Intemeierea Bisericii in lucrarea Pastorul de Herma

Intemeierea Bisericii este pe departe cel mai discutat subiect al Dogmaticii, intrucat trebuie avut in vedere perioada foarte dificila prin care a trecut Biserica in etapele ei de ascendenta pana a ajunge la organizarea pe care o are astazi. Despre intemeietorul Bisericii nu este nevoie sa mai amintim foarte multe deoarece cu totii stim ca acesta este Insusi Mantuitorul Hristos, unicul Care putea sa intemieze o asemneanea institutie. Biserica este o institutie divino-umana, aceasta acceptiune nu o acordam intamplator ci in urma stabilirii insusirilor pe care Biserica le are. Este in primul rand divina pentru ca cel care a intemeieat-o nu este om ci este Hristos. Este umana pentru ca ea se refera si cuprinde in totalitate ei pe toti oamenii, pe toti credinciosii. Biserica , in organizarea ei este privita ca si o societate religioasa, in care intalnim un puternic caracter comunitar. Despre intemeierea Bisericii avem suficiente date, principala sursa fiind scrierile Sfintilor Apostoli, in speta Faptele Apostolilor. Aceasta carte nou- testamentara este in masura sa ne dezvaluie aspecte importante din viata si organizarea Bisericii primare.Valoarea istorica a cestui text este una incomfundabila. Cea mai de pret marturie pe care o putem avea este cea a Sfantului Apostol Pavel, care in ciclul celor trei calatorii misionare reuseste sa intre in contact direct cu situatia si organizarea Bisericii primare si mai mult este cel care regleza, daca putem spune asa, anumite probleme care tulburau viata Bisericii. Totusi Faptele Apostolilor nu este singura scriere din care putem sa aflam date despre organizarea Bisericii, ci exista si altele care vin sa reintregeasca acest tezaur eclesiologic primar. Alte exemple de scrieri din perioada primara ar fi : Manuscrisele de la Marea Moarta, care ne dau o posibila pista de cercetare a contextului iudaic in care a luat fiinta si s-a dezvoltat crestinismul 1 .O alta lucrarea de luat in seama poate fi Didahia, dar si textul destul de controversat al Evangheliei lui Toma. Organizarea Bisericii nu a fost un lucru usor de infaptuit in primele decenii de existenta a Bisericii, activitatea Sfintilor Apostoli concretizandu-se intr-o munca intensa de organizare, pentru a asigura crestinismului un fundament solid in doctrina, morala si cult. Scrierile Parintilor Apostolici reflecta o activitate pastorala, spontana, in care ideile teologice nu se pierd in speculatii, iar doctrina evanghelica este vie si traitoare. 2 In cercetarea noastra ne vom opri asupra unei alte surse de informatii care priveste intemeierea si organizarea Bisericii primare., si anume personalitatea unui Parinte Bisericesc din perioada apostolica numit Herma. Aceasta personalitate a Bisericii este mai putin cunoscuta fata de alti parinti bisericesti, dar asta nu reprezinta un argument clar pentru a- i submina valoarea. Este necesar sa aducem in discutie cateva date biografice despre Herma. Herma are o identitate care la prima vedere poate parea mai dificil de inteles. Astfel Origen vede el pe Herma amintit de catre Sfantul Aposatol Pavel in Epistola sa catre Romani(24,
1

Jean Danilou, Biserica primara , traducere din limba franceza de George Scrima, Editura Herald, Bucuresti, 2008, pag.7 2 Pr. Dr. Marius Tepelea, Biserica si Statul Roman in primele trei secole, Editura Emia, Deva 2005, pag 12

