1

Cuprins :
Definitia dreptului .1. Disciplinele .. Natura canonica 2. Definitia Filosofilor2. Definitia Sf. Parinti2. Dreptul in viata biserici.3. Factorii , motivele, momentul si specificul normelor.3. Studiul dreptului bisericesc .4. Izvoare4. Canoanele...5. Izvoarele generale ,particulare.5. Izvoare particulare privind bisericile locale7. Codici si colectiile Bisericesti Ecumenice.8. Codici si colectiile bisericilor locale..11. Codicele si colectiile biserici ortodoxe romane13. Codicele si colectile de legiuiri bisericesti in lb. romana in manuscris 17 Biserica institutie religioasa crestina22 Forma de organizare primara a biserici..23

DREPT
Definitia 1:

BISERICESC

Disciplina teologica juridica in cadrul careia se expun pricipiile si normele de drept potrivit carora se organizeaza si conduce biserica sub aspectul ei vazut de societatea religioasa crestina . Definitia 2: Diciplina care studiaza metodic si expune sistematic principiile si normele dupa care se organizeaza si functioneaza biserica . Dreptul bisericesc face parte Teologia practica , dreptul canonic este o ramura a dreptului care se ocupa de legile de drept care servesc la organizarea unei organizatii religioase numita biserica . In Teologia practica exista 3 grupe de materii de studii teologice : 1. disciplinele ce trebuie sa se stie si ce trebuie sa se faca prin exercitarea puteri in biserica : - omiletica - catehetica - pedagogie 2. discipline care arata ce trebuie sa se stie si cum trebuie sa se lucreze pentru exercitarea puteri sfintitoare : - liturgica - ritualul bisericesc Puterea Mantuitorului : - invatatoare - sfintitoare - conducatoare 3. dicipline practice : - pastorala - dreptul canonic

Dreptul canonic constituie o necesitate a starii de dupa caderea in pacat. Dreptul canonic ortodox se deosebeste de dreptul secular prin faptul ca acesta din urma are in vedere nu numai relatiile stabilite pe baza credintei religioase ci si interesele nereligioase. Dreptul canonic secular se ocupa de relatiile juridice fara caracter religios dintre oameni. Natura canonica regula de conduita cu caracter general si impersonal instituita de biserica a carei respectare este obligatorie , garantata de organele puterii bisericesti si de opinia obstei credinciosilor . Stabileste o conduita etalon dupa care crediciosii , persoane fizice se guverneaza in existenta lor religios morala . In limba romana 3 cuvinte dreptul , dreptatea (ca stare de aplicare a dreptului) si legea (ca materializare a dreptului) Etimologia juridica : jus (latina) , recht (germana ) si right (engleza). Definitia filosofilor antici (dreptul ): Socrate = vointa zeilor Platon = virtutea cea mai cuprinzatoare Aristotel = dreptul este virtutea suprema Cicero = dreptul este ratiunea suprema Definitia Sf. Parinti si ale scriitorilor bisericesti : Iustin Martirul si Filosoful = dreptul este tot ce este just . Sf. Vasile cel Mare Sf. Ioan Gura de Aur = dreptul este virtutea prin care se da fiecaruia dupa vrednicie ceea ce este al sau. = face distinctie intre dreptatea oame-

nilor si dreptatea divina . Sf. Maxim Marturisitorul = defineste dreptatea ca virtutea dependenta de adevar prin care se da fiecarui cea ce este al sau .

