A[ ;;*ati de lipsa unui echilibru eficient dintre dreptul
parte insd, Biserica orrodox,
r,; r,,ir, J;;iirtungere vizibil
dintre drepturi ei obligaiii' fafd de discursul anumitor p;lt;.t";;;r"."tori
;iiili;"il;"ri"lu, qi respeciarea xistenfei- ai ,,bolge_
;.w;il i; " ^i tr"niasectelor, felul lor de activitate:*ll'i:
e
]l^ce vismului clerical.., adicd a acelui
discui, in
iuain"u agresiv[ a
mlsronara pentru care argumentafia
cregtina "r"rf necregtin
inrt u*entalizatd pen_
;i;;;;, de existenla Bisericilor 9i confesiuniP:*j:::: "rt"
interese nalionaie .;r;;";,"d;ie
nu numat a unor fr fl13:,"." partia vag for_
tradilie pe teritoriul $rii respective, urmdrirea
*"fi;6rase, infiltrareain cercurile economice qi in clasa 5. Atitudinea Vestului, mai
mult a celui american ;i mai
din surse pu(in a celui european, in
politicfl, finanlarea acestor activitAli propagandistice anii u"*uiiin"il proces de clarifi_
acestea la un ioc perpetueazd imaginea care, de punere de.acord u p.ir"ipliior
din strlindtate - toate
a libeftAtii de care nu to[i pot face acelaqi
uz' regull arogantr. ei lipsitd dJ;l;il;;[i.t cu realitatea, a fost de
"";:
"o*pro*ita
P;;;;liut*.r acuzat pe bund dreptate de cdtre Biseri- ce nu inseamnd automat a justifica
o" a infelege, ceea
si*u1iu ir,o.i"d gi actuali
cife qi confesiunile tradilionale nu p:1t:
fi pprit doar prin '. . din Rusia. protesrele ."pdi;,;;.
ar",
ca Statul sh pri-
in anumite puncte
ur"fuf fu puterea profan[. Nici nu arfi bine vor fi. fost.in$repritite, ;, ;;
;"pe$itiiu.rur unor recirdri de
parrenerii religiogi poezii patriotice
Jil;;ilrnuit" peput"ri delegate de c[tre (de data aceastai, .""iir", ,,capitalist..), faot
i" ii^f"'g-t""i"f - ae alt[ parte ins[' pro.zelitismul 9i efectele ., care a provocat reciralul-raspuns
,,r",i*Uror.i".rii.
;;";;i;-;"g"tive ale acestufo, de ia situagiile conflictuale intre ,, ficiaritatea a dominat cele doui
f;ffi d";i;;il;;i srrJl
al
i;.il:.r;
de terorismul fie pusl pozitiv la contribuii"
si"traumatismele persoanelor afectate ,"rrlun* dintre modelul ame-
".""-ii
:_i,il:;;;; n l.*ua*,rdoar de c[tre Biserici ei confesiuni. , rican $i cel european. (multiplu),
legisla{ia il :1; ;;;;; scoate de in evi_ aici
i;;6 ;;;: -ui *utt ca oricind ei oriunde' *il;fi irus..,ceeaceaprrut
;;;fE;t;fa de Est are sarcina de a gdsi formula de sintezd ,', i:, ff ::1""r',r,":*i:::.::q1,:y;,fi
in cete din urm6, rr*il"ffiffiil:,#i;?rn :,ff;j
i""e dreptul O. i't"*"'1ie aistatului llau,tonlf] .il i, i1r,j.r
vestici" gi ,,pro-comunigti.,.
"-f*i*,a
;;l,;il;: uupa a"""nii de politic[ intervenfioni:'1,ub"11111 6. O ultimi concluzie privegte
dificila unitate cre;tin5 si
Statului, cererea ca acesta sb intervin[
are nevole o" o::,uTl .. interretigioasd. Dacd t, pi"i"niur"u'L"g,i;i,
Motiv pentru care nu putem fi de acord^cu Dumei de Star, textul era rrr"iii-a"-""a"..i";il" 1997 in fata
]

i" *"i".tii.
;-#;;#;i;i z?-ain r-"e"u rusd' DacE in3:1*tdl 1?? li
li'i1

acestuia semnatl de c6tre."pr"r"riui1;-;;,


i;ir;;li;
13 denomina_
e abuzurile di"n partea autoritetilol
,t"ir,i 9i lg"uJ::3 liuni religioase oficial
"r* in textul din 1997
:

prezentantriinis".icri'ffi
funclionarilor, iar nu a organelor in sine' H:T.?,i:i[[,:IT:ffi :1,11;,'i;
formularea este fdri precizdri'
.

I
ll.*l:fr:=rtaliJor - ipr;" vor retrage inainrea
rr"

^."*, votutui final ade-


in tot u""rt d".enio de dezbateri pe marginea libert[fii ' p, i,r,i :# H i,li Xlj
4.
,"figio^"-io nusia, discursul c0teodatd prea dur
al reprezen-' ri llli:l Iin ilunite
ii coperit :-X *:,,f I 1,i
de discutrii t","*"is""1il"1,
ili_
,,
dh:;:.fi;
100
101
de aliniere la criticile oricum nediferenliate ale asocialiilor gi eJim.inare a influentei
organismelor interna[ionale ? Concret, ceea ce r[mane este cre$tine in societe
imaginea unei lipse grave de solidaritate intr-o chestiune de
rapr ur c d, ar6n
d u _ s e in cili;;il;; t ftffi ;;il;
:1 T: fft
:,;
care depinde nu numai status quo-ul unei singure Biserici sau ,1tX'J.'.'.:r.',"frXlf'li':r';ilil# din Europa de Est se
ei in diversitarea.modelelor
confesiuni, ci pacea religioas[ Ei sociall in Rusia. air,i" rii*.i.;f'."':':,, de relafie
_* er sror care funclio neazd dejal;
de Vesr_ ta.ti" d;"p"
EXCURS: .In cele cincisprezece (dri ale ComunitElii
trer modete de reslemen".;;il;;i#;, Europene
Modele europene de relafie
sectie dinrre puterla , zoneror de "*ir,U
inrer_
intre Stat gi Biseric5l" spirituati
ii.". Oj"rrr,. IatE de ce. ore_
fi:fi:? [Hm:l,d u ".". [.';;5.""r..r ea sa,,,, ia.i i n
Dupf, aproape un deceniu, in RomAnia lipseqte nu numai o
Lege a Cultelor, dar qi o linie clarl gi consecventd in atitudinea
factorilor politici, dincolo de accentele fiec[rui Guvern in
parte, fag[ de Biserica Ortodox6 Rom6ni majoritari. Starea
;;:ffiHl, :,#:Hl;fll},; Jl r::j nl *f:',1 #
aceasta de lucruri are drept motiv ultim lipsa unui model de
relafie dintre Stat gi Biseric5 aplicabil la realitatea romd-
ffift r*lllfl ['*ir,*]ffi *t=m
neasc6'23. Cdnd vorbim despre rela[ia dintre Stat qi Biseric[,
infelegem prin ,,Biseric[" cultele cre$tine recunoscute 9i, nu- A. primul model: separafia
mai in funclie de trdrile la carc ne referim, infelegem concret radicald
(,,modelul f.ur."ti)-
Biserica Romano-Catolici sau Ortodox[ sau Protestantd (lu-
teran[ qi reformat6). Modelul separariei radicale
Lipsa la noi a unei orient[ri de principiu, care s5 depigeascl dintre Stat BisericE
cat in Comunitatea
Europ.ur.a-"r# i, ,.;',si este aoli_
improvizafia cotidiand a relaliei dintre Stat gi Bisericl, este da in mod numai rormal, *rr,, Franla, olan_
oarecum explicabil6 dupd jumdtate de secol de dominalie atee 1i, in Irlanda
Simplific6nd neo<
qi de exerciliu al bunului-plac in chestiunile religioase. Tradifia
i"'':l'lii:rli
!:;.1,.i ;1, nomocanonic[ ce va fi orientat viala public[ din RomAnia phn[ ;,##[;txml#:*ryy,Ti',9'ff;::"'!1*;ST:*],-
ll'if:ii'
in zorii epocii modeme, precum gi istoria leg6turii dintre Altar -.*r"iaii"ilffiJi1inea
catolicd dd";;; a summei
'r..t!.l; gi Tron pdni dupd cel de-al doilea r[zboi mondial sunt insu-
fl iXffi*ffi ",-,t ::Tilill :'Xf f4 ::l * tm;i
.lalr)r,l;,

r.;!:ir ficient Cunoscute sau deficient interpretate. in clipa de faf6,


unii dintre politicieni gi o parte aintelighenliei delanoi preferl ,ouid pi, ;erilil timp de secole,." Ir;d
st f :iii

,tonsume' ffi;:']
de.azi gi cu minima
.,, {:., s[ facl in schimb trimiteri insistente la ideologia post-moder- vrtate supra.onr"rioril:p-^:ti* obiecii-
bri,i.f'
i'.i ;:/':i
n[ a societ6lii lipsite de unitate spiritual[ gi linut5 in struc- turia si;;i;;"dll'::jiJ'*.de
cre$ ne' A
prguboa'a p.n,*
td t nr.rn tui" ;
*e.-
l
turile ei doar de minima solidaritate civilE. Insinu[rile de acest sac rdo
e m;; ;;; ;;'
ti u
tI ce as
il. o
lii i'lj:
gen - sintetizatein dorinfa de a realiza laicitatea absolut[ gi de oporiti.ai"oi,;i:;'{:":;:3.',:ffffi
;it"jif#*Jf fi ifr
102
103
ghettou, in care Biserica a g[sit totugi spafii de manifestare,
cu atribute sacrale qi dis-
in care regele/impAratul era investit mai ales in domeniul educafional privat.
pdnl la u de captivitatea babilonicd a
"?"t*;;;, '" 'otUi ii va rlspunde . S,pre dezamigirea adepfilor nenuanfali ai unei separatii ra-
Bisericiiin miinile conducatorilor.lumeqti'in virtutea cdreia dicale, trebuie precizat ce adtudinea Statului francizfag de
augustiniani'
teologia politic[ de extraclie Bisericl a cunoscut de la Revolulie gi pdn6 azi o evolulie de-
prin intermediul acestei
Biserica era chemat[;;i;r;re loc liniarS. Dup[ ce va fi trecut prin laicitatea dugmdnoasi a
a papilor imp[r[lia lui Hris-
'vi;i;;;
Dorcstas clirecta i, **io'rotibus
din Diciarus Papae din 1075
a lui primului secol de la rlsturnarea monarhiei gi, dupd o pauz6
i;J ;;;##; papalitatea era nu numai centrul de scurt6 durat[, prin radicalizarea acesteia pdnd laierminarea
Grigorie VIl, potnvrt cdreia celui de-al doilea rdzboi mondial, starea actuall este caracte-
spiritual al creqtindtalii;; $l
;;'trul. politic' deas upra regilor izatd.de o laicitate calmd, consecventl ideilor Revoluflei, dar
eman-
r,1 ,,
IlrlLir
si implratilor, va lntra
curind in conflict cu ideea de stat findnd cont mai mult decAt pAni acum de foloasele sociale ale
uu fi anuntat radical de
cipatd de atari ing"ti'tt' ' C""u ""
;.,l iil dialogului cu Biserica,2r.
]rlrliii
mrl rest a Statului de Bi-
iri,i, c[tre Revolulia fianceJi' '"futa'"a Separarea radical[ dintre Biseric[ qi Stat este in Olanda,
lil' i' ii'ia politicd a multor regi din se-
seric[, va fi prezent Jq" printre altele, qi rezuitatul unei evolufii secularizante, ajun-
iil.:tli ptinit-o simetrie numai prin in-
:'.
: colele Evului lvr"aiu ilet'iu' radical[ dintre cele
gdnd pdn[ la pierrl^erea masivd a influenfei catolice gi protes-
elduinla lui Dumnezeu posibill' .s:parar:ea cu patru secole
tante in societate. in 1990, jum[tate din populafie se declara
iit, :ffiil;;;;; i;; i"
"'eeaqi
Franlr unde' f6r[ apartenenf[ confesionald. in fapt, separarea dintre Stat $i
in urmr, e$uase tentativa d: u*11'-".-1 l:lX*lt: f;ffi!; Bisericd ajunge in astfel de fdri post-cregtine o realitate coti-
cunel ron dian6 chiar inainte ca sistemul legal s[ precizeze natura ra-
galitatea francez| prin mutarea fantoma doc-
galicanismului' portului Stat-Biserici. Este motivul pentru care Bisericile de
prin naqterea ceva;;i'a"i' a
u Conciliul Vatican I qi Stat din fIrile nordice au iniliat o serie de modificiri in modul
hinar[ ce va urmar;ffi#;"pat'e
lor de organizare, care si corespund[ mai fidel situaliei reale
-^^'i, mai tdrziu' separatiei.radical( ) mo$tene$te direct
chiar
gi influenfei concrete a dimensiunii creEtine in societate.
f.*ta, modelul
doctrina n",ofu1i"i f'*"Jze
exprimati.l: d"t{i 1:^*t""::.: Cazul Irlandei este atipic. Cu toate c[ Statul recunoagte,
ifr*"-, .p"tiului public' de separare flr[ rest a puteru sprrr- prin textul Constituliei, c[ Biserica Romano-Catolicd este
concret absenla spri- clminul spiritual al majoritdgii populafiei (9OVo), acelapi Stat
$ale de cea a statuliri' L;;'i"i"eamn5 gul social. n"ti g:-1 u^l nu se angajeazd in spirijinirea financiar[ a Bisericii. Ceea ce nu
j inul ui financiar ain-pu't"u S
tatului' ran
pentru a
-
impiedicfl, prin legea sponsorizdrii culturale, de pild[ (ceva
'p"tt"""i"r"i de cuii,'obligat la activit[fi colateraleadmiterea similar exist[ qi in Franfa), sprijinirea indirect[ i activit[trii
teologic'
suDravielui, ,"g'*t'i ;;*"
al studiului
s1g' F'ste un model
pe care Bisericii gi exercitarea de c[tre aceasta a unei influenle efi-
i'
itrIi,?iul r"r,eiZr i;lile publice
Statul interzice ciente la nivel politic.
social":
am putea si-t numim "iconoclasm. Depiqind orizontul geografic al Europei, modelul sepa-
social[-care ar putea s[ obli-
vielii spiritu"l" $;;iile fotrne rafiei radicale dintre Stat qi Bisericl are in Statele Unite ile
Bis.erica nefiind enumerata
se puterea poritic# sJli;;i;"'"' Americii un exemplu derutant. in relaliile cu Bisericile qi de-
ild;ilff;;; iffi;I"* i*it'tiile de bazdate societrlii
oUfigut s[ le intrefind' Este
o situalie de nominaliunile existente Statul american pleacd de la doctrina
pe care Statul
"ti"
105
104
no preference (lipsa de preferinf[). Odat[ proclamate insfl pe B. Al doilea model: identificarea
de o parte libertatea de credinl[ pentru cet[]eni, ;i pe de altd totali
(,modelul englez.)
parte neutralitatea pentru Stat, apare dilema urmS.toare: in ce
mdsur[ cetflleanul se mai poate simfi liber religios intr-un Stat O treime din tirile comunitare
care nu-i respect[ dorin]a de ajutor legitim, propo4ional, pen- model,2s.
sunt marcate de al doilea
in tari prec-uT Arglir, S;;;;iun"**.u,
tru confesiunea din care face parte, un Stat care este indiferent pi Finlanda, Staiut.e.ste Norvegia
fa![ de credinta celor care lucreaz[ pentru el. Aqa s-a ajuns uni., Bir.;i;; respeqivete parla_
mente reprezentAnd
mai cu seami in ultimii ani la o diluare practic[ a separaliei iar Guvernut sustin,nd
rrpr." i, materie religioasd,
instan(ele
rigide qi la implicarea Statului prin sprijin financiar in viafa fi;r;;;;t#J p.opor1i"
confesionald. Ceea ce nu inseamn[ c[ pe mai departe Curtea
acrivitatea Bisericilor.
d;g-il;;; J,;. "r."."."a decisivi
organizdrii acestor Bise.i"i, ,"olt""i#a in revist, a
Supremd de Justilie nu este obligat[ la un slalom juridic intre in evident[
diferenf a fundamentala
doud principii care nu pot c-oexista absolut in acela;i Stat. di"rc;;;;l"i^i" "cniuo"
trionarr, titru 5i statut revendi"ut"p.n-tiu"ine
stut pi B isericr Na-
Miezul dilemei rezidt in separafia dintre cetifean gi credin- de citre Biserica
ortodox[ Rom6nr. in u..*"
cios, ignorarea pe r6nd ori a statutului religios al cet[feanu- ,.i."ri.r"o" Stat oblig, Statul
la o neurrarirate ""a" e]r""J"i,"
diferenfiata r"tu
lui, ori a celui cetd{enesc al credinciosului. Experienla lipsei de qi confesiunile ce
nu posed, acest statut,..""urougi"r""u-,
temei practic al acestui principiu juridic o vor fi f[cut toate irtutur ui de B isericd
sistemele monopolului ideologic, in primul rdnd laicitatea {afionald, independenti d: p::*;1iln Jr, n, restrdnge
nrmrc neurralitarea principiald prin
agresiv[ a iluminismului gi, curdnd, ateismul materialist al co-
dupd dublut criteriu
, Siri;i;; aclion,nd oricum
munismului, acesta din urmi obligat in cele din urmd s[ re- ,r p".iteiii fi#;;; f:r* ciard aSratului
este propo4ionarr cu
cunoascl de facto (continuarea vie{ii religioase) a ceea ce de numirur'*";-b;;; unei Biserici
iure era opus materialismului oficial. confesiuni) si ar subsidi"dtti&;ui]ir,"ru,n" sau
numai acolo unde Bisericile regisrativ
CAt privegte compatibilitatea, valoarea de model a situaliei .rr'.rri"rfrnile, in dorinfa de
americane in Europa, drumul juridic anevoios gi discu[iile concretizare a proiectelo.
smgure).
ro"iut",lffi u.gona de unele
legate de Legea Cultelor din Rusia au ardtat suficient de clar
c5 teoria separdrii radicale ca expresie a indiferenfei radicale Reginl nrT3i
sencrr, a Comunitllii "T!,lu
"^-,11,o1*lta' sefa staturui, ci qi a Bi-
este impracticabilila scarl mare, cu atat mai pu]in in ]6ri pre-
cum cele din Europa de Est, avdnd nu numai o bogatf, traddie
anglicane
lntreaga lume. parlamentul Arit|rr" Communion) din
votate de cdtre Sinodul
run.tioi"ura tegite bisericeqti
nomocanonic[, dar confruntdndu-se actualmente cu o invazie gen".rt. d;;;;ianglicani
de propo4ii a prozelitismului sectar. Aga cum am sugerat in mifi de cdtre Regin[ Ia recomandur", sunt nu_
membri de drept in Camera
p.iilufui-ministru qi sunt
capitolul anterior, nu a existat din nefericire o dorin{[ real6 de superioarA a parlamentului.
dialog intre cele doud modele: cel american Ei cel european Biserica rurerani
;i-an"[T,i ;;:*rintr_o perioadi
(inclusiv cel al laicit6lii). Condus la nivel de lozinci, protestul " :,i:j_
prelungit qi variat al organiza{iilor americane de ap[rare a ni:i:ffi :i#H151ve
menite,a ."lo.iur","
bs;;;;;;
drepturilor omului nu a convins pe nimeni c[ tot ceea ce vine
din America este qi bun. ::_I,-":,ffiffi;[H,11l!1,1,i""iTil,iJ":ffi l'fflff
senceasci este concepura
uprlurd;J# parrament: Gu_
9i

