Idei din Regulamentul autorităților canonice
și al instanțelor de judecată ale BOR acţiune a unui membru al Bisericii care aduce atingere
Din analiza celor două texte ale Regulamentului, cel din
1926 şi cel din 1949, precum şi a textelor modificate după anul
1990, se poate desprinde cu uşurinţă concluzia că, in Patriarhia
Romană, există o traditie sinodală in ceea ce priveşte instanţele
de disciplină şi de judecată bisericească.
Avand in vedere faptul că, in şedinţa sa de lucru din 28
noiembrie 2007, Sfantul Sinod a aprobat un nou Statut pentru
organizarea'şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (cf. hot.
Sf. Sinod nr. 4768/28 noiembrie 2007), era evidentă necesitatea
unui nou Regidament al instanţelor disciplinare şi de judecata a
Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, in şedinţa din 17-18 iunie
2013, Subcomisia pentru Statut şi regulamente a aprobat un
proiect de text al noului Regulament al instanţelor disciplinare
şi de judecată al Bisericii Ortodoxe Române.
Astfel, redactarea noului Regulament s-a bazat pe
doctrina canonică ortodoxă, accentuandu-se in special
următoarele principii canonice fundamentale pentru
organizarea şi funcţionarea Bisericii: apărarea învăţăturii de
credinţa şi a imitaţii Bisericii, autoritatea ierarhică şi
iresponsabilitatea sinodală, autonomia eparhială şi păstrarea
comuniunii ecleziale, acribia (sau acrivia) şi iconomia,
libertatea şi responsabilitatea membrilor Bisericii, libertatea
religioasă şi autonomia Bisericii faţa de Stat, respectarea
prevederilor canonice, statutare şi regulamentare, a hotărârilor
autorităţilor canonice bisericeşti de către slujitorii Bisericii,
aflarea adevărului şi garantarea dreptului de apărare,
îndreptarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciilor
cauzate.
Persoanele cărora li se aplică prevederile noului
Regulament sunt clericii, monahii şi mirenii de la unităţile
bisericeşti şi din adnmiistmţia bisericească din România şi din
afara graniţelor ţării, din învăţământul teologic preuniversitar şi
universitar, profesorii de religie, clericii din instituţiile publice
sau private, clericii şi monahii pensionaţi, studenţii de la
facultăţile de teologie ortodoxă şi absolvenţii de teologie
ortodoxă, precum şi cei care activează din încredinţarea şi cu
binecuvântarea (aprobarea scrisă a) autorităţilor canonice
biserice.
Sancţiunea bisericească (din termenul latin „sanctio,-
onis”, derivat din „sanctus”) este inţeleasă de prezentul
Regulament ca hotărare luată de o autoritate canonică
disciplinară (episcopul sau sinodul de episcopi) pentru
indreptarea unui slujitor al Bisericii care a săvarşit o abatere.
Totodată, sancţiunea este diferită de epitimie (s7rrri[ua),
noţiune ce defineşte canonul de pocăinţă şi indreptare pe care
un credincios trebuie să-l implinească după mărturisirea
păcatelor in faţa duhovnicului la Spovedanie. Deci, epitimiile
se aplică de către duhovnic credincioşilor in cadrul Sfintei
Taine a Spovedaniei, iar sancţiunile se aplică de către
autorităţile canonice disciplinare. Astfel, sancţiunea
bisericească se deosebeşte de epitimie in special prin modul in
care este dată şi se aplică: epitimia are un caracter privat,
fiind administrată exclusiv in cadrul Sfintei Taine a
Spovedaniei şi se aplică in viaţa privată a unei persoane, in
timp ce sancţiunea bisericească are un caracter public,
deoarece este administrată de autorităţile canonice disciplinare
şi se aplică printr-un act public.
Astfel, din punct de vedere canonic, abaterea este o
(prejudicii) ordinii canonice sau/şi valorilor moral-duhovniceşti
ale Bisericii. Prin urmare, se consideră abatere incălcarea de
către creştinii ortodocşi, indiferent de funcţia sau postul
deţinut, a Sfintelor Canoane, a Statutului pentru organizarea şi
funcţionarea BOR şi a regulamentelor de aplicare a acestuia, a
hotărarilor Sfantului Sinod, precum şi a ordinelor şi
dispoziţiilor autorităţilor bisericeşti.
În acest sens, potrivit noului Regulament, abaterile sunt
clasificate in 4 categorii, şi anume: abateri dogmatice
(doctrinare), abateri morale, abateri pastoral-liturgice şi
abateri administrative. Pentru persoanele care săvarşesc
abateri, in noul Regulament este prevăzut un mod de
sancţionare gradual (incepand de la dojana arhierească
verbală sau scrisă şi ajungand pană la excomunicare in
cazurile grave), prin care autoritatea bisericească incearcă să
indrepte şi să recupereze spiritual respectiva persoană.
Pentru judecarea abaterilor, in noul Regulament, au fost
prevăzute instanţe de judecată bisericească, având
competenţe specifice, diferenţiate pentru fiecare nivel de
autoritate (Consistoriul protopopesc, Consistoriul eparhial,
Consistoriul eparhial monahal, Consistoriul mitropolitan,
Consistoriul mitropolitan monahal, Consistoriul Superior
Bisericesc şi Consistoriul Superior Bisericesc Monahal).