DREPTUL in VIATA BISERICII A . Factorii care au determinat formarea dreptului bisericesc : momentul juridic , organizarea Bisericii pe baze juridice . B . Motivele folosiri legilor de drept de catre Biserica ; 1. Biserica , fiind inzestrata de Mantuitorul cu norme religioase nu a simtit nevoia de a da putere de norma juridica indrumarilor Mantuitorul. 2. Biserica a folosit si foloseste elementul juridic ceea ce dovedeste ca aceasta este intra in iconomia mantuirii. C . Momentul creari normelor juridice pentru biserica : - primi crestini proveneau dintre evrei si acestia au respectat normele V. T. si nu s-au lipsit de norme juridice . - in relatiile cu necrestinii , crestinii au fost nevoiti sa accepte norme juridice . - normele juridice sunt un rezultat al lipsei de omogenitate a membrilor Bisericii . - datorita compozitiei sociale , comunitatile crestine au fost nevoite sa apeleze la persoane cu statut juridic, adica la crestini cetateni romani . - adaptandu-se conditiilor vremii , Biserica si comunitatile crestine si-au insusit din Dreptul roman norme juridice .

D . Specificul normelor de drept create pentru Biserica . - Biserica s-a lovit de realitatile vremii - Tertulian si Ulpianus au contribuit la dezvoltarea dreptului in Biserica . - Aparitia rigoristilor , donatistilor si schizmaticilor au dus la sporirea normelor juridice in Biserica . STUDIUL DREPTULUI BISERICESC Este un ghid sau indrumator care arata modul in care legea divina se rasfrange regulile referitoare la manifestarile si trasaturile externe . Dreptul bisericesc si disciplinile inrudite se inrudeste cu pastorala .

IZVOARE :
Izvorul este o forma de exprimare a dreptului. Canoanele sunt dupa cuprinsul lor ele se pot imparti : - canoane care au cuprins dogmatic . - canoane care au cuprins religios-moral. - canoane care au cuprins cultic. - canoane care au cuprins canonic propriu-zis. - canoane care au cuprins mixt. Codul canonic al Bisericii este alcatuit din 4 categorii de canoane : A. canoanele Apostolice B. canoanele Sinoadelor Ecumenice C. canoanele Sinoadelor Locale

D. canoanelor Sfintilor Parinti Canoanele Sinoadelor Ecumenice sunt emise de 6 din cele 7 Sinoade Ecumenice . Izvoarele se impart in : 1. izvoare generale principale - adevaruri de credimta - norme canonice - obiceiul de drept bisericesc si normele canonice stabilite printr-un consens unanim al bisericilor - legile fundamentale ale statelor 2. izvoare particulare : adevarul revelat o suma de adevaruri de credinta revelate si norme care privesc direct conduita credinciosilor. *** Subiect de examen: Canoanele ecumenice date la 6 din cele 7 Sinoade. - sinodul 1 20 can. - sinodul 2 - 7 can. - sinodul 3 8 can. - sinodul 4 30 can. - Sinodul 6 102 can. - Sinodul 7 22 can.

Legile fundamentale ale statelor- elementele dreptului de stat au fost cele dintai de care s-a servit biserica insusindu-le si inbisericindu-le pentru nevoile proprii. Acestea constituie izvoare fundamentale ale dreptului . Izvoare generale intregitoare : 1. hotararea Sinoadelor Locale sau Patriarhale . 2. Pravilele Calugaresti. 3. canoanele unor Sf. Parinti (randuieli la Sf. Slujbe) 4. parerile canonistilor 5. Jurisprudenta bisericeasca elaborata pe baza obiceiului sau a Hot. Bisericesti superioare . Izvoarele partuculare : A) izvoare fundamentale - legislatia bisericeasca proprie - uzul particular de drept bisericesc
-

legislatia de stat

- raporturile dintre biserica si stat B) izvoare intregitoare - hotarari ale Sinoadelor particulare arhieresti si mixte . - parerile canonistilor bisericii in chestiuni locale . Legislatia Bisericeasca propie a fiecarei bisericesti autocefale cunoaste diferite forme de legiferare. - pravile - norme generale

- statute (constitutie bisericeasca ).