106
107
vernul ;i organele acestuia iau hothrdri in treburile curente ale exisrdnd o idenril
Bisericii; parohiile au statutul de comunit[fi impozabile, im- cap^ar starur;; a Suveranurui,
pozitul fiind fixat de c[tre Stat pentru Bisericd. Existd un Si- ;xifij",:r,ffi fi .?jnrfi::lii
"r',r",#
s i,
nod - in fapt o Adunare nalionald bisericeasci - avdnd doar un
# t:,.." I I ";i o r,u, a Norveg i e i
",,*"ns;#;J din"ll ".
caracter consultativ pe lAng[ Parlament. Candidafii pentru Si- dintr";;l;;il;I.tl:'ria 1814, cea rnai veche in Europa
nod sunt destinali de cdtre partidele politice. intre aceast[
Adunare bisericeascE reprezentativ6 ;i Parlament au fost, cum ;f il#ff ::ffi :l-'",,,1[J:iffi i[Hili:ft*i*f;r;
era qi de a$teptat, mereu conflicte de competenfd, rezolvate in esreemissde-cr-tr!
parte prin noua Lege fundamental[ privind Biserica luteran[ a j"Tlli,q,l:,::.;*tll*[tffi ##r
Suediei, intrat[ in vigoare la 1 ianuarie 1993. Parlamentul i$i ilHi:: Xll:-,:%3:: :i"; i; b;;; ;iff "
gi ei es te ors ani z atd
jm,:,lnf
rezerv[ pe mai departe exclusivitatea legislativd, pe care in-
lelege insd sI o delege, atunci cdnd crede de cuviinli, Adunlrii f
3fl,*1.",:l',,l,,;,#li!1.:;F,:1Ji"lxff:1,;l;
bisericeqti. Aceasta din urm6 are prin noua Lege un cAmp ldr-
[rj :#lrxt [: i{ :i:.;ffi *{tlii i,'$ *
,

git de competente: inv51[tura Bisericii, c64i1e teologice, sluj- ;i', organele de stat: Iu
bele, colectele, chestiunile privind evanghelizarea, misiunea, sir"o-riia];;;::'"t'"
ta ;fi- 'i'"i."ni# .ir-
rela(iile externe, slujirea episcopald. Prin noua Lege, Adunarea sultativa a nisericit.1l ll:1',n"u.:Piscopilor) qi aarr*""
u*u modificirilor legislative
bisericeascf, a primit pentru prima dati dreptul de a desemna organelor centrale ,-
fost acordate cot
ilr-rrii,
p#iut.,* t,ffiffi
autonom falb de Stat organul executiv, adicl direcfia central[ ^

i, ti, a ; iffi :;i5:"S,,',:


a Bisericii gi in acelaqi timp partenerul de dialog cu Statul qi in
dialogul cu alte conf'esiuni.
g u

tinud sd reprezlnte autoritatea


":-:-"
ffJ'i.fji[,J,[t#Hl",#
suprem5 a-Bisericii.
In Danemarca, domneqte un larg consens in ceea ce pri- Sisremul finlandt
ve$te conservarea status quo-ului Bisericii de Stat. Spre deo-
.
"
r *r ffi;J,,": Ji;:il:XTHLl,;l ##J
ut" lar
Biserici de Stat: cea Iuterand [ :1,1j
sebire de Suedia, Biserica de Stat din Danemarca nu are or- il il;illxa. ortodoxia fin_
gane reprezentative, intre Rege (actualmente reginl), ca gef
lilfXl,:',ffi ;Tl,:,,,: r"l...i, ,.*1111 u ,"ruriiror cu Ru-
al Bisericii, s,i baza parohiald nefiind un palier administrativ in-
pu ri n .,,t. i,it"ffii:i'
i, d* ; ;;;;" ili
termediar. Parlamentul are in aceastd structur6 redusd la ex-
Unii teoreticieni in
:,ffi $

trem puteri legislative complete. Nu exist[ materii rezervate in ",iiL:;,:-


-;;;::l:::-"i':
s i, *; ii'i"'; ;;;i
uprind la capitorur c

sacris, care sE nu intre in competenfa Parlamentului. Con- ;f1 T"terie. modet ui


Aici ar fi de aritat specificul ur
ricii ortodo;"; il":^:ta' Bise_
ducerea Bisericii este asiguratl de regind prin Guvem, iar la
nivel local existl cei zece episcopi numitri de Stat. La nivel ff ;:;,ff riff..: il i#ffi;[ Jffi , :i:" jj :T::
:ri,.,l:
episcopal nu exist[ o functie similarh cu cea a arhiepiscopului
primat, aunui primus episcopus cu caracter reprezentativ. Din :ru11.:lJ,1i"fi ,ii:"#J?fl?f; 3ri::",fl :1j:s::rui
acest punct de vedere, Biserica danezd este fir[ reprezentant gr
aprobdri post-sinodal"t'"':'-:-'ltunogtin si'i"i J.*, ;;;Ji
propriu in afard de organele de Stat, intre acesta qi Bisericl n,a * liin ;ffi ;,rdT, j", *;:j.l
ci i
il u;XX :m i:t
108
r09
ii,
irl
j,,
,li,
i
j

I
tism sectar intr[ sub incidenla Codului Penal'2e. Existd in pre- sunt in mod esal incadrate juridic
zent demersuri de relativizare a locului de cvasi-"monopol" ca ph4i.ale dreptului public
al Ortodoxiei in societatea greacdr3o, mai cu seamd prin sentinfe
(K d rp e rs c h afl a
ffii
ilr;';;' ;;;,{,a.
este oferitd numai",aceror.onferirri".rr'oru .
*;; a r i t u te a ac ea sr a
date de instanfe europene, care, f5rf, sd nege rolul gi locul Orto- tului garanfia conrinuifittt r,ndur lor Sta-
ra
doxiei in Grecia, incearc6 armonizarea drepturilor individu- $t
de la capitolul 6 drn prezentul
ffififfi timp (vezi precizir,e
studiu). I
lui cu cele ale colectivitatiirrr. scopeviiare"airJarii'r""r"i*JJ;iill"if
religios receptat drept ;fft i?#il::Xl
mediu ,o.iui, iu. nu nu.ui
privat. Singurur argu;am.ni;;ffiffiu, drept mediu
C. Al treilea model: cooperarea distinctl ur s,u,utui fatd de
toate confesiunile recunoscute
(,rmodelul german") este de a facilita (prin punerea
. Ia dispozilie a soariutui
ii;r;";;ii;
$i . .,gou.";
Germania, Spania, Italia, Belgia, Luxemburg, Austria ;i
Stat predareu ."iiri.i i,
i;q*;;lo'nii!u.uttu in scolile de confesionatd a
ctasetorde erevi
Portugalia sunt fdrile comunitare in care intre Stat gi Bisericd r* zjn r";;;";ihte aspeoe practice
- ocuparea posturilor de profesori oe
funclioneaz[ un sistem de leglturi gi obligalii reciproce menit Irgroasi in armat,.
teoiogie
inchisori.qi.pir;; _;;"rt fdcute
d;;;,il;:
sI asigure pe de o parte locul Bisericii in societate, dar qi spri- precizdrile
jinul Bisericii fa(d de politica sociali a Statului. Este ceea ce
specialigtii in drept numesc modelul de separafie neterminatd,
$:#f; :ffi 11
j;'" ; r-"' J- !;
"'ii"' ;;;;,:.
" "r "
d d;; l i;;
Fiecare dintre colfesiunile
gchioapi (eine hinkende Trennung): un model care postuleaz[ recunoscute are, potrivit
dreptut c" p.i" tri"._"irr mo_
in egal[ m6suri separarea, dar ;i cooperarea. Imbinarea in- *,:ll.g:l+an, Statului sd incaseze
tim[ a celor doul principii se bazeazd pe constatarea c[ di- iilif iili imn: !!': f: * \" :" ;; ;;;);" r" *" Ji,. i" ii i si
vizarca aceluia;i individ in cetllean ;i credincios este im- a,,i sl; ;; ;;H,Hff
[:l ff*,'#il.i: f li
"',fi.,x: ffsociar
practicabil[ qi chiar periculoas[. Statul qi Biserica se intdlnesc de cca. qapte mii de spitale
in prea multe puncte ale viefii unui om care iqi mdrturisegte (gridinige, gimnazii..i*ir" $i ";;;;j;1" ",
credin(a, pentru ca fiecare s[ pretind[ pentru sine monopolul. dicapa{i, puncte n-.-:l ililrii.a*, "u.u.ter
ji ,ririJri, qcoti pentru han_
Fie cI este vorba despre gr5dini16, qcoal6, seminar sau facul- 1,,;p"rii
carolich $i protestanrd
sociari etc), Bi_
tate de teologie, spital, clmin de b[trAni, armatf, sau puqcdrie, ::ir:,f fiind in Geilania instituliite
cet mar mare numdr de cu
algajal: i.p..rna, uproximativ jumd_
omul religios igi cere drepturile pe care Statul nu le poate sa- tate de mition de oameni
tisface singur. F[r6 s[ se concureze gi f[r[ s[ se identifice, in- tate. de
t-a car"
votunrari (nepldtiti)..iina;;;
J;;;;;
un mition 9i juml_
tre Stat qi Biseric[ se stabilegte o cooperare distinct[, in care socral esre mixtd' din 5Lrlsers.girJ.i"ii ri;;*urui filantropic_
fiecare igi cunoa;te responsabilitatea proprie. Modelul german Cu toate acestea, finanprea
Ain partea Siati,iui pout"
;il;
sursele Statului.
este cel mai inaintat dintre toate [6rile unde cooperarea dis- aproape 9 }vo din cos rurite ajunge la
tinctd reglementeazd relaliile Bisericii cu Statul. Iat[ de ce ne Bisericile conducdnd a;ezdmintet"
.:
rrd;
$;;ilinvestiliite neces are,
vom limita s[-l prezent[m doar pe acestar32. d" ;i;;;*, formdnd oer_
s on al u I si intreri n6nd .l;ii;;, ;;Sffi; i ;;;. I#
Termenul de separafie intre Stat gi Biseric[ nu apare ca :{:ilimasivd
participare fi;_
atare in Constitulia german6. Toate confesiunile recunoscute 11,.:]: t."1td
Konrc-else
u S,uirlri
-triOamentate
ta costurile Dia_
explicd prin doud .t.*"rt. juridic.
110
111

i,i. t: :,,i irii|ri:i.,Jil


Pe de o parte, prin fixarea inc[ din primul articol aI Constituliei Bisericd _ de schimbare
din 1949 a valorii de neatins a demnitdtrii umane gi a faptului a sisternului dt
i mpoz i

;i::ftr3.';ffi:.lj 1Tryu,, bi;#': : i


tare
cI Statul se angajeaz[ s[ respecte qi sE apere demnitatea gen era I
umanl. Pe de alt[ parte, prin faptul cd angajamentul social al nomi,ri"ia*'#;,Hl3,l',1'il*'i.#tr,ilT,::t#l:i:::
Bisericilor este pus la dispozitria intregii societ6li, flr6 diferenle u,roc €coromli
o"u"oii'i-nt tttltp tocmai
confesionale sau de altf, natur['r3. ;:1:,:'fiiJ,'[?:::: u
d" til;;;l;
ur secret public'
Tot din modelul gennan face parte reglementarea foarte (legdtura inrerioare)c.?,t:
precisd gi nuanfat[ a costurilor restitutive ale Statului pentru
bunurile bisericeqti luate abuziv sau distruse de c6tre acesta. "'*::t1i G;ffi1i:,':iiJl'jfJi,Y,' #JI::?:. ;"ffiI::
rflntre avantaiel
Costurile restitutive se completeazd, cu cele pe care Statul le constante ale sistemului
T*i tu;;;;i';u1r"r" se'man se nu-
acord6 monumentelor culturale. Aqa se face cI Statul preia
costurile de renovare gi intrefinere a unor monumente bise-
riceEti pdnl la aproape l00%o . oeclarar rerigios. *r'ttt'
tndividual si so-
ryru,:"::H?[t#ilii"il"':lfi:1,'J,1r,'rp'o"""ta"ii
Interdependenfa dintre Stat gi Biseric6 nu inseamnl insl i, i1:1"":t-"tl'-i,
mai pufind autonomie a vielii bisericeqti interne. Biserica se r#,1nJ,1 T,ffi #;,t ;;:r;;:
r f #ili ffiI Ht *i?
conduce total autonom fa16 de Stat gi ia atitudine proprie tn j:,::
problemele majore ale societ[1ii. Modelul cooper[rii distincte
nu exclude aqadar posibilitatea unui conflict de viziuni intre
K'i:i'jiiiW,qry;{;*ii;,:,::,yiitr::;
organelor
serv ici uiui a atenfi

Biserici 9i politic[. Fie prin documente ale fiecirei Biserici 1a


ey v e rfa s, u ng r * t j.1,
fi **il:';te![te
ffi;t
a Constitutiej
rn oomeniu potitic tr vI tatea d
u bioasd
in parte, fie prin documente comune - precum cel din 1997 entology Church,16. "i'^!:l!
s,,,Lf.?'o'i"' i, i#i.i i
referitor la Statul social3o -, cele doul Biserici germane infe.
leg s[ fac[ uz de critica constructivl, parteneriatul cu Statul ne.
insemnind o tlcutl complicitate sau o alianli necondifionat[.
Acest sistem,bazat in Germania pe impozitul bisericesc, r
**sttt*ht*r+r?-ffifii;
rurrt Inlormati
asupra p".i.or"t.
caracter_dubios. ^ r -..vvrurur irii."Jllii'^*ar
ales tinerii
.flrrenarti in organizafii
are gi dezavantajele specifice. Primul dezavantaj ar fi de ordi4 ,:, cLr
pastoral, legEtura multor cre$tini cu Biserica lor (catolic6 sau .,:, B t""lili"J: u Iu i
sernan I
?'3i1' ::derr"iti"'*' tn posi bil itatea
protestantd) fiind concretizatl in plata sau neplata acestui im1 , vorba despre ur
;J]i"-if ' i'll it''o'l Fie cr es te
pozit. Neplata impozitului atrage dupi sine pierderea calitfiii'
de membru al Bisericii, aceasta nefiind obligat[ la asistenfirl' . care reruzdrur.
s uuan [i,
rrll-1;
B iseric; r.l"e,li"
"o"' iu, ii'rl', Jo" "' "te'
r

ril;;;rrti,f,"# iifrli r5ff :'::-"'


religioas[ (inmormdntarea, de pilde). Al doilea dezavantaj ar;q;;
fi legat de conjunctura economici variabild. Pe l6ngi numlruJl,i
alarmant de mare de oameni care pdrdsesc Bisericile ptin ne- '"
plata impozitului, diferitele proiecte ale actualului Gu
federal - format dintr-o coalitia intre social-democrali qi
togiqti, doui orientlri politice, in grade diferite, distante fafl dar

112

113
it:
.1,

ir,
ir:
)i
l,
1i,
ll
il
1

qi, pentru ceea privegte responsabilitatea gi disponibilitatea


rativul integrlrii
Statului de a colabora, a unei evolufii legislative permilAnd intre modalitatea integrxrii
relaliei si;1:;;;:tropene'
:cd existdnd o legdturd si cea a
trecerea constructiv[ de la Kirchenrecht 7a Staatskirchenrecht, mrtt mri'riln;'}i;rl
se poate b5nui.
adic6: de la dreptul bisericesc, infeles ca fiind valabil doarin-
Mare parte dir
tre pere{ii locaqului de cult, la un drept bisericesc in dialog
distinct qi echitabil cu dreptul profan'r8. Acesta este poate unul ..uoJ*dffi
dintre punctele cheie asupra c[ruia ar merita s[ mediteze efi- ,u_, *",j1:T:j[,i:i,x.3;,lr:,H,,lx;1ffi
Orice p-roces;j;# :
cient gi dreptul nostru canonic, oricum familiarizat cu traditia
ria integririii:jor.
T,,9..
i,, c;;;;#:::.::
mreg:are (cum o
arati isro-
nomocanonici, ca gi dreptul profan, chemat s[-qi redescopere, Sr Fi;; ; ffi il",i:: ffff .l t:::':J]."::: :, 3.i;;
tntegrErii nu poate ru"" uurtru.l-ilJ"
ffi ;
ci procesul
in ciuda secularizirii qi a provocirilor post-moderne, rld[cinile
tuard a masei erecrorare. ,,r'"t",mnd
curturar_spiri_
creqtiner3e.
r n resra.re a . u.op"1ll
c;;;:;;Hff:r.:
Modelul gefinan este pilduitor pentru faptul de a fi rezul- are om en t;''f,ffi:
tatul unei relalii robuste gi transparente intre Stat qi BisericS. ne, menird ,, ,r1::::,?.ad p"rliii
i s
jlr"r, il;:,X"jff :";, ::
Nici dupd primul gi nici dupi al doilea r[zboi mondial, Statul y inregrarea Iu un
niu"i;J;;; "ro. integrars dar
nu a inleles s[ se ascundd dup[ lipsa banilor qi nici sI invoce t n f] T"n,,nE
v al orile p r."
fr
in mod stupid 9i steril principiul separlrii puterilor. Iat6 de ce, :=o1un.
Mo ri v ;;; ;"r":::JT:.;flTXlT
modelul gennan este cu adev[rat un model nu numai pentru ;ll.,[::ff ,',; j"Jlig"misiaauro'p"e;;,,depu,tam.nt,ui
capacitatea de colaborare a Bisericii cu Statul, ci nu mai pulin flnfa Bisericit* EJI:lll'l- F'l"pa", reprezentand confe-
pentru responsabilitatea consecventd a Statului fafd de Biseric[
sffi fl r##xf,
,#s".fr".ffi
vdzutd in intreaga ei dimensiune, de insitulie divino-uman[,
transcendenti, dar gi imanent6in acelagi timp. Nici Biserica nu ctel Patriarhia Rusi -i;;;::'::d_' i{trl'*:iflJ:.,:;ff
r'lselca ortodoxd
a cre-
este trimisd perfid in transcendenf[, dar nici Statul nu-gi in[e-
lege propria imanen{[ drept atoatecuprinz6toare sau ]indnd ,,,:::,?#d;:il,ffi,1t'**lT*1tifii!,",HT:L
-;;:,'jl'"ornna
locul rolului specific numai Bisericii. crl m ln area con lSnorarea sau
fesi un i l.,I di s-

IH,H,TJ:,* IT*:t S,Td,liE Hf i::ft ?fi :f i:J


D. Un posibil model ortodox
(,rmodelul post-bizantin")
j":"]##fr]l{:,
ffi :'H::L:llfiHi;,#t
Noi suntem nu numai in faza in care Biserica igi formulea-
z[ agteptirile fafi
,T il ; i :: "fi:[ ff"Ti'_,.,. :: " "; ;;;; i,; 3"'rrn' incl us i v
riilpoliticd ii
de Stat, ci qi intr-una in care Statul trebuie tuar. Ar rmin,"ri, ;il,,"ul
."a
sd-gi formuleze propria viziune asupra relaliei cu Biserica. Or,
aici Statul este declarativ prietenos, dar practic ambiguu. Din- #Hiff ::'#Jtr:*.lrn*x"il';mix**i#; sau
,1,, ii colo de absenla unui model romAnesc, starea aceasta de fapt mentareasubilil;; pe elementul
militar, ,"*;r;;;i;:
Ii]ir
,.rf poate fi pusd in legfiturd cu modul in care este inteles impe- or de r, ;iij;ffj,'".
tir uropean
l

::::|il,::,,. o",,ii_ u r
,iiii:
",
t,;1, li
rrrli,,l,
rr4
!,"t
ii,,! rl
1

115
Pentru a in[elege unde se afli poten(ialul integrator al Orto- tinopol, Imperiul
doxiei ;i modul in care Ortodoxia mileniului III inlelege s[ Si Bise"i^. o^, ..
dialogheze cu Statul, este nevoie de o privire asupra moqtenirii
reprezen ran,
.;i: t j#"Jl::r:::XrLl.: :,: cei d oi parreneri
Bizanlului, parte a memoriei cregtine a acestui continent qi a
lumii cregtine in ansamblu. Ci vor sau nu vor adepfii lozincilor
;i:Z:i,::r::.,:fl1:ul.:Gili#tan,;i""u'pi.ituuia
comode, mo$tenirea istoricl a Ortodoxiei este o parte esenfia-
0",p,",t,,it,;il:t,,Lti.1i#lTy".,::,,$';'":::','r::*
l5 a Europei in intregul ei, de la Ural la Atlantic, gi din Grecia
pdnd in Finlanda. Orice fel de limitare artificial[, potrivit unei ffi llttl[:T[T,:*,,.*::3:::!:,[Tl,:ffi ,:;",',1,"J
fi
tendinle sau alteia, risc6 tocmai compromiterea aborddrii freEti
qi legitime a proiectului integrator.
E:ff :,,lxH?"" #ntJ; *'r*,l,Ti,,ll! llli ij,i;
Nu existd alt domeniu al istoriei europene care sdfie atdt
de strdin cdrturarilor, atdt de ince;o;at Si atdt de indepdrtat
precum Bizanyult$. Cuvintele lui Curtius au din p[cate o vala-
bilitate constanti qi cu atAt mai dureros este spectacolul igno-
ranlei oferit tocmai de cei care, prin nagtere cel pufin, fac parte
din spaliul bizantin, mai precis: dinBizanyul dupd Bizany. Dac[
*fi**,=,nr**fit*1,xffi
ruta nu puteSi
sd sh,

nu se refugiaz[ intr-o modernitate lipsit[ aparent de rlddcini,


clasa politicl qi intelectual5 de la noi se refugiazdcu voluptate
in cliqee luate in marea lor majoritate din lectura unor cirli
depfuite gtiinlific gi contestate in mediile cu adeverat cunosc[-
#i#yif,:#i{{#{#-[#W
ffi $H,.jiff :l:::, "u,u.,",i;;;;;;$;':':
s au ra ri de pu rerea

toare. Acest fenomen de criticism ignorant trebuie v[zut in.