14). Alte voci sustin ca aceste Herma ar fi un contemporan al Sfantului Clement al Romei. Aceasta supozitie este pusa in relatie cu o vedenie pe care Herma o are si despre care vorbeste in opera sa Pastorul, vedenie in care apare si Clement al Romei. O certificare mai oficiala care este data in Canonul Muratori, in jurul anului 200, ne arata clar cine este acest Herma , autor al Pastorului: cat despre Pastor, spune aceasta marturie, a fost scris nu de multa vreme , in timpul nostru, in orasul Roma, de Herma, pe cand Pius, fratele sau, ocupa ca episcop scaunul Bisericii din Roma. Pius a fost episcop al Romei intre anii 140 si 155 3. Din acest text ne dam seama cine este de fapt Herma, dar aflam si data si locul scrierii operei pe cere o avem in discutie, si anume Pastorul. Despre viata vom aminti doar cateva repere , pe care le gasim relatate chiar de acesta. Astfel el a fost rob pana ce o familie crestina l-a cumparat si astfel dupa un timp Herma se elibereaza si incepe sa se ocupe cu agricultura si comertul. Dupe ce se stabilizeaza material isi intemeiaza o familie. El avea o femeie rea, cicalitoare, iar copiii devin destul de viciosi. Dupa ce isi pierde averea si trece prin foarte multe greutati, Herma se reintoarce la credinta si aduce si pe copii sai care deja se lepadasera de credinta crestina. Titul operei lui Herma, Pastorul, nu este pus la intamplare, el sugereaza faptul ca schimbarea petrecuta in viata lui este consecinta actiunii unui pastor care l-a calauzit spre cunoasterea adevarului si spre induhovnicire. Lucrarea este un tratat moral, dar si ascetic, care contine numeroase revelatii si viziuni, fiind scrisa in genul apocaliptic. Opera este structurata in trei parti si anume: vedenii, porunci si pilde. In timpul vedeniilor, apare o femeie pe care Herma o numeste Doamna. In prima vedenie , acesta Doamna apare ca o femeie batrana, care tine in mana o carte si care indeamna la pocainta pe el si pe familia sa. Prima vedeni este legata de cea de-a doua care se intampla la interval de un an. De aceasta data femeia are o infatisare mai tanaradoar la infatisare deoarece trupul ei este tot batran. Femeia ii da lui Herman o mica carte care cuprinde indemnuri dar si profetirea unor persecutii care vor veni. Aceasta carte are un dublu destinatar. Unul este Clement, iar cea de-a doua trebuie dusa Graptei, care va sfatui pe vaduve si pe orfani. Acest Grapta va primi indemnul de a citi acesta cartein acest oras impreuna cu preotii care stau in fruntea Biserici 4 . Intr-o noapte Herman a aflat care este semnificatia vedeniei pe care el a avut-o. Acea femeie pe care el o numea Doamna era de fapt Biserica, care se infatiseaza batrana, in prima vedenie. Astfel ne dam seama de caracterul primordial pe care Biserica il are in fata lumii, in sensul ca ea a fost creata inaintea lumii, iar lumea este cea creata pentru Biserica. Opera lui Herman continua cu a treia vedenie, in care femeia are o infatisare tanara, vesela, dar parul ei pastreaza patina trecerii timpului. Aceasta vedenie fata analogia dintre Biserica si un turn,iar vedenia urmareste procesul de constructie al ei. Turnul apare ca fiind zidit pe apa, iar aceasta este o trimite la intemeierea Bisericii, care are la baza apa Botezului.In vedenie apar pietrele alese care se folosesc la constructia turnului, aceastea sunt crestinii, iar cei care construiesc sunt reprezentati de cei sapte tineri constructori. Deasenenea ni se arata ca pietrele care nu sunt eligibile pentru constructia turnului se slefuiesc, asa si crestinii care nu sunt vresnici de a deveni parte a Bisericii trebuie sa treaca prin pocainta pentrui a deveni vrednici de a
3

Herma Pastorul, Scrierile Parintilor Apostolici, in Parinti si Scriitori Bisericesti, volumul 1,traducere si note de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane., pag 221 4 Ibidem 3, pag 222