Legislatia de Stat constituita din : - constitutii - legi speciale ale cultelor - legi care privesc organizarea unei biserici - codul civil , penal si al familiei .
-

legi care privesc regimul pers. juridice si al propietatii

- regim special al monumentelor istorice - legi privitoare la chestiuni mixte (casatorie , cimitir). Izvoarele particulare privind bisericile locale . 1. izvoare fundamentale: - legislatia bisericeasca propie : - pravile - canonisme - norme generale - statute - uzul particular de Drept bisericesc - legislatia de Stat - acordurile dintre Biserica si Stat 2. izvoare intregitoare : - hotarari ale sinoadelor particulare , arhieresti si mixte.

- hotarari sau decizii , circulare ale ierarhilor - jurisprudenta - parerile canonistilor Bisericii in chestiuni locale . Codicii si colectiile Bisericesti ecumenice . Cod = colectie de legi scrise de importanta majora care reprezinta temelia juridica a statului respectiv. Codurile si Colectiile se mai numesc Codex Sinaiticus, Codex Argenteus ,Codicele Voronetean. 1. Codicii Apostoloci : - Cap. - XV- din Faptele Apostolilor - Didahia celor 12 Apostoli. - Canoanele lui Hipolit - Randuielile Biserici Egiptene - Constitutiile apostolice - Didascalia - Randuielile Sf. Apostoli - Statutele si canoanele Sf. Apostoli - Canoanele Sf. Apostoli

2. Colectii bisericesti sravechi : - actele martirilor - listele scaunelor si ale episcopilor 3. Codici canonici :

10

- Acolutia - Sinopsa lui Stefan Efeseanul - Colectie de canoane (60 Cap.) - Colectia de canoane (50 Cap. atribuita lui Ioan Scolasticul, patriarh al Constantinopolului in anul 550 d. Hr. )

4. Nomocanoanele. Sant colectii mixte de legi de Stat (nomi) si colectii de legi bisericesti care se numesc canoane . Principalele nomocanoane :
-

Nomocanonul lui Ioan Scolasticul . lui imparatul Heraclit. lui Fotie lui Grigore Doxapatriul lui Arsenie Antorian. lui Matei Vlastares Duhovnicesc lui Cotelerius lui manuil Malaxos lui calugarului Iacob din Ianina Lui Gheorghe de la Trapezunt . Cartea Canoniconul Ioan Pusnicul .

5.Cdicii legilor de Stat care au aplicare in viata bisericii .

11

a. Codex Teodosianus (438)- un grup de carturari de la sectia juridica a universitati de la Constantinopol ( dupa numele Imp. Teodosianus). b. Carpus Juris Civilis (1587) cea mai importanta colectie a legislatiei si a stiintei Dreptului roman (Carpus Juris canonici ). c. Ecloga (in timpul Imp. Leon III Isaurul) d. Prohiron colectia apare in 870 din porunca Imp. Vasile I Macedoneanul . e. Epanagoga inseamna repunerea in vigoare a legilor nesocotite pana atunci ( in timpul lui Vasile I Macedoneanul - Leon si Alexandru si patriarhul Fotie ). f. Vasilicalele - redactate din porunca Imp . Vasile I Macedoneanu si fiul Leon al VI Filosoful . g. Novelele ale lui Leon al VI Filosoful material juridic cu aplicare la viata bisericeasca . h .Hexabiblos (1345) opera unui jurist consul Constantin Armenopulos . 6. Extrase de legi de Stat privitoare la biserica , din codurile dreptului de stat Romano-Bizantin . a. colectia in 25 de Cap. - Codex Iustinianeus b. colectia in 87 de Cap. - este alcatuita de catre Ioan Scolasticul . c. colectia tripartita sau partitla.
7. Colectiile de canoane al Biserici Orientale tiparite in Apus . Sunt

colectii latine . 8. Marile colectii tarzii.