Deciziile acestora devin executorii in urma aprobării lor de
către autorităţile canonice disciplinare (episcopul sau sinodul
de episcopi).
După aprobare, hotărarile instanţelor superioare de
judecată bisericească au caracter obligatoriu în toate eparhiile
Bisericii Ortodoxe Române şi au valabilitate în Ortodoxia
canonică universală.
Noul Regulament menţionează că hotărarile instanţelor
bisericeşti de judecată, la toate nivelurile, nu pot fi contestate
in faţa instanţelor civile de judecată, acestea din urmă avand
un alt domeniu de competenţă.
TITLUL I
In BOR, in conformitate cu Sfanta Scriptură, Sfintele
Canoane şi Tradiţia ortodoxă, autorităţile canonice disciplinare
şi de judecată sunt: episcopul si sinodul episcopilor
(mitropolitan şi patriarhal). Din incredinţarea acestor autorităţi
canonice bisericeşti, exercitarea judecăţii bisericeşti se face
prin instanţele de judecată, numite Consistorii bisericeşti, care
instrumentează cauze şi propun hotărari spre aprobare
respectivelor autorităţi canonice bisericeşti.
Principiile canonice fundamentale, care stau Ia baza
prezentului Regulament, sunt următoarele:
a) apărarea invăţăturii de credinţă şi a unităţii Bisericii;
b) autoritatea ierarhică şi coresponsabilitatea sinodală;
c) autonomia eparhială şi păstrarea comuniunii ecleziale;
d) acribia (sau acrivia) şi iconomia;
e) libertatea şi responsabilitatea in Biserică;
f ) libertatea religioasă şi autonomia Bisericii faţă de Stat;
g) respectarea prevederilor canonice, statutare şi
regulamentare, a hotărarilor autorităţilor canonice bisericeşti
competente;
h) indreptarea persoanelor şi recuperarea prejudiciilor
cauzate;
i) aflarea adevărului şi garantarea dreptului de apărare.
1

In BOR, se pot aplica următoarele sancţiuni:
a) dojană arhierească verbală sau scrisă (avertisment
scris);
b) canonisirea mirenilor (oprirea temporară de la Sfanta
impărtăşanie);
c) canon de post şi pocăinţă la o mănăstire sau schit;
d) suspendarea (cu precizarea perioadei) sau destituirea
din oficiul de paroh;
e) degradarea din rangurile onorifice bisericeşti şi/sau
retragerea distincţiilor acordate de chiriarh;
f) pierderea posibilităţii de a fi hirotonit, promovat sau de
a ocupa funcţii administrative bisericesti;
g) canonisirea (canon de post şi de pocăinţă) clericilor la
mănăstire, o singură dată, timp de 30 de zile, cu obligaţia de a
participa la toate slujbele religioase şi activităţile mănăstirii;
h) oprirea clericilor, de mir şi monahi, de la săvarşirea
unor lucrări sfinte, timp de 30 de zile sau diminuarea temporară
a salariului (pentru clerici şi cantăreţi bisericeşti);
i) trecerea monahilor la ascultări inferioare timp de 30 de
zile;
j) mutarea disciplinară a monahilor la o altă mănăstire sau
schit;
k) oprirea totală a clericilor de la săvarşirea lucrărilor
sfinte, pană la un an, cu obligativitatea de a-şi desfăşura
activitatea la strană sau ca paracliser, la aceeaşi biserică sau la
altă biserică.
1) mutarea disciplinara la o parohie de categorie
inferioară;
m) retragerea binecuvantării (aprobării scrise) chiriarhale
pentru predarea Religiei, precum şi pentru predarea in
invăţămantul teologic preuniversitar şi universitar;
n) retragerea binecuvantării (aprobării scrise) chiriarhale
pentru desfăşurarea unei anumite activităţi;
o) destituirea, pentru cantăreţi bisericeşti;
p) excluderea din monahism şi interdicţia de a purta haina
monahală;
q) depunerea (destituirea) din slujirea clericală (pierderea
dreptului de a săvarşi lucrări sfinte, de a purta ţinuta clericală şi
de a se impărtăşi in altar; cel destituit nu mai este cleric, ci are
statut de teolog laic, cu posibilitatea de a desfăşura activităţi
social-filantropice, culturale, educaţionale, sau de a fi cantăreţ,
după caz; activitatea şi conduita sa vor fi evaluate anual de
Chiriarh);
r) caterisirea (pierderea preoţiei pentru totdeauna şi a
posibilităţii ocupării unui post neclerical in activităţile
bisericeşti);
s) excomunicarea (excluderea din Biserica Ortodoxă).
Competenţa de aplicare a sancţiunilor revine următoarelor
autorităţi canonice disciplinare şi instanţe disciplinare:
(A) fară drept de contestare din partea celui sancţionat:
(1) Chiriarhul, pe baza unei anchete regulamentare, a
unui raport sau referat al organismelor administrative din
subordine, aplică, intr-o şedinţă a Permanenţei Consiliului
Eparhial următoarele sancțiuni:dojana arhierească, canonisirea
mirenilor, canon de post, mutarea disciplinară, suspendarea din
oficiul de paroh, degradarea din rangurile onorifice, pierderea
posibilității de a fi hirotonit, canonisirea clericilor la mănăstire,
oprirea clericilor de la săvârșirea unor lucrări sfinte, excluderea
din monahism.
