Pr. Prof. Univ. Dr.

Liviu Stan

BISERICA $I DREPTUL
3. PrinciPiile
Dreptului Canonic Ortodox
Edigie coordonati de
Pr. Conf,, Univ. Dr.Irimie Marga

Apare cu binecuvAntarea
ips or. LAURENTIU STREZA
Arhiepiscopul Sibiului gi Mitropolitul Ardealului

Editura Andreiana
Sibiu - 2012
 Cuprins

Despre principiile canonice fundamentale

ale Ortodoxiei........... 5

Despre sinodalitate. Actualitatea problemei ........... 24

Despre autocefalie 41

Despre autonomia bisericeascl 98

Obirgia autocefaliei gi autonomiei ............. ............ 132

Autocefalia gi autonomia in Ortodoxie.......... ........ 194

Autocefalia gi autonomia in Biserica Ortodoxi ...... 266

Sprijinirea luptei de independenEi a poporului

romin prin lupta Bisericii pentru autocefalie ......... 291

Har gi jurisdicEie.. ................ 308

Cuprins.... ..........351
 Despre principiile canonice
fundamentale ale Ortodoxiei

Deja de mulri vreme se aduc impotriva Bisericii Or-

todoxe dezaproblri pi acuze in ceea ce privegte pozitia
perseverenri a acesteia in plstrarea unor strivechi rindu-
ieli gi forme (aspecte), care consrituie, chipurile, obsta-
cole in calea reinnoirii gi, in general, a progresului vieEii
umane, gi a dezvoltirii viegii religioase.
Desigur, considerlm superficiali. referirea doar la as-
pectele exterioare conventionale ale viegii bisericepti, dez-
aprobirile gi acuzele la care se face referire vor fi imposibil
de susginut. in fond insl, ele nu se adreseazi impotriva
conginutului esential al Ortodoxiei, care se cuprinde in
adevirul credingei gi in principiile generale de organizare
gi funcgionare ale acesreia.
Prin urmare, am considerat de bun augur ca, cu oca-
zia ceremoniei oficiale de astizi, si intreprindem o scurri
investigare a principiilor canonice fundamentale ale Bi-
sericii Ortodoxe, nu ca justificare impotriva acuzatori-
lor, ci, in mod deosebit, penrru a clarifica din punct de
vedere canonic, atet car esre cu purinli, viata Bisericii
Ortodoxe celor indignagi, care lovesc in aceste principii,
gi mai ales in perseverenra cu care se pistreazi pi se apirl
elementele fundamentale ale esentei acesteia.
in general, principiil. ."rrorri.. fundamentale ale
Ortodoxiei se cuprind: pe de o parre, in charta constiru-
6 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