contextul inregimentdrii in viziunea itruministi pi a aplicali-
ilor ei actuale. Motiv pentru care apelul la istoria gi mogtenirea $p,*1t#r*rtisr*ilH*iTn;:#:iji;ffi
Bizanfului trebuie infeles nu numai ca un efort de reabilitare a
trecutului, oricum greu de reabilitat in corpore dacd nu vrem
.?H:'f- fi , ;##i: :r.yi i Gilil, ilil, :::iT#,T Jl;
sd risc[m schimbarea unei extreme criticiste cu una enco- i I "j,l..,,i.
?
#;: ff; ;:'jJi f[:;ji1,1n:n,
cresfinut ,u
]*,. r, i. J i.
de Dumnezeu" (Rrn
miasticl, ci gi drept un efort hermeneutic de extragere din l.r,t-/): olu,"-"i;;':'-ti::""
paradigma trecutului a unor principii utile prezentului; mai
mult chiar: un efort de antamare a echilibrului viitorului prin
llT : :"sr":x", :H:
este tocmai u".ru
o. ]11,11
ilffJ#lHiijtr"# J:n
i::ii![:
rosgut creqfinutui;,;;i,J[I,i t
anamnez[. Este un demers de arheologie vie, pe trupul socie-
,11T.:"1r,,.! ffi ;ffi xff#:ffiffiT:Y, ,,"il ;r,;
tdtii care, nu totdeauna congtientI de acest lucru, este purt[-
toarea unor vestigii deloc de neglijat Ei in nici un caz ,dep[-
qite" in intregime.
il-}i:H[".l X;JjLy * ,un, ;;;,;;;:":'i'"
;;;;;, {':san'ii (l rim 'ouga-p',-
marea necriticd Insemne Iegiti-
Cind se vorbegte despre Btzan\, sunt avute in vedere doud rn memorie
u rr,.i.,T'-t"i"
a suriei
elemente de prim ordin: imphratul ;i patriarhul de Constan- vedere ...,,ii, li.. j ;*:mfh:tffi
"?,_rr.r.lni":;i;ilt
#ff : :{f
i16
117
tativ[ unilateral[ a omului de a face ordine in istorie cu preful tului in Biserici
unei dezordini gi mai mari, ignordnd voia lui Dumnezeu. cazu t imoral;r5,1,111?,t'sPendat, a5a ct
n' il;i ffi ,:'fl ; l[ i l;?:X*
F[rd s[ fie o teologie a pasivit[fii civice gi nici a instrlin6rii
de responsabilitatea imediat[ a omului liber de a construi sau
gine a p u reri i,,r|'."] 9' :
!.r,1ffi .#:i":#f H,iffi,,Til1i]1i,ioon1irea"'.#,
: il:
de a distruge, teologia politic[ a Bizanfului formulat[ pe aces-
te fundamente biblice gi imbog[1itb de experienfa unui mileniu S,'J;:,'ffi'*' jllltarii;"""*,ii;lH3,iH:y,,ffi :l[
de lucrare a Bisericii in societate se caracterizeazd printr-un sutare' alilil vitals Pentru ir
enorm sim! al dreptei-chibzuinfe. Statul qi Biserica nu sunt o rea ira re .ofi
;'::]:: r, ;# ;;'611]','J"F",u,"a con t'u oie i s
I lr.e
concepute ca dou[ puteri concurente. Aqa cum spune Euse- ri.*r,,ti"id;ffi:i:?:x,jJt,"fl";lilf
a i rr-g.u
::,."#:
biu de Cezareea, puterea statului este cea din afard, in vreme :Ji,",":f
ce autoritatea bisericeascE este una cu rezonanf[ interioar['03.
intre potestasa, unuia Si auctoritasa, celeilalte, intre nomos Si
ftXH:#lTlf i:ili''o.r'J;;;;iili,'J5l1iffi tT:l:l";
kanon, se desfiqoard viafa cotidian[ a lucr[rii specifice a celor
dou[ realit[1i colective ce se suprapun la nivel individualt(. gu,,lx,-,1f,'S;itr;{#{iff{#rtr;#!i
Armonia principial[ a acestora, care exclude agadar confuzia
;fJx'lllfi ]''e;l;:; ;;'- i a
"
i" cee
de atribute, exclude qi acuza de cezaropapism, posibil numai fl.1#"':-: ::' ttt"i'a nopular"'''i'a"
"
cres-
in cazul unei relafii concurenfiale de felul celei dintre papali- gere a darurlor ,nn"'1l9nt: t'u ialacter
u r. i .'or J"i;
tate $i regalitatea medievalb apuseand. r c a c.i vj r -
Ild, e J: i: : :rff X"?ltffi
Biserica este partener egal al Statului, institulia imperiali
i
o b i,
principrui;;;?::1.exPlicd
",i " "* de ce in d i-
simfindu-se legati de Biseric[ s[ o ajut[ in implinirea rostului
ei misionar sau sd ii pun[ la dispozifie instrumentele exercit[rii
caracterului ei sinodal. Toate acestea nu inseamnd c[ intre Stat
qi Bisericl nu apar tensiuni, intrebarea dacd. epoca constan'
i,liff
prezentativ)
*,',,.t:tr:#r,fl=,fl}#r#l'it*ii=fl
Lipsa unei schizo
"'rvrPrur tttonarhic
Si cel sinodal (re_ i*
tiniand este stadiul perfect al Bisericii in societate sau nu,
1.",:
.
ui. . ;;;T,;"I;:
:,il f,Tj,ff J:T I, " re ri c, in re r e o r
reapdrAnd periodic la orizontul dezbaterilor. Statul, intrupat
de impdralii succesivi, nu este mereu con$tient de limitele pu-
terii lui de intervenlie in Biseric5, dupfl cum anumili oameni ai iff,"{{,i}:::l,Tlt',:",,ffi ff xji:ffi,:Hfr i?,,'T.:tr,J:.
Bisericii doresc uneori mai mult decAt le este specific. Istoria
Imperiului Bizantin cuprinde momente in care simfonia dintre ri""i:# H ;?lii:i::,t,m *n l f*?]li{i :;:,,:ti
Stat gi Biseric[ este disturbat[ de accente false, stridente. Este ,H:i ,o#i?::# f :X#'.,tT: t'*T# fl,,ffi ;i
suficient sd ne amintim de persecutarea Bisericii de cltre im- "Hff#;? i
piratii iconoclagti. in aceste momente de ctizd se dezvlluie

-iii
ionditia esenfial[ a simfoniei dintre Stat qi Biseric[ in teolo-
gia Bizanfului: ortodoxia puterii civile. Odat[ cu ata$area pe-
riodic[ a Statului la heterodoxie, dreptul de interventie al Sta- ffi*fi*#*#**fiffi
t' 118
:r'ii
li li:
ii i!
119
lilll
in termeni flr[ echivoc, atenfia implratului Constantiu asupra fdrl sI Ie confi
raportului dintre puterea spirituali qi cea secular6: . f"n ;" ;;;#J!.,?,.;
fJiti".;,;# in rr.

*,***lj
ASa cum noud rut ne este tngdduit sd stdpdnim asupra lu- :i, t, :.,1 u n un ic
mii, tot astftl nu-Si este lie tngdduit sd te amesteci tn viala in-
ternd a Bisericii, Impdrate !
Aceluia;i imp[rat ii adresa gi Leontie de Tripoli cuvinte fl:,#"jixilt
nu mai pulin limpezi: tea un model
Md minuneT, cum tu aspiri la alte lucruri decdt la cele pen- abr
traducere in
tru care eSti chemat, ameskcindu-te tn treburi care lin de mer
punct de plecare
competenta episcopilor, tn vreme ce misiunea ta este de a tn-
griji de afacerile militare Si politice ale statului...'ou
Pe fundalul teolgic al interpretdrii actului politic de con-
;:H:t'*i?:tj jx*F{li:t.:iffiit1trt1",ff #l
nu esre ;;;'.,;"j*:,']]'"d" a ri ardtat lii
ducere, nu este de mirare cd episcopii vor chema la poc[intr5 pe r' tt" p'ittt
st[pdnii vremelnici ai lumii, le vor aduce aminte de indato-
Iu i art uli c r.'.,lT l' in veac ;'#i:fi ff ;:il"?'r:l
6 n6u -
.ortr..*Jr'J.i";:'l_** noi f, de existenl5. de
ririle specifice sau ii vor ajuta s[-gi reg[seasc[ echilibrul per-
sonal. Viziunea teologici fundamental5 se bazeazd, pe uni-
rrd de minte...
ar de concureil:
il;i:*e
"
ro:te spre invd@rea
noas-
. orrodoxiapost_bizanti";:,,
citatea Creatorului lumii in care Biserica qi Imperiul sunt " :
chemate s[-qi indeplineasci menirea. Nici Statul qi nici Bise-
rica nu sunt ,,libere" de supravegherea St[pdnului ceresc, mo-
;fftri:ng"_.#:fg*r,li:[,f.?,#i?J,:J]-:ifl";
Pemanent' cu
", r;;;;ia ilj:'it':: t';;;;i,q'
Pauze, excep unor foane scurte
tiv pentru care colaborarea lor este oarecum imaginea, reflexul rarst Ia dominariire
unit[1ii treimice'a'. Cu toate acestea, starea de conflict dintre
heterodoxia puterii seculare ;i ortodoxia Bisericii va ajunge
uneori, in ciuda eforturilor personale de refacere a echilibru-
lui, la asemenea intensitate, cI un Teodor Studitul, de exem- ":I'*}i#J;r"if-',#.{,$;-tiH:l;i"f.i,""ti,:#
;""f,'Ji,*:::;;?i:h:*iTil!ffi1H1ffi
.r,;::,1:t;rl
,,r;[.i:llr' plu, va chema la nesupunere fa{i de puterea imperiald icono- u
ff i:l,g"l:l;
Acesta este
;liliri"ii gerea unor cor"rurii'1111"
.{!|ltr:rlii li," clast6, elementul receptlrii actului politic in lumina corectitudii sau are artor popoar"o^ln
'osit-niiiil;',*tlot''odatd cu tra-
*o^tti.rril;;#''rne teri
uI oare
propri i
lui biserice;ti fiind aici decisiv. Ceva similar - receptarea sau ac uzari ad e pa
te t i srn. :'. ::i lt t i ;;i: Mil"# "
respingerea prin corpul eclesial a deciziilor politice - se va
consuma qi in cazul rezistenlei in fafa tentativelor diplomatice 1r1T'" yr i;;; l;l,lf li"ffi,H i{:il#f : :ifi ;ffi :g
de unire intre Est gi Vest (Lyon, Ferrara-Florenfa).
in ciuda istoriei zbuciumate sau poate tocmai de aceea, fi:lTnx;:#**jff
orntr-o necunoa$tere
marca principial[ a simfoniei bizantine rim6ne dorin{a de a r
[,ff*=]:]i,+,+1,:'^1l#jtr
dep[qi, atdt cAt se poate in lumea supusl picatului, schizofre-
nia dintre expresia privatb qi cea comunitar[ a credin[ei, de a ;:tfl ;ft#f ,t J',+ff"f l ff """"#ff jdil ;
diminua ruptura dintre dorinfa omului qi legea Dorhnului qi, onsre s, r i""
c
r
"e
i i"i :i:: il ffii?l,ii}: :,,:tit
"r,:#y
tzo
121
de diversd in articulaliile ei religios-politice, 16rile cu majori-
tate ortodoxd pot aduce o bog6;ie de nuanfe provenite dintr-o
viziune av6ndu-qi rld[cinile in Bizan!, o viziune a lipsei de
conflict principial qi programat intre puterile distincte. Dup[

fisu#trt***tr*:*ffi secole de anticlericalism gi de confruntare intre papalitate gi


puterea profan[, contributria ortodox6 este cea a unui echili-
bru intre atotputernicia Statului gi drepturile gi demnitatea Bi-
sericii. Tocmai pentru c[ ispita etatismului religios nu este in-

t'lr**"+**l{*$ff**l:i,:* ldturatl prin simpla proclamare a principiilor democra{iei,


Biserica trebuie sI reaminteasc[ permanent membrilor ei de
acea neincredere constructiv[ pe care orice cregtin trebuie s[

, -*i:i1:ff 3;'"iggr1iffi Iil"lH,"Jr i: o aib[ faf[ de stXpAnii lumii inglduili de Dumnezetr, dar care
pot lucra, cum o aratd din plin istoria, impotriva Lui qi a po-
qi conqt
i"mocratic porului Slu credincios.
i" C"r"-a' . --:.. posr-comuni': '*l:
Primui d:t?nY;-.rioare. ::::fi#i::#HT,tde o sea[r.
Nbzuinfa cbtre un model ortodox - in care flri doar qi poate
se reglsesc elemente caracteristice altor modele, precum qi
valori profane - in relafia dintre Bisericd gi Stat este un act
::'li*u5!"'::tJ[]".T:":'!rs.",'":u:1ffi"ff;'"="T-
tiS
u ui'unti na-p"
european de recuperare a mogtenirii creqtine de la baza conti-
s arci n a p rioritara : gfjtTl, iffi ;i,;u-Jiii aport i'n: I i; nentului. Aceasta se datoreazd nu numai brizanfei europene a
i"
;;
*'' "* "i " l"-
;G, arte
jn@
o'
-o:l
o rer6
l'r';, ffi J; ;":" t ;'i",
iiiu' ut r
dreptului privitor la relalia Stat-Biseric5, dar 9i structurii intime
H
4i:**"[* f lili:;iX,,il a Ortodoxiei capabild s[ fecundeze gdndirea gi practica eu-
ropene. Aqa cum spunea qi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I
:T,n"f'lHtliil,lk:*fmmll.^r'""rr:idll,ili
pf
-ele
t111'l: de Constantinopol in fafa Parlamentului european de la Stras-
1li lL ::'"oi;' ;il me te omune n c
: bourg in aprilie 1994:
" 9
sir"'l"a::t::i:""
'"p";;ry1 rimp accente
pto!:';,':;
i,"^i ir i" (...) este frapant cd organizarea reald Si profund demd-
:;;,i;e"p'^HJj,ll:T":i:;ilHH""ilJ.,X;::H[ff]
"."i.si craticd a Bisericii creStine ortodoxe - cu al sdu grad de auto-
o aDitolul,,rraur uonalisT :1: ;lflt,i ;;
c."_'^l^
lori speci fi
nomie administrativd Si de autoritate locald a episcopilor,
"
- l c
.i*",i*",t::]1i1,'_i,i.:,'o"".rii-*"ol]=i*X"T]'i j:,;':, patriarhilor Si a Bisericilor autocefale, la care se adaugd tn
I a cel de', "ti."-"#il',T., J;i" si
ae 1te
d1
1 ?: :!: :;;;;; " acelasi timp unitatea euharisticd in credinld * reprezintd un
*
9
,i"n ii . o,". n " prototip, recent instituSionalizat de cdtre Uniunea europeand
"!,Zi"k;,, r,1,, g
I l- :fI i: :lffili i',li#: "
ffi lillffi
11
sub denumirea de ,,principiu al subsidiaritdyii", ca fiind me-
i:t;nrm+i:T j*.",',.ffi tr""'-i*
oSnailllili;h"*;;
sr
-o,"ptuiui:T"":l'^'.:ilI*H:;;:if
care profan
toda cea mai eficace tn ceea ce prive;te articularea puterilor
salettt.
in acelaqi discurs, Patriarhul Ecumenic reamintea cd in
se poate recuPera.rvr*'^l:iii oe
al it6'!tt. p:,
i,"lff
bazele
:ili**iriceste
unu'mo'lll.'-Ill^"4 ffi
i*at spatele tuturor problemelor gi crizelor cu care se confruntd in
Recuperarea
norm
excetet'to'
:f,| i;; c as[ europeanl
l;;;;t integrator Prin
"" 723

122
rr-
prezent viata european5 - cum ar fi, de pildi, sensul muncii

I,!Il ii
intr-o epocl a $omajului de sistem - se poate dezvdlui o luare
de pozilie teologic[, astfel incdt nimic din ceea ce priveEte
:Tili,fl: ;XI :':* a S raturu i,,,geopori
tica orrodo-
construcfia european[ nu poate fi strlin de preocuparea gi lu-
;:f,,,':#il:'gXnXir+T"",',,'":fr,'"Til"'-:'r"i,i"-
crarea Ortodoxieirs2. Nu este deloc intdmpldtoare, in acest con-
text, angajarea aceluiaqi Patriarh Ecumenic in chestiunea
con$tienre -e Ia n<'ri
marturii. urr., ,r.iri,tiill::'ri[:;
ecologiei. Angajamentul ecologic al Patriarhiei Ecumenice
este de la bun inceput susfinut financiar ;i logistic de cdtre 12' concluzii
Uniunea european[. deschise
Mdrturia europeand a Ortodoxiei a fost intensificat[ in ul- r .egeacurtero
timii ani si prin vocea Diasporei ortodoxe, o voce oricum as-
cultat[ de mai multe decenii, dar care dup[ clderea comunis-
mului are pentru prima datl gansa de a colabora sistematic cu
Bisericile-mamI ;i de a lua in serios funcliunea mijlocitoare
intre emisferele culturale si politice ale continentului. Or, toc-
mai prin aceasti diaspori, dar nu numai, igi redescoper1. azi
ffar;tgt+.*
; IXX ffi i :,:',il;"'.:'",.:, p..r.rii r. r i
***;:'-'.;
ur
" rr 2 ri V' Ne'"a i' a.iiJ
perpetuarea
r

inci
t

Ortodoxia caracterul ei universal, contrazicdnd egoismele texturui ca atarer, 11^.9on,"n,rl;;;r.; iau sunt mai pulin ale
,nai mutiogffi?."r;
nafionale pi pericolele ce decurg de aicir53. V[zut[ in univer- menrutui. cul[urII politice
a mo-
.

salitatea ei, reflex imediat al apostolicit[fii, Ortodoxia nu poate pentru


efectuarea ,,r^"
fi redusl la dimensiunea na;ional[, aqa cum se intAmpli in ^^-^^:"ttuq
l;;;;Hi"';.";ffi 'Hl
prezenterile celor mai mul$. Atasamentul Ortodoxiei fa1[ de
destinele nafiunilor in mijlocul c[rora igi indeplineqte lucrarea
l:?,'I.:
ci

1,"il':: jff
u
1'|r
i
,l;l:r;,.*x,31gg*ffi
le lliilT1 :: margi nea

mdntuitoare nu inseamnl lipsa unei congtiinle critice'sa. Dim- garantate de


o Biseri
potrivd. Biserica are dreptul sd ridice semne de intrebare pe valorilor romdnesd
'marginea i
unor evolulii caie, din punct de vedere creqtin, nu
i,rit,
([i!.1.
:.tiiir.iii
sunt conforme. Este un exercitriu critic constructiv, aqa cum
constructivS s-a dorit qi analiza critici a proiectului legislativ "i#,?"'t,:,*",**i#**:lti"*ffi
no preference
de fio
'{ii.i ce ne st[ in fa(f,. cunoascl, iar nu
critic[ a Bisericii nalionale,
si i
Atent qi la aceastd congtiinl[
Statul rom6n post-comunist va reugi s[ aibl o identitate, sI
imbog5feasc[ comunitatea ldrilor in care iqi vede locul, nu- #: j:31!ijllffiT:tr,ff r"H[,:iltr[fl i:,i'"]?,:tl;,.l
mai in mdsura in care va asimila profund specificitatea relaliei
sale cu Biserica. Iar pentru a ajunge aici avem nevoie de o
dezbatere Targd care, iati, a gi inceput. O sperdm rodnic[,
pdzitd. de exagerlri sau de bune intenfii utopice. Locul Orto- *iffruruff#*Ht;*ffi
124

t2s
NOTE

*[*TT"il','Tffi *;i]+llruffi f#i],rdjiJffi 1. Acest comentariu a ap[rut ini{ial intr-o form[ redaclio-

Ijtiii*"n'rt*1i,ru?ryft,p1[:;*ffi nal[ restr6nsf, in: ,,Renagterea" 11 (1998) 4-5; 12 (1998) 7.

gflt;,^.;ilou,iiS,.. n romocanonici**"
ffi
o apropie re
Vezi spre completare qi comentariile lui Sever BUZAN apX-
rute in mai multe numere consecutive ale aceleiagi reviste.
2. Incultura teologic[ a intelectualiEtii $i clasei politice de
prin invect -
prln supunere' ci acum este tr[s5tura de caracter poate cea mai contrastanti cu
un caz tradusl
profilul intelectual-politic al diriguitorului societilii romdnepti
l':-o;::::rultelorarederpg.u.i"l'-tl:i:$:;"T:?;"':ffi din primele decenii ale secolului XIX qi din perioada interbe-
de relalie dintre
star )p"--:*t."-l-" lic6. Vezi pe aceastd teml un scurt dar elocvent studiu semnat
.rj;;iu;oJelutui
de Al. ZUB, Teologie qi politicd tn epoca regenerdrii nalio-
nale,in:,,Dacia literari" 3l (1998) 1-4.
*il*[fi*r*tut#lt*til*:-
s[ fie accePtatA
a$a
3. Dan CIACHIR, Noi ;i democrapia cre;tind, in: ,,Curen-
tul", 28 decembrie 1998, pag. !8: Anumite antipatii care se
lui Dumnezeu' proiecteazd asupra Bisericii Ortodoxe aufost ;i sunt preluate
dupd antipatiile pe care intelectualitotea apuseand, tndeosebi
cea de stdnga, le-a avut fapd de Biserica Romano-Catolicd.
4.Yezi notafiile lui Dietrich PIRSON, Die geschichtlichen
Wurzeln des deutschen Staatskirchenrechts, inl. Joseph
LISTL/ Dietrich PIRSON (Hrsg. von), Handbuch des
Staatskirchenrechts der Bundesrepublik Deutschland, in 2
Bdnden, 2. neubearb. Auflage, Duncker & Humblot Verlag,
Berlin 1994-1995, pag.4 9.u.
5. Vezi Radu PREDA, Biserica tn Stat, in: ,,Renagterea"
s (1998) 4-s.
6. Vezi excursul pe tem[ publicat in ,,Renagterea" J-8
(1998) 5 9i preluat in volumul de fa[d.
7.Yezi studiul lui D. C. AMZAR, Partei, Staat und Kirche
im heutigen Rumcinien, in: ,,Ostkirchliche Studien" 14 (i965)
162-183. Vezi gi capitolul pe aceasth tem5 din studiul lui Otto
LUCHTERHANDT, Religionsrechtliche Rahmenbedingun-
gen fiir eine Neuordnung des Verhiiltnisses von Staat und

t27

t26
-'-_-_.--------

Kirche in den kindern Mittel- und Osteuropa (special Kap.