12

9. Colectiile de Drept Romano Bizantin .

10. Opera marilor comentatori bizantini , au fost comentate de 3 mari

comentatori bizantini. a. Alexie Aristen (1130) b. Ioan Zonara , istoric si jurist apoi calugar in Muntele Athos c. Teodor Balsamon , jurist si mai tarziu patriarh al Antiohiei a revizuit din ordinul Imparatului Manuil I Comnenel . Codicii si colectiile bisericilor locale :
-

Versio Isidoriana

- Prisca Translatio - Codex Canonum Eclesiae Romanae - Codex Canonum Eclesiae Aficanae - Codex Canonum Eclesiastrcorum
-

Colectia decretorum pontificum romanorum alcatuit de Dionisie Exigul .

CODICII
a. Codici si colectiile legilor bisericilor ortodoxe particulare de limba

greaca . - Ton Aghion Sinadon ( Venetia 1761) Spiridon Melias - Sillogi Panton Ton Ieron Ketion Kananon ( Venetia 1787)

13

- Kanenikon ( Constantinopol 1798). - Pidalionul Leipzig (1800). - Sintagma ateniana - Oranduiri canonice - Legislati patriarhului ecumenic . - Codici grecesti - Documente patriarhicesti Canoanele Bisericii Ortodoxe . - Jus Greco Romanum . b. Codici si colectiile legilor bisericilor ortodoxe de limba slava . - Codici si colectiile bisericilor ortodoxe din Moravia Mare .
-

Codici si colectiile legilor biserici ortodoxe sarbe Codici si colectile legilor bisericilor ortodoxe bulgare .

- Codici si colectiile legilor biserici ortodoxe sarbe . C. Legile mai noi ale bisericilor ortodoxe autonome si autocefale . 1. Patriarhia de Consatantinopol; - legi de organizare sau canonisme . - legea bisericeasca in 14 art. - legea de organizare din 1922. 2. Patriarhia din Alexandria : - legea de organizare din 1900. 3. Patriarhia din Antiohia ;

14

- legea de organizare din 1900 4. Patriarhia din Ierusalim : - statul din 1875 - statutele fratiei Sf. Mormant. 5. Mitropolia din Cipru : - statul din 1914 6. Mitropolia din Grecia : - legea arganica 1833 - legea din 1923 , 1928 ,1931,1932. - legea organica de necesitate din 1940. 7. Patriarhia Rusa : - statutul din 1721 - statutul patriarhiei ortodoxe ruse (decembrie 1917) 8. Patriarhia Sarba .: - legea si statutul din 1823, 1836,1891. - legea biserici Iugoslave . - noua lege din 1934. Codici si colectiile legilor Biserici Ortodoxe Romane . Crestinismul romanesc este de origine oriental rasaritean si limba latina . Din epoca de inceput a Biserici nu s-au pastrat documentele si izvoare ale Dreptului Canonic ci numai limbvajul viu al limbi romane . Dar este totusi cu neputinta sa nu fi existat minime legi de organizare . Alaturi de limba al doile document viu este obiceiul de Drept avand elemente de drept profan si elemente de drept canonic . Sub influienta greceasca si mai tarziu sub influenta slava viata bisericeasca a romanilor a luat infatisari diverse ( de la centrele bisericesti de

15

limba latina si ne-a obligat sa stabilim legaturi cu cele de limba greaca si apoi cu cele de limba slava ), unele parti ale biserici noastre sa fi pastrat caracteristicile , legaturile biserici originare altele grecesti sau altele slave . In orce caz influenta puteri bizantine in Balcani si la nordul Dunari a fost permanenta si foarte puternica pana la Moravi si Boemi ( Cehia si Slovacia) , in vecul al IX lea prin lucrarea misionara a Sf. Chiril si Metodie . Dupa aceea sau crestinat : - la apus Maghiarii - la rsarit Rusii Teritoriul si populatia tarii in aria de influenta a Bizantului ,daca ne ocoleau bizantini nu ne-ar fi scapat din vedere . Roma care a intrat in rivalitate cu Bizantul atat in Moravi cat si in Bulgaria . Pe cand slavi incep sa foloseasca in limba lor unele colectii de drept bisericesc primele din Bizant ( Nomocanonul de 50 de titluri tradus de Metodie ) . In acest timp Biserica Ortodoxa Romana si-a pastrat vechile randueli de organizare fie in limba latina , limba greaca . Din sec. X s-au folosit si unele Nomocanoane slave . Au fost folosite paralel: - Biserica Romana le-a pastrat cu Bizantul. - centrele slave si arhiepiscopia Ohridei ( si la sud de Dumare)si mitropolia Haliciului si Chievului si centrele biericesti din Tarnovo si Ipec. Codici si colectii de legide stat si de canoane ,in limba greaca si limba slavona . a. Extras din vasilicale sau pravila lui Alexandru cel Bun . - prima colectie de legi de pe pamantul romanesc ,despre ea ne vorbeste ;