2
(2) Consistoriul eparhial propune Chiriarhului aplicarea
uneia dintre următoarele sancţiuni: oprirea totală de la
săvârșirea lucrărilor sfinte până la 1 an; mutarea disciplinară la
o altă parohie inferioară; excluderea din monahism.
(B) cu posibilitatea de contestare din partea celui
sancţionat:
(1) Consistoriul propune autorităţii canonice bisericeşti
competente aplicarea următoarelor sancţiuni: destituirea
cântăreților, depunerea din slujire; retragerea binecuvântării
pentru cadrele didactice; caterisirea; excomunicarea.
B. Circumstanţe atenuante:
a) conduita bună inainte de săvarşirea abaterii;
b) săvârșirea abaterii din neștiință / neatenție;
c) săvarşirea abaterii sub ameninţare, presiune fizică sau
psihică deosebită, ori din cauza unor maladii dovedite;
d) stăruinţa depusă pentru a inlătura rezultatul negativ ori
paguba pricinuită prin abatere;
e) comportamentul pozitiv după săvarşirea abaterii,
rezultand din ascultare de autorităţile bisericeşti, conduita
sinceră şi sprijinul oferit in timpul cercetării pentru
descoperirea adevărului;
f) dispoziţiile date explicit printr-un act scris al autorităţii
bisericeşti competente.
Circumstanţe agravante:
a) săvarşirea abaterii impreună cu mai multe persoane;
b) săvarşirea abaterii in mod voit, responsabil şi asumat;
c) săvarşirea abaterii prin abuz de autoritate;
d) persoana a mai fost sancţionată pentru abateri in ultimii
trei ani (recidivă);
e) interesul personal al săvarşitorului in dauna Bisericii;
f) abaterea săvarşită prejudiciază imaginea Bisericii;
g) abaterile dăunează vieţii bisericeşti din parohie,
mănăstire sau eparhie.
Abaterea. Abaterea reprezintă fapta care aduce atingere
invăţăturii dogmatice, valorilor moral-duhovniceşti,
randuielilor liturgice şi ordinii canonice ale Bisericii Ortodoxe.
I. Abateri dogmatice:
1. apostazia (renunţarea la credinţa creştin ortodoxă);
pedeapsă: se sancţionează prin caterisire şi excomunicare, iar
in cazul mirenilor prin excomunicare. Dacă arată pocăință
sinceră poate fi reprimit.
2. Erezia este respingerea unei părţi a invăţăturii de
credinţă ortodoxă si susţinerea intentionată si constantă a unei
invătături greşite referitoare la dogmele Bisericii. Pedeapsă: in
cazul clericilor, prin caterisire şi excomunicare; in cazul
mirenilor, cu destituirea; in cazul monahilor, cu excluderea din
monahism şi interdicţia de a purta haina monahală;
3. Schisma este despărţirea de Biserică, prin acţiuni sau
interpretări publice deosebite ale unor norme de disciplină,
morală şi cult din invăţătura şi Tradiţia Bisericii sau
nesupunerea şi refuzul de a asculta de autoritatea bisericească.
Pedeapsă: clericilor, cu destituirea din slujirea clericală sau
caterisirea; mireni destituire; monahi excludere.
4. Blasfemia este fapta prin care sunt defăimate in public
credinţa, cultul sau simbolurile creştine ortodoxe prin cuvinte,
scrieri, gesturi sau imagini. Pedeapsă: clerici – destituire sau
caterisire; mireni retragerea binecuvântării; monahi excluderea
din monahism.
 5. Sacrilegiul (ierosilia) este profanarea bunurilor sacre
sau lipsa de respect faţă de cele sfinte. Pedeapsă: clerici –
destituire sau caterisire; mireni retragerea binecuvântării;
monahi excluderea din monahism.
6. Nerespectarea Mărturisirii și Sperjurul. Pedeapsă:
Pedeapsă: clerici – destituire sau caterisire; mireni retragerea
binecuvântării; monahi excluderea din monahism.
7. Simonia (corupţia) este fapta prin care, in schimbul
unor valori se obţine o hirotonie. Pedeapsă: clerici – destituire
sau caterisire; mireni retragerea binecuvântării; monahi
excluderea din monahism.
II. Abateri morale:
1. Omorul (omuciderea) este fapta voluntară sau
involuntară cauzatoare de moarte a unei fiinţe umane şi se
sancţionează astfel: clerici – caterisire; mireni – destituire;
monahi – canon de post și pocăință cu pierderea posibilității
hirotonirii sau excludere.
2. Omorul săvarşit fară voie, din greşeală sau in
legitimă apărare, prin lovire ori accident. Pedepse: C – oprirea
de la slujirea Sf. Liturghii, Mir și Mon – canon de post sau
pierderea posibilității.
3. Comportamentul violent sau lovirea. Pedepse: C –
dojana, oprirea, canon de post, destituire sau caterisire; Mir –
dojana, canonisire, canon de post, mutarea disciplinară sau
destituirea; retragerea binecuvântării; pierderea posibilității de
a fi hirotonit; Mon – canon, mutarea; excludere.
4. Clericul care divorţează din vina sa ori din proprie
iniţiativă sau de comun acord, se opreşte total de la
săvarşirea celor sfinte pentru o perioadă de un an, pentru
refacerea căsătoriei; in caz de neindreptare, se destituie din
slujirea clericală sau se cateriseşte.