Ill. Die staatsrechtliche und realpolitische Lage der Reli-
gions emeinschafi en im kommunistis chen H e rrschafts sy stem),
g I
I
ftl!iti:lffil1ll"o.:,::-"lrj
de;';;,'j:Ye
care profitd
s1u, dimporivh,
atdt Bisericir.,
..
de rainl
,, pl, n
in: Essener Gespriiche zum Thema Staat und Kirche (29). Be-
I ::_:zate
;J,*,;:$TXTH1H",J:yll,'.",r"'i",,r*fl,,i

IiI
grtindet von Joseph Krautscheidt und Heiner Marrd. Heraus- :u,cturire
gegeben von Heiner Marrd und Dieter Schiimmelfeder. Die
Neuordnung des Verhrilnisses vort Staat und Kirche in Minel- fiTi#:il?iil?:iar,;rin*r j:rrEm,::r
uncl Osteuropa, Aschendorff Verlag, Miinster 1995, pag. 5-87. iarea
cu mandairl
il;,ff"i'rat sr;;;rri;;ffii,'::'f;J;il
Pentru istoria Bisericii Ortodoxe Ruse, confruntat[ mult mai
devreme cu comunismul, vezi Jean MEYENDORFF, Biserica ::",F:r,,;:t::H,#:d;"$lllY:::"s,,,i.oiif,iil,.
-
te or
og i, .i,.i f 6l
Ortodoxd ieri ;i azi. Edilie nouf,, revlzuii gi indreptat[ de Jean ;:H:X fir,:T,,I ti, po t ri st Jbil,$'."_,: "i"
-
Meyendorff si Nicolas Lossky, Editura Anastasia, Bucuregti
1996, cap. 7: Sfidarea statului comunist (pag. 102-117).
p."," niur ili i;
f i#,,:, **i:tit,{ [':,i;' H:L fi HJ]
8. Ecumenismul acesta al suferinlei, opus agadar oricirei
::l::,!!:;fi i:j,f ,:'#xij#'ii!:,i,r",rmffiiii
forme de revendicare unilateral[ qi de transformare a mar-
tiriului in capital confesional, a fost pentru prima datl do-
cumentat in volumul Mdrturisitori de dupd gratii. Oameni
irurm::,:qffi#ffi*iltffi
zdnd de cari
ai Bisericii tru temniyele comuniste, Editura Arhidiecezana, tual pi "j;;;;i;;::l:,1?l,de
tatului.
S
Cluj-Napoca 1996. 1!rtii;I;;:trctarar.
9. Arhiepiscopul BARTOLOMEU al Clujului, Amintiri de- ;;'fixli';"":::l'ur "' 5 noiembrie I 998' pag' 26'
spre Patriarltul Justinian, in: ,,Renagterea" 10 (1998) 1,6-7; ll
(1998) t,6-1.
Ior parre r".ir" ;"?lllltlt?li"ut t, o
*-T*1ifi iii#i"rit"[*il:+ffi ihT#;T:
10. Vezi deja citata analizd a lui Dan CIACHIR, Noi si de-
mocra{ia creStind.
1i. Vezi Radu PRED A, Europa ;i noi, in: ,,Renagterea" 6
(1997) 4-5; acelagi, Orient ;i Occident. O noud dilemd veche; roare. paradir,r,"
03,[ lir"ri
riil;il;
i??',i:"t'TiiiT*"p"n'LJi'J"::'#:"[:::H';*lil
in: ,,Renagterea" T-8 (1997) 4-5.
12. Cele doud Biserici mari (catolicl Ei evanghelic[) din ii ffi;ff 'J;,ff,l,r,ffiff
::ii,,i"ir"orosii"J?,.a1;;:y:*:ii'."tr":i:fi }'LT,t:;
Germania au un reprezentant permanent atdt pe ldngd Guver- ri:;d
nul (die Bundesregierung) 9i Parlamentul (der Bundestag) fel ,r
r*g:p#mH:#4f1ggrffi
F'i:,ffi il?xi# ,: .:i:1,5"
derale, cit gi pe lAngd autorit[file institulie.ii
autorit[1ile Land-urilor. Este o instltutle ]tiii
ce indicl gradul de normalitate al clasei politice conqtiente de':rf-
necesitatea dialogului cu toate etajele gi sectoarele societ5tiir,il {li
ri:.
)i.I:;;:;rtr/#,ffiHHilJii3;*,,)*"",^i.",,
Existenla unor astfel de ambasadori intemi are meritul de ai;i
scoate contactele dintre sfera religioas[ qi cea politic[ din ca-$ d#d;,#jffi flffi#ilt####,*i*#
--6', .r ' vr€.frlg ce varianta
;rt final[
128

129

t:):r:.:i,fairl r.r jirrrr:,iiii.riirr)..ri.:!ti.r...,i,]}::rril!,1iari|.,qiil}5nr6'*r


r

a suferit o seaml de ,,indulciri", la presiunea cercurilor politice


Evangelic_Lutera
americane indispuse de atitudinea criticl a Guvernului ger- (lggg)2. Pentru,Y,1l1',O"ui wiinten :
man fald de Scientology Church. Vezi: Deutscher Bundestag,
ri wiirttem b"rn,l:-i: lo'i" tll;;; ;'l #bers) "Renas terea" 5
€cun€rice dintre clui
1 3. Wahlperi ode, Zwischenbericht der Enquete -Kommission
Mitroporiei o;",? nlginueSeJic'-'
;ryffi;pHlT 8HH:: ;ruTi:;;
,,Sogenannte Sekten und Psychogruppen", Drucksache l3l C entr atd.7,, rr r,l;t
8170, Bonn, 07.07 .1997.
17.Yezi cu titlu de exmplu amplul raport alcltuit de Alain
CEST/ Jacques GUYARD, Les sectes en Fraruce, in: ,,Les ::I g qi:::,H'ilJffi.j;,1ru:slorur,,Be,hrehen
documents d'information de 1'Assembl6e nationale" 24681
1996.
18. Informafie din ,,L'Osservatore Romano" (edifia ger- tr#$',:i,iiif..3:i,t;*I,H#i,,,$,1H'trii{ii!,,ii,'i,ff
a" s"'l eici
man[), 18. Juli 1997,pag.3.
19. Informa(ie din ,,Wiener Zeitung", Jiinner 1997. Apud
;xl#::1xXl,f;x:P::: "";;i il;iiin*'Y"'
Peter KARNER (Hrsg. von), Versr)hnung: Gabe Gottes und
Quelle neuen Lebens, Tyrolia Verlag, Innsbruck-Wien 1997,
pag. l3I-132.
20. Informatie din Evang. Pressedienst - EPD. Apud
IArre p
,,Evangelisches Gemeindeblatt ftir Wiirttemberg", 6. Juni
," [li] i:6^: r ra r r,in :,,Re_
i"l;"".,Ti i m dy a B is e ic ito

1999, pag.8.
2L. EntschlielSung zu den Sekten in Europa (29 februarie
,,,'lf;::;H:ii:'"Ti:T se vorbeere asuzi din ce in ce
1996), in:,,Amtsblatt der Europiiischen Gemeinschaften"
lillli t:ri :.i,

i.::ll;r,.:,r,r 18.3.96, pag.31-32.


l
22. Raportor a fost dl Adrian Ndstase.

$ffi*;mff*fimffffi
fiit'ii,i
23. La inaugurarea postului de radio,,Renaqterea", Arhie-
fl,Ifi piscopul BARTOLOMEU al Clujului lansa confesiunilor ne-
ortodoxe din ora$ul transilvan invitalia de a relua pe calea un-
yifijf
Ki!ff*#i#:iti"iir;:;M
delor traddia Conferinf elor teologice interconfesionale' Vezi
,,Renagterea" 5 (1999) 6.
24.Yez\ Radu PRED A, Ecumenismul qi provocar€a pro-
zelitismului, in: ,,Renaqterea" 9 (199'7) 4-5,11.
25.Yezi,,RenaEterea" 9 (1998) 9.Yezi gi textul partene-
riatului ortodoxo-evanghelic dintre protopopiatul ortodox Tur-
rry{r!Xif:imt#r;irr#r;:##
da (Arhiepiscopia Ortodoxd Romdn[ a Vadului, Feleacului qi .1g,c.,,1,,i^i,sti,,i{f:#[!,!,;Hl.f"]"#.Jl[Ttil,ff
;H::;,::#;:tr;.,1,ffiI1#:,T#{:fr
*f ffi ,I
Clujului) 9i protopopiatul evanghelic Brackenheim (Biserica

130
131
11 ll
, iilirr
r 'i
ii
iir ll i
'l!ll l
i
ir "i
iti:i
i,
;i, rrr
vistei,,Dilema", nr. 12+1, noiembrie 1998, pag.z. Temaleg[- 3 5. y
en numdruI din,,Evangelische
i,ll. turii dintre pluralism gi secularizare a preocupat gi cel de-al Kommentare.. 7 (1ggg)
cu rema: Rdzboiul imagin.ilor/be,
i

i:
i 'il'

doilea Congres Interna{ional ,,Renovabis", 3-5 sept. 1998, in articolelor sunt sr,itoar; de
Xrii
'irrir"r,i
der Bittter.Titlurile
ri ir,
la sine: bittelui ;i rdului.
Freising (Germania). Vezi 9i Radu PRED A, Rdzboiul post- Mijtoacele de cimunicarc
't'l:, tn *rrai;;;, gotul
modern, in: ,,Renagterea" 1 (1999)3. dernitdyii (pag. 8_10); eariarutii moral al mo-
30. Vezi gi referatul prezentat la intAlnirea Comunitllii rdzboiut din Kosovo' iii{r.' u,rrrt jurnatistic in
"'"''
ipug. ti_1-i1.
San'Egidio ,,Oameni gi religii" din vara lui 1998 de c[tre Ar- pofili"]unir, i" tu oradea
hiepiscopul BARTOLOMEU al Clujului, Romdnia;i Europcr/ _. lu,Io,rgogut
numai in peisajul in11n s_a remarcat nu
nri_n gi exrremiste, un
Romania and Europe (romind/englez[), in: ,,Deisis", 7 (1998) neinfelept 9i necre5tinesi "firrrt,li""ine
rlspuns u.""*i
vocdrile minoritdlii extremi;iilorr.;;il; modendi la pro-
- 8 (1999) 40-44. ", cr qi in forurile in_
31. Vocea episcopului ortodox de Kosovo, realist[ qi plin[ ternafionale. Un exemptr:
in .aarri *f"i de_a unsprezecea
de un duh ferm al plcii intru respect, va fi din pdcate siste- nr'"'i"1"' n ,"p",i
matic ignoratl de cercurile vestice gi de c[tre cele ale propriei ?$;ffi,:Hfflfj de ta Grazliil;;
![ri. In scrisori qi apeluri adresate atdt propriilor pistorili, sAr-
bii din Kosovo, cat $i lumii politice occidentale, episcopul Ar-
r";*',j-;;;;Jffi:1"",ffi
un documenr cu tir.tul
:,'.,*rtif J:ffi 'llJ,;*lh:
temie nu a incetat s[ cheme la alternative, dincolo de rdspun- c-ne in Rg m7n ia (ms s. lrynrrriils\iiiri' ,n,
Minority Chur_
). iln-_rr riir"*.'i,iand agres ivitarea
1.
sul prea simplu, mult prea simplu, la rdu cu r[ul. Vezi textul postura de victiml _ ingirdnd cu
aut" fara ffitur6 inrre
excentricirifire primarurri ele, de Ia
unui asemenea apel, lansat dupd refuzul NATO de a acorda o r'rnu, ,ripiriia ae.irir are sfdntu_
lui Sinod ar Boi{ episcopuJ
patzd de foc pe durata Slptimdnii Mari 1999: ,,Das haben -.
rica orrodox5 pentru faptfu
,"f;;;;;bradea acuza Bise_
wir nicht vertlient". Bischof Artemijes Moralpredigt gegen de ;;; inji iu ,,err".ic5
nald" qi rug"ru u, raggrrprivil.giu;ul';;.;reia Natio_
den Westen, in: ,,Glaube in der 2. Welt" 6 (1999) 17-18. cu Statut duol
J 989, precum
32. Apud Anne HERBST, ,,Absolut heuchlerisch und si o oolitici Jir..r?Jrri*i.'a
Statutui si a BdR
tragisch!". Die orthodoxen Kirchen und die Nato-Einsritze lili etnice- $i .;;f;;;;;u]".
1",minoriia1,e
este tipic pentru un mod oir"ur.ul acesta
gegen Jugoslawien, in: ,,Glaube in der 2. Welt" 27 (1999) 11. d" garai;;';i'iJu"gun" care
propune evitarea conflictelorl nu_ei
33. Renate FLOTTAU (Interview von), ,,Das ist unser p-uoJu-..a gi amplificarea
acestora. Departe de a "i
Unglilck". Patriarch Pavle, Oberhaupt der serbisch-ortho- arluce c"r"li"."Jlnteretnici
menismul interconfesionut, 9i ecu_
doxen Kirche, iiber die Notwendigkeit eines Regimewechsels, pr..iugi*O.Url", gi bisericeasci
epi s cop ut ui reformat a
o;"1; ;;;_:iJ
" rril;;;;;*i r;".."e,e un p an dan t
d
in: ,,Der Spiegel" 37 (1999) 204. extremist Ia extremismul
34.Yezi cu titlul de exemplu pentru modul autentic orto- deal. In vreme insi ce.Biseri"ubnoaoili"*r", io_an"qti din Ar-
dox, nuanfat, de a trata chestiunea balcanic[, articolul semnat vatd fald de orice *, esre rezer_
de Olivier CLEMENT/ Michel STAVROU, Orthodoxie, la 1",:-rg:;Eri,;;lliri.r,r,
u n parad.oxa t- fu,
episcopurui
d;r.;; ;;; ogi c deme rs u r u i
pesanteur et la grdce, in: ,,Le Monde" (dimanche 25 - lundi Ii.l::. :, oal{er6.
extremist aripii dure din UDMR.
I

26 avril1999) i5. C6t priveqte bibliografia in limba romdnd J/. Axel Freiherr vg1IAMPENHAUSEN
referitoare la lecfia Kosovo, vom reveni cu un studiu detaliat. Sraatskirchen_
re c hr. E i n s t udi e nb uc h, Mii;;h;'i irii iir.,, or.
132
133
38. Apud Lucian MIHAI, Libertatea religioasd Si regle-
mentdrile internalionale (lI), in: ,,Curentul", 18 mai 1999,
{, "':-r;ri:{:;,i:t{!ii#!f{;y#!:#{,!i:n!:ii;
{ *t,r,r{,l,WW
pag.4.
39. Vezi drept exemplu pentru incompatibilitatea nu nu- I riker 4 (Gl

mai dintre dreptul american gi cel romdnesc, dar qi dintre drep- I Die Freih,
tul american ;i cel european in ansamblul sf,u, prezentarea lui
Ilie FONTA, ,,Gesturi care tn America sunt fireSti, tn Europa
arfi considerate de neiertat". Analizaunor puncte devedere i Sewcihrleis

Si demersuri americane privind libertatea religioasd. qi Proiec-


tr Kriegsdien.
*s:!,:
tul Legii Cultelor din RomAnia, in: ,,Vestitorul Ortodoxiei"
229-230 (15 iulie 1999) 6-7.
i B

40. Pentru detalii vezi Radu ANTIM, Societatea ,,Martorii ilI *'::;i:;:ir;'31,f,:!::ni,,1(s7n(tik
(o,'.,e-;,iJ";:::lX"'Jrdurg,
D.eutschtanct,
Bonn tggs, Bun_
ilel gr-gz
lui lehova" tn contextul fenomenului sectar (= Colectia ,,Ne-
bunia lumii de azi", nr. 1), Editura Arhidiecezana, Cluj-Na-
poca 1996.
II ;?,i'?',iil:::',,1
y:yl;
n d;'ilr:":il"i:1i;,H1,1":fl
*""
;i;tr: ;:;;f::;i::i,;:,:i :;*;:' ;.:i,,'J-;i!:f;;
41. Apud ,,Transilvania Jurnal",19 octombrie 1998, pag.5
42. Compar[ Bernard FILLAIRE, Les sectes. Un exposd
pour comprendre. Un essai pour rdfldchir, Dominos/Flam- {##iiiT;!i;H,;:lx[!,#:ii{ii:,{i!#Jrj
marion, Paris 1994, pag. 74: (...) l'audience rielle des sectes
j:"11rst
ne doit pas se mesurer au seul critire numdrique. Leur im- i;:;;tr:,;,,:";i/::jir,,nyfii;!;!::,;;,7,;,j,,;1
ft td€ lt ab
e
n' l
o g of' n
plantation internationale et les possibilit€s financibres et re- z g niri {k i,o h e
"' 6 * ) tr-sli'
t; a-s K1"-" fl z
!'
lationnelles qui en ddcoulent permettent d leurs filliales de
"
t g ":
t s toto r."r.rr!
"
Illl.f 1t, r
ir r ii 7( .a e c h t, na
on
ch de r

bdndficier d'une audience et des possibilitds d'ingdrence sans


^ "'.t
{{1""
o (r es isIat oru I di n
' ",l..r,,,i,,H',m:: : :
rrgroasl/ :; ;:*:
commune mesure avec leurs ffictifs. Relio
43.Yezi informafii pe larg despre Ortodoxia din Germania
la Nikolaus THON, Kirche im Wachstum. Eine statistische
I::!::1?;;i;:;;',"#;;;;:j:r:,$::{fi:;;iffi T;"]'f
Analyse der orthodoxen Kirche in Deutschland, in:,,Katho-
:;:::,fl:l:;,:x::;!:::,:1i;;;\ff;#::8:s:rtich"ns:i;a
lischeNachrichtenagentur"(KNA=OKJ),27122,18. Mai 1999,,

44.Yezicu titlu de exemplu ludrile de atitudini ale prin.'.,..ji;


,, Freih1ir
a",; illiiii,i"Yii'"ljl:i::
cipalilor gefi de secte/ asocialii cu caracter declarat religios'rr':,ii
din Romdnia, unele chiar cu statut de cult, in: ,,Human Rightsr ili i, f::r#,!;"I;: :;i ii i *i ")i l'fIfi," i'i,
y1iiy11,ti5i): r')T|,i)
r u
"' " " n "ri, a
without Frontiers". European Magazine of Human Rights 2=3 ^i ;' ;Y
,',, !.i y n,,7, r r, ;;:! f!, i i:, : 1; i; ; i :: : "i::;f;; f 'f:;::;
,',
"
/lnrl<\ ra ^,,
(1996) 33 q.u. r.'rlt,::',ii
'i,"'rr*'rirv'i: ; "

f,,,'"*o""'ni-i''iliii::;"ff ':r,':,;:f:#f :!ff:":";*fii!,


134

135
TrrliTl
i':,.i:rfr,:

S.chranken des fiir alle geltenden Gesetzes. Sie verleiht ihre Verbot der Stua
Amter ohrue Mirwirkung des Staates oder der biirgerlichen BERGER, in: Dieter HEssEL-
Dr, ;::,Y:t::nschauuns;
Gemeinde. // (4) Religionsgesellschaften erwerben die Rechts- o ita * s,' ^i' ^''
; ii{! ! ! o!Luchterhand
" : t z' K m ri
o n ta r
fti r di e';; ; ; ;;;
e

v".tug, "B"J; i;;;,'


rurr'&$e'
fiihigkeit nach den allgemeinen Vorschriften des biirgerlichen 78 p.ul'
Rechtes. // (5) Die Religionsgesellschaften bleiben Kiirper-
3