16

- Dosoftei mitr. Moldovei - Dumitrie Cantemir in Descrierea Moldovei Extrasul de care vorbeste D. Cantemir in limba greaca a existat sub forma unor sinopse a vasilicalelor. b. Sintagma alfabetica a lui Matei Vlastares are caracterul unui compediu prochic de reguli canonice si civile , pe timpul lui Stefan Dusan . Matei Vlastares monah din Salonic a alcatuit in limba greaca un Nomocanon sistematic . Ea a circulat in toate tarile din imperiul bizantin , Bulgaria, Tara Romaneasca , Rusia , Armenia si Georgia . Manuscrise pastrate (in limba greaca si limba slava veche) ale sintagmei . - manuscris grec al sintagmei alfabetice (1342) . - manuscrisele sintagmei in limba greaca bibloteca academiei romane. - 4 manuscrise ale sintagmei pastrate in biblioteca din Iasi - Manuscrisul grec al sintagmei alfabetice (poarta semnatura mitr. Dosoftei si a mitr. Veniamin Costache. - Manuscrisul biblioteca Mitropolitana Iasi - Manuscrisul preotului Ieraclie din Zagora . - Manuscrisul grec al sintagmei bibloteca Barnovski Iasi .

17

- Pravila de la Targoviste 1451 copia sinopsei sintagmei de la man. Bistrita (Oltenia). - Pravila de la man. Neamt 1472 - Pravila de Putna - Copia manuscris a lui Donian
-

Pravila de la man. Bistrita (Oltenia) donata de Domnul Neagoe Basarab.

- Copia manuscris a sintagmei alfabetice (episcop Macarie al romanului ). - Pravila moldoveana ( biblioteca academiei teologice din Kiev. - Pravila de la Dragomirna - Sintagma lui Matei Vlastares.
c. Nomocanoane cuprinzand pravila Sf. Parinti (in limba slavona si

romana). - pravila Bisericani 1512 - pravila de la man. Neamt 1557 - pravila de la man. Putna. - Pravila de la man. Bistrita (mold. 1618). d. Kormciaia slava . Tradusa in slavoneste apartine lui Kir Sava fiul lui Simion , primul carmuitor al toata tara Serbiei . e. Fragmente diferite de pravile pastrate in biblioteca academiei si alte biblioteci . - manuscrisul slav 340, 461, 334.

18 f. Nomocanonul lui Manoil Malaxos .

- 15 exemplare in limba greaca la academia romana plus la universitatea Iasi. g. Hexabiblosul lui Armenopulos . h. Pidolionul , colectia de canoane a biserici ortodoxe grecesti a fost tradus de Veniamin Castachi si declarat de mitr. Andrei Saguna indrumator general al mitr. Ardealului . i. Sintagma lui Iacob 1645 (greceste) sa tradus in limba romana de monahul Cozma de la mitr. Iasilor ( se mai numeste carja arhiereilor). j. Canonarul lui Ioan Pusnicul textul se gaseste la Sf. Stagma a lui Matei Vlastares . k. Legile de stat ale statelor slavone , alaturi de legislatia bizantina au circulat si : - legea Vinodolului. - Zaconicul - Legea pentru judecarea oamenilor . Codici si colectile de legiuiri bisericesti in limba romana in manuscris. - pravila ritorului si scolasticului Lucaci (pravila de la Putna 1581). - Pravila popii Toader din Rapa de jos 1610. - Pravila din codex Neagoianus - Pravila de isprava oamenilor - Pravila aleasa 1632 - Fragmente de pravile manuscrise aflate in biblioteca academiei romana .