Clericul, care divorţează din vina soţiei, dovedită prin
ancheta dispusă de chiriarh, pierde definitiv posibilitatea de a
promova. Clericul divorţat sau văduv care se recăsătoreşte
se sancţionează cu destituirea din slujirea clericală sau
caterisirea. Clericul care nu se îngrijeşte de educarea
copiilor săi, de păstrarea şi promovarea credinţei ortodoxe,
precum şi de comportamentul cuviincios al familiei, se
sancţionează cu dojană arhierească, canon de post şi de
pocăinţă.
Mirenii, care prin destrămarea familiei afectează
negativ imaginea Bisericii şi defaimeaza instituţia
căsătoriei, se sancţionează cu dojană arhierească, destituire pt
cântăreți, retragerea binecuvântării.
5.Adulterul (preadesfrânarea), curvia (desfrânarea),
incestul, sodomia şi alte păcate trupeşti contra firii. Clerici
– canon de post, oprirea săvârșirii, destituirea sau caterisirea
(depinde de gravitate).
6. Beţia (alcoolismul), fumatul, consumul de droguri şi
de substanţe halucinogene asimilate drogurilor,
spectacolele cu caracter violent şi/sau indecent, precum şi
jocurile de noroc sunt incompatibile cu slujirea pastorală şi
cu viaţa duhovnicească a creştinilor.
7. Furtul (hoţia), camăta, înşelăciunea sub orice formă
şi distrugerea bunurilor bisericeşti.
8. Falsul în documente, înscrisuri sau declaraţii.
9. Petrecerea în localuri publice nepotrivite cu morala
creştin ortodoxă este interzisă.
10. Insulta, calomnia, defăimarea şi clevetirea in
public.
3
11. Faptele săvârşite contra moralei creştine, ordinii
publice şi bunei cuviinţe.
12. Instigarea Ia atitudini şi fapte negative este fapta
prin care o persoană determină, cu intenţie, pe o altă persoană
să săvarşească o abatere.
III. Abateri pastoral-liturgice:
1. Abateri privind săvarşirea Sfintelor Taine şi a
ierurgiilor: (1) Clericul care nu săvârşeşte Sfintele Taine şi
ierurgiile cu toată cuviinţa, în conformitate cu rânduielile
liturgice şi cu respectarea prevederilor tipiconal.
Clericul care slujeşte cele sfinte împreună cu ereticii sau
cu schismaticii se sancţionează cu dojană arhierească (în caz de
neştiinţă) sau se destituie din slujirea clericală. Clericul care
recurge la practici neopăganeşti („ghicitorie” prin deschiderea
cărţii sfinte, „vrăjitorie”).
A. Abateri privind Taina Sfântului Botez:
Clericul care, in mod intenţionat şi constant, nu săvarşeşte
Sfanta Taină a Botezului in numele Preasfintei Treimi (al
Tatălui, al Fiului şi al Sfantului Duh), cu trei afundări ori, in
caz de necesitate, cu trei turnări, sau admite botezul ereticilor
se cateriseşte;
Clericul care săvarşeşte Sfanta Taină a Botezului in afara
locaşului de cult. Naşii de Botez trebuie să fie credincioşi
ortodocşi căsătoriţi (bărbat şi femeie); clericul care nu solicită
certificatele de botez şi de cununie ale naşilor se sancţionează
cu dojană arhierească.
Preotul care, in caz de necesitate, chemat fiind de
credincioşi să boteze un copil aflat in pericol de moarte, l-a
lăsat să moară fără a fi botezat.
Clericul care săvarşeşte Taina Sfantului Botez şi nu unge
cu Sfantul Mir pe cel nou botezat şi nu-1 impărtăşeşte cu
Sfanta Euharistie se sancţionează cu dojană arhierească.
B. Abateri privind Taina Sf. Cununii:
Clericul care oficiază logodna separat de cununia
religioasă se sancţionează. Clericul care săvarşeşte Sfanta
Taina a Cununiei fără a se incredinţa dacă mirii şi naşii
indeplinesc prevederile canonice. Clericul care săvarşeşte
Sfanta Taină a Cununiei in afara bisericii parohiale.
Mireanul, care este angajat in invăţămantul religios sau
teologic preuniversitar şi universitar şi se căsătoreşte cu un
eterodox, se sancţionează cu retragerea binecuvantării.
C. Abateri privind Taina Sfintei Spovedaniei:
Clericul duhovnic care refuză pocăinţa celui ce se intoarce
de la păcat se sancţionează cu dojană arhierească. Clericul
duhovnic care divulgă secretul spovedaniei (mărturisirii) se
sancţionează cu implinirea unui canon de post. Clericii
duhovnici nu pot fi martori pentru circumstanţele devenite
cunoscute lor prin Taina Spovedaniei.
D. Abateri privind Taina Sfintei Euharistii:
Preotul care nu impărtăşeşte pe cel aflat pe patul de
moarte şi care doreşte impărtăşirea, chiar dacă este oprit de la
impărtăşire sau a mancat, se sancţionează cu dojană
arhierească.