Istoricul qi textele
;:;
schaften des dffentlichen Rechtes, soweit sie solche bisher ,-- -09. djferitelor senr.
Iuarea ganselor U"nilt-i-'iIus'ul sertlllle, precum gi eva-
\varen. Anderen Religionsgesellschaften sind auf ihren Antag maniei, vezi in ,rr?ll:!1"' la Cuflea constiiutionil ; #-
gleiche Rechte zu gewrlhren, wenn sie durch ihre Verfassung nat de Chri s toph
PREI;A,';''' ;;, ;;::''y:''*'m coos i inla,
und die Zahl ihrer MitgLieder die Gewcihr der Dauer bieten.
S c hlieJS en sich mehrere derarti ge dffentlich-re chtliche Re li - {;Ttrlfi:$W6yil:y,:{:;*Y':;;ttrr#ii*;Yi
gionsgesellschaften zu einem Verbande zusammen, so ist auch
_ 50. Vezi in acesl
comentariu.l lui
dieser Verbawd eine ciffirutlich-rechtliche Kiirperschaft. // (6) BACH il;;;;t, B'.t:ns
AlexanderHOLLER_
D ie Re li g i ons g e s e I I s c haft e n, w e lc he Kd rp e r s c haft e n de s tif- ,"uung:,-zliiririiiff ,";Y:;!:;:i:"ree?,1,,,,i;;;;_
fentlichen Rechtes sind, sind berechtigt, auf Grund der biirg- die des sraates in seinem ulteil
erlichen Steuerlisten nach MaJJgabe der landesrechtlichen _P-osirio.n
gtonsgemeinschaftet u"rolo!,,11!_1dTs
Bestimmungen Steuern zu erheben. // (7) Die Religionsge- d-ieverleihursd;r;.:t:-'k""i;;;;r:,ri;,";::;:;T:;i!r'l;;
selLschaften werden die Vereinigungen gleichgestellt, clie sich d"'st'ot"''')"n;;:::!:'^chaftsrechiet""""i''7nZ77i',
die gemeinschaftlichen PJlege einer Weltanschauung zur Auf-
gabe machen. 'liili*i';"':;#':::;:?fr ';,liiUr;n:::lXf,';,,-
47. Impozitul bisericesc din Germania vaiazdintre 8 7o L ;' J ;;' i; ;; ;r?ji.l|"'n ". em d neKp ip r aft
u e ci e sch
s s s ta r u is _
(Bayem, Baden-Wiirttemberg, Bremen, Hamburg) Si9Vo (in on^to,r, i,';: ;;;;;' ?! "
e
n r,;' ;";; i ;-
in R o tt

celelalte Land-uri) din impozitul anual pe salariul netto (altfel


ii
nritirn'",i?"rr*r'r'rll-'!-i!'*at:ulichisverhatiiiz'r*;;,-
s i e te

w*Ssstaat
zu kkiren'
spus: impozitul bisericesc nu este pe salariu, ci este o parte 51. BV";'c,
din impozitul general; un impozit din impozit). Concret, mem- lamtlicher t"ir.urrt,'lt:y:6,'.6'1gg7 -BVerwG 7 c 11.96
brii din partea de Vest (fosta RFG) ai Bisericii Evanghelice
din Germania (EKD), de pildl, plltesc anual in medie apro-
ximativ intre 270- Si 290- DM. Astfel, impozitul bisericesc
anual se ridicd in medie la putrin peste ZVo din impozitul pe
,,tr#ii,{#ffit#[f#iW
salariu. Informafiile dup[ Gerhard GRETHLEIN E.t, Evan- n'ii
X:;W,. * j:ixffi :J; l;
i* n i,i,"
gelisches Kirchenrecht in Bayern, Claudius Verlag, Miinchen "
u
1994, paragraful 66, Kirchensteuer in der Diskussion, mu ales
pag.573-574. (i?;$\Zi:'zeitschr,:l?iXirui;:l!::A,;ii!;i;
48. Vezi comentariul lui Alexander HOLLERBACH: /n 52. yen gi studiul ,

Anbetracht der prinzipiellen Gleichstellung von Religion und


Weltanschauung steckt im Verbot der Staatskirche auch das {;:r,:#:nl,###:i#i{i;:,,i#iffi hT,T"f #
t36
137
53. FILLAIRE, op. cit., abordeazdin repetate rAnduri pro- 57. Un istoric al ideii prozelitist_misionare
blema pericolului sectar la adresa persoanei umane 9i a socie- mano-Catorici 9i ar in Biserica Ro_
tatii. Dupe ce pe parcursul mai multor pagini a analizat mij- tanfat oficial de acesr
-oortri in-curei""i"gi" carofice s_a dis_
loacele de propagand[, de convingere gi de distrugere aplicate
,iri99f"ri"frgi"'j""uUo.Ou."
cu cregtinii necatolici, 1n
in
a relafiilor
de secte fatd de cei cu care vin in contact, autorul foloseqte de la chevet or." "*poi"uij..r"oru, la Colocviul
chiar expresia de atentat al sectelor la siguranfa Statului
Q2
:\gril fi;ffi#"",rro; o"ror
(Atteinte d la sfiretd de l'Etat).Pag.74: Les sectes rdduisent
ne, prozelitism si unitate!crestiidd;;;" Maurice Misiu_ CLIJjZA,
puis ditruisent leurs adeptes en leur promettant un monde :l7f;;i?';;r,:;{,:,,r.!r;;;;';"";;;i)gi,,o,to,qiqi,,
p arfait. M ai s I' adep te - indiv idu e s t .i I alement un ade p t- c itoy e n. 58. Nicolas LOSSK',;-,urgence
La ddshumanisation collective opdrie par les sectes viserqit- de l,annonce de l,Evan-
is n a g e t, p'i,i'ty"i,,
elle les fondements de notre socidtd constitutionnele? Pag.76: il? :;rf: " ", " ",l,i,,,iru*t"",, 67
(ts s 4)
Itt manipulation mentale ddshumanisante est inhdrente d toute
systhdme totalitaire. Pag. 95-96: Antiddmocratisme et racisme nri?;#ii,i-t\Yn?.Ey'Laperspective.missionnairedes
.unift
chrdtienne,in:,,fenikoni
sont inhirents, par ddfinition, aux sectes qui opbrent des ZO_21. Oilii6;;
classements sur les hommes: la catdgorie des hommes 60. Yezi Radu pRED
A, Sectarisntul sau boala
supdrieurs, les membres de la secte; celle de ses adversaires, marginea istoriei. ir:
l"i: g'i1:gb ,.
_Renaye
de a fi ta
ceux-ld pouvant €ventuellement ?tre d€truits; et celle des in- 6t. y e zi q i r. _Fr. MA.y-ER,;;
adaptds qui ne miritent pas d'Atre aidds mqis dont la puis- c hrd tie n s e t no
r; ; ;"1: iu r, o nfo rm m s _
c is e
sance vitale peut Atre utilisde. Autorul ajunge la concluzia ur- In capitorur sugesriv :" ?;;^Edrffi; ;; Cerf, paris I 987.
uv e I I e s t,.B t
i"tii"1ii'ii"riiiirii
mdtoare, pag. 103-i04 Les sectes sont le symptAme maniftste re he rc he de t' E airrririi...t A ta
c
s e..., atuzie ta;i;ili;;;"r"tui
Iis
du totalitarisme vivant dans et de nos ddmocraties. Quel est le autorul descrieviziunea_sectard asupra
pro usrian.
but ultime de toutes les sectes? Ni le bien-€tre, ni l'argent, ni termeni i urm[tori r o ag;. iirnpului ecclezial in
I'intirAt privd, ni la justice, mais lafabrication dtune race fu- l'histoire est porreuse .26
_2Bj ;r;;; ;;;
s e c t e c h r dt i e
nn e,
ture... (...) ces ,,esclaves heureux" dont r4vait Lafayette ou .Z,1lrrrilitr^' ffii,rr.
A la naissance
n t u, oi, i n n
Hubbard dans son testament. f;,;,;,,n1: ;f;;
tis es
" ",
7;;;;;,, d dj d. ( ... ) p a r_
54.Yezi Guszt6v MOLNAR, hnperii Si pseudoimperii..., restitutionni:r;;,-;;;'T,y:r!;:X7!:,::r:,:rr;:;:#,,,1i!:;;;
in'. ,,22",10-16 noiembrie i998, pag.6. p rh n i t iv is t e,, : :
55. Vezi de exemplu agresiunile la care au fost supuse mai-
,,
;; ;';r;;;ii, q e n, mp dc he
I e s,, Eg I is
::, ;n; u e

cile mdndstirii ortodoxe din Dobric (protopopiatul N[siud)


ir "
i;::;;,':l:;!:;:;,i:ntr'*"' ^,i', t'i, "; ,u ,nu;i" oi
din partea unor grupuri masive de penticostali din satul omo- q.uinipeutt;e;;;,";;;:;l;;:#1';l:,i:;'ri#;f,;;y;i":n
nim. Vezi relatarea in: ,,Renagterea" 9 (1996) 2-3. du temps des ao6tres. ,
56. Deja in anii '70 chestiunea prozelitismului punea sub nihilo. On reionnait ta.neyde ta reckier ex
-"s_r:{iii'o*,,i,)Ji"r,,
ai U ili",r*e radicale. (...)
semnul intrebdrii viitorul ecumenismului. Vezi Paul LOFFER, on ne s'dtonnera ,o., i".t,ari;;";r;;,;;;",
Proselytismus und die Zukunft der )kumene, in: ,,Okume- Amerique du Nord.ioovs ces iddes en

nische Rundschau" 23 (19'74) 180-191. de vue des immiginis !:;;;i;;;:l,"iu"iirln ,ourt (du poinr
europdens), le projet de
tout recon-
138
139
ii
I[;i
iip;,
,t,ifl
,l
'iiri!

ir$
,r,l

struire en repartant d ziro y paraissait sans doute acceptable 68. Existenfa acTl:r de.p.rozelitism
qu'ailleurs. Cheia acestui mod de abordare a istoriei Bisericii
este aqadar lafascination pour des origines souvent iddalisdes. Ji, [:fi 3."lj,"illl,
o"'
"t*$;;ffi ft
catolic printre ortodocsi
s i nod u r speci ar ar
Astfet in[elese, originile nu sunt practic niciodatl asumate prin
cunoa$tere autenticd. Este mai pulin o intoarcere a timpului
gi mai mult o ,,innoire" prin amnezie voluntar[. Pluralitatea
#,nffi
triarhiei Ecumenice
nx ffi5 i1$$: iH'r il,,H fi r
reprezentantulPa-
s

i ir;;;"':::'ill'"i'
neprezentei ortodoc.:rl:"1.t:ll uu i'p""
,,reformatoare" este in cele din urmd expresia ,,pluralitdtrii" motiv al
uitlrii. a papei: u, lrbori\''t'or
Intr-u,n mesaj citit
in -acest
r'l' si,"Jriri
62. Strategia actual[ a prozelitismului sectar a fost sinteti- , a ri i u, r, n ;
t ra v a i I d e r
;;;;, ;,"''' i i rili,ii
e c o n c i.r i a, i

",,
zatdde c[tre Iosif TON intr-un text cu titlul Key Theological
liifi;ii::,';y:ltii"t*,iiffi
" ",

Themes needing Attention in Post-Communist Europe prezen- ?"H,.,in:,:ii*#;


tat la Consultation on Theological Education and Leadership t:inry:r;;;i;;;;;;, j,:;1Y;;:::r';;1i:i;!;:;;i!*:\
Development in Post-Communist Europe, Oradea, Romania, doxes est qu, ,ri^ noui abignoni^,tiio.o*
prus cru concile
October 4-8,1994. y:;::::;:,,:3:;,t:"':::,:1:;'?;;;;,';;:,i[ur,o,,o,,hoctoxes
63.Yez\ detalii Ia FranK KURSCHNER-PELKMANN,
trad il o n' i b i r d i
VorstoJS ins religidse Vakuum des Ostens, in: ,,Junge Kirche" muni te s'' on', o^ i !!^
s
d !
i
d"'d ; i;;;' ;;;"
9 (r993) 490-496.
64.Yezi informaliile Secretariatului de Stat pentru Culte t?mme:tu:re*;i:!:!{:"il;#;?;::!:;",r1::::l:!:
crncea in tdl nire e urop.-eani
publicate in: ,,Renagterea" 9 (7997) 4-5. rtnfelor episcopale europene""u_*r# a.tonsiti utui confe _
65. Vezi de exemplu reportajul semnat de Viorel PA- si c"r[iriei Biserici]or
" oic",ri't"ti;: i;:1, nov ,ee,,
eu-
TRICHI, Turruil lui Babel, in: ,,Curentul", 8 februarie 1999, ;?3iffii;JiS;#lff,e Ruse' arhim' Iosif. reprofa
re_
pag.11. trir,* -irirr" ri'ii;'".1 confuzia
66. Die Herausforderung des Proselytismus und die Beru'
fung zu gemeinsamem Zeugnis. Ein Studiendokument der
Gemeinsamen Arbeitsgruppe des Okumenischen Rates. der x*riyrxif;ri,*;:wi,,,xv:,$i
Kirchen und der rdmisch-katholischen Kirche, in: ,,Oku-
menische Rundschau" 45 (1996) 479-490. Fragmente din acest
j::;{il
E,",;;;;;;,;;;,];,t,,irr!1;1,{oui,!,Ii{;:;"y
Europiiische Okumeniscir"
n.g"gnrng,"i r._, 7. November
document au fost publicate in traducere in: ,,Renagterea" 9
(tee7) 6. i33
j;ifJ'if j:,iT"ry*rv"sp?,i",i'i.'nl,nosrcarren
?
o" ru ioiriitr, episcopului pi..." ouii,ev
67. Comisia mixtl internalional5 pentru dialog teologic in- ,Ll,i#J'leaclia
tre Biserica Ortodoxi gi Biserica Romano-Catolic6, a VII-a pag. g5-g6. ^ ':al pentru unitatea crestinilor
&;;;i
sesiune plenari, Balamand, Liban, l7-24 iunie 1993: Unia- 69. ,,Calea credintei
Revista cultul ui creqtin
tismul, metocla de unire din trecut, {i cdutareq actuald a de- ghetie, m-Ji;#?ilfi ;I
dupd Evan-
plinei comuniunii. Documentul de la Balamand, editat de 70. Cum r-2 si oerref
tin
Arhiepiscopia Sibiu 1 993. tenre dinrre ortodocpi pi l .199.7,cu ocazia confruntlrii vio_
baprigi ir';;";;;? pasri, in sarut

140
141
Ruginoasa. Revista ,,Idea" - 37 (1997) 4 - din Germania va
prezenta incidentul ca form[ de violenfl a ortodocgilor. ,,, lrr;r:i:l:,J[Jr",,,b1 i lor con fes i onat e in por on i a se pre _
TI.Yezi datele pu$icate sub titlul Pdmdnturile clerului.
70.000 de hectare pentiu Biserica Ortodoxd, in: ,,Curentul",
r;m&i,':sflSotx*iil,ffi
1 8 august 1998, pag. 2. Este citat[ nemulfumirea IPS PIMEN, it:l1:;:"'"T,?fi
comundcuceaa_vechi_catori.il;:,otl;rfi"r::f#ffi ;
Arhiepiscopul Sucevei qi R[diufilor, fafd de pasivitatea resti- mariavjteni _ 2a.7
tutiv[ a Statului gi motivarea dorinfei Bisericii de a reprimi M#ili:?3;;
oo;

m[car o parte din patrimoniul avut inainte de instaurarea co- .^il,Tl;i,1'.';,Truv;iLl"I..ffi lh ji,'f ;,tl
munismului: Biserica a cdutat tntotdeauna sd aline, sd mdn'
gdie. Nu numai cu cuvilntul, dar Si cu fapta. De aceea avea
. .7? vezi istoriculBi;.;;; o.,io!,#ai, poronia
Jurrdlc al acesteia d"_, I;;;;,#fi; si statutur
Biserica atarca proprietd;i. Le avea pentru a-i aiuta pe cei MIAsz or I a Bi s c hof JERE_
von Bres r r,,rui;:i::.: l,::"^"ter
bolnavi Si pe cei sdraci.
72. Date dup[ relatarea: Comisia pentru tnvdydmdnt din
Camera Deputayilor trage un semnal de alarmd: Retrocedarea
;lii;i;lix:[#m;:i:,:E*,:,:ii::i:#i;
pirrr." Zi-*z-t, acela;i,
patronits,ecfu Vom
juristischen zur
ldcasurilor de cult ar putea avea consecinle dramatice asupra
invdydmdntului romdnesc, in: ,,Transilvania Jurnal", 20 noiem- t:,,:i:r{xra',fi*Yiiw:t"i:;:Jii;s:*
brie 1998, pag.2. Vezi qi articolul Laurei CIOBANU apErut cu o*;t der 2 w! ,t:;;l;;t),f,;cher onho
o lun[ inainte, Moment crucial, azi, tn Comisia de tnvdydmdnt il;;iilXXl,lin
a Camerei. Cultele religioase ar'putea obyine 1.500 de clddiri,
in:,,Cotidianul", 21 octombrie 1998, pag. 2. i,i%liii;:f:ffr,::1"".:';;X;:;',::,ff y*,,?:,SZi:
73.Yezi Patrimoniul Bisericii Romdne Unite - Greco'Ca'
I : [.[?yl?:30 e oi,r
""J l,x:-ff
tolice,in: ,,Transilvania Jurnal", 3 august 1998, pag. 3. :f lrj1rl=: o g in rre epi _
s
74.Yezi,,Renaqterea" 5 (1995) 5;6 (1995) 5;7-8 (1995) 5.
5. Y ezi,,Renaqterea" ll (1997) 4-5.

r::!tttlch)"|,ilr,W,:":,*,
7
T6.Yezi,,Renagterea" 4 (1997) 9. ::$:{*irirlt-i,t;ii"i,iffi
um den stutus quo.
Z?m
77. Yezi pentru cadrul general LUCHTERHANDT, art. r t h d o xe n x i, ou potnischen Ai_
cit., care,in ciuda unor exager[ri qi a perspectivei pe alocuri in- '{; if l;i7r3 n):," 1ni,,4;";"
.o " i n der 2.
w ett,
guste, poate servi drept introducere in problematica relaliei
Stat-Biserici in flrile post-comuniste. Vezi qi rapoartele pe ," f l;iliiTffi : iJ: :::: *-:,.,: Epi sc opu r ortodox
AB EL
t[ri cuprinse in acelapi numlr din Essener Gesprtiche zum
Themi Staat und Kirche (29). Begri.indet von Joseph Kraut-
scheidt und Heiner Marr6. Herausgegeben von Heiner Marr6
und Dieter Schtimmelfeder. Die Neuordnung des Verhtilt:
;,r,;nn;iitf,'l;,;frrt#xirlr;ii,
nisses von Staat und Kirche in Mittel- und Osteuropa, As- 'xli:J';ii':,i,i',f il,:;:r;::;:,r*:,1-!i[:;i
chendorff Verlag, Milnster 1995. mai.Eurr;;;:;r,',iri'i,,7riioi::r[;,r;::::r:li,;;:!,V;,