19

- Manuscrisul 1250(legatura sf. Apostoli si a sfintelor sinoade) - Manuscrisul 1253 ( carte romaneasca de invatatura )
-

Manuscrisul 1478 (pentru Giudeatele ce vor giudeca vladici sau alti parinti sufletesti ).

- Zaconicul lui Sava Brancovici - Statutul tari fagarasului . Codici si colectiile canonico- juridice (tiparite in limba romana). a. pravila diaconului Coresi , Brasov 1563 - cea mai veche pravila in limba romana - s-a pastrat decatr in fragment 12 foi tiparite - este scos din canonarul lui Ioan Pusnicul - izvorul in canonor de tipul lui Ioan Pusnicul Editii : - priceps , - academiei romane - cu litere latine (Cernauti 1930 ) b. pravila cea mica de la Govara: - s-a tiparit in vreamea lui Matei Basarab in man. Govora .
-

predoslovia , prima semnata de Teofil iar ce de a doua de Ghenadie .

- apare ca un cod de legi oficial promulgat de autoritatea de stat si cea bisericeasca .

20

Cuprinsul materialulu extras din canoanele si constutiile Sf. Apostoli , din canoanele sinoadelor si ale Sf. Parinti ,din legile civile si penale , din canoanel penitentiale si alte calugaresti . Editia : - Priceps aparuta la Govora cu litere chirilice 1640-1641 - Ed. Publicata de academia romana - Ed. Buioreanu (cuprinde si pravila Matei Basarab). c. 7 taine ale biserici pravila prescurtata Iasi 1644. Pravila este un indrumator practic destinat preotilor (prima de acest fel tiparita in Mold.). Opera este o prelucrare dupa opera lui Gavril Severos Peloponezianul mitr. Filadelphia . Pravila trateaza problema Sf. Tolue , fiind un instrument necesar preotilor editia princeps Iasi 1644. Prima pravila bisericeasca destinata preotilor duhovnici . d. pravila lui Vasile Lupu , Iasi 1646.
-

este o colectie de legi , initiatorul alcatuiri pravilei Vasile Lupu .

- motivul aparitiei imputinarea izvoarelor Sf. Scripturi si alte invataturi si nedreptatile si asupririle dregatorilor nedrepti . - sau folosit la lcatuirea pravilei texte latinesti si grecesti (D. Cantemir sustine ca la

21

porunca lui V. Lupu sau strans intr-un cod toate randuielile cele scrise si cele nescrise . Continut : are doua izvoare directe : - legea agrara bizantina (94 paragrafe) - tratatul italian prosper Farinaccius Cuprins : majoritatea randuielilor se refera la treburi comune obstei mirenesti sau civile si putine bisericesti . Acesta pravila devenea astfel codul general recunoscut si respectat in toate provinciile romanesti . e. Pravila lui Matei Basarab , Targoviste 1652 .
-

este o colectie de legi (traduse din greaca in romana )

- alcatuita de un grup de oameni invatati , indicati de mitropolitul Stefan al Ungurovlahiei . - destinata romanior din cele trei Tarii romane . Izvoare : - sintagma lui Matei Vlastares - Nomocanonul Emanoil Malaxes - Comentariul lui Alexie Aristeus - Raspunsurile lui Anastasie al Antiohiei - Cartea romaneasca de invataura , se ocupa de legi bisericesti . Dreptatea este un lucru mai adevarat de toate , care da fiecarui dreptate .