Preotul care, solicitat pentru indeplinirea datoriilor sale,
din neglijenţă, a lăsat să moară un bolnav neimpărtăşit, se
sancţionează. Clericul care nu amestecă vinul cu apă, pentru
Sfanta Euharistie, se sancţionează. Clericul care a săvarşit
Sfanta Liturghie fără Proscomidie, precum şi cel care,
săvarşind Proscomidia şi Sfanta Liturghie, lasă intenţionat sau
din neglijenţă Sfintele Taine neconsumate, se sancţionează.
Clericul care a săvarşit Sfanta Liturghie fără să fi ajunat
inainte de slujbă, se sancţionează. Clericii impreună-
liturghisitori care nu se impărtăşesc la Sfanta Liturghie se
sancţionează cu oprirea de la săvarşirea tuturor celor sfinte
pană la 30 de zile sau cu mutarea disciplinară.
E. Abateri privind Taina Sfântului Maslu:
Clericul, care săvarşeşte singur Sfantul Maslu fără un
motiv intemeiat, se sancţionează cu dojana arhierească.
F. Abateri privind Taina Hirotoniei:
Clericul care, inainte de a fi hirotonit, a ascuns fapte
considerate impedimente Ia hirotonie, se sancţionează cu
implinirea unui canon de post şi de pocăinţă Ia mănăstire.
2. Provocarea de tulburări, certuri şi folosirea unui
limbaj necuviincios.
3. Clericii, care din motive pecuniare refuză oficierea
slujbei înmormântării persoanelor din familii sărace.
4. Navetismul.
5. Neglijarea sau neîndeplinirea datoriei de a predica
şi de a catehiza în biserică.
IV. Abateri administrative:
1. neglijenţa, neindeplinirea sau indeplinirea cu rea-
credinţă a indatoririlor statutare şi regulamentare, precum şi a
tuturor ordinelor şi dispoziţiilor superiorilor ierarhic;
2. răzvrătirea şi atitudinea dăunătoare vieţii bisericeşti
arătată prin cuvinte sau scrieri, acţiuni publice sau private,
indreptate impotriva deciziilor autorităţilor ierarhic superioare;
3. participarea la manifestaţii neautorizate de Biserică,
constituirea sau participarea in organizaţii de tip sindical, cu
caracter politic;
4. Activarea, in calitate de membru, in asociaţii, fundaţii
şi alte structuri asociative, respectiv infiinţarea de asociaţii,
fundaţii şi alte structuri asociative, fără binecuvantarea
Chiriarhului.
5. Executarea unei lucrări edilitare sau exercitarea unei
activităţi sau slujiri bisericeşti, care nu a fost in prealabil
aprobată de autorităţile superioare bisericeşti.
6. Dacă un cleric sau un monah primeşte vreo funcţie
civilă de orice natură, fără ştirea si consimţămantul autoritătii
bisericesti competente.
7. Cadrele didactice, clerici şi mireni, care prin acţiunile
lor arată neascultare faţă de autoritatea bisericească.
8. Administrarea frauduloasă şi abuzivă a bunurilor
bisericeşti.
9. Abateri ale preotului paroh: neconvocarea Adunării
parohiale, a Consiliului și Comitetului parohial; neinformarea
Consiliului parohial despre veniturile și cheltuielile bisericii;
neîntreținerea;
10. Protopopul care nu inspectează, cel puţin o data pe
an, parohiile, filiile şi aşezămintele sociale din protopopiat.
11. Prezentarea în instanţele civile, fară aprobarea
prealabilă a chiriarhului, sau interventia la autoritătile
locale si centrale în numele instituţiei, dar în cauze de
interes personal.
12. Contrazicerea publică, in scris sau prin mijloace
audio vizuale, a poziţiei oficiale a Bisericii.
4
13. Săvârşirea de slujbe liturgice în altă parohie iară
încuviinţarea preotului paroh, înfiinţarea de paraclise
particulare sau slujirea Sfintei Liturghii în paraclise
particulare.
14. Exercitarea de către clerici, direct sauprin
interpuşi, a oricăror activităţi personale (private) cu
caracter economic şi financiar. îndeletnicirea mirenilor cu
afaceri contrare moralei creştine sau dispoziţiilor
autorităţilor bisericeşti.
15. Preoţii şi diaconii sunt datori să poarte permanent
ţinută clericală (reverenda), ca expresie a demnităţii şi
misiunii lor.
TITLUL III
Autorităţile canonice disciplinare şi instanţele de
JUDECATĂ BISERICEASCĂ.
COMPONENŢĂ ŞI COMPETENŢĂ
Pentru judecarea abaterilor de natură dogmatică, morală,
liturgic-pastorală sau administrativă funcţionează următoarele
Consistorii\
1. de judecare în fond a cauzei:
a) Consistoriul protopopesc, pentru cauzele personalului
neclerical de la parohii;
b) Consistoriul eparhial, pentru cauzele clericilor de mir,
ale cadrelor didactice, clerici sau laici, din invăţămantul
teologic preuniversitar şi universitar şi ale mirenilor din
administraţia bisericească.
c) Consistoriul eparhial monahal, pentru cauzele
monahilor.
2. de judecare în apel:
a) Consistoriul mitropolitan, pentru cauzele clericilor de
mir sancţionaţi cu caterisirea;
b) Consistoriul mitropolitan monahal, pentru cauzele
monahilor clerici sancţionaţi cu caterisirea.