142
143
De la toleranld trebuie sd ajungem la iubire. Apud : ,,Glaube
93. Vezi cele doud
in der 2. Welt" 19 (1991) 23. ^ volum e Acks cle
la Confdrence des
85. Vezi detalii prefioase, bazate pe o informafie de primS
i f l:;:'
A u t o c i p h a t e,
o,, n" r,'
",
i"i i i
j r,,7,,, t e 4
B, Mo sc o u
mAnd, la Fairy von LILIENFELD, Perestrojka und Religion.
Zu neuen Lage der Kirchen and Religionen in der Sowjet-
union, in: ,,Una sancta" 2 (1989) 159-170.
86: O privire de ansamblu la Ernst Christoph SUTTNER,
3: *1!yrfp,
96.yezi
ol,.,i,.,pag.
textul in: Da'"&''
roo.
PaE' 166.
projet de loi
.ti
berti relipieuse jlllr L/^")J"
URSS:
in. , ^ documentation froiet .de
religieut",tn-.-.tvvrrcct' toi sur la li
li_
Sowjetische Religionspolitik von 1917 bis heute, in: ,,tlna md r qadi .uit otiquer; li:a[riI
sancta" 2 (1989) 171-i84.
i ii-;;;."r-a
in:
87. Aga cum reiese foarte limpede din declarafia din 2 de- ,rlll {r'r'.i "La documentation cathoiique,. 2008 (17 juin
cembrie l9l7 a Sinodului rus. Vezi textul la Nikolaus THON,
p ararer r
"l! {ifi,:,l:;:.\:?
Quellenbuch zur Geschicltte der Orthodoxen Kirche (= Sophia * I a o tto L u c-H TERHAND
r,
- Quellen ostlicher Theologie, Bd. 23), Paulinus Verlag, Trier
1983, pag.310-311.
88. A6a cum zadarnice vor fi qi tentativele misionare ale
,,cr,u u" in'al
acte legistative: ibidem,
,;',{!{
pug'. ii_i:21---" lrf ff; ;; i; ; X*ii i!:;
Vaticanului, convins ci inldturarea regimului farist va deschide o",?!;f,!:;';:,1:,':'yoiu '"'i i' paur RorH , Gtaube unt{
po(ile Rusiei pentru Catolicism. Intre Vatican, reprezentat
prin cardinalul secretar de stat Gasparri, gi reprezentantul lui iki::J,#tr;i,?:{;tr:"ry:;,:ffil!"f fj,;Xff*Xt;
Lenin, Worowski, va fi incheiat in 1922 un acord secret. Vezi I00. Vezi de exe
in Gefahr? c::d STRICKER , Relisionsfreiheit
textul la THON, op. cit., pag. 424-425. Abia in 1949,Vatica- un,*r?!].'
nul va condamna comunismul, gi prin Decretul Sfantului Ofi- 8i'";i8;;;;,;',i{,"frili{{,!;{x;::,:rr::;;Wi;:ltrllrili
I 4 ; acera$i,
ciu va excomunica pe credincioqii catolici care implrtlqeau
ideologia comunistl. Despre visul papalithtrii privitor la con-
A m r i k n k h;;-
nignti. de s russ
;;;; ;i)ii,,, r * A a z. Zu r
e a

vertirea Rusiei la Catolicism vezi studiul lui Waclaw HRY-


f
e
1
t tg io n
c "
sfr e i h e i t,
is c h r,, C
i n : ..G I ar rh; r ";;
;;;;;
"j ;:#
ns
ttens-
t

d
1?: i .: "^y, un -

;ij ij;f, :ffi ,T:$it t,Y,::;;?!i;!it ;;,


;"^: Re
""
NIEWICZ, B eke hrun g RulSlands ? Okumeni sche R eflektionen fl,
iiber eine jahrhundertelange lllusion, in: ,,Der christliche !.
Osten" 52 (1997) 89-106.
89. Textul la THON, op. cit., pag.314-316.
90. Textul (extrase) la THON, op.cit., pag.330-344.
!f#{f::iiif f"iit*:Wtii,!i
91. Vezi deja citata carte a lui Jean MEYENDORFIF, Bi-
serica Ortodoxd ieri si azi... Un intreg capitol - capitolul 7: !tr"fu:^H:^:#j?*^!!i,?{,;!;('!#,"*a".tt';
acilvithfii intense
reverendurui corean -tpra depuse de secta
Sfidarea statului contunist, pag. 1 02- 1 1 7 - este dedicat situa-
ecti ri tai"al"-#]i':'^o.o1 i1 nu s1a incepu tu I ui decen
iuru i .
90.
liei Bisericii Ortodoxe Ruse in comunism. tinatecrasei;-ffi
92. Textul (extrase) la THON, op.cit., pag. 345-350. nt flrd pregltire religioasi,
,;::',X:?1i;:ir:,#:,&:;:ruml;i
";"-r*; ;,i"tigi", politicd qi
t44
145
109. AEa cum nota cu cinism in finalul prezentirii polemice
universal[
Aceasta este reieta aproape a drumului Legii Cultelor tdn6rul coirvertit la Catolicism
econornie este fascinant' cornuniste'
pentru cdqtigare de teren
in flrile-foste not Jakow KROTOW, Das Ringen um die Religionsfreiheit. RulS'
orincipalelor landindenJahren 1992 bis L996,in:-,,Glaube inder2. Welt"
102. Vezi o ptu""-0"-unsamblu-aslpra falsche Mufier'
25 (1997) 25: Din fericire, marea parte a funcSiondrimii de
secte ruseqti la Nataliia'ienailary, -G-o.nei
";:;ir;"i;i;,i,:,,!,*{:jJ-?,1;if '$l!:;;;^ jr;r;f i!l:,i, la toate etajele administative (provincie, ora;, sat) este in'
und ihre diferentd fasd de chestiunile religioase qi gata sd facd orice
sekten
T,Z::;'J';# il}'f5vonNiii'imrgZustutittire mit dem pentru bani...
M etho den.v orta 8';'
;';bt;;tn ammenhang
(1993) 110. Un exemplu de discursuri paralele, frr[ dorinla reall
in der 2' welt" 21
de dialog, inegale prin calitatea gi autoritatea in materie a sem-
,,Gofiesnxutterzentruf,nl"'ffi"'Ci#;
u natarilor apa(indnd mai multor confesiuni, pilduitor pentru
gionsfreihe.rt ; "'.Paz' 12'
' I3a. sTRICKER, Reli eiei cdtre Pr' ll starea de spirit frustrati gi frustranti din Rusia de azi, este
104. Vezi ^Sovietului Suprem al volumul Religion und Gesellschaft im postsowietischen Raum.
"'i'ol'"#iutiu't'utoi
Viaceslav Polosin' p:;t'#il;E"*t1"i rel i gioase' Sammlung von Aufsiitzen, Vorwort: Adolf Hampel, Redaktion
Rusiei pentru
i"-*"1* "ra'practicile
in: 39 und Anmerkungen: Mark SMIRNOV und Georgij AVVA-
"o""Iib? fi"iJr"ti"""'t rl*t.rr "lstina"
operele de caritate KUMOV, Verlag ,,Der Christliche Osten", Wi.irzburgJ996.
t ls (tss4) ' 46 111. Scrisoarea lui IOAN PAUL II c[tre Boris ELIIN (ex-
' '?tl:{'J'l textul apelului in: "I-stina" ' ( 1994) 63-67' In trase) in: ,,Ir6nikon" 70 (1997) 296.
I 06. v ezi r"-,"r
lo"iiJ"'ii'in'' -r"inu" 39' Ellin afirma : 112. Toate aceste texte sunt de gbsit in Intemet prin maqi-
gust, Pre gedintele
scriso area o" rarprnr"oi;?;; rusd si r e' na ruseascb de c[utat (browser-ul),,Aport", sub cuvdntul-cheie
a"'o'iiiii' i'ioinar ii'tn'societarc a
at al c o nf e s iuni I o r r e li
Pre ocup -
i ip i ,,Religion".
nl' o''
-;i;;;;,*,,""::i::i;ifi';,;:,i',f
c u n o s c dn d a n o
"li' "i't' "l I 3. Apud,,Irdnikon" 70 (1997) 296-297 .

,*',";,'i,i!';':r:;::{,;r,';:
i * i d izi i a
14. Apud,,Ir6nikon" 7 0 (1997) 297 -298.

::l;!;::l:Xl,iiiii,;
'
*; i " r' ^ " Federaliei
"
t a.t t ix u t
ruse st'
ac e ec 15. Vezi comentariul lui Gerd STRICKER, Fragen iiber
Fragen. Uberlegungen eines Nicht-luristen zum neuen Reli-
a" po"iii''on'rare' Co'nstitu;iei
unei serii recunoscute' ca $'t gionsgesetzin Ru!|land,in: ,,Glaube in der 2. Welt" 25 (L997)
normelor a' a")i" i7il"'no4io"ot unanim
26-29 (mai ales paragrafiil Ungleicher Rechtsstatus -warum
prezenia*",.::.i,,;i:y;ri;r,i,3ti"!f,,7i,",a:;i:ff i, nicht ?). Vezi de acelagi, In der Schwebe. Der Streit um das
'ni";"ai"teruic,treHazburatov: russische Religionsgesetz, in:,,Herder-Korrespondenz" 9
';::ro::"3:T:#Ht,""unuf,
(1997) 448: Proiectul legislativ constituie o abandonare a
to'1"#1u.?;Ii""' paralel al articolelor
disputate din cele modelului american a egalitdpii juridice absolute a tuturor
39 (1ee4) 47-51' comunitdyilor religioase, a$a curn acest model se afld la baza
-- variant"
dour "ittt*"
'u;f i'ffiu":
'"'ilili#;;' Legii din 1990, tncd valabild.
ros v",i T3ll::.G];iJii:lll:
si,,Ser-vtce 116. Apud STRICY:ER, art.cit., pag.28.
..rr,iiu;. eq trgq+l'13-17
si isg (1ee3) 20-21'
i's";'i:ieq3ii-s
r47
r46

ltX{sr ' ,"!!l-;:n


117. Vezi articolul lui Gerd STRICKER, Wie neu ist das Dorin VLAICU. t^y,u.!
russische Religionsgesetz? Oder: Wie Boris Jelzin die Welt si rolul recunoscut Bisericilor
tn tdrile
verschaukelte...,in:,,Glaube in der 2. Welt" 25 (1997) 13-17. "'i;;'';::'r:':'^\11'l;";;#i:;:;;i^'crul-NaPocaiees
1 i 8. Textul Legii in: ,,Istina" 42 (L997) 397 -411 . in
acela;i
numdr sunt adunate gi o seam6 de reacfii critice la adresa Legii. f"*:," ffi ; #ffil,'ff ;d li"ffi ;[IJ#g
sericl in spafiul cre$un ! Jji: ;I
vezi: Reinhold ZtIP?ELIUS;
Lectura lor nu reu$e$te s[ degajeze o solufie la situafia reli- tfi'C'"inichte sraqLt und
{irqhe. von der Antike
gioash actuaii din Rusia marcatd de prozelitismul fhrd scrupule Beck,scheReiher20eiy".6Z:.:i;:"rz':*:K1::ru:f;rl
qi de lipsa de precizie legislativd. infgrmafi i .legare de
i19. Vezi sinteza unora dintre reacfii, mai cu seaml din :e::ry, evot uf ia ideil,
i tipoIog i s i i t e mi
partea cdtorva reprezentanfi confesionali din Rusia, in pre-
e i
Staqtsideen (=Beck,sch"
i . i riui rl ri, ;:1[ l, H,
e r u
T,:ri::: J]
Beck, Mrinc hen 1 994. p*;;;;;l'izl]il,ouo., Vertag C.H.
zentmeacronistului de la Chevetogne, Chronique des Eglises, n.irr"
ul,llTbj Jiinti* sunt de glsit qi in
-"''ra€
in: ,,[r6nikon" 70 (1997) 429-435. Alte reaclii pot fi citite via
Internet sau in presa teologic[ (vezi nota anterioarl).
de circuialie
L20.Yezi in acest sens notafiile pertinente in ansamblu (nu ,^"!*!;^!r::;T#:?o-.yl"readintremaiestas;isa*a.penrru
qi in toate detaliile argumentafiei) ale lui Sergej FILATOV,
-r;"i^'r1riiapr vezi opera clasica u iri
TIUS, Hu[o CRb:
Kein Gewissen ohne Gewissensfreiheit. RulSland vor der ro+s.'p"nt;:';;;i,,'KlXi:#"W,;:,:#;,;:lrm:j}:
W ahl : Glaubensfreihe it ode r St aatki rc he ?, in'. Reli gion und geschichtlichen Wurze
Gesellschaft im postsowjetischen Raum. Sammlung von Auf-
ln au iiurriii' s
in:Josephr_rsrubreri;lrri;6i;,i;::{,"::;:!;:,:,iflii;
sdtzen, Vorwort: Adolf Hampel, Redaktion und Anmerkun- d s s tua r s k i r c h e
gen: Mark SMIRNOV und Georgij AVVAKUMOV, Verlag
e
n re c h rs.dri B ;;
;r; ;;pl)i,it o u, r, u a nct, in Z
,,Der Christliche Osten", Wtrzburg 1996, pag. 52-59 (mai ales B:ifj,l;iru*I'-1il^,{;;;7,;i'[,,,"a,"i;;;i;;, "

pag. 58). Autorul este director al Centrului Fondului Rus pen-


tru $tiinle qi colaborator al Institutului pentru Religie gi Drept ,,,iii,ii,lr:'.';'rfffi,:.Yi-d',"iuexistrunumcorpuschris-
din Moscova.
l2l. Y ezi,,Ir6nikon" 7 O (1997) 429.
122. Pentru o privire comparativ[ la nivel european vezi
printre altele: R. PUZN A.P. KUSTERMANN (Hgg.), Staat-
,t'ux,nfu
ameninfdrii
"u "*"o.rni.rr"u
,rffi ",L"t'*[*Tj+ffiT#l[T
lffi"ilJlu_"n, potiric.
crenfa acestuia, urm,riti tu Efi_
::ii:i l1i:I
liches Religionsrecht im europdischen Vergleiclr (= Freiburger ."u.u-i..tord;,;" scf,dea
Itjl$t p u terii p.o run. odatfl cu
a J fu;;;
filr ''lill Verciffentlichungen aus dem Gebiete von Kirche und Staat, H,:1,"j3*, ;i ;,rritate a B i seri ci i
irir
Bd.40), Universitiitsverlag, Freiburg (Schweiz) 1993. Vezi gi 126. KlausSCHlTf, Der pripstliche primat.
scurtul articol semnat de Gerhard ROBBERS, Das Verhiilt- Seine Ge_
s c hi c h t e v o
r,,,
n de n ;i; ;"; ;; o,,,Echter
nis von Staat und Kirche in Europa, in: ,,Zeitschrift fiir evan- rag, :!n, F
Wiirzburg 1990, pug: li "l*
i;rrl;.;;;ses Dokument ist
I 10, Ver_
gelisches Kirchenrecht" 42 (1997) 122-129 (vezi indica$ile
bibliografice). DupI qtiinfa noastrd, existl in bibliogra"fia de X::yf;?;{!lX;:::-sw;,4:;Zl',Ti,,,,1,sseworeten,
limbd romdni numai o singurd lucrare pe tem[: Pr. Patriciu- aus,"ii""ii,i,;';:;;.T,#;,n;i,;l::XlX:li:i;:
148
149
Lektiire entstehen. Als Grundtenor des ganzen Dokumentes
und Kirche _ Trer
erscheint die Aussage: Der Papst allein vermag alles in der
Kirche; ohne ihn kann nichts giiltig oder rechtens geschehen;
Grenzen piipstlicher Vollmacht scheint es iiberhaupt nicht zu
geben.
127 . I^aicitatea calmd / Lai'citd apaisde este expresia lui E.
ri#i)tr#ftrf#fi!#;.#f:#ii
r;orlr,;;;;:;7,':{:'fi5:r?,in:,,,1'os'.'"uio..;;;J;:
Poulat citat de c[tre Cl6ment NASTORG, Les catholiques et
la latlcitd de l'Etat en France: un modile ou une exception?,in:
,,Chronique", Supplement au Bulletin de litt6rature eccldsias-
.id:"i;;[:T:]i{{{;itr".,::t,m:::",,1;::ll*u:;
tique. Institut catholique de Toulouse, 1 (1999) 47-56.
128. Ditlev TAMM, Les relations Eglises-Etafi dans les
;,iXT:rjl"*fi;:f $ varia de: r, *1,,a ra artur. vezi, cu .
K r, ;; G.;i;in*,
i
Wa r m zah t da u
s Land de r t
pays nordiques,in'.,,Revue de Droit Canonique" 45 (1995) O,i,o"r^ntalia
u.n*e!,,,tE,,,;;i;:,,1:i#;;f
63-73. i:Irl:,i!,::i;"s;;;i"i:;
129. Y ezi Konstantinos VAVOUSKOS, le pros d lytisme, Ii:"t::lf,:tl;y;1"";u"iii""ii"";:"'"::;:r':;7';::i::
in: ,,Kanon" 8 (1987) 157-161. tell un g : ren s
rER, s;; Gl"- j bitl""s KE Iil ah-.i.t;}i?-
130. Vezi Anastasios MICHALAS, Mutter der Nation. Die
traduse din acest document
Verflechtung von Kirche und Staat in Griechenland, in:. ,*1"1i;y;i1l;;;y;."'" in: ,,Re-
,,Evangelische Kommentare" 1 (1997) 30-31. 135. Aqa
r"
131. Vezi cazurile Larissis $i alq contra Greciei (1998) $ ciudltenie ofensatoare:
"*rri_:l.? referentul ce
centrald il j;ilrr"ver
seocupl in administrafia
Kokkinakis contra Greciei (1993). In primul caz, Curtea eu- relatiile
ropeand a drepturilor omului (CEDO) de la Strasbourg a res-
Bisericii Evanghelice Af,
C*_ilii Jr'nir"ri"iledeOrtodoxe
".,irJU. timp responsabit cu rstamur...
pins acuzalia gi a glsit drept intemeiatd pedepsirea pentru 11r::1iti
vezr un exemplu local:
prozelitism de c[tre justilia greacl a unor ofileri din for[ele Wtirttembergi schen t_urA".u_i", Monatsbericht des Baden_
armate aeriene, care au abuzat de superioritatea ierarhici pen- i.u'. V"il* ungsschurz, Sci _
e in F a t t fiir a i)',io,* niii ii -, r,s t u t tsart,
tru a-i converti la cultul penticostal pe subordonali. In al doilea ;:':' i|l;. "" Au -
caz, acuzaliaa fost acceptata, dar nu pentru c5 sentinfajustiliei 137 . Inprezenr. Bi:".":1}q_ano_Carolicd
greceqti - iar6gi, pedeaps[ pentru prozelitism - ar fi fost prin- afld in fafa unei hothrdri din Germania se
cipial greqit6, ci pentru lipsa unei argumentafii juridice aplicate in sistemul de consultante
d,fi.li; il ;J,
iT o.,"ru,e rdm6nerea
pentru femeile
la caz. Vezi detalii la Lucian MIHAI, Religia si iurisprudenla iravide.
I38. Sistemut de legdtuii.ti;i;il,i.ilo.o""
Curlii Europ ene a D re pturilor Omului, in:,,Curentul", 25 mai intre Starur
1999, pag.4; acela$i, Libertatea religioasd Si iurisprudenpa f,:ffi }:j:l"|iffi I?TFh"rf ?;i.1i5ii"'ar'",,eprezenrarin-
Cu4ii Europene a Drepturilor Omului (lV). Cazul Kol<kinakis,
"i1",
r;;lph Lr's|fi ;,i'l {* t Y
lic p'iri;;
-drep
pub
;;#-
in:,,Curentul", 1 iunie 1999, pag. 4.
l32.Yezi mai ales: Axel Freiherr von CAMPENHAU- *:s;;;:Li*;;;,iiiy'i::;lil?J#,;fi;:1,1tr::;:,,1
2 Biinden,2. neubearb
SEN, Das bundesdeutsche Modell des Verhriltnisses von Staat Iag, Berrin 1ss4_1sss. lr!.s.,;, "'duZ?iri*oHumbrot Ver_
o ;i,d'i;";;Jll'.X[r,rru este cea a

150
151
lui Axel Freiherr von CAMPENHAUSEN, Staatskirchen- G6schen, Bd. 7002),
recht. Ein Studienbuch, 3. iiberarb. und erg. Auflage, Beck ju- 1972, pag. t9t: Der
Wt:. de Gruyrer, Berlin_New york
ristischer Verlag, Mtinchen 1996. B:s,ff ,,;;r;;;;;pismus,, ist kein niitz._
139. Cu titlu de aprofundare a legdturii dintre drept gi creq-
ti c he s od e r e rh
y:i tr r,riii Lllii r r, *,, r
e tte
e m e i nun s e n
tinism intr-o lume secularizati vezi: Gerhard DILCHER/ Ilse i!,'^;!::{,:^1,!;,(1!!:"':;";;;;:;';,chen.ostensAsrip,a
B^izanl vezi qi studiite-i;i
STAFF (Hrsg. von), Christentum und modernes Recht. Bei- TRoIANos , t<irTi.in
unct Sraat. Die Beruhrunsspunkte t;;il;
trcige zum Problem der Srikularisation (= Suhrkamp Taschen- b"ti"n-;";;r;;;:ne cter
buch Wissenschaft 421), Suhrkamp Verlag, Frankfurt am
Main 1984. ;.;t;f;$+X[3ta8l;
140. E.R. CURTIUS, Biichertagebuch, Bern-Mi.inchen
1960, pag. 43. Apud Peter SCHREINER, Byzanz (= Olden-
i' o;ffi;i i ;;; ; ;rt;;c h is c h - o r r h o d o xe r s i c hr i,i;',,
K;;;;
42. y ezi contexrul
I
'iri
bourg GrundriB der Geschichte, Bd. 22), Miinchen 1986, pag. notafii_lor ce urmeaz6,
l,.i:: .i:'rtlrif.: rir,
r:_ri, ; Bisy,ila Ia Radu PREDA,
1n Sral: ,,Rena-srerea., 5 (199g) 4_:.
rir:r:r. l
'.1 XL Comentdnd afirmalia lui Curtius, Schreiner noteazd: Trotz
lii);lii::,i,.rrrii' ...1i l.
143. Cd/ teolosil_ngJi,i"a
eine Fiille von Darstellungen iiber das Byzantinische Reich, r lri,arr.d,l, o" Cezareea
r.l,:.
fil";;
, r
::::Ibrrr, p."i;;';;;:
ei exageratd, esre in

Xffi #:,#t:fi 3:ll.'rri", ciii"#[i,f i;'X#j;


'11
die in den letzten Jahrzehnten erschienen, ist das Negativbild .

dieses Staates, yvelche eine bis ins Mittelalter reichende Tra-


$rr id,.li
dition hat, noch liingst nicht beseitigr. Pentru o privire de
ansamblu asupra mogtenirii teologice gi istorice a Bizantului
vezi, in afari de introducerea lui Schreiner: John MEYEN-
t:I* t:tr*I I, f:W;', i'i::: L!: :';t[:';:*1if
DORFF, art. ByzanT, in: Theologische Realenzykloptidie 7 r*r rrjE tx * i:, *:1,*u: gie#*:_""1::,il., T#
(1981) 500-531. In limba romAn6 vezi volumul aceluiaqi, aHti,ttt lI :; ;X!:T;,liXi j
i:"'"
i mpe ri a," d. ;;;; i

Teologia bizantind. Tendin{e istorice ;i teme doctrinare,Trad.