22

Pravila cea mare reprezinta oglinda cea mai fidela a vieti bisericesti si de stat din vremea alcatuiri ei . Editie prineps Targoviste 1652 .
f. randuieli si pravile bisericesti (prin care s-au

completat pravilele sec. XVII lea .

-

invatatura bisericeasca 1710 a mitr. Antim Ivireanu .

- capete de porunca 1714 a mitr. Antim Ivireanu . - Adunarea celor 3 taine 1751. - Adunarea de multe invataturi a mitr. Iacob 1757 . - Pravilioara de taina , ispovedanie 1781. - Pravilioara - Scruta vinvatatura a parintilor bisercesti Viena 1787 - Pravila de obste Viena 1788 datoria si stapanirea Blagocinilor si protopopilor - Iasi 1791 Pravila pentru judecata canonica a mitr. Veniamin Costache . g. Cartea foarte folositoare de suflet. - a fost tradusa din grupul de calugarii.Gherontie si Grigore. h. Pidalionul tradus din greaca de mitr. Veniami Costachi si tiparit in 1884 la manastirea Neamt.

23

i. Enchiridion este tiparit la Sibiu in 1871 de catre mitr. Andrei Saguna . j. Dreptul canonic oriental . K . colectiunea de legi, regulamente si canoane .

BISERICA , INSTITUTIE RELIGIOASA CRESTINA a. Elementele constitutive ale Biserici ca institutie relgioasa : Biserica este asezamant sfant , intemeiat de Domnul nostru Iisus Hristos pentru mantuirea credinciosilor . Societatea este un grup de oameni legati printrun interes comun si organizati in scopul realizarii respectivului interes . Credinta religioasa este un atasament launtric fata de o realitate la a carei cunoastere pozitiv stiintifica nu se poate ajunge. b. Elementele care alcatuiesc chipul nevazyut al Bisericii. - credinta o stare sufleteasca de adecvare intuitiv afectiva la un adevar religios .credinta este adeverirea celor nadajduite, dovada lucrurilor celor nevazute. - harul este o putere sau energie nevazuta a lui Dumnezeu , care se manifesta intotdeauna ca lucrare ce se adauga starii sau puteri morale create de credinta , precum si lucrarii mantuitoare pe care o inteprinde credinta . El se dobandeste prin rugaciune , prin Sfintele Taine si prin ierurgii . c. Legatura credintei se prezinta pe 3 planuri temporale: - ca legatura cu toti care au murit in credinta si cu nadejdea mantuirii in Hristos. - ca legatura cu toti cei ce triesc in aceasta credinta si aceeas nadejde . indiferit de locul unde se afla in intreaga lume .

24

- ca legatura cu toti cei ce vor venii in succesiunea generatiilor , marturisind aceeasi credinta si nadejde a mantuirii in Iisus Hristos . d. Legatura dragostei aceasta cuprinde pe toti oamenii crestini si necrestini; ea se naste din dragostea desavarsita adusa de Iisus Hristos . Este dragostea lui Dumnezeu revarsata asupra oamenilor. Legatura dragostei depaseste granitile legaturii credintei . Forma de organizare primara a Bisericii ca istitutie religioasa crestina. Interesul starnit de vestirea Evangheliei a cuprins pe oamenii care apartineau unueia sau alteia din religiile existente in Imp. Roman(stat sclavagist in care structura sociala, juridica si religioasa era bine definita ). Locuitorii statului roman : sclavi si stapanii de sclavi . A. Cultele sau gruparile religioase organizate. - la romani majoritatea apartineau cultului politeist al statului. - cultul mozaic, avea organizare aparte (la baza statea revelatia cuprinsa in V. T. ) , avea ierarhie preoteasca cu arhiereu , preoti, leviti si alti slujitori. Constituirea credinciosilor in sinagogi. Noua credinta crestina s-a nascut printre credinciosii de religie mozaica cei dintai ademeniti fiind credinciosi de religie mozaica . Importanta deosebita este ca , Crestinismul s-a orientat dupa randuielile vechiului cult mozaic .

25