3. de judecare în recurs:
a) Consistoriul eparhial, pentru cazurile de destituire a
cantăreţilor bisericeşti;
b) Consistoriul mitropolitan, pentru cauzele clericilor de
mir sancţionaţi cu destituirea din slujirea clericală, ale cadrelor
didactice din invăţămantul teologic preuniversitar şi universitar
si ale mirenilor din administrada bisericească.
c) Consistoriul mitropolitan monahal, pentru cauzele
monahilor clerici sancţionaţi cu destituirea din slujirea clericală
d) Consistoriul Superior Bisericesc, pentru cauzele
clericilor de mir sancţionaţi cu caterisirea.
e) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, pentru
cauzele monahilor clerici sancţionaţi cu caterisirea.
(1) Cauzele se introduc pe rolul instanţelor disciplinare şi
de judecată astfel:
a) cu aprobarea Chiriarhului - la nivelul Consistoriilor
protopopeşti şi eparhiale;
b) cu aprobarea Mitropolitului - la nivelul Consistoriilor
mitropolitane;
c) cu aprobarea Patriarhului - la nivelul Consistoriului
Superior Bisericesc
A. Consistoriul protopopesc
(1) Comisionul protopopesc este instanţa disciplinară şi
de judecată pentru personalul neclerical (angajaţii mireni ai
unităţilor de cult dintrun protopopiat) şi organismul de
impăcare pentru neinţelegerile ivite in randul clericilor dintr-un
protopopiat, precum şi intre parohieni, clerici şi personalul
neclerical.
Consistoriul protopopesc funcţionează pe langă fiecare
protopopiat, cu aprobarea chiriarhului, şi este format dintr-un
preşedinte cleric şi trei membri, dintre care doi membri clerici,
numiţi pe termen de patru ani, de către chiriarh, dintre preoţii
din protopopiat.
In competenţa Consistoriuluiprotopopesc intră:
aplanarea şi, eventual, judecarea neinţelegerilor ivite in
randul personalului bisericesc; judecarea neinţelegerilor dintre
parohieni şi personalul bisericesc; aplanarea neinţelegerilor
dintre parohieni şi clerici in legătură cu plata contribuţiilor
pentru slujbele religioase; aplanarea neinţelegerilor sesizate in
familiile clericilor; judecarea in primă instanţă a personalului
neclerical din protopopiat pentru abateri disciplinare.
Hotărarile pronunţate de Comisionul protopopesc se
trimit Chiriarhului pentru aprobare. După aprobare, hotărarile
vor fi aplicate de protopop.
B. CONSISTORIUL EPARHIAL
Consistoriul eparhial este instanţă disciplinară şi de
judecată pentru abaterile clerului de mir, ale cadrelor didactice
din invăţămantul preuniversitar şi universitar, ale studenţilor de
la facultăţile de teologie ortodoxă, şi ale mirenilor din
administraţia bisericească, care judecă şi ia hotărari privind
sancţionarea acestora. Hotărarile Consistoriului eparhial sunt
definitive după aprobarea lor de către Chiriarh.
Consistoriul eparhial funcţionează la fiecare eparhie şi
este formatdin 3 membri titulari şi 2 membri supleanţi.
Consistorial eparhial monahal este instanţă disciplinară şi
de judecată pentru abaterile clerului monahal, monahilor şi
monahiilor, care judecă şi ia hotărari privind sancţionarea
acestora.
C. CONSISTORJUL MITROPOLITAN
Consistorial mitropolitan este instanţă disciplinară şi de
judecată pentru recursurile clericilor de mir din eparhiile
sufragane mitropoliei, sancţionaţi cu destituirea din slujirea
clericală, pentru apelurile impotriva hotărarilor de caterisire,
pentru cauzele de retragere a binecuvantării cadrelor didactice
din invăţămantul preuniversitar şi universitar, şi pentru cauzele
de excomunicare.
Hotărarile Consistoriului mitropolitan privind destituirea
din slujirea clericală sau retragerea binecuvantării cadrelor
didactice din invăţămantul preuniversitar şi universitar sunt
definitive şi irevocabile, după aprobarea de către Sinodul
mitropolitan.
Hotărarile Consistoriului mitropolitan privind apelul
impotriva caterisirii sau excomunicării se aprobă de către
Sinodul mitropolitan; acestea pot fi contestate prin recurs la
Consistoriul Superior Bisericesc.
Consistoriul mitropolitan funcţionează la fiecare
mitropolie, din incredinţarea Sinodului mitropolitan, şi este
format din 3-5 membri titulari şi 2 supleanţi, aprobaţi de
Sinodul mitropolitan, dintre preoţii desemnaţi pe o perioadă de
4 ani de Adunările eparhiale ale eparhiilor din mitropolie.
Consistoriul mitropolitan monahal este instanţă
disciplinară şi de judecată pentru recursurile clerului monahal
din eparhiile sufragane mitropoliei.
5
D. Consistoriul Superior Bisericesc
Consistorial Superior Bisericesc şi Consistoriul Superior
Bisericesc Monahal sunt cele mai inalte instanţe disciplinare şi
de judecată pentru clerul de mir sau monahal, care judecă
recursurile impotriva hotărarilor de caterisire sau excomunicare
pronunţate de un Consistoriu eparhial sau Consistoriu eparhial
monahal şi menţinute de un Consistoriu mitropolitan, respectiv
de un Consistoriu mitropolitan monahal. Hotărarile
Consistoriului Superior Bisericesc şi ale Consistoriului
Superior Bisericesc Monahal privind recursurile impotriva
pedepsei caterisirii sunt definitive şi irevocabile, după
aprobarea lor de către Sfantul Sinod.