fi numiti madular viu al Bisericii. In vedenie lui Herma i se arata si sapte femei care sprijina turnul. Aceste femei sunt reprezentate de catre cele sapte virtuti primare: credinta, infranarea, curatia, stiinta, nerautatea, bunacuviinta si dragostea. Este ciudat faptul ca femeia capata in cele trei vedenii aspecte diferite. Pentru a lamuri acest lucru este neceasar sa afirmam faptul ca lui Herman i se arata semnificatia celor trei infatisari pe care le are femeia. Astfel la inceput Biserica este imbatreanita ca urmare a pacatelor crestinilor, in a doua parte, Biserica este prezentata ca fiind mai intinerita ca urmare a procesului masiv de reintoarcere si botezare intru crestinism, iar veselia femeii din a treia vedenie este data de viata crestinilor care devine prospera. In aceste trei vedenii vedem practic o etapizare a situatiei Bisericii din faza initiala. Vorbim despre o perioada de inceput in care Biserica era supusa prigonirii si apostazierii de la credinta, apoi, in timp Biserica isi consolideaza statului, prin botezarile care au loc in perioada apostolica, iar mai tarziu, ea se afirma din ce in ce mai puternic in viata sociala, devenind o puternica componenta a vietii sociale. Crestinii deja nu mai erau persecutati, iar odata cu momentul Milan 313 libertatea lor creste si mai mai mult, iar religia in sine capata atributul de religio licita fiind legalizata de stat avand drepturi si beneficii. A patra vedenie il pune pe Herma in fata unei fiare asemanatoare plagilor faraonice: o fiara mare din gura careia ieseau lacuste ca de foc. Fiara a trecut pe langa el fara sa-i faca vreun rau. In acele clipe Biserica i s-a aratat imbracata in alb , in toata plenitudinea frumusetii sale . Herman a cosntientizat ca numai datorita credintei el a scapat nevatamat de fiara. Aceasta fiara reprezinta prigonirile cele mai aprige care vor veni peste crestini. In a cincea vedenie lui Herma i se arata un inger de pocainta care ia forma unui pastor. Aceste pastor ii este incredintat lui Herma pentru a-i fi calauza in viata si a-l povatui. La indemnul pastorului Herma va scrie un set de Porunci, care reprezinta indemnuri morale ccare sunt destinate celor care se pocaiesc. Poruncile sunt in numar de 12 si aduc in discutie virtuti teologice precum: credinta, nevinovatia, iubirea de adevar, curatenia atat trupeasca cat si sufleteasca, indelunga rabdare, ascultarea de ingerii buni si ferirea de prooroci rai si mincinosi, frica de Dumnezeu, infranarea, alungarea sentimentului de indoiala, indepartarea tristetii si lepadarea poftelor rele. Poruncile reprezinta indemnuri care sunt necesare oricarui crestin pentru a-si intari viata morala si a-si consolida pozitia de madular viu al Bisericii. Cercetand poruncile in parte a- si putea sa ma opresc asupra poruncii a patra, care se refera la ferirea de desfranare si la pastrarea curatiei trupesti. iti poruncesc sa pastrezi curatia si sa nu se suie in inima ta pofta de femeie straina sau pofta de desfranare.....abtine-te de la aceasta pofta. Unde salasluieste sfintenia, acolo faradelegea nu trebuie sa se suie la inima barbatului drept.5. vedem de aici clar care este importanta operei lui Herma in perioada de intemeiere a Bisericii, perioada in care este nevoie de normative clare dar si accesibile crestinilor, pentru ca ei sa aiba la indemana un raspuns la intrebarea: ce trebuie sa fac pentru a indeplini datoria morala de crestin ? Iar rolul acestor porunci date lui Herma tocmai acesta este: de a sistematiza si a furnizara norme de conduita morala si crestina pentru membrii Bisericii.