A.I. Stan, Editura Institutului Biblic Ei de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romhne, Bucureqti 1996. '#*:,;::;W:"iT;3Jil";U3?,i';|;:;:'.7;i;::;:
141. Hans-Georg BECK, Das byzantinische lahrtausend, tr; dil;"#"i #fJ;,f#, ;f::
2. Auflage, Cap. II: Staat und Verfassung gi Cap. lll: Poli- ;r::f,r ;;Xrtr.il;,,.* :'
tische Orthodoxie, Verlag C.H. Beck, Miinchen 1994, pag. ;;; ;;;
33-108. Beck demonstreaz[ (pag.102) cdt de impracticabil
este termenulde cezaropapism qi noteaz6: Im Ganzen bleibt es
;:H?ir#,irj,T ii i\i ;i ^r';;;;;'"
i" SfAntur a,"r"i" .J M*", Hist. arian.
erstaunlich, wie selten - entgeBen landliiufiger Meinung - die 2s,+t:..Apud 44,pc
byzantinischen Kaiser es in die Hand nehmen, von sich aus
und autokratisch einen dogmatischen Streit zu entscheiden ,,; &;:13i:iI$:1E DMare
cer in scrierea D_yspre srantut
oder gar vom Zaun zu brechen. La o concluzie similard in i a i" ai ;;;'' ;'";
ey s r'' i a a a
! u r fi ia i' ; ;';;;; -
v
t c ; ;;:e31d''
ceea ce privegte justetea termenului in discufie ajunge qi Henry '
,rt,i. D;;;;";'ri;;inu s-qr afla sub suo'avighere,i;;;;
CHADWICK, Die Kirche in der antiken Welt (= Sammlung ao, niJ nl,""{i, i,'r,'ii,Tit:j;2;;::;;! :;:i ;:nir{l{:
t52
153
'1.,'' ,1

l,irt'.ir
.;jlj:i
,ii 1

J.

turi nu existd o asemeneafiinld...,in: PSB 12, Bucuresti 1988, orthodoxes l,idde positive
pag. 66. qye l-,Eglise est appelde d
rter aux destindes dy s,identi-
148. Pentru o imagine de ansamblu asupra statutului re s te r
n,r1rit" M;;, ;";;; identification
fidi te d s a v d riri b i; ;;, ;';; doit
o,u.:Lyoi, ; "; r,u" t, E g t is e s, i de n_
ortodocgilor sub dominalia turcd vezi printre altele volumul tgie aux destindes Z';;
lui Gerhard PODSKALSKY, Griechische Theologie in der conqae de servilitd, ;r;;;;'r:;s uneforme quet_
Zeit der Ttirkenherrschaft (1453-1821). Die Orthodoxie im ma$ comme la conscie
Sp annun g sfe ld de r nac hr efo rmat o ris c hen Konfe s s io ne n de s
donc porfois ,o**, u,i;;;:::"::":!:tence de ce peupte,

Westens, C.H. Beck'sche Verlagsbuchhandlung, Miinchen


ylsolit.ieh;;;;;;';"::';,:;::;:':;;,:,:::r::q,i*p;;ii;';;
torut ad uce drept exemn " s rc
e t qn
c
. Au-
1988.
; ;': ^:::,:i:t
lr:,,
t ons c es

749. Yezi comunic6rile Congresului publicate la Atena *itx.tr#L:?;,x*ii'r?:",#**,*3',[]jffi


cAliva ani mai t6rziu: Procis-verbaux du premier congris de
th4ologie orthodoxe d'Athines, 29 Novembre - 6 Ddcembre
#r
/936, Publids par les soins du Pr6sident Prof. Hamilcar S.
ALIVISATOS, Athbnes 1 939.
150. Op.cit.: Hamilcar ALIVISATOS, Kirche, Staat und
Volk vom orthodoxen Standpunkte aus (pa9.370-389) qi Ste-
fan ZANKOW, Kirche und Staat (pag. 389-400).
151. Patriarche oecum6nique BARTHOLOMEE I-er, L'ap-
port de l'Eglise orthodoxe i la construction de l'Europe,fn:
,,Service Orthodoxe de Presse" 190 (uillet-ao0t 1994) 25-26.
152. Acest fapt explicb interesul din ce in ce mai mare gi
mai precis aplicat al Ortodoxiei fatd de constructiile politice ale
Europei de azi qi de mAine. Vezi Grigorios LARENTZAKIS,
Kirche und Staat - Christentum und Politik. Erfahrungen und
Erwartu.ngen im neuen Europa aus orthodoxer Sicht, in:
,,KNA-OKI* 20 (12. Mai 1998) 5-11.
153. Vezi PEre Boris BOBRINSKOY, Les Eglises ortho-
doxes et l'|vangilisation de I'Europe,in: ,,Service Orthodoxe
de Presse" 154 (anvier l99l) 33-36. Vezi in acelaqi numlr qi
textul lui Michel SOLLOGOUB,In prdsence de l'Orthodoxie
en Occident. Evolutions et ddfis, in: ,,Service Orthodoxe de
Presse" 154 (anvier 199I)27-32.
l54.Yezi Nicolas LOSSKY, Les Eglises dans l'Europe
nouvelle, in: ,,Service Orthodoxe de Presse" 195 (f6vrier 1995)
32: (...) il me paratt important de retirer de l'expdrience des

154
155
Lege
privind regimul general al cultelor religioase

Parlamentul Romf,niei adopti prezenta lege

Capitolul I - Dispozilii generale


Art. I - Statul romAn respectd qi garanteaz[ libertatea de
g6ndire, de congtiinfi, de credint6 qi de religie oric6rei per-
soane de pe teritoriul Romdniei, in conformitate cu Consti-
tu{ia, cu legile t[rii, cu pactele gi cu tratatele intemafionale la
care Rominia este parte.
Aceste libertb[i nu pot fi ingr[dite sub nici o formi.
Art. 2 - Libertatea religioas[ cuprinde libertatea fieclrei
persoane de a avea sau de a adopta o religie sau o credinli re-
ligioas6 la libera sa alegere, libertatea de a-;i exercita propria
credin$ religioas6, precum gi dreptul de a-qi manifesta reli-
gia individual sau in colectiv, atAt in particular cAt qi in public,
de a ap[ra, a respecta gi a practica riturile. Presupune, de
asemensa, dreptul de a-;i schimba religia sau credinfa reli-
gioas6.
Nimeni nu poate fi constrdns sd adopte o opinie sau si
adere la o credinfd religioas6 contrar convingerilor sale.
Art. 3 P[rinlii sau reprezentanlii legali ai minorilor au
-
dreptul s[-qi educe copiii in religia lor sau in religia pe care o
doresc.
Lrt 4 - Formele de organizare a vielii religioase in Rom6-
nia sunt cultele religioase.
in Romdnia func{ioneaz6, de asemenea, asociafii gi fun-
dalii cu caracter religios.
Art. 5 - in RomAnia, cultele religioase recunoscute sunt
autonome fa1[ de stat. Statul romin recunoa$te, respect[ gi ga-
r anteazd, aceastd autonomie.

1.57
cu Nimeni nu poate fi constrdns prin acte administrative sau
activitatq cultele si asocialiile
Art. 6 - in intreaga lor p"'entei legi au obli- prin alte metode si contribuie la cheltuielile unui cult religios.
caracter religios, t"fifi;;;;;nJitiitt
Statul stimuleazi sponsot',zdt'rle flcute de persoanele fizice
tatii' s[ nu aduc[ atin-
satia s6 respecre C"rr;;;i; ii t"git" gijuridice cltre cultale religioase, cu respectarea prevederilor
legale.
?:l'J#;ili*"rt:'*',llllil*'"11iliil:ff:11":*l':-' Art. 12 - Cultele religioase sunt libere s6 participe 9i s6
,*ri5:?'_'!iL:fl'&ilffiil;La" i,, rara legii qi a au- oficieze servicii religioase la solemnitIlile nalionale gi la alte
toritblilor publice' ..w.:r^ sale'
^^16 nrr
nu rra r.lroffiova $i
nu va fa- manifest[ri aniversare din viafa 1[rii. Organele de stat stabilesc
Statul, prin autoritdlile 'u llo.."
privitegii sau'crearea-o
Ai*itJ"att f"P gi asigurl reprezentantrilor cultelor religioase cadrul de parti-
,"rirrl"tiaarea de prin adoptarea cipare la aceste manifestlri.
de vreun cult religioJ' p"'?""
tu"o'O*i'ii'tonvenlii
^aministrative'internalionale'
unor le gi, p'in t'utut"' religioase' cu respectarea Capitolul II Cultele religioase
Statul sprijina *ti"i'"I""
culielor -
,ri^"ipi.rtiiiropo4ionalit[1ii" r^^
culte se desfigoar[
pe baza spr-
Secfiunea 1- Organizarea cultelor
Art. t - Raport#i;;i'i'" qi de respect reciproc'
ritului ecumenic' a"
i"f"t*P
i n rel ati ite aintre
:"d]; ;;[ ;" f ^"::ffi :: iglil:; Art. 13 - Statul respectd gi garanteazd libertatea de orga-
n si;; J; R"relrgloi
r1j3;:T;#;l;[:ffiT,fi il:i; n"l.G" ". a
nizare qi funcfionare a cultelor religioase, in condiliile legii.
Art. 14 - Cultele religioase se infiinfeaz[ gi se organizeazd
si invrhibire potrivit prevederilor art.23 din prezenta Lege 9i iqi desf[goari
Lllfii.;:,'d"i:f
t.uu ,1",r"#:"Tliuertaui
de exercitare ri d1 activitatea spirituald, cultural5, educativd, de inv[1Im6nt, de
impiedicareu
a unui
::'-:,^:x.;; , u]l
cult religio-s'sau a
carac-
unei asocialii cu asistenfl socialI Ei de caritate, administrativ[ qi economico-fi-
rnanifestare regi, se pedepseEte
irrfii.,;;; ""niiuil" prezentei
ter religios,
nanciar[ pebaza statutelor proprii, cu respectarea legislaliei
p*v-ederilor legale' "cat s[ dobtndeasc, $i
in vigoare.
""ri"ril d - Nimeni nu Poate f:'i1l'::]
""'A;: fi cons$6ns' ur-
nu noate
Statutele sunt elaborate in conformitate cu m[rturisirea de
a'"pt#"i*ie 9i politice' sau credinfI, canoanele gi traditriile specifice fiec5rui cult religios.
s[ exercite i" i"t"ti::lt:" pentru credinla Art. 15 - Fiecare cult religios are un organ central de con-
m[rit sau n*""t'li"'iitr"ril' religios ori pentru exercitarea' tn
aoa(enenta t" l;;;ii
ducere sau de reprezentare, organe de conducere locale qi uni-'
a libertalii religioase' sl tefi de cult centrale Ei locale, conform statutelor de organizare
:ffi;iili;gii,
""';;i. : Nimeni nu poate fi t-::t:d, rflns sau impiedicat qi funcfionare proprii.
i0 religios sau taactr-

m
Dobindirea personalit[1ii juridice a acestora se confirmd
c[tre Secretariatul de Stat pentru Culte, care constati dacd au
fost infiinfate potrivit statutelor de organizare gi funcfionare
*I**tr+*.*t*****
i"l"i*o"ui" al cultului respectlv'
proprii cultelor reli gioase.

159

158
Parohiile 9i unitdlile de cult similare acestora pot dobdndi Art.2l _ Cultele religioase se pot asocia
personalitate juridic[ dacl au ca membri cel pu{in 5Vo din in confederatii
,'JJ,,:""t"
care dobandd p;;;;il;Ji,,,o,", in condi1iiie
populalia aparfinind prim[riei localitl1ilor respective.
Art. 16 - Unit6lile locale de cult infiinlate conform pro-
cedurii de la art. 15 vor fi communicate de citre conducerea Sectiunea 2 _ Raportul
dintre Stat gi cultele religioase
acestora qi primlriei din localitatea respectivd.
Art. Cultele religioase iqi aleg sau numesc organele de
Art. 22 _ Secretariatul
17 - de.Sta.t-pentru Culte
de specialitate al administraliei este organul
conducere sau de reprezentare, precum qi personalul de cult, in pubrice in subordinea
conformitate cu statutele lor de organizare 9i funcfionare'
G uvern ul ui, care
ullareyj; #",;';"" "Lr*r",
rt I eauzar e adrepturi _
Ior legale ale cultelorreiigi";,
Organele statutare ale fiecdrui cult stabilesc, potrivit cerin- ffi.u*u uurru.ilor, me_
lelor lor, numdrul personalului clerical, tehnico-economic, de ,ffii::::#:HflT oritefile
r"
T: ::r $ i .p;j ;;[i
c ur ter or in rap
or-
specialitate gi administrativ. Acest personal se angajeaz6 cu administrafiei puUticecen;;i"";i
Iocale.
respectarea prevederilor statutare gi regulamentare proprii,
Art. 23 _ in cazul in c.are
precum gi a prevederilor legale in vigoare. grup de credinciogi,
identitare doctrinarE proplre, .un av6nd
Art. 18 - Cultele religioase au dreptul s[-gi organizeze 9i d"r6;;'ra ;;onstituie
sisteme proprii de salarizare a angajafilor lor, potrivit legii. t' ""*'*i ii'r,i ;; ; q pentru intr_un
;.x|:T*ft H "":ffi::'I propunerii cur te,
' Personalul clerical al cultelor religioase este salarizat la ce- recunoa$tem,
documente: urmitoarele
rerea acestora, de la bugetul de stat, conform legii. Celelalte 1. Expunerea de motive
categorii de personal primesc la cererea cultelor religioase o asupra temeiurilor care justificI
contribufie la salariu de la bugetul de stat, conform normelor "":y,::..iunoa$lere
z. Lrsta cu numele
a cuttutui *iil;;.
legale in vigoare. adres a,.d,# ffi ;lffi xl[:
3#fi :?":"i1.f#1
.l1,,1,:;
Art. 19 - Salariafii cultelor religioase ale cdror case de dintre adepfii viitorului:rI;";;;;..*tlr, romani
pensii s-au integrat in sistemul asigurlrilor sociale de stat sunt miciliul in Rom6nia, tr"-U"i" cu do_
pensionali, potrivit legii pensiilor de stat, iar cei ai cultelor
,a n" ,rtfti 0,, vo din totalul
poputaliei tdrii Ia data ",
ultimutui;;;;r#:#,
care dispun de case de pensii proprii, conform normelor sta- 3. Mirturisirea de creding
bilite de acestea. ,,.1 4. Statutul de orsanizare
gi funcfionare,
Art. 20 - Cultele religioase pot avea organe proprii alcetuit cu respec_
rr.[ jJ.
de tarea. dispozi
liil or arti col uf O, r"-i
judecat[ religioasd pentru personalul din serviciul lor in pro- a) structura, modul d" "i
bleme de disciplind bisericeascS. ".g*;#u, ir"o.fror*" centrall
ei localr a culrului si ,itiiril"
Acestea se organizeazi 9i funclioneazdpe baza unor regu- b) organele de cond il'#al
ucere;;ilil;l "urt;
rllpura"rle
lamente speciale, alcdtuite in conformitate cu dreptul canonic tora; '---- Yr reu aces_
gi statutele proprii, aprobate de organele lor competente, cu c) formele activitdfii de
cult, Iocurile in care se
respectarea principiilor independenfei 9i impa4ialitdlii. acestea gi modut exercitd
de pregdiire , p"rr"rrirf;f J"r".""rr,
160
161
d) modul de realizare 9i administrare a mijloacelor mate- 9. Cultul Cregtin Baptist
riale qi bdneqti ale cultului; _ Uniunea Bisericilor
e) alte prevederi cu privire la organizarea qi activitatea cul- 10. Culrut Crestin drpe
Creqtine Baptiste din Romdnia
tului. _
E;;;;;"t;'r.
Denumirea noului cult nu poate se fie identic[, sau s[ risericiior Cr"., t-# i"p[ Evanghelie din Ro_
creeze confuzie, cu denumirea unui cult deja recunoscut'
HHT*
_ Biserica Evanghelici
Secretariatul de Stat pentru Culte are obligalia s[ solu{io- __ din Romdnia
11. Cultul penticostal
neze cererile de recunoa;iere a noi culte in termen de 90 de zile _ Biserica lui
de la data depunerii acestora. Dumnezeu Apostolicl
!v!v'v, din Rom6nia
12. Cultul Cregtin Adventist r
Cultul religios infiinlat in condiliile prezentului articol poa-
te func{iona legal numai dup[ recunoaqterea sa prevdzuti de aCres rini Adventistr
de Ziuaa g aptea
8,..
art.24 din prezenta lege.
Lrt.24--Recunoag--terea de cdtre Stat a unui cult religios de ",Xi:iffMusulman
14. Cultul
face de cdtre Guvern, prin hot[rdre, la propunerea Secreta-
Art.25
- Recunc
td numai in cazut tu :1$-'^"::i"nur1u.lt religios poate fi refuza-
riatului de Stat pentru Culte. sunt indeplinite
Ladataintr[rii in vigoare a prezentei legi, in Romdnia sunt
qi r.t. i: il;;ilT;u privede.ite uii?
recunoscute qi funcfioneazb urmdtoarele culte religioase: Refuzul recunoagteril unui
cult religios sau al aprobdrii
1. Cultul Ortodox
- Biserica Ortodox[ RomAnd - Bisericd Nalionald; [:ll::ffi li:1H#,x?.x,,"J];#;',iffi ,.,;";r"i;;;ii
' - Vicariatul Ortodox S0rb. '
Art.26 _ Retraserea.recunoagterii
numai in cazut inci'tclrii unui cult se poate face
2. Cultul Catolic
din prezenta rege, cons
d";;;;:il,l,r."r"o"rilor art. 6
-Biserica Catolicd din RomAnia de Rit Latin; Jt; ;;;; ;;A;l fi a""xto."asc6 ri_
- Biserica Romdn[ Unit[ cu RomaGreco-Catolic[; masb definitivl, urmZlnou-se aceeaSi
recunoa$tere. proceduri prev5zuta de
- OtJinutiutul Armean Catolic.
3. Cultul Armean Instan[ajudecdtoreascl poate
fi
sesizati de cdtre Secreta_
- Eparhia Bisericii Armene din RomAnia
4. Cultul Creqtin de Rit Vechi lll'J, t,:[:::t'# *l,; il;;;.""'r Iun u,, rei drep -
cE
" "
- Biserica Creqtin[ de Rit Vechi din RomAnia De la rlmdnerea definiti.vd
a hotdrArii judecdtore;ti
5. Cultul Reformat de con_
- Biserica Reformat[ din Romdnia :::,:: a incdlcdrii dispoziliitor
nu mar poate exercita dreprurile il,
;;il.futigios in cauz6
6. Cultul Evanghelic C.A. Art.27 gefii
p.";;;;;prezenta lege.
- curteror, pi;;';ffi",J10",,t,,,
- Biserica Evanghelicd C.A. din RomAnia copi i, epi scopii, administ:*:l arhiepis_
7. Cultul Evanghelic Lutheran S.F. asemlnltoare acestora, ird;Ji"i .sj liu, av6nd funclii
alegi sau numili ir]"onformitate cu
- Biserica Evanghelic[ Lutheranl S'P' din Rom6nia statutele de organizare,ut"
rffiur"
8. Cultul Unitarian recunosculi in functie, "utt"io. ...p".,ire, sunt
- Biserica Unitarian[ din Romdnia l:j:.::r.;i;;"".',"p",
dmtelui Romdniei in urma
constatlrii i"..et
decrer ar preee_
Secretariatul
"
162
163
de Stat pentru Culte, a respectlrii condiliilor legale. Acegtia
trebuie s[ fie cet5[eni romAni, cu domiciliul in Rom6nia.
Art. 35 - Cultele religioase pot colabora in vederea
reali_
zdrii acfiunilor de asistenld social[ *
Cultele religioase pot folosi in activitatea lor gi personal
zate ale administragiei publice centrale,
,"*i"iit" descentrali_
de altA cetSfenie, cu respectarea prevederilor legale. cu organele adminis_
trafiei publice locale, Cu organizalii neguvernamentale
Art. 28 - Secretariatul de Stat pentru Culte constituie un $i cu
persoane fizice.
Consiliu consultativ al cultelor religioase in vederea analizdrii
unor probleme de interes general privind viafa religioas[. Fie-
Art. 36 - Cultele religioase au dreptul sI asigure ?nvi_
care cult religios este liber s[ decidd participarea sa la acest in Ecolile de stat. sre s'e bu.u.d de sprijinut
l1i:lly,.:.llqios
rrarurur rn aslgurarea asistentrei
Consiliu consultativ. religioase in armatd, ipitale,
unitdli de executare a mlsurilor prir"utir"
Art.29 - Organizarea de partide politice ;i sindicate pe O" Iibertate,
bazl exclusiv confesional5 este interzisi
centre de plasament. ";;f;i
37 -
Reprezentanlii cultelor religioase au dreptul de participa ,,.^1,1,:
uranlor, l, scop.ul satisfacerii cerinfelor retigioase ale mi-
clrn domeniile apdrdrii, ordinii publice
ca invitagi 7a dezbalerea in Parlament gi in Comisiile acestuia - r -- ;i siguran(ei
a proiectelor de acte normative privitoare la via(a religioas[, la
nafionale se instituie clerul miliiar,
activitatea cultelor, de educafie ;i de inv61[mdnt, de asistenlS
Art. 38-- Slujitorii cr-rltelor religioase au obliga{ia de a pis_
tra secretul spovedaniei.
sociali qi de patrimoniu nalional.
Art. 30 - Inscriptiile qi simbolurile, precum ;i sigiliile sau Art. 39 - in activitatea lor,_cultele religioase au clreptul
sd
infiinfez-e si s6de1in5, in proprietate,
gtampilele folosite in cadrul cultului trebuie sd con(ind 9i de- mijloL de informare in
masE, edituri. 9i
numirea oficialS sub care cultul respectiv a fost recunoscut. .tipografii, in cona4ille iegii.
Cultele religioase au acces liber Ia miji'oacele
Secfiunea 3 - Activitatea cultelor religioase
il^ TlrA ale Statului, fIrI discrimiru.", Ju-i"rpecrarea princi_
de informare