Consistoriul Superior Bisericesc funcţionează la
Patriarhia Romană şi este format din 6 membri titulari şi cate
un supleant pentru fiecare dintre aceştia, desemnaţi, pentru o
perioadă de 4 ani, de sinoadele mitropolitane din ţară dintre
preoţii.
Hotărarile instanţelor de judecată bisericească devin
executorii din momentul aprobării lor de către chiriarh,
mitropolit, Sinodul mitropolitan sau Sfantul Sinod.
Sf. Sinod: Sfantul Sinod este unica instanţă de
judecată canonică a membrilor săi pentru orice fel de
abateri de la invăţătura şi disciplina Bisericii.
Sesizarea abaterilor săvarşite de ierarhi se face de către
Sinodul mitropolitan din care face parte cel in cauză, printr-o
adresă inaintată Preşedintelui Sfantului Sinod. Cauzele de
judecată pentru abaterile ierarhilor se introduc in Sfantul Sinod
cu aprobarea Sinodului Permanent.
in Consistorial eparhial o acţiune poate fi introdusă pe
următoarele căi:
a) prin sesizări adresate chiriarhului de oricine are dreptul
şi indeplineşte condiţiile canonice de a reclama şi petiţiona,
precum şi prin semnalarea cazurilor de către autorităţile
Statului, după cercetarea efectuată in prealabil de persoana
delegată de chiriarh.
b) prin rapoarte de inspecţie insoţite de procese-verbale de
constatare ale organismelor administrative eparhiale, care
implică răspunderea disciplinară a celui care le intocmeşte, in
caz de fals.
Etapele instrumentării unei sesizări sunt următoarele:
a) inspectorul eparhial analizează sesizarea, intocmeşte
referatul şi il inaintează cu propuneri către Chiriarh;
b) Chiriarhul, in baza referatului, poate dispune cercetarea
aspectelor sesizate, poate aplica sancţiuni fără drept de apel,
poate trimite cauza in judecata Comisionului eparhial sau o
poate clasa motivat
Desfășurarea cercetării disciplinare bisericești:
Cercetarea aspectelor sesizate se desfăşoară in localitatea unde
domiciliază partea reclamată, intr-una din bisericile parohiei.
Cercetarea invinuirilor care pot conduce la caterisire se
desfăşoară la oficiul protopopesc sau la Centrul eparhial.
(1) inainte de a merge in localitate, pentru efectuarea
cercetării, delegatul va face citarea părţilor precizand ziua, ora
şi locul unde se va desfăşura ancheta, şi solicitand prezentarea
cu toate dovezile in susţinerea sesizării.
(2) Citaţia este individuală şi se alcătuieşte in dublu
exemplar.
 (3) inmanarea citaţiilor se va face cu cel puţin 5 (cinci)
zile inainte de data cercetării.
(4) Prin citaţie, părţii reclamate i se va face cunoscut, in
rezumat învinuirea
(5) Nerespectarea acestor dispoziţii atrage după sine
nulitatea cercetării.
In ziua fixată pentru cercetare, la locul desfăşurării
anchetei, fiind pregătite Sfanta Evanghelie şi Sfanta Cruce,
după rostirea rugăciunii împărate Ceresc (Hristos a în viat, in
perioada pascală) se procedează astfel:
a) invită in biserică, sau in locul unde se efectuează
cercetarea, doar părţile aflate in conflict, inspectorul eparhial şi
secretarul indatorat cu redactarea procesului verbal;
b) invită pe inspectorul bisericesc eparhial să citească
reclamaţia, in auzul celor de faţă
c) intreabă reclamantul dacă-si recunoaşte reclamatia si,
in caz afirmativ, dacă şi-o mai susţine;
d) sfătuieşte părţile să se impace, dacă obiectul
reclamaţiei nu este de natură gravă;
e) in caz de nereuşită, incepe cercetarea, intreband partea
reclamată ce are de spus in apărare; depoziţia (declaraţia)
proprie este suficientă;
f) solicită reclamantului să prezinte dovezile pe care la
deţine in susţinerea acuzaţiei.
(1) In şedinţele de judecată ale Consistoriului, acuzarea se
susţine astfel:
a) la Consistoriul disciplinar protopopesc, de către
protopop;
b) la Consistoriul eparhial, de către inspectorul bisericesc
eparhial;
c) la Consistoriul eparhial monahal, de către exarh;
d) la Consistoriul mitropolitan, de unul dintre inspectorii
bisericeşti eparhiali de la eparhiile din mitropolie, alta decat
cea de la care provine cauza, la propunerea preşedintelui
Consistoriului şi cu aprobarea mitropolitului;
e) la Consistoriul mitropolitan monahal, de unul dintre
exarhii de la eparhiile din mitropolie, alta decat cea de la care
provine cauza, la propunerea preşedintelui Consistoriului şi cu
aprobarea mitropolitului
f) la Consistorial Superior Bisericesc, de inspectorul
general bisericesc sau de o altă persoană din Administraţia
Patriarhală;
g) la Consistorial Superior Bisericesc Monahal, de unul
dintre arhimandriţii din Administrația Patriarhală.