Idem 3, pag. 249

In afara de cele 12 porunci opera lui Herma mai cuprinde si o serie de pilde( zece la numar), care vin in completarea poruncilor, fiind o ilustrare acestora si facandu-le mai usor de inteles si de implinit. Pilda intai vorbeste despre cele doua cetati, care reprezinta lumea trecatoare, telurica si cea vesnica, cereasca. Pilda a doua ne arata cele doua extreme sociale: bogatul si saracul, care desi se afla in pozitii complet opuse, totusi se afla intr-o relatie de interdependenta. Bogatul este cel care este sarac in rugaciune si are nevoie de sarac pentru a se ruga pentru el. Pilda a treia se aseamana intr-un fel cu pilda a patra, acestea vorbesc despre copacii verzi si cei uscati care iarna nu se pot deosebi. Se face referire la faptul ca aici pe pamant, este iarna iar oamenii nu se pot deosebi vadit care sunt buni si care sunt rai. Acest lucru este posibil in imparatia cerurilor, unde oamenii pacatosi se vor vadi intre cei buni. Pilda a cincea vorbeste despre stapanul si lucratorul viei. Pildele sase si sapte vorbesc despre doi ciobani de oi, unul care lasa oile libere in voia soartei si un altul nemilos care le ducea in locuri cu spini si ciulini.Aceasta pilda il face pe Herma sa inteleaga ca cei care au trait in desfatari si in dezmat, vor ajunge precum oile cele lasate in ciulini, vor ajunge sa se chinuiasca sa traiasca intr-o viata de amar si jale. Pilda a opta vorbeste despre o salcie din care s- au dat mladite poporului, iar dupa un timp s-au cerut inapoi mladitele sa vada cum le-au pastrat cei carora li s-au dat. Pilda se aseamana intr-un fel cu cea a talantilor, in care se arata faptul ca toti primesc o anume harisma speciala la Botez, toti au cate ceva special, dar nu multi stiu sa valorifice ceea cea Dumnezeu le-a dat pentru a cultiva. Pilda a noua ne pune in fata zidirea unui turn pe o stanca, a carui zidire nu s-a finalizat deoarece existau pietre carenu puteau fi folosite la constructie. Aceasta pilda nu este altceva decat o radiografiei a situatiei Bisericii si a membrilor ei. Biserica se cladeste pe madulare vii,care sunt pregatite pentru slujire si gata de a primi sfintenia , dar mai exista si alte suflete care trebuie sa se pocaiasca si care vor deveni si ele madulare ale Bisericii. Porunca reprezinta un indemn clar pentru crestini care trebuie sa inteleaga ca Biserica se constituie din oameni puternici care trebuie sa faca dovada asumarii virtutilor teologice primare, a normelor de moralitate . In acelasi timp ei trebuie sa fie un model demn de urmat pentru cei care urmeaza sa intre in comunitatea eclesiala. Pilda a zecea este o concluzie a celorlalte noua pilde, este o pilda care marcheaza indemnul de pocainta adresat de catre Pastor lui Herma, care vizeaza atat pe el cat si toata casa si familia lui. Mai mult indemnul are caracter extensiv, deoarece nu este valabil doar pentru Herma si familia lui, ci este adresat intregii comunitati crestine. De aici vedem accentul care se pune pe valoarea pocaintei, ca o conditie sine-qua-non de intrare in comunitatea vie a Bisericii luptatoare, care neincetat tine legatura cu Biserica triumfatoare din imparatie cerurilor.

Caracterul de coeziune dintre membrii Bisericii este subliniat inca din fazele incipiente ale dezvoltarii Bisericii de catre scrierile din acea vreme si este aratat si in scrieri de factura recenta: Demnitatea Bisericii si a poporului crestin deriva de la Hristos, Cel ce a intemeiat Biserica. Deveniti cetateni ai lui Dumnezeu, crestinii isi asumau o constiinta noua, a unui popor nou. Toate aceste madulare formau un organism unic, al carui cap era Hristos.In Biserica toti se simteau frati, aveau aceleasi legi divine pe care trebuie sa le respecte. Despre lucrarea lui Herma se mai poate spune ca este una de ordin autobiografic, in care se arata mai mult viata unui om de o adanca smerenie si inalta moralitate. Dupa cum vedem nu este o scriere preponderent teologica in care sa se explice dogme dificile, ci se vrea a fi o lucrare de marturisire personala a unor vedenii pe care le-a primit vedenii care i-au schimbat radical modul de viata. Lucrarea ne arata ca si dupa Botez exista pocainta ea fiind calea prin care Dumnezeu le permite celor care au rupt legatura cu El prin pacat sa se reapropie si sa primeasca iertare pentru pacatele savarsite.Pildele sunt date crestinilor tocmai ca ei sa vada care sunt cerintele pe care Biserica le are de la membrii sai. Importanta lucrarii lui Herma nici nu mai trebuie pusa la indoiala, data fiind multitudinea de precepte si indemnuri morale care sunt cuprinse in ea. Pentru a veni in intarirea celor spuse mai sus avem o marturie a unui patrolog Quasten,care ofera informatii despre opera Pastorului: nu exista nici o scriere in primele trei timpuri ale crestinismului, in care viata comunitatii sa se desfasoare atat de natural ca in Pastorul lui Herma. Se intalnesc in el oameni de toate felurile, si buni si rai. Se gasesc episcopi , preoti si diaconi, care au implinit cu vrednicie inaintea lui Dumnezeu dregatoria lor, dar si preoti dati judecatii pentru orgoliul lor, pentru neglijenta si ambitia lor, precum si diaconi care si-au insusit banii destinati vaduvelor si orfanilor.Gasesti convertiti care nu mai poarta pata niciunui pacat, dar si cu totul pacatosi, crestini avuti, care dispretuiesc pe fratii lor saraci, altii dimpotriva sunt buni si milostivi.6. Din spusele acestui patrolog vedem faptul ca opera lui Herma reprezinta o imagine foarte realista si in acelasi timp obiectiva a situatiei Bisericii primare. Ceea ce este de remarcat din puct de vedere social este componenta eterogena a membrilor Bisericii. Desi este vorba de o organizare foarte compacta si foarte stransa din punct de vedere duhovnicesc, emmbrii Bisericii provin din clase si nivele sociale diferite unele aflandu-se chiar in extremis. Un exmplu elocvent in acest sens este pilda saracului si a bogatului care arata clar faptul ca Biserica cuprinde atat pe cei bogati material, dar care fac milostenie si ajuta pe cei saraci, urmand ca acestia sa se roage si pentru ei. De asemenea din scurta recenzie pe care o gasim la patrologul Quasten, aflam ce tipologiii de crestini se aflau in Biserica in acea vreme. Oricum, cea mai mare problema pe care Biserica trebuia sa o infrunte era cea a influentelor exterioare care amenintau si destabilizau Biserica. Persecutiile, perioada in care religia avea caracter ilicit si era interzisa de stat, si mai tarziu, pervertirea dogmelor de catre eretici sunt elemente care duc tensiuni in sanul Bisericii, iar urmarea imediata a acestor evenimente era pentru unii crestini mai slabi in credinta apostazierea. Opera lui Herma reprezinta un punct de cotutura pentru viata membrilor Bisericii. Ei trebuie ca in orice moment sa isi puna in sinea lor cateva intrebari existentiale, care se bazeaza pe preceptele pe care le gasim in Pastorul lui Herma. Suntem oare pregatiti si destul de bine
6