gionall universali a Bisericii, care consti in colecEia Sfin-

telor Canoane, pe de alti parte, in practica indelungati gi
constanti a vietii bisericegti, deveniti obicei al dreptului
canonic. Unele dintre aceste principii au conlinut sau
fundament dogmatic, iar nu numai fundament juridic
sau canonic. Astfel, pebazaconlinutului putem sI le im-
pirgim pe acestea in doul categorii.
in prima categorie sunt cuprinse principiile canonice
fundamentale cu continut sau fundament dogmatic:
l. principiul eclesiologic-institugional,
2. principiul organic sau constitugional bisericesc,
3. principiul ecumenicitigii,
4. principiul ierarhic,
5. principiul sinodal,
6. principiul iconomiei,
7. principiul autonomiei externe gi
8. principiul loialiti;ii fall de stat.
in a doua categorie sunt cuprinse urmitoarele prin-
cipii canonice fundamentale cu fundament iuridic sau
canonic:
l. principiul autocefaliei,
2. principiul autonomiei interne,
3. principiul nomocanonic gi
4. principiul teritorial.
Principiile primei categorii sunt exprimlri juridice 9i
canonice ale adevirurilor dogmatice, invilituri de clpi'
tii ale Bisericii, care se aplici la organizarea comunitari
a viegii cregtine. Aceste apliciri se manifesti in relagiile
concrete de viagl, in invilitura despre fiinEa Bisericii, in
modul de articulare gi lucrare a Bisericii, in modul prin
care se face viditi autenticitatea Bisericii, in modul prin
 Principiile Dreptului Canonic Ortodox
care se exerciti puterea bisericeasci, cit gi prin modul in
care se comporti Biserica faEi de celelalte forme de or-
ganizarc ale viegii umane pi in mod deosebit fagi de stat.
Principiile canonice cu fond juridic ai canonic con-
stituie exprimlri ale modului prin care Biserica a rinduit
gi a organizat, in prevederi generale, structurile cele mai
potrivite ale acesteia, prin care gi-a reglementat legitu-
rile dintre marile centre teritoriale ale acesteia, ca efect
al relagiilor vremii, pi mai apoi al legiturilor acesteia cu
principalii factori externi, cu care intri in contact via;a
administrativl a Bisericii gi, firegte, cu granitele statale
pi legile.
Desigur ci la aceste principii, precum cele mai sus
mentionate, se pot adiuga pi altele, iar sistematizarea
acestora e posibil si se faci gi in alt mod. Totugi analiza
gi cercetarea ami.nungiti a celor mai importante princi-
pii canonice ale Ortodoxiei le va aduce in mod necesar
intr-o clasificare asemS.nitoare acestora, ftcuti dupi pon-
derea conginutului, dupi sfera aplicirii acestora gi dupi
ethosul ortodox pe care il exprimi.
Principiile amintite au devenit atit de cunoscute, in-
cAt gi numai enumerarea acestora este in misuri si stir-
neasci suficiente cunogtinte, care le vor face pe acestea
inteligibile tuturor slujitorilor gi celor ce se ostenesc in
sinul Bisericii Ortodoxe. De aceea, consider ftri sens o
analizi aminungitl a acestora. Dimpotrivi, voi incerca si
subliniez tot ceea ce este mai caracteristic gi mai esengi-
al in conceplia canonici a Ortodoxiei gi in perseverenla
acesteia in manifestarea ei tradigionali.
in primul rind, aga-zisul principiu eclesiologic-insti-
tulional.
 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

Prin acest principiu fundamental Ortodoxia a inleles

gi continui si ingeleagi adevirul revelat ci Biserica a fost
intemeiati pi inzestrati, ca gi comunitate vilzutl, cu toate
mijloacele pentru realizareasfingeniei gi a lucririi mAntui-
toare a ei. Lucrarea ei, apadar, se desfrgoari in spaEiul vizut
al comunitigilor locale gi in spagiul eclesiologic al intregii
lumi. Aceste doui aspecte se prezinti ca doi poli ai lucri-
rii mintuitoare a Bisericii. Manifestarea acestor aspecte
in desfrgurarea lucririi Bisericii depinde atAt de natura gi
lucrarea harului dumnezeiesc, cu care este inzestrati Bi-
serica, cit gi de natura pi modul lucririi oamenilor, care
nu sunt numai instrumente ale striciciunii gi deciderii,
ci, dimpotrivi, datoriti lucririi harului, sunt gi mijloace
ale transformlrii lor in ,,corturi" ale harului dumnezeiesc.
Principiul eclesiologic-institugional se reflecti. in in-
treaga inviglturi a Bisericii, precum gi in viaEa gi lucrarea
ei, gi subliniazl caracterul comunitiEii vizute a Bisericii,
organizati dupl legiuiri religioase gi omenegti comune de
convieguire sociall.
Acest principiu este concretizat cel mai deplin, de-
sigur, in legislagia canonici a Bisericii, care exprimi cu-
prinzitor viata pi lucrarea Bisericii, potrivit mijloacelor
umane comune, imbraci gi constituie prin dispozigii or-
ganizatorice gi cu aspecte istorice o realitate care depigeg-
te istoria.
intreaga istorie gi actuala lucrare a Bisericii mirturi-
sesc udlitatea pi necesitatea Prezenlei gi lucrlrii Bisericii
ca institugie, care, avind un aspect comunitar-vizut, se
o r ganizeazi pe fundamentele dreptului.