Acuzatorul reprezintă intotdeauna autoritatea bisericească
in Consistoriu şi susţine cauzele in calitate de delegat al
autorităţii canonice bisericeşti.
Pe langă fiecare Consistoriu funcţionează apărători
bisericeşti, astfel:
a) la Consistoriulprotopopesc, 2 apărători bisericeşti;
b) la Consistoriul eparhial, 3 apărători bisericeşti pentru
fiecare secțiune;
c) la Consistoriul mitropolitan, 4 apărători bisericeşti
pentru fiecare secţiune;
d) la Consistoriul Superior Bisericesc, 5 apărători
bisericeşti pentru fiecare secţiune
6
(1) Hotărarea se redactează de preşedintele Consistoriului
sau de unul dintre membrii Consistoriului desemnat de
preşedinte, cu sprijinul grefierului.
Părţile aflate in proces pot recuza direct sau prin apărător
pe oricare membru al Consistoriului, in următoarele cazuri:
a) dacă este interesat personal in proces;
b) dacă este rudă de sange sau afin (rudenie prin alianţă)
cu una din părţi pană la al IV-lea grad, naş sau fin;
c) dacă există duşmănie sau prietenie intre el şi una din
părţi;
d) dacă şi-a manifestat public ori privat opţiunea sa,
inainte de a se fi pronunţat hotărarea;
e) dacă a primit de la una din părţi daruri sau promisiuni
de daruri ori servicii;
f ) dacă a fost martor sau implicat in cauza care se judecă;
g) dacă judecătorul este rudă de sange sau afin (rudenie
prin alianţă) pană la al IV-lea grad, naş sau fin, cu acuzatorul
sau cu apărătorul părţii;
h) dacă judecătorul a fost apărătorul vreunei părţi in faţa
instanţei respective sau in faţa unei instanţe inferioare.
A. Recursul la Consistoriul eparhial:
Consistoriul eparhial, ca instanţă de recurs, are in
competenţa sa cauzele venite de Ia Consistoriile protopopeşti,
in care s-a aplicat sancţiunea destituirii cantăreţilor. (1)
Recursul impotriva hotărarii de destituire a unui cantăreţ se
adresează Chiriarhului. (2) Cererea de recurs cuprinde: numele,
prenumele, funcţia şi domiciliul recurentului, motivele de fapt
şi de drept, precum şi semnătura.
Consistoriul eparhial, ca instanţă de recurs, poate să
propună Chiriarhului următoarele hotărari:
a) admiterea cererii de recurs şi desfiinţarea hotărarii
Consistoriului protopopesc-,
b) respingerea cererii de recurs;
c) modificarea hotărarii Consistoriului protopopesc.
B. Consistoriul mitropolitan, ca instanţă de recurs şi de
apel, are in competenţa sa cauzele venite de la Consistoriile
eparhiale, in care s-a aplicat sancţiunea destituirii din slujirea
clericală sau cea a caterisirii.
Consistorial mitropolitan şi Consistorial mitropolitan
monahal pot să propună Sinodului mitropolitan următoarele
hotărari:
a) admiterea cererii de recurs sau de apel şi desfiinţarea
hotărarii Consistoriului eparhial sau, respectiv, a
Consistoriului eparhial monahal;
b) respingerea cererii de recurs sau a cererii de apel;
c) modificarea hotărarii Consistoriului eparhial sau,
respectiv, a Consistoriului eparhial monahal.
C. In cazul cand apelul la Consistoriul mitropolitan sau la
Consistoriul mitropolitan monahal, in urma rejudecării
fondului, menţine sentinţa de caterisire a unui cleric de mir sau
monah, cel sancţionat are dreptul de a contesta hotărarea cu
recurs la Consistoriul Superior Bisericesc sau, respectiv, Ia
Consistoriul Superior Bisericesc Monahal.
In cererea de recurs trebuie menţionate motivele de fond
şi de formă, dispoziţiile Statutului pentru organizarea şi
funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române ori ale
Regulamentelor bisericeşti nerespectate sau principiul de drept
canonic care s-a incălcat şi pe care se intemeiază contestatia.
Motivele de fond si formă care n-au fost invocate in cererea de
apel sau de recurs nu mai pot fi invocate ulterior.
IERTAREA:
Pentru cererea de iertare in cazul sancţiunii de destituire
din slujirea clericală sau de caterisire, clericul sancţionat
trebuie să facă dovada ca, de la pronunţarea sentinţei, a rămas
ascultător Chiriarhului său şi că a dat dovadă de pocăinţă şi
indreptare timp indelungat.
Chiriarhul poate inainta cereri cu propunere de iertare
doar pentru clericii din eparhia sa.
Mitropolitul sau, după caz, Patriarhul Romaniei dispune
inregistrarea cererii de iertare pe ordinea de zi a şedinţei
Sinodului mitropolitan sau a Sfantului Sinod.

(1) Prescripţia reprezintă o stingere a dreptului autorităţii

canonice bisericeşti de a trage la răspundere una dintre
persoanele căreia i se aplică prevederile prezentului
Regulament după trecerea unui anumit timp de la săvarşirea
unei abateri.