Idem 3, pag 224

incredintati sa ffacem parte din Biserica lui Hristos? Implinim noi, ca si crestini, cel putin o parte din virtutile teologice care ni se infatiseaza in cartea lui Herma? Intelegem oare care este valoarea lui Hristos in calitate de pastor al sufletelor noastre si acceptam sa fim pastoriti de El pe calea mantuirii. Personalitatea lui Herma poate fi un real exemplu pebntru noi, crestinii, intrucat , el prin ascultate a primit invataturi si indemnuri date de ingerul de pocainta si astfel a ajuns la o viata curata si mai mult a indemnat mai departe si a propovaduit crestinilor pocainta si intoarcerea la Dumnezeu, ca si conditie unica pentru a intra in randul membrilor Bisericii. Pildele din lucrarea lui Herma sunt accesibile si nu necesita foarte multa capacitate intelectuala pentru a le intelege . Pntru acest lucru s- au folosit analogii cu elemente din natura inconjuratoare: salcii, copaci, munti, stanci, oi, vita de vie si altele asemenea. Astfel scopul principal al lucrarii a fost atins. Lucrarea nu este un indreptar de drept canonic adresat unor clase exclusiviste , ci destinatarul acestei lucrari este crestinul de rand, care, fiind la debutul vietii duhovnicesti trebuie sa faca cunostiinta cu cerintele si conditiile pe care le impune statului de membru al Bisericii. Oricum lucrarea nu are o tenta negativista asupra crestinilor, ea nu este critica sau cu aspect dictatorial, si prezinta o viziune pozitivista despre viata, in sensul ca in viziunea lui Herma, crestinii vor ajunge la fericirea cea vesnica, si se vor face partasi ai slavei Bisericii lui Hristos.

BIBLIOGRAFIE

1. ***Biblia sau Sfnta Scriptur,Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti 2008

2. Herma Pastorul, Scrierile Parintilor Apostolici, in Parinti si Scriitori Bisericesti, volumul 1,traducere si note de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. 3. Diacon Ghe. I Soare, Forma de conducere in Biserica Crestina in primele 3 veacuri Tipografia Carpati, P. Barbulescu, Bucuresti, 1938.

4. Jean Danilou, Biserica primara , traducere din limba franceza de George Scrima, Editura Herald, Bucuresti, 2008.

5. Pr. Dr. Marius Tepelea, Biserica si Statul Roman in primele trei secole, Editura Emia, Deva, 2005