Eficacitatea prin care propoviduiegte gi lucreazi Bi-

serica, folosindu-se de acest principiu, arati,cit de gregi-
 Principiile Dreptului Canonic Ortodox 9

ti este plrerea acelora care blameazl Ortodoxia, cum ci

aceasta, prin institugionalizare, pi-ar fi pierdut atat natu-
ra, cit gi eficienta ei harici-mintuitoare.
Principiul eclesiologic-institutional constituie,,alfa-'
principiilor canonice ale Ortodoxiei pi din acesta rezulti
sau, cel puin, pe acesta se sprijini toate celelalte principii
canonice de organizare pi funcgionare a Bisericii Ortodoxe.
Nu mai pulin caracteristic ai in mod deosebit orto-
dox este principiul organic, numit gi principiul constitu-
gional-bisericesc sau, mai bine spus, principiul participi-
rii laicilor la intreaga lucrare a Bisericii.
Studierea acestui principiu, precum pi a principalelor
aspecte practice ale acestuia, a fost catJza multor disculii
intre cerceti.torii teologi din Grecia, multe studii gi ar-
ticole au fost scrise, dintre care amintesc aici strilucita
contributie a fostului coleg, profesor de Drept Canonic
de la Facultatea de Teologie a Universitlfi din Tesalonic,
Preafericitul Pirinte Ieronim Kotsoni, actualul Arhiepis-
cop al Atenei pi al intregii Grecii.
Interesul viu care a fost aritat asupra acestei proble-
me de citre teologii greci, in cadrul Bisericii grecegti, a
atras mare atenrie din partea intregii lumi ortodoxe, iar
mintea gi inima teologilor romini s-au aflat intotdeauna
alituri de aceia care s-au pozigionat in favoarea principiu-
lui organic sau constitugional-bisericesc.
Se numegte, agadar, principiu organic intrucA.t prin
acesta se exprim5. adevirul ci Biserica are o anume struc-
turi organici, ce se aseamini unui organism, gi ci lucra-
rea acesteia se desfXgoari potrivit unor legi aseminitoare
cu acelea care conduc via;a gi lucrarea oricirei forme de
viagi in mod organic alcituitl, in sensul ci toate pirgile
10 Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan

organismului bisericesc sunt interesate de inftptuirea 9i

realizarea in mod eficace a intregii lucriri a Bisericii.
I se spune, agadar, gi principiu constitufional-biseri-
cesc intrucit el exprimi ragiunea prin care se constituie
atit unitlgile bisericegti, cit gi organele de administraEie
ale Bisericii, care se conduc, se formeazi sau contribuie
la exprimarea voingei tuturor membrilor Bisericii, 9i nu
la principiul voingei unuia, sau unei categorii de membri,
sau nagterii lui de la sine sau in mod automat. $i, intrucit
unitigile gi organele administrative ale Bisericii se con-
stituie astfel, adici organic, in acelagi mod se desflgoarl
gi lucrarea acestor organisme, prin conlucrarea eficienti
a tuturor membrilor Bisericii, astfel incit, prin aplicarea
principiului organic sau constitugional-bisericesc, elemen-
tul laic apare cu o misiune ma.iori in cele mai importante
lucriri din viaEa Bisericii, acest principiu numindu-se 9i
principiul participirii mirenilor la lucrarea Bisericii.
Din ultima formulare a acestui principiu reiese po-
zigia gi importanga elementului laic in viaga gi lucrarea
Bisericii. Acest aspect trebuie, in mod firesc, si fie luat
in considerare in relagie cu celelalte doui elemente care
alcituiesc organismul bisericesc, respectiv: clerul 9i mo-
nahismul. Toate aceste trei elemente se gisesc indisolubil
legate in formarea, structura gi articularea trupului vizut
al Bisericii, ca gi in insigi lucrarea comuni Pentru infip-
tuirea tuturor acelor acte prin care se realizeazl scopul
Bisericii, in perspectivi soteriologici, 9i a acelor acte care
apartin lucririi invigitoregti, celei sfingitoare 9i celei ad-
ministrative sau jurisdicgionale ale Bisericii'
Fiecare dintre elementele amintite aduce, pe rAnd pi
in mod corespunzitor, responsabilitate pentru intreaga