piului propor(ionalrdfli.
Art. 31 - Activitatea cultelor religioase se desfdgoar[ po-
trivit cu mlrturisirea de credinf6, cu statutul lor de organizare Sec{iunea 4 - invdflmAntul in cadrul cultelor
religioasc
gi funcfionare, in condi[iile legii.
Art.32 - Cultele religioase gi unitStrile lor locale pot orga-
Art. 40 - Cultele religioase au dreptul s6 infiinfeze gi
sd
administreze lnitdli de invdldmAnt pentru
niza ,si desfEqura in mod liber congrese sau adunlri generale, fregltirea perso_
nalului de cult, predarea religiei, urirt"nlu'ro.Iut_"o.iiutiua,
conferin[e, consf[tuiri gi alte intruniri asemdndtoare, potrivit
patrimoniu, culturi qi arti-refigIouia, p.""u*
statutelor lor, cu respectarea prevederilor legale. 9i alte speciaHzaj
Art. 33 - Cultele religioase pot folosi in manifestdrile qi ac-
necesare activitilii lor religioase.
tivitatea lor limba matern[ a credinciogilor. ert" libe. s[_ei stabireascd forma, gra_
,,,,o:::'11-.:,-l!:.llei:r
qul,-numarul planul gcolarizare
de
Evidenp financiar-contabil[ se va tine $i in limba romAnd. $1 ale instituliilor de irivd_
ldmAnt proprii, conform prevederilor lesale.
Art. 34 - Cultele religioase pot infiinta institulii de caritate
Art. 4l - Cultele retigioase uu Or"ptii J" a infiin(a
si asistenld sociall: case de copii, centre de plasament, c[mine qi de a
administra propriile unitili instituqii parriculare
de bitrdni gi cantine. 9i a" i*eia_
m6nt, in conformitate cu prevederile'legale.

t64
165
o contributie la salariu din partea Statului prin Secretariatului
Art. 42 - Cultele religioase rlspund de elaborarea pla-
de Stat pentru Culte, la cererea cultelor, in condiliile legii.
nurilor qi a programelor de inv[t[mdnt pentru inv[tlm0ntul
teologic preuniversitar, precum gi de elaborarea programelor
Art. 46 - Diplomele instituliilor de invdllmdnt, neintegrate
in inv[lSmdntul de stat, se asimileaz[ celor de stat, potrivit le-
pentru predarea religiei. Acestea se avizeazd' de cltre Secre-
gislaliei in vigoare.
tariatul de Stat pentru Culte qi se aprob[ de Ministerul Edu-
Echivalarea gi recunoaqterea diplomelor gi certificatelor de
cafiei Nalionale.
studii teologice oblinute in strlinltate se fac potrivit prevede-
Pentru invd{lmAntul superior, planurile gi programele de
rilor legale.
inv[1lmdnt se elaboreaz[ de instituliile de inv[1[mant, cu acor-
Art.47 - Cultele religioase pot deline in proprietate sau
dul cultului religios respectiv gi se aprobd de senatele uni-
versitare.
in administrare, internate, clmine gi cantine pentru elevi gi
studenli.
Art. 43 Personalul didactic din unitElile de inv[Fmant ale
- Acestea sunt administrate din fonduri proprii qi pot bene-
cultelor religioase integrate in invf,f[mdntul de stat se nume$-
ficia de subvenlii de la bugetul de Stat sau bugetele locale, in
te de cltre Ministerul Educa(iei Nalionale, in conformitate cu
condiliile legii.
prevederile legale, cu acordul prealabil al organelor statutare
ale cultelor religioase in cauz[.
Sec{iunea 5 - Patrimoniul Cultelor religioase
Personalul didactic din unitilile de invd1[mdnt, neintegrate
in inv[f[m6ntul de stat, se nume$te de c[tre organele statutare Art. 48 - Cultele religioase, unitSlile locale de cult qi in-
ale cultelor religioase in conformitate cu statutul acestora. stituliile acestora au dreptul de proprietate asupra bunurilor
Cadrele didactice vor avea calificarea necesar[, conform nor-
sacre gi asupra altor bunuri mobile gi imobile, existente sau
melor legale in vigoare in inv5ldmAntul de stat de grad cores- dobdndite din fonduri proprii, contribufii de la Stat, donalii de
punzltor. la persoane fizice gi juridice, legate, potrivit dreptului comun
Art.44- in centrele de plasament organizate de autoritdtile gi statutelor proprii.
publice de stat, particulare sau apar[indnd cultelor religioase Art. 49 - L6caqurile de cult, mdndstirile, cimitirele, casele
acestea sunt obligate sd asigure educalia religioas[ a copiilor parohiale, agezlmintele cultural-bisericeqti, unitilile de invd-
conform apartenentei lor religioase
fimdnt, sediile centrale, eparhiale, zonale gi locale ale cultelor
Cultele religioase care organizeazl centre de plasament au sunt scutite de impozite gi taxe, potrivit legii.
dreptul si educe in confesiunea respectivd copiii din aceste Llcaqurile de cult, mdn[stirile gi cimitirele sunt insesizabile
institulii cXrora nu li se cunoa;te religia. gi inalienabile, iar dreptul de proprietate asupra acestora este
in centrele de plasament finanfate de autoritdlile publice, imprescriptibil.
consiliile de conducere ale acestora gi autoritatea local[ pen- Art. 50 - Unitefile locale ale cultelor religioase pot avea gi
tru proteclia copilului hotdr5sc asupra religiei in care vor fi intretine, singure sau in asociere cu alte culte, cimitire confe-
educali copiii cdrora nu li se cunoa$te religia. sionale pentru credinciogii lor. Cimitirele proprietate a cultu-
Art. 45 - Salarizarea personalului didactic Ai administrativ lui se administreaz[ dupd regulamente proprii, aprobate con-
de unitdlile de invdl[mdnt neintegrate in inv[1[mdntul de stat, form statutului cultului, in condiliile legii.
care preg[tesc personalul de cult, se asigurf, de c[tre culte, cu

167
r66
lr

i
i,
t

La solicitarea cultelor religioase organele administra{iei imobile, cu prioritate a celor ce


publice locale pot atribui in folosinlfl, gratuit, in funcfie de fac parte din patrimoniul cul-
tural-nalional aflate in proprietat.uiau-foiorlrtu
posibilit[1i, terenuri pentru: construirea de l6caguri de cult; .rf*frr, r"
mdndstiri; infiin[area sau extinderea de cimitire confesionale; $;,Tirr"r*,
in conformitate cu tegisiati"l, ,irr;, rp.iffi
"u
institutii de caritate gi asistenfl social5. Art. 56 - priorititrile qi modul de utilizare a fondurilor
Primdriile sunt obligate s[ creeze cimitire comunale gi sd cate de la bugetul O" t-r-ul, pe principiul alo_
prevadh in planurile de urbanism general ale localitfiilor, zone f.-opoaionaitilii, pen_
tru acdvitdfile prevdzure tJanicotut
pentru amplasarea gi extinderea acestora. Pentru confesiunile
de crrre Ministerur
S5 ; ;; stabili gi controla
care nu au cimitire proprii, se vor rezerya spatii in cimitirele Culturii, secreturraiu-t ol stut pentru
impreunl cu alte organe abilitate Curte,
comunale existente. d; I"r",; consultarea pro_
prietarului bunului in cauz6.
Persoanele fizice qijuridice, in afara cultelor religioase, nu
pot infiinla gi organiza cimitire proprii. Art. 57 * in cazul in care majoritatea
sau toli credinciogii
unui cult religios trec-la un alt culiJigi"r,
Art. 51 - Statul sprijind, la cerere, construirea gi repararea p".r*oniul unitdli_
rl Ior locale de cult trece_in proprietatealultuiui
ldcagurilor de cult 9i imobilelor destinate instituliilor de cari-
a religios adoptat.
tate gi asistenli socialX prin acordarea de fonduri financiare gi DacI numirul credinclosilor care
,."" iu uo alt cult religios
prin acordarea de asistenlI tehnicS. este mai mic de jumdtate plus
uru, put.imonirf .a.ar" i,
Art. 52 - Acoperirea cheltuielilor cultelor religioase se qriegtel cultului plrdsit,iar ir"_
realizeazdprin contribufii benevole ale credinciogilor, din va- "."di""i;;ii'J*" u,, ptecat vor fi
despdgubifi in coti parte, propo4ional.
lorificarea produselor gi obiectelor de cult, a tip[riturilorcon- lf. 5E - Situalia juridici a patrimoniului cultelor a ciror
activitate a incetat sau a,cdror;"";;$,;;
fesi,onale autorizate de cult, din diferite activiti{i economice, a fost retrasl se
din veniturile bunurilor imobile, din incasirile provenite din stabilegte potrivit sratutelor propriiJ"irguiriru."
vizitarea colecliilor bisericegti gi a m6ndstirilor, din legate, do- fionare. 9i de func-
nafii, sponsorizdri. Veniturile gi cheltuielile cultelor religioase
vor fi contabilizate qi controlate potrivit legii. Secfiunea 6 - Relafii externe
ale cultelor religioase
Statul contribuie la acoperirea cheltuielilor cultelor reli-
gioase, in condiliile legii, cu respectarea principiului propor- Art. 59 - Cultele religioase din RomAnia
sunt libere si in_
trefinl retagi ecumenice gl frllegti
tionalitefli.
religioase din strIinXtate, pr.:c:lm ",
JiiriiJ" Biserici gi culte
Art. 53 - Producerea gi valorificarea de cltre cultele reli- oig"rirafii inter_creg_
gioase a obiectelor qi bunurilor necesare activit[tilor de cult tine gi inter-religioase mondiul", Si "u
."unif"r-,'u," prin
vizite reci_
nominalizate potrivit prevederilor legale, sunt scutite de la proce, participiri la consfltuiri,
congrese gi simpozioane teo_
impozit. logice, conferin(e, schimburi d;
cultural qi material. De asemenea,;;"?;;;; ei
stuaeng, sprijin
Art. 54 - Cultele religioase au dreptul s[ detinl in proprie- cultele religioase din Ro-
tate sau folosintrS bunuri din patrimoniul cultural nafional. mdnia sunt libere sd facd.parte
ai"'orgiriutii, r"O"ru1ii pi con_
Art. - Activitatea privind evidenfa, plstrarea, conserva-
55 sau taice intemalionai-e O" proiir,
rea, restaurarea gi valorificarea bunurilor culturale mobile gi :i,i[:l,ra"se dup[ specifi_

168
169
Art. 60 Cultele religioase din Romdnia igi exercitd juris-
- 2. Expunere de motive asupra temeiurilor care justificl ce-
diclia canonic[ spirituali qi fa$ de unitdlile lor de peste hotare, rerea de infiintare a asociatiei;
potrivit canoanelor gi legiuirilor proprii' 3. Statutul de organizare gi funclionare, care va cuprinde 9i
Cultele religioase din Romdnia care au autoritatea cano- doctrina religioas[ qi formele ei de manifestare.
nicfl superioard in strdin[tate respectl 9i p[streaz[jurisdictia Art. 64 - Dupd obfinerea autorizdrii prealabile a Secre-
canoniid-spirituali potrivit canoanelor qi legiuirilor proprii, tariatului de Stat pentru Culte asocialiile cu caracter integral re-
dac[ nu contravin Constituliei qi legilor din RomAnia sau celor ligios vor urma procedura legal5 de recunoaqtere ca persoand
din lara respecdvd. . juridic[. Aceste asociafii vor beneficia de prevederile prezen-
Art. 61 - Bunurile bisericegti din strdinltate, proprietate a tei legi numai dupl dobdndirea calitilii de persoani juridic[.
Statului romdn sau a cultelor religioase din Romffnia, pot con- Art. 65 - Secretariatul de Stat pentru Culte poate tefiiza
stitui obiectul unor inlelegeri intemalionale, la solicitarea cul- autorizarea prealabil[ a constituirii unei asocialii religioase
telorin cauzd. prevEzute laaut.62 numai in cazul neindeplinirii dispoziliilor
art.64 qi art. 63 ale prezentei legi.
Retragerea autoriz[rii unei asocialii religioase se poate face
Capitolul III - Asocia{iile religioase numai in cazul incilclrii de c6tre aceasta a prevederilor art.6
din prezenta lege, constatatl prin hotbrdre jude'c[toreascd r[-
Art. 62 - tn cadrul cultelor religioase recunoscute 9i cu masd definitivd, urmdndu-se aceeaqi procedur[ prev[zut[ la
aprobarea acestora, credincioqii se pot organizain asociafii 9i autorizare.
fundalii cu caracter integral sau pa(ial religios, flrd scop lu- Instanlajudecdtoreascl poate fi sesizati de c[tre Secreta-
crativ, putAnd dobAndi personalitate juridic[ in condiliile legii' riatului de Stat pentru Culte sau cle orice persoan[ ale c[rei
,Asocialiile cu caracter rintegral religios din afara cultelor drepturi $i interese legitime sunt lezate.
care au cel pufin 300 de membri, dintre care cel pufin 213 svnt De la r[mdnerea definitiv6 a hotlr6rii judecf,toreqti de con-
cetbteni romdni, dobAndesc statutul de persoand juridic[, po- statare a incdlc[rii dispoziliilor art. 6 din prezenta lege, aso-
trivit dreptului comun qi numai cu autorizarea'prealabil[ a cialia religioas6 in cauz[ nu mai poate exercita drepturile pre-
Secretariatului de Stat pentru Culte. vizute in prezenta lege.
Asocialiile religioase strline care doresc sI desfhqoare ac- Art. 66 - Asociafiile religioase autorizate in condiliile
tivitdli social-religioase in Rom6nia, vor respecta prevederile prezentei legi se bucur[ de drepturile acordate cultelor reli-
prezentei legi referitoare la activitatea asocialiilor religioase' gioase prinlegea de fa![, cu exceplia celor de la articolele 1 1
Art. 63 - in cazul in care un grup de credincioqi, avdnd alin.3; 12; 18 alin. 2;19;29 alin.2;35;36;39 alin.2;41;43
identitate doctrinar[ proprie, doreqte'sd se constituie intr-o alin. 1; 45i 47 alin.2; 49 50 alin.2; 5l; 52 alin.2;53 qi 70;
asocialie cu caracter integral religios se va adresa Secreta- iiti Asociaflile religioase cu caracter integral sau parttal religios
riatului de Stat pentru Culte, depunind, in vederea autorizlrii i:i-,,ir"
.,,. t
din cadrul Qultelor recunoscute au dreptul, cu aprobarea aces-
prealabile, urmbtoarele documente: :,il!,i tora, sd asigure asisten![ sociald 9i religioas[ credinciogilor
' 1. Listd cu numele, prenumele, vdrsta, adresa qi semn[tura cultelor religioase respective in spitale, azile, centre de plasa-
adeplilor; ment gi unitdti de executare a m[surilor privative de libertate.

170 171
Art.67 - Desfdgurarea de activitdfi religioase de cdtre aso-
cialiile care nu au dob6ndit statutul de persoandjuridici, con-
form art. 62 alin.2,63 qi 64, din prezenta lege, constituie con-
travenfie ;i se sancfioneazi cu amendl de la 50.000.000lei la
150.000.000 lei qi cu dizolvarea acesteia in condiliile legii.
Art. 68 - Denumirea asocialiilor cu caracter integral reli-
gios, autorizatein condi{iile prezentei legi, nu poate s[ fie
identici, sau si creeze confuzie, cu denumirea unui cult reli-
gios recunoscut sau a unei asocialii sau fundalii de acelagi tip.
Asocia{iile sau fundaliile religioase care funclioneazl in
cadrul cultelor religioase recunoscute se pot constitui numai cu
acordul prealabil al cultului religios in cauzi.

Capitolul IV - Dispozi{ii finale

in acelagi termen asocia(iile cu caracter integral religios gi


care aveau personalitate juridicd la data intr6rii in vigoare a
prezentei legi vor urma procedura prev[zutd in alineatul pre-
cedent.
Art. 70 - Personalul hirotonit sau ordinat precum 9i perso-
nalul inchinqviat in mdnlstiri, care aparline cultelor religioase
recunoscute este scutit de indeplinirea serviciului militar.
Art. 71 - Cet[1enii care, din motive religioase, refuz[ s[ in-
deplineasc[ seviciul militar sub arme, execut[ serviciul utili-
tar alternativ, potrivit legii.
Lrt. 72 - Prin unitili de cult centrale gi locale, in sensul
prezentei legi, se infeleg: mitropolia, arhiepiscopia, episcopia,
protopopiatul, parohia, comunitatea, biserica, mAnlstirea, con-
gregafia qi altele asimilate acestora.
Art. 73 - La data intrdrii in vigoare a prezentei legi, Decre-
tul nr. 777 din 4 august 1948 privind regimul general al cul-
telor religioase, precum gi orice alte dispozilii contrare prezen-
tei legi. se abrog6.

172
La editura SCRI'PT4 au ap6nrt:
1. Sub redacfia, Dr. Mircea BEIIRAN:
- Ghid de Urgenfe irr Medicina Interrri
- Ghid,de Manevre Medicale si Colaborare
Medic-AsistentA
8. Paul MICI.,{U - Au bord du temps. Sonnets
3. Victor SIMION - Un romf,n pe urmele farao-
nilor. De la Paralela 451aTr6picu1 Racului
4. Patrick KARAM - Revenirea Islarnului iI1
vechiul irnperiu, rrrs
5. Carol aI Il-lea, Regele RomAniei' insernndri
ztTnice. Vohmele 7,2,3
6. Virgil MATEI -Dic{ionar de maxirne, reflec{ii,
texte latine comentate
7. CaTnehaMARINESCU - Limba latini. Addcnda
la manualul de clasa a X[-a. Parteal

La editura SCRPi4 vor apdrea:

1. Camelia MARINESCU - Limba latin6' Addenda


la manualul de clasa a X[-a. Partea a II-a
2. Radu SORESCU - Petre Ju,tea. Via{a Ei opera
3. Carol al Il-lea, Regele Rorn6niei. insemndri
zrlnice. Vol. 4